MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

FACULTATEA ŞTIINŢE MILITARE
CATEDRA ELEMENTE DE ARTĂ MILITARĂ

PLUTONUL DE INFANTERIE MOTORIZATĂ ÎN

EXECUTAREA MARȘULUI DIN RAIONUL
CAHUL ÎN RAIONUL OCNIȚA
Teză de licenţă

Autor:
student Nicolae LUPU

Conducător:
colonel (r) Iurie GÎRNEȚ

Chişinău
2017
ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
 NESECRET
Exemplar nr. _____
APROB
Decan facultate Ştiinţe militare-lector universitar (nivelul I)
locotenent-colonel Vladislav PROCOPII
„ ” 2017

FIŞA TEZEI DE LICENŢĂ

TEMA: PLUTONUL DE INFANTERIE MOTORIZATĂ ÎN EXECUTAREA MARȘULUI

DIN RAIONUL CAHUL ÎN RAIONUL OCNIȚA
AUTOR: student Nicolae LUPU Pl.41

CONDUCĂTOR: colonel (r) Iurie GÎRNEȚ,

asistent universitar
Introducere
PARTEA TEORETICĂ:
DETALII ASUPRA TEMEI:
CAPITOLUL 1 Abordarea teoretică privind deplasarea prin marș
1.1 Generalități privind deplasarea prin marș.
1.2 Caracteristicile marșului.
1.3 Dispozitivul de marș.
1.4 Considerații privind calculul marșului.

CAPITOLUL 2 Deplasarea prin marș a plutonului de infanterie motorizată

2.1 Generalități privind deplasarea prin marș a plutonului de infanterie motorizată.
2.2 Particularitățile dispozitivului de marș a plutonului de infanterie motorizată.
2.3 Activitatea comandantului de pluton pentru planificarea deplasării prin marș a
plutonului de infanterie motorizată.
2.4 Activitatea comandantului de pluton pentru conducerea plutonului de infanterie
motorizată la marș.

PARTEA PRACTIC – APLICATIVĂ:

CAPITOLUL 3 Studiu de caz – Executarea calcului deplasării prin marș a plutonului
de infanterie motorizată din raionul Cahul în raionul Floreşti
3.1 Caracteristicile zonei de executare a deplasării prin marș din raionul Cahul în raionul
Florești.
3.2 Concepţia comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru deplasarea prin
marş din raionul Cahul în raionul Floreşti .
3.3 Ordinul de deplasare a comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru
deplasarea prin marş din raionul Cahul în raionul Floreşti.
3.4. Harta de lucru a comandantului de pluton în executarea calcului deplasării prin marș.
Concluzii şi propuneri
Bibliografie
Anexe

2
 PRECIZĂRI ORGANIZATORICE

Planificat Real
Data primirii temei lucrării 29 septembrie 2016 ___________________
Stabilirea structurii lucrării 14 octombrie 2016 ___________________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 20-21 februarie 2017 ___________________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 02 mai 2017 ___________________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 04-05 mai 2017 ___________________
Redactarea lucrării de către student 08-26 mai 2017 ___________________
Întocmirea referatului de către îndrumător 29-30 mai 2017 ___________________
31 mai - 02 iunie ___________________
Susţinerea prealabilă
2017

Conducător la teza de licenţă:

colonel (r) Iurie GÎRNEȚ

Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei artă militară din
2016, procesul-verbal nr. .

Şef catedră artă militară-lector universitar (nivelul I)

locotenent-colonel Ion GODOROJA

3
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
Facultatea _________________________________________
Catedra _________________________________________
AVIZ
la teza de licenţă
Tema ____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Studentul(a) ___________________________ pl. _________________________________
I. Forma lucrării
1.Respectarea rigorilor privind aspectul grafic, normele gramaticale în vigoare şi referinţele
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.Corectitudinea structurii tezei ( introducere, conţinut, încheiere, bibliografie, anexe;
simetria conţinutului)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
II. Conţinutul lucrării
1.Gradul de argumentare a actualităţii temei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea ipotezei, selectarea metodelor de

4
cercetare, colectarea şi interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice etc.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3.Calitatea cercetării efectuate
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

4.Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
IV. Concluzii
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5
_____________________________________________________________________________
V. Decizia
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conducătorul
tezei de licenţă ____________________________________________________________
(funcția)
__________________________________________________________________________
(gradul militar, titlul științific, semnătura, prenumele, numele)

„____” __________________ 2017

Adnotare

6
 În această lucrare am expus într-o formă detaliată generalitățile privind deplasarea prin
marș și paralel am redat importanța marșului în acțiunile de luptă actuale raportate la caracterul
dinamic al războiului modern. Importanța marșului ca unul din procedeele de bază a deplasării a
fost argumentată prin mai multe exemple din istoria artei militare începând cu perioada
antichității unde pentru prima dată apare noțiunea de marș, și finisând cu Epoca Contemporană.
Subiectul lucrării a fost dezvăluit prin definirea noțiunii de marș, descrierea elementelor și
caracteristicilor acestuia precum și expunerea efectuării calculul marșului toate fiind analizate
după diferite surse bibliografice.
Un rol deosebit în lucrare îl ocupă capitolul destinat analizei particularităților
planificării și executării marșului în cadrul plutonului de infanterie motorizată în diferite condiții
climaterice și de relief precum și activitatea comandantului de pluton la planificarea marșului și
pe timpul executării acestuia.
Partea practic-aplicativă a lucrării reflectă scopul principal a lucrării date și constă în
planificarea marșului plutonului de infanterie motorizată din raionul Cahul în raionul Florești și
efectuării calculul marșului conform algoritmului expus anterior în lucrare. Deasemenea partea
practică include întocmirea hărții de lucru a comandantului de pluton și analiza detaliată a zonei
în care se execută marșul conform unui șir de criterii: relieful, clima, vegetația.
Concluziile și propunerile formulate la sfârșitul lucrării au fost formulate nemijlocit în
baza cercetărilor efectuate asupra temei date precum și în baza bibliografiei studiate. Concluziile
și propunerile pot fi considerate foarte utile în planificarea și executarea deplasărilor prin marș
de către subunitățile de infanterie desfășurate în cadrul exercițiilor militare, exercițiilor tactice,
eșirilor de campanie sau în cadrul desfășurării unor acțiuni militare.

Annotation

7
 In this writing I described the generalities about road road march and parallel replayed
the importance of the road road march in the actual combat actions related to the dynamic
character of the modern warfare. The importance of the road road march as one of the basic
processes of the movement has been argued through several examples of the history of the
military art starting with the antiquity where for first time appears the term of the road march and
finishing with the Modern Age.
The subject was revealed by defining the term of the road march, the description of the
elements and their characteristics, and the exposure of the road march calculating are all
analyzed from different bibliographical sources. A special role in this work has the chapter,
dedicated to planning particularities and the execution of the road march in the motorized
infantry platoon under different climate conditions, terrain and platoon commander’s activity
during planning and the execution of the road march.
The practical part of the paper reflects the main purpose of the paper data and consists in
planning of the road march of the motorized infantry platoon from the Cahul district in Florești
district, and performing the road march calculating according to the sequence of activities
previously described in this paper. The practical part also includes the compilation of the
master's working map and the detailed analysis of the area where the road march has to be
performed according to a number of criteria: terrain, climate, vegetation.
The conclusions and proposals formulated at the end of the paper were formulated
directly based on the research done on the given topic as well as on the studied bibliography.
These conclusions and suggestions can be considered very useful during planning and the
execution of road march by infantry units participating in military exercises, campaigns or
deployed to combat actions.

Cuprins

8
Introducere................................................................................................................................. 11
.

9
CAPITOLUL 1. Abordari teoretice privind deplasarea prin 13
marș........................................
1.1 Generalități privind deplasarea prin 13
marș................................................................................
1.2 Caracteristicile 19
marșului..........................................................................................................
1.3 Dispozitivul de 21
marș.................................................................................................................
1.4 Considerații privind calculul marșului……………………………………………………… 30
CAPITOLUL 2. Deplasarea prin marș a plutonului de infanterie 34
motorizată…………….
2.1 Generalități privind deplasarea prin marș a plutonului de infanterie 34
motorizată....................
2.2 Particularitățile dispozitivului de marș a plutonului de infanterie motorizată……….. 39
……
2.3 Activitatea comandantului de pluton pentru planificarea deplasării prin marș a plutonului
de infanterie 42
motorizată.................................................................................................................
2.4 Activitatea comandantului de pluton pentru conducerea plutonului de infanterie
motorizată la 58
marș………………………………………………………………………………..…….…….
PARTEA PRACTIC – APLICATIVĂ:
CAPITOLUL 3. Studiu de caz – Executarea calcului deplasării prin marș a plutonului
71
de infanterie motorizată din raionul Cahul în raionul Floreşti
…………………………...
3.1 Caracteristicile zonei de executare a deplasării prin marș din raionul Cahul în raionul
Florești…………………………………………………………………………………………. 71
..
3.2 Concepţia comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru deplasarea
prin marş din raionul Cahul în raionul 74
Florești…………………………………………………..
3.3 Ordinul de deplasare a comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru
deplasarea prin marş din raionul Cahul în raionul 79
Floreşti………………………………………………….
3.4. Harta de lucru a comandantului de pluton în executarea calcului deplasării prin
marș…………………………………………………………………………………………… 89
..
Concluzii și 90
Propuneri.................................................................................................................
Bibliografie................................................................................................................................. 91

10
 ..
Anexe........................................................................................................................................... 92
.
Declarația standard privind originalitatea 11
lucrării.................................................................. 2

Lista abrevierilor

MLI Mașină de luptă de infanterie

TAB Transportator amfibiu blindat
ADMCBRN Arme de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare
NBC Nuclear bacteorologic chimic
ANM Armă de nimicire în masă
APÎ Armă de precizie înaltă
MLD Mașină de luptă a desantului
Pct.Mb.C. Pichet mobil de cap
M Metri
Km/h Kilometri pe oră
Pl. Pluton

Gr. Grupă

Mo. Motorizată

I. Infanterie

EAB Echipa anti-blindată

EAP Echipa anti-personal

EF Echipa fixă

C.L. Carburanți lubrifianți

11
Cp. Companie

Log. Logistică

C.I.C Comenduire şi îndrumare a circulaţiei

M/s Metri pe secundă

P.I Punctul inițial

P.F Punctul final

Introducere

Lupta modernă se caracterizează prin acțiuni ferme și rapide, manevrabilitate sporită,

schimbări bruște și rapide a situației, folosirea diverselor mijloace și moduri de ducere a
acesteea, desfășurarea acțiunilor de luptă la sol și în aer pe un front larg și în tempouri sporite. În
acest context obținerea dominației și victoriei complete asupra inamicului este preogativa
forțelor și mijloacelor de luptă moderne folosite în concordanță cu deplasarea bine calculată și
rapidă a subunităților în cadrul acțiunilor de luptă. Reeșind din faptul că procedeul de bază a
deplasării îl reprezintă marșul acesta reprezintă un element de o importanță majoră în
desfășurarea acțiunilor militare precum și la pregătirea tactică a militarilor în vederea formării
calităților fizice, intelectuale şi psihologice a acestora. Obiectivele de bază a lucrării date au fost
axate pe: demonstrarea afirmației menționate anterior în contextul cerințelor actuale a războiului
modern, tratarea și expunerea detaliată a noțiunii de marș cu elementele și indicii săi, relatarea
efectuării marșului în cadrul plutonului de infanterie motorizată, locul plutonului de infanterie la
marș precum și activitățile comandantului de pluton la planificarea marșului și pe timpul
executării acestuia. La baza elaborării acestei lucrări stau mai multe surse atât bibliografice de
specialitate cât și electronice. În afară de sursele bibliografice de specialitate elaborate în cadrul
Forțelor Armate a Republicii Moldova au fost aplicate și surse bibliografice a Armatei Române
precum și a Federației Ruse fapt ce accentuează volumul informației analizate la tema dată.
Conținutul tezei este structurat „piramidal” în trei capitole astfel încât ,,baza piramidei”
expune noțiunea generală a marșlui și descrierea elemenelor și caracteristicilor acestuia, iar
„vârful piramidei” reprezintă deja prezentarea parctică a marșului executat de către plutonul de
infanterie motorizată din raionul Cahul în raionul Florești. În total volumul părții teoretice
conține 58 pagini, partea practică 31 pagini.

12
 Capitolul unu și doi alcătuit din câte patru subcapitole fiecare formează partea teoretică
a tezei, iar al treilea capitol reprezintă partea practic-aplicativă.
În primul capitol a fost expusă detaliat definiția generală a noțiunii de marș conform
diferitor surse bibliografice după care s-a explicat noțiunea de dispozitiv de marș, caractristicile
marșului, calculul marșului și s-a demonstrat însemnătatea lor practică.
În capitolul doi sunt expuse toate detaliile privind executarea marșului de către plutonul
de infanterie, particularitățile dispozitivului de marș a acestuia precum și activitatea
comandantului de pluton pentru planificarea marșului și la conducerea plutonului pe timpul
executării marșului.
Capitolul trei este constituit din patru subcapitole, acesta reprezentînd partea practic-
aplicativă a tezei în care se reprezintă o analiză practică a materialului expus în partea teoretică.
În primul subcapitol a fost expusă o analiză detaliată a zonei în care se va executa marșul
conform următorilor indici: relieful, clima, vegetația. În continuare a fost elaborată concepţia
comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru deplasarea prin marş din raionul
Cahul în raionul Florești și Ordinul de deplasare. Ultimul subcapitol a părții practice reprezintă
harta de lucru a comandantului de pluton pentru executarea calcului deplasării prin marș a
plutonului de infanteriecu toate elementele stabilite la marș.
Toată informația prezentă în lucrarea dată a fost expusă detaliat din diverse surse
bibliografice și electronice cu referire la acestea precum și în urma aplicării unor procedee de
cercetare cum ar fi analiza și deducția, astfel ca toate obiectivele puse în fața autorului privind
elaborarea tezei date să fie complet atinse.

13
 Capitolul 1
Abordari teoretice privind deplasarea prin marș
1.1 Generalități privind deplasarea prin marș
Deplasarea este acţiunea desfăşurată de subunităţi pentru dislocarea dintr-un raion într-
altul în vederea intrării în luptă în mod organizat sau executării manevrei de forţe şi mijloace de
pe o direcţie pe alta. Conform Manualului de Tactică Generală a Forțelor Terestre deplasarea
reprezintă o parte componentă a operațiilor intermediare ,,ce se execută în timp de pace, în
situaţii de criză, în timp de război şi în perioada postconflict în scopul: dislocării dintr-un raion în
altul; intervenţiei pe anumite aliniamente/raioane; desfăşurării forţelor în vederea realizării
dispozitivelor stabilite; introducerii în operaţie; realizării unor manevre rapide; constituirii unor
noi grupări de forţe sau scoaterii lor de sub loviturile inamicului; întăririi apărării sau trecerii la
apărare pe un nou aliniament; constituirii rezervelor; refacerii capacităţii operaţionale.” 1
Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat precum și broșura ,,Culegere de termeni, concepte și
noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale și apărării armate” dau o
definiție mai generală la această noțiune, astfel conform acestor surse deplasarea este definită
ca ,,acţiunea desfăşurată de subunităţi pentru dislocarea dintr-un raion într-altul în vederea
intrării în luptă în mod organizat sau executării manevrei de forţe şi mijloace de pe o direcţie pe
alta” 2 sau ,,acţiune desfăşurată de trupe pentru mutarea dintr-un raion în altul, intrarea în luptă
sau efectuarea unei manevre, cu păstrarea completă a capacităţii de luptă în vederea îndeplinirii

1
General - maior dr. FRUNZETI Teodor, General de brigadă dr. NEAGOE Visarion, Colonel MATEESCU
Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel (r) MOINESCU Constantin, Locotenent -
colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel, Maior ION - MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică
Generală a Forțelor Terestre, București 2006, p.252.
2
Colonel BACIU Vladimir, Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat, Chișinău 2006, p.128.
14
 3
unei misiuni.” Deplasarea trebuie să se facă rapid, dispersat şi în ascuns pentru a asigura
protecţia subunităților împotriva loviturilor inamicului. Deplasarea subunităţilor se poate efectua
prin diferite procedee. Procedeul de deplasare se adoptă în funcţie de situaţia, scopul, distanţa şi
timpul afectat deplasării, starea comunicaţiilor şi existenţa mijloacelor de deplasare.
Procedeul de bază pentru deplasare este marşul. În condiţiile contemporane marşul
constituie partea componentă a acţiunilor de luptă de o mare manevrabilitate a trupelor. În
legătură cu aceasta brusc creşte importanţa marşului, ca un factor hotărâtor în obţinerea victoriei.
Marşul constă în deplasarea organizată a subunităţilor în coloană, cu mijloace proprii, pe
drumuri amenajate sau neamenajate, în scopul de a ajunge în raionul (pe aliniamentul) fixat, la
timp şi cu capacitatea de luptă completă, în vederea îndeplinirii misiunii de luptă. Se execută, de
regulă, noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă. Cu referire la literatura de specialitate și
diverse surse bibliografice, primele izvoare scrise în care se întâlnește noțiunea de ,,marș” a
subunităților de luptă reprezintă lucrarea marelui teoretecian militar Carl von Clausewitz
,,Despre război” unde marșul este definit ca ,,trecerea simplă dintr-o dispunere a trupelor în alta
și se supun la două condiții de bază. Prima – comoditatea trupelor ca să nu-și epuizeze în zadar
forțele ce pot fi folosite cu folos și a doua condiție – mișcarea precisă care să coincidă cu
claculele noastre.”4 În lucrarea ,,Arta militară de-a lungul mileniilor Volumul 1” noțiunea de
marș este descrisă prin prisma a câteva lucrări: ,,Anabase” sau ,,Retragerea celor 10000” de
Xenofon sau ,,Arthashastra” de Kotilya. ,,Cartea începe prin enunţarea celor şase procedee ale
politicii: pacea, războiul, aşteptarea, marşul, recursul (la celălalt), jocul dublu. ...Astfel, pe timpul
activităţii regelui care se pune în marş pentru război, autorul spune cum trebuie verificate forţele
sau slăbiciunile puterilor, ale locului şi ale momentului şi care sunt anotimpurile favorabile
expediţiilor militare. ...În ceea ce priveşte războiul, autorul se referă la modul de instalare a
taberei, la marşul din tabără, la măsurile de asigurare a trupelor împotriva calamităţilor şi pe
timpul atacului, la diversele tipuri de luptă disimulată, la pregătirea şi desfăşurarea
contraatacurilor, la rolul terenului, la funcţiunile infanteriei, cavaleriei, carelor de luptă şi
elefanţilor.”5 În literatura actuală de specialitate noțiunea de marș este definită mai detaliat cu
referire la scopurile și condițiile în care se efectuează acesta. Manualul de Tactică Generală a
Forțelor Terestre definește marșul ca deplasarea organizată a subunităţilor în coloană, cu
mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate, în scopul de a ajunge în raionul (pe
aliniamentul) fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă completă, în vederea îndeplinirii misiunii de
3
General de corp de armatã, doctor PĂŞTINICĂ Nicolae, General de brigadă, doctor ANTOHI Dumitru, Colonel
CĂLIN Ion, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale
și apărării armate, București 2000, p.77.
4
CARL VON CLAUSEWITZ, Despre război, Эксмо 2007, p.174.
5
General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de brigadă dr. VĂDUVA
Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București 2004, p.35.
15
luptă. În broșura ,,Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniul politicii
militare, securității naționale și apărării armate” noțiunea de marș este expusă prin doua definiții:
,,a.deplasare organizată a trupelor dintr-un raion într-altul, pe comunicaţii, în coloană, folosind
mijloacele de transport din înzestrare sau pe jos’’. și ,,b. deplasarea organizată a structurilor
militare pe vehicule proprii (tehnică blindată) sau pe jos (schiuri).” 6
Pentru un studiu mai detaliat a noțiunii de marș, precum și a generalitățillor deplasării
prin marș optez ca literatură de specialitate pentru Regulamentul de Lupta a Trupelor de Uscat
unde detaliat și constructiv sunt expuse bazele noțiunii de marș și elementelor adiacente acestuia.
Ca recomandare, sugerez generalizarea materialului la fiecare element expus, cu o referire la un
exemplu concret din acțiunuile militare pentru însușirea mai eficientă a subiectului precum și
pentru a demonstra practic importanța materialului redat.Referindu-mă la deplasarea prin marș la
nivel de grupă, pluton sau companie evidențiez ,,Manualul de luptă” pentru nivelul respectiv,
unde pe lângă noțiunea generală a marșului sunt expuse și caracteristicile acestuia concret la
nivelul dat. Sugestia mea pentru această bibliografie ar fi și reprezentarea schematică a
elementelor marșului precum și a dispozitivului de marș în diferite condiții de executare a
marșului la nivel de pluton, companie, batalion.
Marșul se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor din adâncime spre zonele de
frontieră în timpul executării regrupării forţelor principale, deasemenea în acele cazuri, când
pentru executarea deplasării nu este rentabil de întrebuinţat transportul feroviar, maritim (fluvial)
şi aerian. Subunităţile execută marşul pe maşinile de luptă şi de transport, care se află după stat
în subunităţi, iar subunităţile de infanterie moto în caz de necesitate – pe jos (pe schiuri). Ziua
marșul se execută numai pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, atunci când este impus de
condiţiile situaţiei şi la depărtări mari înapoia dispozitivului forţelor din contact cu inamicul.
Marşul pe timp de zi se execută pe coloane de subunităţi, cu distanţe mari între ele şi necesită
măsuri de siguranţă eficace, în special în punctele obligate de trecere. În funcţie de urgenţa
impusă de situaţie, efortul cerut personalului şi viteza de deplasare, marşul poate să fie normal
sau forţat. Marşul normal se execută, de regulă, pe timp de noapte şi în alte condiţii de
vizibilitate redusă (ceaţă, ploi şi ninsori abundente, viscole), cu respectarea vitezei medii de
deplasare. Marşul forţat se execută când situaţia impune trecerea în timp scurt la îndeplinirea
unei misiuni de luptă, precum şi atunci când se prevede întâlnirea cu inamicul, pe timpul
retragerii şi în toate cazurile când există pericolul de întrebuinţare de către inamic a armelor de
nimicire în masă şi mijloacelor incendiare. Se execută cu viteze maxime admise de teren, fără
opriri, folosindu-se pentru deplasare majoritatea timpului de zi şi de noapte. Marşul se execută în
6
General de corp de armatã, doctor PĂŞTINICĂ Nicolae, General de brigadă, doctor ANTOHI Dumitru, Colonel
CĂLIN Ion, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniul politicii militare, securității naționale
și apărării armate, București 2000, p.123.
16
condiţiile când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul. Când se prevede întâlnirea cu inamicul
marşul trebuie pregătit şi executat astfel încât forţele să fie în permanenţă gata de acţiune,
capabile să se desfăşoare cu repeziciune şi să intre la timp în luptă. În acest scop, se iau măsuri
pentru constituirea unui dispozitiv de marş adecvat. Când nu se prevede întâlnirea cu inamicul
marşul se pregăteşte şi se execută astfel încât subunităţile să ajungă în noul raion în condiţiile
unor eforturi normale. Pentru aceasta se aleg cele mai bune drumuri care se pregătesc din timp.
Coloanele se formează din subunităţi care au aceeaşi viteză de marş şi capacitate de trecere. În
orice condiții subunitățile trebuie să ajungă în regiunea desemnată sau la un anumit aliniament, la
timpul indicatl, în deplină gatință de a îndeplini misiunea de luptă. La deplasarea prin marș
subunitățile îș-i păstrează integritatea dispozitivului de luptă. După direcţie marşul poate fi
executat spre front, de-a lungul frontului sau dinspre front în adâncime. Marşul din spate spre
front se execută pentru organizarea şi ducerea luptei de ofensivă, amplificarea eforturilor
subunităţilor primului eşalon sau pentru trecerea la apărare pe direcţia de rupere a apărării
inamicului, deasemenea pentru schimbul subunităţilor, care au pierdut capacitatea de luptă. De-a
lungul frontului marşul se execută în scopul transferării eforturilor pe o direcţie nouă. Dinspre
front în spate marşul se execută de obicei la regruparea subunităţilor în timpul acţiunilor de luptă
sau la retragere.
Deplasarea prin marș asigură în permanență integritatea organizațională a trupelor și
capacitatea de luptă a acestora precum și capacitatea de a se desfășura rapid pentru intrarea în
luptă sau executarea manevrei. Condiţiile pericolului permanent de întrebuinţare de către inamic
a ANM și armamentului de precizie înaltă, acţiunile aviaţiei, desanţilor aerieni, grupurilor de
cercetare-diversiune impun forțelor proprii o pregătire minuțioasă în vederea gătinței permanente
pentru deplasarea prin marș a subunităților de luptă dintr-un raion în altul. Începutul marșului se
consideră momentul trecerii punctului inițial capului coloanei forțelor principale. Se finalizează
marșul o dată cu sosirea subunităților în raionul desemnat sau cu desfășurarea subunităților la un
anumit aliiament pentru îndepliniea misiunii de luptă.
Marşul se poate executa în diferite condiţii ale situaţiei, care produce o influienţă
nemijlocită la organizarea şi executarea lui. Factorii principali, care determină condiţiile de
executare a marşului sânt:
 pericolul întrebuinţării de către inamic a ANM;
 acţiunea aviaţiei, desanţilor aerieni şi grupurilor de cercetare – diversiune ale
inamicului;
 efectul contaminării radioactive chimice, bacteriologice (biologice);
 distrugerea drumurilor şi trecerilor.

17
 Pentru evitarea descoperirii deplasării subunităţilor proprii de către cercetarea
inamicului marşul se execută în ascuns, de regulă, noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă.
În adîncimi îndepărtate marşul se poate executa şi ziua cu folosirea pe larg a capacităţilor de
mascare a terenului, condiţiilor de vizibilitate redusă şi se asigură acoperirea sigură de loviturile
aeriene ale inamicului. Pentru protecţia subunităţilor de loviturile a APÎ a inamicului itinerarele
de deplasare se aleg de-a lungul liniilor de electricitate, transmisiunii, prin păduri şi cutele
terenului. Itinerarele de deplasare după posibilitate nu trebuie să treacă prin localităţi mari,
noduri de drumuri, în apropierea staţiilor feroviare (porturilor, aerogărilor). În toate cazurile
comandantul trebuie să asigure sosirea la timp a plutonului în raionul (aliniamentul) indicat în
gătinţă de luptă deplină pentru îndeplinirea misiunii.
Fiecare deplasare prin marș este formată din mai multe elemente acestea constituind
elementele marșului. Indiferent de procedeu, elementele caracteristice marşului sunt:
 itinerarele de marş;
 halta mică;
 halta mare;
 odihna de zi (noapte);
 punct (aliniament) iniţial;
 punct (aliniament) de coordonare;
 punct (aliniament) final.
Totalitatea acestor elemente cu normele sale respective reprezintă în esență marșul și
structura acestuia (Anexa nr.1). Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat redă detaliat
descrierea acestor elemente la capitolul ,,Deplasarea ”.
Itineraul de marș reprezintă un traseu prestabilit și planificat ce urmează să fie parcurs
de subunitățile de luptă în vederea îndeplinirii misiunii date. Itinerarul se stabilește pe cele mai
bune drumuri din zonă ocolind localităţile mari, nodurile de comunicaţii importante şi punctele
obligatorii de trecere. Itinerarele pot fi: de bază, de rezervă, de rocadă. Pentru executarea
marşului, unităţii i se stabilesc 1-2 itinerare de marş iar marii unităţi 2-3 itinerare de marş. La
ordinul comandantului se pregătesc şi se folosesc la nevoie, itinerare de rezervă şi de rocadă.
Itinerarul de deplasare se alege luând în consideraţie necesitatea de mascare şi de deplasare pe
drumuri cu proprietăţile de mascare naturale. Lungimea itinerarului (mărimea de parcurs) este
distanţa în kilometri de la punctul iniţial până la aliniamentul indicat Pct.Mb.C. în calitate de
misiune.
Pentru menajarea forţelor militarilor, verificarea stării tehnice a autovehiculelor,
executarea întreţinerilor tehnice şi înlăturarea defecţiunilor, se fixează halte mici, halte mari şi

18
odihna de zi (noapte). Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule, se fixează astfel: prima
după 1-2 ore de marş, iar următoarele, după fiecare 2-3 ore de marş (iarna după 1-1,5 ore de
marş) şi au durata de 20-30 minute; când marşul se execută pe jos se fixează: prima haltă după
30 minute de la începerea acestuia, iar următoarele din 50 în 50 minute de marş şi au o durată de
10 minute. (Anexa nr.2). Haltele mici au durata de până la 1 oră, iar halta mare se fixează în a
doua jumătate a etapei de marş şi are o durată de 2-3 ore. Când distanţa de parcurs este mai mică
de o etapă de marş, noaptea şi iarna pe geruri puternice, de regulă, nu se fixează halte mari.
Pe timpul haltelor mari se serveşte hrana militarilor, se completează plinurile la autovehicule, se
verifică armamentul, tehnica militară, se execută întreţinerea tehnică a autovehiculelor, iar în
funcţie de rulajul TAB sau MLD – reglajele dispozitivelor de comandă. Odihna de zi (noapte) se
fixează după executarea unei etape de marş. Pentru haltele mari şi odihna de zi (noapte) se aleg
raioane care oferă condiţii favorabile de protecţie şi mascare şi dispun de suficiente surse de apă.
Pe timpul haltei mari şi în raionul odihnei de zi (noapte) plutonul (grupa) părăseşte drumul şi se
dispune în raionul stabilit, astfel încât să fie permanent gata de luptă şi să poată continua în timp
scurt marşul. În raionul odihnei de zi (noapte) se iau măsuri de asigurare a acţiunilor de luptă, se
distribuie hrană caldă, se completează plinurile cu carburanţi şi lubrifianţi şi se execută lucrările
prevăzute la halta mare. Pe timpul odihnei de zi (noapte) se pot schimba elementele de siguranţa
marşului. După 2-3 etape de marş se dau 24 ore de odihnă.
Pentru ca marşul să înceapă la timp şi să se execute în ritmul stabilit, se indică punctul
iniţial, puncte de coordonare și punctul final. Punctul iniţial reprezintă punctul de plecare a
subunităților pe itinerarul de marș. Acesta se stabilește la o depărtare faţă de raionul de
concentrare egală cu lungimea coloanei care va executa marșul, care să asigure încolonarea unei
subunităţi (tip companie) cu mijloacele primite în sprijin şi poate fi 5 – 10 km. Punctul de
coordonare reprezintă locul de pe ruta de deplasare, luat drept reper, faţă de care se raportează
unităţile pe timpul executării acesteia; poate fi, de asemenea, un punct unde pot avea loc
interferenţe în deplasarea trupelor. Deasemenea punctele de coordonare servesc pentru urmărirea
executării organizate a mrașului în termenul stabilit. Punctele de coordonare se stabilesc la 3-4
ore de marş. Punctul iniţial şi punctele de coordonare nu se stabilesc pe râuri şi în locurile
obligate de trecere. Ca punct inițial și punct de coordonare pot servi repere din teren (construcții
separate, ferme, margini de pădure) care sunt prezente pe hartă și pot fi ușor observate în teren.
Ca punct inițial și punct de coordonare nu se numesc poduri, trecători, halte, localități precum și
locurile ce trebuiesc trecute cu viteza maximă. Punctul final reprezintă un loc bine definit de pe
itinerar, de unde elementele de marş revin sub comanda şefilor direcţi. Pe timpul executării
marșului pe mașini subunitățile se deplasează pe partea dreaptă a carosabilului, respectînd cu

19
strictețe viteza de deplasare, distanța dintre mașini și măsurile tehnicii securității. În cazul unor
rețineri de circulație deplasarea în continuare se efectuează în urma coloanei și își ocupă poziția
inițială numai la halte și la odihna de zi (noapte). Podurile, tunelurile se trec fără oprire cu viteză
maximă. Conducerea cu subunitățile pe timpul marșului se efectuează prin semnale stabilite.
Legătura radio se folosește numai pentru primirea și emiterea semnalelor de avertizare. La
efectuarea marșului pe timp de noapte mașinile se deplasează cu ajutorul aparatelor de vedere pe
timp de noapte sau dispozitivelor de camuflare a luminii, iar în zonele urmărite de inamic
deplasarea se efectuează cu luminile stinse. Marşul se consideră început o dată cu trecerea
capului coloanei forţelor principale la punctul iniţial la ora stabilită. Această oră trebuie
respectată cu rigurozitate. În viziunea mea nerespectarea sau ignorarea acestor elemente în
termenii respectivi, inevitabil condamnă subunitățile la eșuarea misiunii puse precum și va fi
cauza sporirii incapacității de luptă a subunităților pe timpul executării marșului și în momentul
sosirii la punctul final. Istoria artei militare cunoaște atât exemple reușite de planificare și
executare a marșului cât și exemple ce au avut de suferit eșec – ultimele având dreptul la
existență inclusiv din motiv că nu au fost respectate cerințele și elementele marșului.
În urma cercetărilor efecuate asupra subcapitolului dat, concluzionez faptul că în pofida
creșterii progresului tehnico-științific în concordanță cu caracterul dinamic al războiului modern,
deplasarea prin marș a trupelor cu elementele și cerințele sale rămâne un element de bază în
desfășurarea acțiunilor militare aceasta fiind demonstrat de mai multe ori pe parcursul istoriei
artei militare.

1.2 Caracteristicile marșului

La planificarea marșului pe orice distanță se iau în considerație posibilitățile efectivului
și a tehnicii de luptă de a suporta greutăți fizice considerabile. În prezent modalitatea principală
de efectuare a marșului este deplasarea pe mașini, marșul pe jos sau pe schisuri fiind efectuat
doar în cadrul subunităților la distanțe mici. La deplasarea prin marș cu tehnica din dotare
(tancuri, mașini de luptă sau de tractare) efortul de bază este axat pe factorul uman și anume pe
mecanicii - conductori. Pentru estimarea acestui factor în planificarea și organizarea marșului
este important de a lua în calucul caracteristicile marșului.
Conform Manualului de Luptă a Plutonului, marșul are la baza sa două caracteristici :
etapa de marș și viteza medie de marș, acestea două fiind și indicii posibilităţilor de marş 7. Sub
posibilităţile de marş se înţelege capacitatea subunităților de a trece cu viteza proprie în decurs
de una sau mai multe zile distanţe maxim posibile, păstrând capacitatea de luptă înaltă şi gătinţa

7
Colonel BACIU Vladimir, Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat, Chișinău 2006, p.129.
20
deplină pentru îndeplinirea misiunii de luptă puse. Sub etapa de marş se subînțelege capacitatea
subinităților de a se deplasa pe jos sau pe mașini dintr-un raion în altul în timp de 24 de ore la o
distanță maximă. Acest element se aplică la organizarea și planificarea marşului pe distanţe mari.
Mărimea etapei şi a vitezei medii de marş depinde de: misiune, pregătirea comandanţilor,
antrenamentul militarilor, nivelul de pregătire a şoferilor şi mecanicilor – conductori T.A.B.
(M.L.I.), starea tehnică a autovehiculelor şi a itinerarului, condiţiile de timp şi stare a vremii
precum şi modul de pregătire şi asigurare a plutonului pentru marş, gradului de acţiune a
inamicului, componenţa coloanei, starea itinerarelor de deplasare, anotimp, starea vremei, ora
zilei, modul de pregătire şi asigurare a plutonului pentru marş. În dependență de teren și relief
pin care se execută marșul etapa de marș poate avea valori diferite. Astfel în teren şes şi deluros,
etapa de marş pe autovehicule poate fi de până la 250 km, uneori mai mare iar în teren muntos-
împădurit până la 150 km. Când subunităţile se deplasează pe jos mărimea etapei de marş poate
să fie până la 30 km. Experiența Războiului II Mondial, a conflictelor armate și a aplicațiilor
miliare a demonstrat faptul că mecanicii-conductori îș-i păstrează capacitatea de luptă înaltă la
deplasarea timp de 10-12 ore în cadrul a 24 de ore. Luând în considerație viteza medie de
deplasare 20-25 km/h și timpul nemijlocit la deplasarea subunităților se determină mărimea
etapei de marș.8 Marșul cu o durată mai mare de o etapă de marș de obicei se consideră marș pe
distanțe mari. Acesta se desfășoară de regulă la deplasarea subunităților din adâncimea
teritoriului statului în regiunea unde se desfășoară acțiuni militare. Marșul pe distanțe mari
necesită o pregătire amănunțită fiind asociat cu greutăți de ordin material și întreținere tehnică.
Mărimea de parcurs se determină la însuşirea misiunii şi se precizează pe parcursul studierii
itinerarului. Pentru determinarea mai precisă a mărimei de parcurs întreg itinerarul se împarte pe
porţiuni de 5 – 10 km. Timpul comun pentru executarea marşului deasemenea se determină la
însuşirea misiunii. Datele iniţiale pentru aceasta sânt timpul trecerii punctului iniţial (începutul
marşului) şi timpul sosirii la aliniamentul indicat (sfârşitul marşului). Diferenţa după timp în
timp dintre începutul marşului şi sfârşitul marşului vor constitui durata lui.9
Viteza medie de marş reprezintă media vitezelor ce se realizează pe diferite porţiuni de
itinerar şi se exprimă în kilometri pe oră. Aceasta se caluclează fără calculul timpului rezervat
pentru halte sau pentru concentrarea în raionul indicat. Viteza de marşa coloanelor mixte în teren
şes sau deluros, ziua este de 20-30 km/oră iar noaptea 15-20 km/oră. 10 Coloanele de transportare
amfibii blindate (maşini de luptă, automobile) se deplasează ziua cu 30-40 km/oră, iar noaptea –
8
Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А., полковник ЯНОВИЧ В. С.,
подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В.,
полковник С. В. Гончарик, Общая тактика, Красноярск 2013, p.138.
9
Maior TIMERCAN Sergiu, maior ŞARAMET Sergiu, Deplasarea plutonului de infanterie motorizată, Chișinău
2006, p.8.
10
ЛОЗА Д.Ф., Марш и встречный бой, Москва 1968, p.7.
21
cu 25-30 km/oră, când subunităţile se deplasează pe jos viteza medie de marş este de 4-5 km/oră,
iar pe schiuri de 5-7 km/oră. Când deplasarea se execută pe drumuri cu pante mari sau cu
obstacole (bolovani, grohotiş) viteza de deplasare se micşorează până la 1 km/oră. În teren
muntos-împădurit viteza de marş se reduce cu 30-40% faţă de cea din teren şes şi deluros. Pe
timp de îngheţ (dezgheţ), pe drumuri desfundate şi în condiţii de vizibilitate redusă viteza medie
de marş poate fi de 10-15 km pe oră; la urcarea pantelor de 6-8% viteza este de până la 10
km/oră, iar la coborâre – de până la 15-20 km/oră. Pe căldură mare, pe drumuri cu praf, pe
timpul trecerii prin localităţi mari, pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea viteza de marş se reduce cu
15-20% şi chiar mai mult11. La efectuarea calculul marșului comandantul de batalion (companie)
determină viteza deplasării la dispersarea și concentrarea coloanei la marș. Cum arată experiența,
ea se consideră egală cu 0,5 – 0,75 din viteza medie a coloanei la marș sau aproximativ 10-12
km/h. Pe timpul executării marșului în coloană restrânsă o importanță deosebită o are abilitatea
mecanicilor-conductori (șoferilor) de a se deplasa cu o viteză constantă în aceleași condiții de
drum. Din acest motiv ca să nu se permită ruperea coloanei, viteza de deplasare a primei mașini
din coloană trebuie să fie accesibilă și pentru restul mașinilor din coloană. Există o anumită
interdependență între viteza medie de deplasare a mașinilor și a distanțelor dintre acestea care pot
fi dictate de cerințele siguranței sau de condițiile în care se desfășoară marșul. Noaptea, când
autovehiculele sunt echipate cu aparate de vedere sau când luminează luna, pe drumurile cu
indicatoare luminoase şi cu circulaţie într-un singur sens viteza medie de marş poate fi aceeaşi ca
pe timpul zilei. În toate cazurile, marşul trebuie efectuat cu viteză maximă posibilă în condiţiile
date.
Reeșind din informația de mai sus, indicii posibilităţilor de marş reprezintă un element-
cheie în planificarea și executarea marșului indiferent de distanță, anotimp și relief. Însemnătatea
lor practică constă în determinarea cu ajutorul acestora, a timpului necesar pentru efectuarea
marșului și respectiv pentru planificarea cât mai eficientă a următoarelor acțiuni. Datorită
creșterii indicilor posibilităților de marș, subunitățile și unitățile de luptă moderne sunt în stare să
efectueze deplasarea independent prin mijloace proprii la orice distanțe impuse de situația tactică
păstrându-și capacitatea de luptă pentru a îndeplini misiunea de luptă.

1.3 Dispozitivul de marș.

În funcție de misiunea îndeplinită, acțiunile inamicului și specificul terenului
subunitățile de luptă pot acționa în dispozitiv de luptă, dispoziiv premergător de luptă și în

11
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.60.
22
dispozitiv de marș. La efectuarea marșului subunitățile se dispun în dispozitiv de marș acesta
fiind adoptat pentru deplasarea subunităților în diferite situații.
Dispozitivul de marş reprezintă gruparea de forţe şi mijloace (sau ordonarea forţelor şi
mijloacelor), constituită conform variantei optime de acţiune asupra căreia comandantul s-a
decis, în scopul deplasării subunităților. Conform literaturii de specialitate dispozitivul de marş
este definit ca gruparea forţelor şi mijloacelor unităţii pentru executarea deplasării. 12 Dispozitivul
de marş al plutonului (grupei) constă în dispunerea grupelor (militarilor) şi mijloacelor acestuia
în coloană de marş. Constituirea dispozitivului de marş se face în aşa fel încât acesta să asigure:
conducerea neântreruptă şi deplasarea forţelor în timpul stabilit şi cu întreaga putere de luptă,
trecerea rapidă dacă situaţia impune în dispozitivul premergător de luptă şi de luptă, precum şi
angajarea luptei cu inamicul în condiţii favorabile, vulnerabilitate redusă faţă de loviturile
inamicului executate cu aviaţia, rachetele şi sistemele de cercetare-lovire de înaltă precizie sau cu
ADMCBRN, deplasarea cu viteza stabilită pentru fiecare porţiune de itinerar. Un dispozitiv
modern este determinat de procedeul de deplasare a trupelor, scopul acestuia, numărul
itinerarelor de marş şi al direcţiilor de transport, condiţiile în care se desfăşoară şi trebuie să
asigure sosirea unităţilor şi marilor unităţi în raioanele/zonele de concentrare sau pe aliniamentul
de angajare în operaţie cu puterea de luptă completă. În practică s-au stabilit unele norme pentru
constituirea dispozitivului. El trebuie să corespundă concepţiei deplasării şi operaţiilor viitoare,
să ofere posibilitatea respingerii eventualelor atacuri ale inamicului cu trupele terestre şi/sau cu
aviaţia, să evite aglomerarea trupelor în punctele obligatorii de trecere şi să asigure protecţia
acestora. De obicei dispozitivul de marș al unităților este în coloană. La deplasarea prin marș pe
mașini distanța dintre mașini în dependență de viteza de deplasare a subunităților și a vizibilității
este de 25-50 m. Istoria artei militare descrie în detalii esența organizării trupelor la marș de către
marii strategi militari începând încă cu perioada antichității. Armata romană, una din cele mai
pregătite oști din acea perioadă desfășura marșuri pe disanțe foarte lungi în campaniile sale
militare. Ordinea de marş rămâne, în armata romană, aproape neschimbată. În faţă, se deplasează
grupuri mici de cercetaşi, care adună informaţii. Când este atacată, înaintează în formaţia în
cruce (agmen quadratum). Un soldat are pe el 25-50 de kilograme (gamelă, efecte personale,
hrană pentru 17 zile şi unelte pentru tabără). O etapă de marş cuprinde 25 km. Sunt însă
numeroase marşurile forţate. Purtătorul siglei (însemnului) se află totdeauna în faţa formaţiei.
Lui i se transmit comenzile de oprire şi de reluare a marşului. 13 Pe parcursul istoriei și
12
General - maior dr. FRUNZETI Teodor , General de brigadă dr. NEAGOE Visarion, Colonel MATEESCU
Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel (r) MOINESCU Constantin, Locotenent -
colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel, Maior ION – MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică
Generală a Forțelor Terestre, București 2006, p.255.
13
General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de brigadă dr. VĂDUVA
Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București 2004, p.58.
23
războaielor ce au avut loc esența dispozitivului de marș și structura acestuia rămân practic
aceleași cu careva modificări de la caz la caz. Referindu-se la dispozitivul de deplasare, Carl von
Clausewitz arăta: ”…este un principiu general al artei militare moderne că, peste tot unde
posibilitatea unei lupte este cât de cât de închipuit, adică în întreg domeniul războiului propriu-
zis, coloanele să fie astfel organizate încât să fie apte de o luptă independentă.”14
Deci, în scopul organizării deplasării subunităților la marș se stabilește dispozitivul de
marș care cuprinde mai multe elemente de marș (Anexa nr. 3). Sub noțiunea de element de marș
se subînțelege o subunitate care se deplasează sub comanda unui singur comandant, de regulă
este un pluton sau o companie.
În prezent dispozitivul de marş cuprinde, următoarele elemente:
 elemente de cercetare
 elemente de siguranţă şi de asigurare a deplasării;
 coloanele/coloana forţelor principale;
 unităţile de sprijin logistic.
Elementele de cercetare se stabilesc pe fiecare itinerar de marş, de către marea unitate
(unitate) cu scopul cercetării itinerarului de deplasare şi cuprind în funcţie de eşalon: patrule de
cercetare independente, patrule de cercetare, echipe (detaşamente) de cercetare, cercetași.
Acestea acționează în faţa elementelor de siguranţă astfel:
 până la 5 km – patrula de cercetare;
 până la 15 km – patrula de cercetare independentă;
 până la 25 km – echipa (detaşamentul) de cercetare.
Distanţele la care se trimit elementele de cercetare sunt determinate de următorii factori:
 posibilităţile de asigurare a legăturii cu punctul de comandă al structurii care le-a
trimis;
 asigurarea timpului minim necesar ca elementele de siguranţă a marşului să se
poată
desfăşura şi intra în operaţie în mod organizat, dacă situaţia o impune;
 asigurarea timpului necesar comandantului marii unităţi pentru precizarea modului
de acţiune în cazul întâlnirii cu inamicul, deoarece oprirea coloanelor nu este indicată.
Aceste distanţe pot fi mai mari sau mai mici, în funcţie de caracteristicile terenului în
care se execută marşul şi cele ale tehnicii din dotarea trupelor, precum şi de condiţiile de timp,
anotimp şi stare a vremii. Uneori elementele de cercetare pot acţiona nemijlocit în faţa
subunităţilor (unităţilor) din siguranţa marşului. Pentru siguranţa lor nemijlocită, de asemenea
14
CARL VON CLAUSEWITZ, Despre război, Ed. Mil., București 1982, p.303-304.
24
pentru cercetarea terenului, pichetele mobile trimit patrule de siguranţă (de cap, de flanc, de
spate), iar uneori şi cercetaşi la distanţa, care asigură ducerea observării asupra acestora şi
susţinerii lor cu foc. Valoarea patrulelor de siguranţă poate fi de la o echipă de 2-4 militari până
la o grupă. Patrula de siguranţă se trimite la distanţa:
 pe TAB (maşini de luptă, automobile) ziua - până la 1500 m, noaptea - până la 500
m;
 când deplasarea se execută pe jos (pe schiuri), ziua – până la 600 m, noaptea - până
la 200 m.
Unul din elementele de bază marșului constituie siguranța marșului. Siguranţa marșului
reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor de supraveghere, pază şi apărare nemijlocită a
întregului dispozitiv, cît şi a fiecărui element al acestuia, în toate condiţiile şi în toate acţiunile
militare, executîndu-se în scopul prevenirii forţelor proprii şi zădărnicirii cercetării şi a altor
acţiuni desfăşurate de către inamic. În cadrul dispozitivului de marș elementele de siguranţă se
constituie din: avangărdă – pichetul mobil de cap, ariergărdă – pichetul mobil de spate și
flancgardă - pichetul fix de flanc, pichetul mobil de flanc. Aceste elemente se întăresc în funcţie
de posibilităţi şi de importanţa misiunii şi asigură: deplasarea neântreruptă a coloanelor forţelor
principale, prevenirea unui atac prin surprindere asupra acestora, zădărnicirea acţiunilor
cercetării inamicului, crearea condiţiilor favorabile pentru intrarea în operaţie a forţelor
principale. Compunerea şi distanţa la care se trimit elementele de siguranţă depind de: situaţia şi
condiţiile în care se execută marşul, caracterul acţiunilor inamicului, misiunea de luptă a forţelor
care execută marşul, dispozitivul adoptat, caracteristicile terenului, numărul şi importanţa
itinerarelor de deplasare. Atunci când este posibil, se realizează siguranţa din aer prin patrule de
elicoptere care acţionează pe direcţia de marş a forţelor principale. Pichetul mobil de cap se
trimite la distanţa de 5-10 km, iar pichetul mobil (fix) de flanc şi de spate - până la 5 km. În
localităţi, păduri, munţi, pe timp de noapte sau când marşul se execută pe jos, aceste distanţe se
pot micşora până la jumătate. Elementele destinate pentru siguranţa marşului, pe timpul haltelor
se transformă în elemente de siguranţă a staţionării.
Pichetul fix de flanc are misiunea de a menţine poziţia indicată de comandantul
subunităţii căreia îi face siguranţa, asigurând coloana împotriva atacului din flanc executat prin
surprindere de către subunităţi ale inamicului, grupuri de cercetare-diversiune, subunităţi de
desant aerian şi aeromobile. În cadrul pichetului se organizează observarea circulară asupra
inamicului terestru şi aerian, se numeşte observator pentru primirea semnalelor de la patrulele de
siguranţă şi de la cercetaşi şi se asigură gătinţa permanentă în caz de întâlnire cu inamicul. Pentru
legătura între pichet şi coloană se folosesc agenţi de legătură, precum şi semnale (optice şi

25
acustice). Pichetul fix de flanc ocupă o poziţie favorabilă pentru apărare pe aliniamentul ce i s-a
indicat, execută lucrările genistice, organizează observarea şi sistemul de foc. În cazul când
inamicul a trecut la atac, apără poziţia cu dîrzenie şi o menţine până la trecerea coloanei căreia îi
face siguranţa, după care, la ordinul (semnalul) comandantului care 1-a trimis, o părăseşte şi î-şi
reia locul în coada coloanei.
Pichetul mobil ocoleşte porţiunile de teren contaminat, podurile distruse, porţiunile de
itinerar minat, marcând prin indicatoare direcţia de ocolire. Trecătorile, tunelurile, podurile şi
alte locuri înguste sânt trecute fără opriri de pichetul mobil de cap. În cazul când ocolirea
porţiunilor de itinerar minat este imposibilă, acestea se deminează de subunităţile de pionieri,
date ca întărire plutonului, sub acoperirea maşinilor de luptă, care se află în stare gata să
deschidă focul sau se deminează de sine stătător, folosind completele de deminare sau prin alte
procedee.
Pichetul mobil de cap (patrula de siguranţă), se deplasează la distanţa ordonată, în fața coloanei
căreia îi face siguranţa la distanţa stabilită de commandant. La timpul stabilit pichetul mobil de
cap, trece punctul iniţial şi se deplasează pe itinerarul fixat cu viteza stabilită. Întâlnind grupuri
mici ale inamicului pichetul mobil de cap (patrula de siguranţă) de regulă le nimiceşte, iar
modelele de armament, hărţile topografice şi alte documente le capturează şi continuă să-şi
îndeplinească misiunea. Când întâlneşte un inamic superior în forţe pichetul mobil acţionează, în
funcţie de situaţie, pentru a-1 nimici cu foc deschis prin surprindere de pe o poziţie favorabilă şi
prin atac hotărât sau menţine cu dîrzenie poziţia pe care o ocupă, asigurând desfăşurarea şi
intrarea în luptă în mod organizat a coloanei căreia îi face siguranţa. Informaţiile obţinute se
raportează imediat comandantului care a trimis siguranţa. Pe timpul haltelor pichetul mobil de
cap (de flanc) ocupă o poziţie favorabilă şi continuă să facă siguranţa coloanei care s-a oprit.
Când trupele se dispun pentru odihnă, pichetul mobil îndeplineşte misiunile siguranţei de
staţionare sau se înlocuieşte (intră în cadrul forţelor principale ale coloanei). La reluarea
deplasării pichetul de pază rămâne pe loc până ce siguranţa nou numită îl depăşeşte, după care
revine la subunitatea sa. Pichetul mobil de cap (patrula de siguranţă) se opreşte şi continuă
deplasarea la comanda (semnalul) comandantului coloanei păzite.
Misiunile pichetului mobil de cap (de flanc) sânt:
 să asigure coloana căreia îi face siguranţa împotriva atacului prin surprindere al
inamicului terestru, să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului sau grupurile de
cercetare-diversiune ale acestuia;
 să atace cu îndrăzneală inamicul de pe itinerarul de deplasare, să cucerească
punctele

26
din teren favorabile pentru luptă şi să-l oblige pe inamic să se desfăşoare prematur, asigurând
astfel condiţii favorabile pentru desfăşurarea şi intrarea în luptă în mod organizat a coloanei
căreia îi face siguranţa.
Pichetul mobil de flanc, se deplasează la nivelul capului coloanei păzite la distanţa
stabilită de comandant. Grupurile mici ale inamicului, apărute în flancul coloanei păzite, pichetul
mobil de flanc le nimiceşte şi continuă să-şi îndeplinească misiunea. Când apare pericolul unui
atac din partea forţelor superioare ale inamicului, pichetul ocupă o poziţie favorabilă şi nu
permite atacul prin surprindere al inamicului asupra coloanei, păzite din flanc.
Pichetul mobil de spate se deplasează la distanţa ordonată, în urma coloanei căreia îi
face siguranţa la distanţa stabilită de comandant. Pichetul mobil de spate capturează sau
nimiceşte grupurile mici ale inamicului, de regulă, cu foc, din ambuscadă. Când există pericolul
ca forţe superioare ale inamicului să ajungă la coloana căreia îi face siguranţa, pichetul mobil de
spate ocupă o poziţie favorabilă şi cu focul tuturor mijloacelor produce pierderi inamicului, îl
întârzie şi nu-i dă voie să atace.
Misiunile pichetului mobil de spate sânt:
 să asigure coloanei căreia îi face siguranţa, posibilitatea de a se desprinde de inamic
şi a executa marşul în ordine;
 să nu permită inamicului terestru să atace prin surprindere coloana căreia îi face
siguranţa, interzicând îndeosebi acţiunile elementelor de cercetare-diversiune, subunităţilor
aeromobile şi desantului aerian ale acestuia.
Elementele de asigurare a deplasării sunt constituite din detaşamente de asigurare a
mişcării, în scopul creării condiţiilor necesare executării marşului fără întreruperi, cu viteza
stabilită şi în ritm constant. Detaşamentele de asigurare a mişcării acţionează pe fiecare itinerar
de deplasare, având în compunere subunităţi de geniu şi de cercetare NBC dotate cu mijloacele
tehnice necesare şi, de regulă, se dispun înapoia siguranţei de marş, fiind însoţite de grupe de
evacuare-reparare.15 Coloanele/coloana forţelor principale se deplasează, de regulă, pe coloane
de unităţiși este constituită din forţele din componenţa companiei, forţele date ca întărire. Forţele
de sprijin logistic ale marii unităţi se deplasează înapoia unităţilor luptătoare şi de sprijin iar cele
medicale în coloana principală şi către centrul acesteia. Unităţile de sprijin logistic se deplasează
în cadrul coloanei eşalonului căruia îi aparţin.
Cum s-a menționat anterior dispozitivul de marș se adoptă în dependență de condiţiile în
care se execută marșul și anume când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul. Când nu se
15
General - maior dr. FRUNZETI Teodor, General de brigadă dr. NEAGOE Visarion, Colonel MATEESCU
Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel (r) MOINESCU Constantin, Locotenent -
colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel, Maior ION - MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică
Generală a Forțelor Terestre, București 2006, p.255-257.
27
prevede întâlnirea cu inamicul, dispozitivul de marş, de regulă, cuprinde elemente de cercetare,
elemente de siguranţă şi de asigurare a deplasării, coloana forţelor principale şi subunităţile
logistice. Când se prevede întâlnirea cu inamicul, marşul se execută pe coloane, constituite în
funcţie de concepţia de angajare şi desfăşurare a luptei de întâlnire. Dacă există posibilitatea
întâlnirii cu inamicul, dispozitivul de marş trebuie să corespundă concepţiei acţiunilor următoare,
să ofere condiţii pentru desfăşurarea rapidă a forţelor, în ordinea angajării lor în luptă şi să
asigure executarea manevrei preconizate. În acest caz tancurile se deplasează în capul coloanelor
iar mijloacele de întărire se repartizează de la început, coloanele constituindu-se astfel încât să
dispună de autonomie de luptă. Pentru devansarea inamicului, este eficientă trimiterea unui
detaşament înaintat, în scopul cuceririi unor aliniamente/obiective/raioane importante de pe
direcţia de acţiune. Pe timp de iarnă cu zăpadă mare şi temperaturi scăzute, în siguranţa de marş
se includ autovehicule înzestrate cu echipament de buldozer pentru curăţirea zăpezii.
Autovehiculele cu capacitate mare de trecere se repartizează de-a lungul întregii coloane. În
situaţia atacului din aer al inamicului, se măresc distanţele dintre maşini şi dintre subunităţi şi se
continuă deplasarea, iar mijloacele de apărare antiaeriană deschid focul, din mişcare sau cu
scurte opriri. Asupra grupurilor de cercetare-diversiune sau elementelor teroriste care acţionează
împotriva coloanelor aflate în deplasare, se intervine cu elementele de siguranţă a marşului sau
cu forţe destinate din timp pentru astfel de misiuni, iar forţele principale continuă deplasarea. În
astfel de situaţii se cooperează şi cu celelalte forţe aparţinând sistemului naţional de
apărare/alianţei/coaliţiei, precum şi cu elemente favorabile/prietene din ţara gazdă - când este
cazul. Când inamicul întrebuinţează ADMCBRN, se iau măsuri de cercetare adecvate pe
itinerarele de deplasare şi în raioanele/zonele/porţiunile contaminate, concomitent cu deplasarea
pe itinerarele de rezervă - dacă este cazul, luându-se măsuri de salvare-evacuare, de stingere a
unor incendii şi de executare a decontaminării.
Autovehiculele pe timpul marşului se deplasează numai pe partea dreaptă a drumului,
respectînd viteza stabilită pentru deplasare, intervalele şi măsurile de siguranţă. Coloana nu se
opreşte în locuri înguste, pe poduri, în vaduri, pe pante mari, în curbe cu rază mică. La poduri se
iau măsuri de asigurare a securităţii deplasării şi, la nevoie, pentru întărirea capacităţii de suport
a acestora. În scopul protecţiei contra armei de precizie înaltă a inamicului, se folosesc pe larg
zonele invizibile pentru radiolocaţie, formate de cutele terenului şi de obiectele din zonă, de
asemenea şi de fîşiile forestiere de la marginea drumului. Pe sectoarele deschise ale itinerarului
se interzic aglomerarea şi oprirea autovehiculelor, iar viteza de marş şi distanţa dintre
autovehicule se măresc. Depăşirea nu este admisă fără aprobarea comandantului coloanei.
Autovehiculele care din diferite cauze s-au oprit pe partea carosabilă a drumului se scot imediat

28
în afara acestuia, pe partea dreaptă. După înlăturarea defecţiunilor, autovehiculele se încolonează
în coada coloanei care trece în acel moment şi îşi ocupă locul în coloana subunităţii respective pe
timpul haltelor mici (dacă este posibil), în raionul haltelor mari sau în raionul odihnei de zi
(noapte). Noaptea autovehiculele se deplasează cu întrebuinţarea aparatelor de vedere pe timp de
noapte sau a dispozitivelor de camuflare a luminii; iar dacă se deplasează pe sectoarele aflate în
câmpul de vedere al inamicului sau în nopţile luminoase - fără lumini şi fără aparatele de
observare pe timp de noapte.
Când deplasarea se execută pe jos dispozitivul de marș poate fi unul din următoarele
dispozitive:
 în coloană
 în linie
 în “V”
 în săgeată
 în șir
 eşalonat stânga sau dreapta.
Aceste dispozitive prezintă locul fiecărui pluton şi grupă din companie în relaţie una cu
cealaltă. Fiecare dispozitiv în parte, oferă un grad diferit de securitate, control şi putere de foc.
Pentru expliarea amănunțită a fiecărui element expus mai sus mă voi referi la deplasarea
subunităților de infanterie la nivel de companie. Adoptarea dipozitivului de marş se face în
funcţie de misiune, situaţia inamicului, teren, vreme şi condiţiile de vizibilitate, viteza de marş
dorită, gradul de flexibilitate urmărit.16
Dispozitivul de deplasare (marş) în coloană (Anexa nr. 4), permite companiei realizarea
contactului cu inamicul cu un singur pluton (grupă), asigurând astfel executarea manevrei cu
celelalte două elemente din spate. Este un dispozitiv flexibil care permite o bună securitate,
trecerea rapidă la o altă formaţie şi executarea deplasării cu o viteză mai mare. Acesta realizează
o bună dispersie a subunităţii şi ajută la executarea manevrelor şi a controlului, în special pe timp
de vizibilitate redusă precum şi a unui volum mai mare de foc pe flancuri, dar mai limitat în faţă
şi în spate.
Dispozitivul de deplasare (marş) al companiei de inafanterie în linie este cel în care toate
cele trei plutoane de infanterie sunt dispuse în faţă, unul lângă celălat, la intervalele stabilite, pe
aceleiaşi direcţie de deplasare; acesta permite folosirea la maxim a focului spre înainte şi mai
puţin spre flancuri; este formaţia cea mai greu de controlat şi coordonat; comandantul companiei

16
Locotenent – colonel STOIAN V., locotenent-colonel VARZARI O., maior CAZACOV L., maior CEBOTARI C.,
maior OLEDNIC V., maior RUSU V., maior SEVERIN V., Manualul de Luptă a Companiei de Infanterie, Chișinău
2009, p.41.
29
va numi un pluton direcţional (de regulă, cel din centru) pentru a ajuta celelalte plutoane să se
orienteze; siguranţa de flanc şi spate este mai redusă, dar se poate îmbunătăţi în situaţia în care
plutoanele de la flancuri folosesc dispozitivul eşalonat stânga sau dreapta. Pe schemă (Anexa nr.
5) este prezentată o variantă a dispozitivului de deplasare (marş) al companiei de infanterie în
linie cu plutonul din stânga – eşalonat stânga, plutonul din centru – în linie, iar plutonul din
dreapta – eşalonat dreapta.
Dispozitivul de deplasare (marş) al companiei de infanterie în săgeată (Anexa nr.
6)constă în dispunerea două plutoane în spate, putând supraveghea sau urmări plutonul
direcţional. Acesta facilitează executarea rapidă a focului spre înainte sau (şi) flancuri. Contactul
se realizează cu o subunitate de valoare mică, celelalte subunităţi putând manevra; este o
formaţie greu de controlat şi coordonat, dar permite executarea deplasării cu o viteză mai mare
decât în cazul dispozitivului în “V” .
Dispozitivul de deplasare (marş) al companiei de infanterie în “V” este cel în care două
plutoane sunt dispuse în faţă pentru a permite, în situaţia contactului cu inamicul, executarea
focului spre înainte şi spre flancuri, iar cel de-al treilea pluton este dispus în spate, putând
supraveghea sau urmări celelalte două plutoane; în situaţia în care compania este atacată din
flanc, două plutoane pot răspunde cu foc şi cel de-al treilea poate manevra; această formaţie este
greu de controlat şi coordonat şi încetineşte deplasarea; comandantul de companie desemnează
plutonul direcţional.
În schema din Anexa nr. este prezentată o variantă a dispozitivului de deplasare (marş)
al companiei de infanterie în săgeată cu plutonul din faţă – în săgeată, plutonul din stânga- în
coloană, plutonul din centru – în linie, iar plutonul din dreapta – eşalonat dreapta. Şirul este
dispozitivul de deplasare (marş) al companiei de infanterie care se realizează prin dispunerea
plutoanelor şi grupelor în spatele elementelor din capul coloanei (Anexa nr. 8); este formaţia cea
mai uşor de controlat care permite deplasarea rapidă în teren greu accesibil şi pe timp de
vizibilitate redusă; acest dispozitiv este vulnerabil şi nu permite executarea cu uşurinţă a
manevrei.
În funcție de situație comandantul de companie stabileşte dispozitivul care asigură cel
mai bun control, cea mai bună siguranţă şi viteză. Datele comparative a dispozitivelor de marș
sunt expuse în tabel (Anexa nr. 9). La deplasarea în teren variat, distanţele dintre militari şi dintre
plutoane variază în funcţie de teren şi situaţie; militarii trebuie să observe în permanenţă terenul
pentru descoperirea poziţiilor inamicului şi a celor favorabile ocupării în cazul contactului cu
acesta. Când stratul de zăpadă depăşeşte 30 cm subunităţile execută marşul pe schiuri, iar
armamentul greu, muniţia şi materialele se transportă pe sănii. Când deplasarea se execută pe jos

30
în afara drumurilor sau pe drumuri înzăpezite, plutonul (grupa) din capul coloanei se schimbă
după fiecare 20-30 minute. Dispozitivul de marș rămâne a fi un element esențial în organizarea și
desfășurarea marșului. Problema organizării acestuia îș-i are începutul încă din antichitate fiind
relevată pe parcursul întregii istorii artei militare de marii gînditori militari din toate timpurile.
Astfel elementele de siguranță, și de cercetare prezente în dispozitivul de marș actual au fost
folosite cu sute de ani în urmă. Regele Prusiei, Frederic al II-lea în lucrarea sa ,,Instrucţie pentru
generali” spunea ,,Înainte de a face un proiect, trebuie ca inamicul, ţara unde se vor desfăşura
luptele şi terenul să fie foarte bine cunoscute. Vor fi examinate drumurile, vor fi alese cu grijă
călăuzele, cercetarea şi elementele de siguranţă a marşului. Toate acestea trebuie ascunse. ...În
faţă estebine să fie trimise trupe uşoare, mobile, care să facă siguranţa formaţiei de marş, dar să
reţină şi eventualii dezertori din tabăra proprie şi spionii trimişi sau lăsaţi de inamic.” 17
Elementele de marș sunt atestate și în arta militară mongolă. Marele comandant de oști Gingis
Han în campania contra Chinei avea ,,dispozitivul de marș compus din detaşamente de cercetare
şi de spioni, detaşamente de asigurare a mişcării, o avangardă compusă din 30.000 de luptători
călare (fiecare luptător avea doi cai), organizaţi pe trei divizii (tumane) comandate de trei
generali: Mukhuli, Şepe Noyon şi Subotay. După avangardă urma centrul dispozitivului, format
din 100.000 de luptători, zece divizii, şi două aripi care totalizau tot cam 100.000 de oameni.
Gingis Han avea o gardă personală din 1.000 de luptători pe cai negri.”18 Evident că ignorarea
unor elemente din dispozitiv prezintă pericol pentru subunitățile ce se află în marș.
În viziunea mea dispozitivul de marș la fel reprezintă un detaliu esențial în desfășurarea
marșului în rând cu alte componente de bază a marșului cum ar fi caracteriticile marșului,
elementele marșului, etc. Importanța acestuia constă însăși în organizarea corectă și adaptarea
dispozitivului de marș la condițiile în care se desfășoară marșul, reeșind din posibilitățile
terenului și posibilitățile inamicului acestea împreună raportate la condițiile luptei moderne.
Astfel dispozitivul de marș corect stabilit permie desfășurarea în siguranță a marșului în termeni
minim poisibli și conducerea eficientă pe timpul desfășurării acestuia în vederea evitării sau
lichidării oricăror rețineri pe timpul marșului. Astfel, concluzionez cu fermitate ca dispozitivul
de marș cu elementele sale are o importanță majoră în organizarea și desfășurarea marșului.
Dispunerea subunităților în anumită ordine la marș își are originea din perioada antichității unde
deplasarea prin marș deja era tratată ca un elemnt important în desfășurarea acțiunilor de luptă în
rând cu alte elemente cum ar fi asediul, campanarea, etc. Aceasta demonstrează practic
importanța dispozitivului de marș, în prezent acesta fiind un subpunct esențial în organizarea și

17
General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de brigadă dr. VĂDUVA
Gheorghe,Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București 2004, p.260.
18
Ibidem, p.167.
31
desfășurarea marșului în condițiile luptei moderne bazându-se pe aceleași principii a luptelor
armate din trcecut.

1.4 Considerații privind calculul marșului

Calculul marșului reprezintă un algoritm de operațiuni pe care comandantul superior le
execută în timpul planificării marșului. Calculul marșului este un pas important al planificarii
marșului ce constă în special în: determinarea itinerarelor de deplasare, haltelor, elementelor de
siguranță precum și calcularea timpului total de marș. La efectuarea calcului marșului
comandantul superior acționează conform algoritmului ulterior îndeplinind fiecare pas al
acestuia conform ordinii în care aceștia sunt expuși.
Algoritmul pentru calculul marşului cuprinde următorii pași:
a. stabilirea efectivelor şi tehnicii militare care vor executa deplasarea pe calea ferată
sau prin marş;
b. stabilirea itinerarelor de marş de bază, de rezervă şi drumurilor de rocadă;
c. kilometrarea itinerarelor de marş, pentru hărţi 1:200 000 din 20 în 20 km, pentru
hărţi
1:100 000 din 10 în 10 km, pentru hărţi 1:50 000 din 5 în 5 km iar pentru hărţi 1:25 000 din 1 în
1 km;
d. repartizarea subunităţilor pe itinerarele de marş, stabilirea numărului coloanelor şi a
ordinii în coloană;
e. stabilirea forţelor şi mijloacelor care se deplasează pe calea ferată (când este cazul),
ce se vor constitui în eşaloane de transport;
f. stabilirea forţelor pentru cercetare, siguranţă şi asigurare a mişcării;
g. calculul lungimilor coloanelor de marş, a fiecărui itinerar şi a distanţei între
coloane;
h. înscrierea vitezelor de marş şi stabilirea vitezei optime de marş, funcţie de tehnica
din dotare şi felul coloanelor;
i. executarea tronsonării şi retronsonării itinerarelor de marş şi stabilirea restricţiilor
pentru fiecare tronson;
j. stabilirea numărului haltelor, felul acestora, zonele şi durata executării lor;
k. stabilirea zonei odihnei de zi /noapte;
l. stabilirea punctului iniţial pentru fiecare etapă a traseului şi a punctelor de
coordonare;
m. întocmirea tabelului cu planificarea marşului;

32
 n. calculul marşului şi al transportului pe calea ferată şi înscrierea în tabel a datelor;
o. organizarea staţionării;
p. stabilirea măsurilor de asigurare a deplasării;
q. stabilirea subunităţilor de comenduire şi îndrumare a circulaţiei (C.I.C.);
organizarea
şi materializarea serviciului C.I.C.;
r. aprobarea documentelor de conducere a marşului.
La efectuarea calcului marșului se determină:
 timpul total de marș
 lungimea coloanei
 timpul de scurgere a coloanelor în raion
Pentru efectuarea calcului marșului conform algoritmului, în continuare sunt expuse
formulele de calcul pentru determinarea lungimei coloanei la marș și pentru determinarea
timpului total de marș.
Prentu determinarea lungimei coloanei la marș (Lc) se aplică următoarea formulă:

Lc=(Nm-Nc)Dn+(Nc-1)Dc (1.1)

unde:

Nm = numărul autovehiculelor;
Nc = numărul de coloane;
Dn = distanţa dintre autovehicule;
Dc = distanţa dintre coloane.
Pentru determinarea timpului total de marș (Tt) se aplică următoarea formulă de calcul:

Tt=Tm+Th+Tsc+Ta+Trez (1.2)

unde:

Tm = timp efectiv de marş;

Th = timp de staţionare în halte;
Tsc = timp de scurgere a coloanelor în zonă;
Ta = timp de ascundere şi mascare;
Trez = timp de rezervă.
Pentru determinarea timpului de scurgere a coloanelor în raion (Tsc), se aplică
următoarea formulă de calcul:

33
 Tsc=(Lc – Ad Rn)/V/2 X TT (1.3)

unde:

Lc = lungimea coloanei;
Ad Rn = adâncimea raionului;
V = viteza prin raion;
TT = timpul de trecere
X = coeficientul de relief (1 pentru şes, 1,1 pentru teren mediu frământat, 1,25
pentru teren muntos).
Este demonstrat faptul că fiecare comandant în activitatea sa permanent este nevoit să ia
decizii care vor fi urmate de consecințe. În condițiile actuale este practic imposibil să ei o decizie
optimă la efectuarea marșului fără a putea prevede corect posibilele consecințe a oricăror
variante de acțiuni. Orice acțiune neapărat include în sine presupunerea acestor rezultate. Numai
prin cunoașterea perfectă a metodicii de calcul este posibil de a determina viitoarele acțiuni la
mars, astfel ca acesta să fie desfășurat în interval de timp minim posibil cu menținerea rezervelor
de luptă maxime. În acest subcapitol, au fost redate calculele necesare la efectuarea calculul
marșului în vederea organizării și planificării marșului pentru orice condiții ale situației
indiferent de relief și starea vremii.
Consider acest element ca unul important în planificarea și organizarea marșului aceasta
reeșind din următoarele considerente. Timpul reprezintă un factor crucial în desfășurarea
acțiunilor militare. Rapiditatea acțiunilor repezintă una din cheile succesului în războiul modern
ceea ce înseamnă că pierderea timpului poate fi cauza înfrângerii în fața inamicului. Iar aceasta
în primul rând presupune calculul echitabil a timpului. În cazul nostru calculul marșului, și
anume a timpului pentru efectuarea acestuia permite comandanților să planifice eficace
următoarele acțiuni în concordanță cu condițiile terenului și a timpului astfel ca următoarele
acțiuni să se desfășoare cât mai curând și cât mai rapid în comparație cu acțiunile inamicului. În
opinia noastră fiecare comandant trebuie să sesizeze importanța practică a elementului dat. La
cele expuse anterior accentuăm că importanța calculul marșului este apreciată reeșind și din
importnța propriu zisă a marșului ca procedeu de bază a deplasării și experiența acțiunilor și
aplicațiilor militare. Ca o concluzie la materialul expus în capitolul dat susținem idea, că în
condiţiile contemporane marşul a devenit un procedeu de bază a deplasării şi constituie partea
componentă a acţiunilor de luptă de o mare manevrabilitate a trupelor. Importanța marșului și
rolul acestuia în desfășurarea acțiunilor militare au fost ferm demonstrate în capitolul dat cu
refrire la diverse surse.

34
 Capitolul 2
Deplasarea prin marș a plutonului de infanterie motorizată
2.1 Generalități privind deplasarea prin marș a plutonului de infanterie
motorizată.
În prezent forțele armate (îndeosebi unitățile de infanterie mecanizate) sunt implicate în
operațiile militare locale și de scurtă durată acestea înlocuind războaiele pe scară largă cu lupte și
bătălii. Astfel în cadrul operațiunilor militare moderne caracterizate de acțiunile dinamice și
continue al forțelor implicate, un accent tot mai mare se pune pe acțiunile subunităților mici,
mizîndu-se pe caracterul mobil și manevrabil a acestora în comparație cu alte subunități de
proporții mai mari. În acest context rorlul plutonului de infanterie ca subunitate de luptă
independentă capătă un nou aspect. Capacitățile de luptă a plutonului de infanterie în
concordanță cu caracterul manevrabil și mobil permit acestuia să acționeze eficient în toate
condițiile luptei precum și la executarea deplasării în vederea îndeplinirii misiunii de luptă
ulterioare.
În vederea îndeplinirii misiunii puse plutonul de infanterie (grupa) în dependență de
condițiile situației acționeză în dispozitiv de marș, premergător de luptă și dispozitiv de luptă.
Reeșind din definiția marșului expusă în primul capitol și anume ,,deplasarea organizată a
subunităţilor în coloană, cu mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate, în scopul de
a ajunge în raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă completă, în vederea
îndeplinirii misiunii de luptă”19, esența acestuia se păstrează și pentru subunitățile de infanterie la
nivel de pluton cu mici diferențe specifice. Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie și
broșura “Deplasarea plutonului de infanterie motorizată” precizează și descriu în detaliu toate
elementele specifice deplasării prin marș a plutonului de infanterie motorizată.
19
Maior TIMERCAN Sergiu, maior ŞARAMET Sergiu, Deplasarea plutonului de infanterie motorizată, Chișinău
2006, p.4.
35
 Referindu-mă la locul plutonului în executarea marșului acesta execută marşul fie pe
TAB sau MLI/MLD, fie pe jos, în cadrul eşalonului superior sau independent. Când execută
marşul pe jos plutonul de infanterie adoptă una din variantele de dispozitiv prevăzute în anexele
10-16.
Conform altei surse bibliografice de specialitate plutonul de infanterie motorizată
execută marşul în coloana companiei sau de sinestătător – în siguranţa de marş. Misiunea
plutonului în cazul când execută marşul în coloana companiei, constă în ajungerea în raionul (pe
aliniamentul) fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă completă, în vederea îndeplinirii misiunii de
luptă. La hotărârea comandantului de companie în coloana companiei plutonul de infanterie
motorizată poate fi în fruntea companiei, în centrul sau în spatele companiei. De obicei plutonul,
care se deplasează în fruntea companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul companiei şi
execută observările înainte şi asupra inamicului aerian. Plutonul care se deplasează în centrul
coloanei companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul companiei şi execută observările
în flancuri. Plutonul care se deplasează în spatele coloanei companiei are misiunea să execute
marşul companiei şi execută observările în spate şi asupra inamicului aerian. În caz de întâlnire
cu inamicul se desfăşoară în dispozitiv de luptă în modul următor: plutonul din fruntea coloanei
– în centru, plutonul din centrul coloanei – în dreapta, plutonul din spatele coloanei – în stânga.
Când plutonul de infanterie execută marșul independent – în siguranţa de marş,
comandantul de pluton stabilește dispozitiul de marș a plutonului.
De regulă dispozitivul de marș cuprinde:
 elemente de cercetare;
 elemente de siguranţă;
 elemente de asigurare a deplasării;
 coloana forțelor principale;
 subunităţile de logistică.
Elementele de cercetare sânt constituite din patrule de cercetare. Elementele de
siguranţă cuprind pichetele mobile de cap, pichetele mobile de spate, pichetele mobile de flanc,
pichetele fixe de flanc, patrulă de siguranţă. Elementele de asigurare a deplasării se constituie în
detaşamente de asigurare a mişcării, în scopul creării condiţiilor necesare executării marşului
fără întreruperi. Coloana forţelor principale este constituită din forţele din componenţa
companiei și forţele date ca întărire. Subunităţile de logistică sunt constituite din subunităţile de
aprovizionare, mentenanţă, şi medicale (dacă sunt date companiei).
Siguranţa de marş se organizează pe direcţia de deplasare, în faţă, pe flancuri şi înapoia
coloanelor de trupe aflate în marş. Dacă pe timpul marşului este posibilă întâlnirea cu inamicul

36
măsurile de siguranţă trebuie să permită deplasarea rapidă şi nestingherită a trupelor aflate în
marș precum și desfăşurarea şi intrarea lor în luptă în mod organizat.
Pentru siguranţa marşului, plutonul de infanterie motorizată poate fi trimis ca:
 pichet mobil de cap (flanc, spate);
 pichet fix de flanc;
 patrulă de siguranţă când pichetul mobil este de valoarea companie iar grupa ca
patrulă de siguranţă de cap (flanc, spate).
Subunitatea trimisă în siguranţa marşului execută şi cercetarea terenului şi a inamicului
pe direcţia sa de acţiune. Plutonul ca pichet mobil (fix) poate primi ca întărire un pluton de
aruncătoare, o grupă de mitraliere, 1 – 2 pioneri, 1 – 2 cercetaşi chimici.
În fiecare caz concret, dispozitivul de marş al plutonului în siguranţa de marş se
constituie luând în consideraţie situaţia creată şi trebuie să asigure:
 viteza înaltă de deplasare şi desfăşurarea rapidă în dispozitiv premărgător de luptă
şi
în dispozitiv de luptă;
 cea mai mică (joasă) vulnerabilitate împotriva ANM şi loviturilor aviaţiei
inamicului;
 conducerea cu siguranţă a subunităţilor;
 păstrarea forţelor efectivului, stării armamentului şi tehnicii de luptă.
Dispozitivul de marş al plutonului de infanterie care acţionează în siguranţa de marş este
compus din coloana forţelor principale şi siguranţă. În funcţie de condiţiile situaţiei coloana
forţelor principale a plutonului poate fi construită în diferite moduri. Subunitatea de artilerie dată
ca întărire se deplasează la sfârşitul coloanei. Adâncimea coloanei se socoate de la capul
coloanei siguranţei de marş până la maşina încheetoare inclusiv. Plutonul execută marșul în
cadrul unei singure coloane. La deplasarea prin marș subunitățile îș-i păstrează integritatea
dispozitivului de luptă. Distanţa dintre maşini în coloană se numeşte în interesele securităţii
deplasării şi depinde de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate și poate fi de 25-50 m. La
deplasarea coloanei pe teren deschis în condițiile pericolului întrebuinţării de către inamic a APÎ,
în condițiile de vizibilitate redusă, când este ghețuș sau pe drum sunt urcări și coborâri abrupte
precum și la deplasarea cu viteză sporită distanța între mașini poate fi de 100-150 m. Viteza
medie de deplasare a plutonului de infanterie la marș trebuie să corespundă condițiilor drumului,
caracteristicilor tehnico-tactice și stării de funcționare a tehnicii. Marșul se desfășoară cu viteza
maximă posibilă în limitele condițiilor date. Pentru organizarea și desfășurarea marșului în
timpul stabilit plutonului i se indică raionul final, timpul de sosire în acesta, itinerarul de

37
deplasare, locul plutonului în dispozitivul de marș a companiei, haltele cu termenii și locurile
respective, locul și timpul odihei de zi (noapte).
Conform broșurei ,,Deplasarea plutonului de indanterie motorizată” plutonul de
infanterie poate executa marșul în condiţiile când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul. Tot
această sursă menționează că factorii principali, care determină condiţiile de executare a
marşului sânt:
 pericolul întrebuinţării de către inamic a ANM;
 acţiunea aviaţiei, desanţilor aerieni şi grupurilor de cercetare – diversiune ale
inamicului;
 efectul contaminării radioactive chimice, bacteriologice (biologice);
 distrugerea drumurilor şi trecerilor.
Chiar şi la o depărtare considerabilă de linia de contact inamicul poate să descopere
coloanele care execută marşul şi să producă lovituri eficace cu APÎ.20
Aceasta impune comandantului de pluton și subunităților ce execută marșul executarea
cercetării permanente a inamicului, dispersarea şi mascarea subunităţilor, apărarea cu siguranţă a
spaţiului aerian, contraacţiunea eficace împotriva mijloacelor tehnice de cercetare a inamicului.
Plutonul în permanenţă trebuie să fie gata pentru executarea marşului pe jos sau pe mijloacele de
transport, în condiţiile pericolului permanent de folosire de către inamic a armelor de precizie
înaltă şi a mijloacelor de minare la distanţă, ANM, acţiunile aviaţiei lui, a desantelor aeriene şi
grupurilor de cercetare-diversiune, de distrugere a drumurilor şi trecerilor peste cursurile de apă.
Aceasta necesită o pregătire minuţioasă a armamentului, tehnicii şi efectivului pentru marş sau
transportare, înaltă disciplină de marş şi instruire a efectivului.
Tipurile de marș executate de către plutonul de infanterie rămân aceleași cum au fost
expuse în primul capitol. Așadar conform aceleași surse și anume broșurei ,,Deplasarea
plutonului de infanterie motorizată” marşul executat de către plutonului de infanterie motorizată
poate fi: normal - se execută, de regulă, pe timp de noapte sau în alte condiţii de vizibilitate
redusă, cu viteze medii de deplasare și forţat - se execută când situaţia impune trecerea în timp
scurt la îndeplinirea unei misiuni de luptă.
Astfel la nivel de pluton marșul la fel se desfășoară în conformitate cu normele tactice în
diverse condiții iar elementele și caracteristicile marșului au aceeași importanță în desfășurarea
acestuia la nivelul respectiv. Caracteristicile marșului executat de plutonul de infanterie
motorizată sunt: etapa de marș și viteza medie de marș. Etapa de marș cum a fost menționat în
Capitolul 1 este distanţa parcursă de pluton în 24 de ore. Conform sursei ,,Manualul de luptă a

20
Ibidem, p.5.
38
plutonului de infanterie” în teren şes şi deluros, etapa de marş pe autovehicule poate fi de până la
250 km, uneori mai mare; în teren muntos-împădurit până la 150 km. Când plutonul se
deplasează pe jos mărimea etapei de marş poate să fie de până la 30 km. Viteza medie de marş
este media vitezelor parţiale realizate pe diferite porţiuni de itinerar şi se exprimă în km/oră.
Viteza medie de marş este media vitezelor parţiale realizate pe diferite porţiuni de itinerar şi se
exprimă în km pe oră. Viteza medie de marş a coloanelor mixte în teren şes sau deluros, ziua este
de 20-30 km/oră; coloanele de transportare amfibii blindate - ziua cu 30-40 km/oră, iar noaptea
cu 25-30 km /oră; deplasarea pe jos - de 4-5 km/oră, pe timp de îngheţ (dezgheţ), - 10-15
km/oră, la urcarea pantelor de 6-8 % viteza - la 10 km/oră, coborârea - 15-20 km/oră. Pe căldură
mare, pe drumuri cu praf, pe timpul trecerii prin localităţi mari, pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea
viteza de marş se reduce cu 15-20% şi chiar mai mult.
Conform altei surse plutonul de infanterie la necesitate se poate deplasa îmbarcat pe
tancuri, pe jos sau pe schiuri. Astfel viteza medie de deplasare a plutonului de infanterie fără
calculul timpului pentru halte poate fi: pe MLI (TAB), tancuri – 20-25 km/h, la deplasarea pe jos
– 4-5 km/h iar pe schiuri – 5-7 km/h. În zonele greu accesibile și în alte condiții nefavorabile
viteza medie de deplasare a coloanei se poate reduce până la 15-20 km/h. 21
Reeșind din considerațiile generale despre marș elementele acestuia sunt prezente și la
executarea marșului de către plutonul de infanterie. Astfel pentru executarea marșului
comandantul de pluton în ordinul de acțiune stabilește: itinerarul de deplasare, halta mică, halta
mare, odihna de zi (noapte), punctul iniţial, punctele de coordonare, punctul final. În scopul
organizării deplasării plutonului de infanterie se stabilesc: momentul sosirii, momentul trecerii,
distanţa dintre vehicule, punctul iniţial, punctul final, momentul final, punctul de coordonare,
lungimea coloanei, timpul de trecere, intervalul de timp, densitatea traficului. În continuare vor fi
definite unele din aceste elemente ce nu au fost expuse anterior:
 momentul sosirii – data (ora, minutul) la care capul coloanei trece pe la un punct de
coordonare sau pe la un aliniament stabilit;
 momentul trecerii – data (ora, minutul) la care coada coloanei trece pe la un punct
de coordonare sau pe la un aliniament stabilit;
 distanţa dintre vehicule – depărtarea dintre două vehicule, dispuse unul după
celălalt;
 momentul final – data ( ora, minutul) în care coada coloanei trece de punctul final;
 lungimea coloanei – drumul ocupat de o coloană, inclusiv golurile;
 timpul de trecere – intervalul de timp dintre momentul în care primul element trece

21
http://studopedia.info/9-56708.html, accesat la data de 28 martie 2017, ora 12.40.
39
pe la un anumit punct şi momentul în care ultimul element trece prin acelaşi loc;
 ritmul de marş – distanţa medie parcursă într-o perioadă dată de timp (viteza în
km/h)
incluzând scurtele opriri şi întârzierile.
Deasemenea la deplasarea plutonului de infanterie la marș o atenție deosebită se acordă
elementelor de mascare și cercetare în vederea desfășurării marșului în siguranță și în ascuns de
forțele inamicului.
Cercetarea la marş se duce în scopul dobândirii la timp a datelor de cercetare despre
inamic şi teren. Procedeul de bază de ducere a cercetării la marş este observarea. Comandantul
de pluton organizează observarea circulară neântreruptă asupra inamicului aerian şi terestru,
terenului şi semnalelor comandantului de companie. Protecţia contra ANM şi asigurarea chimică
la marş se organizează în scopul păstrării capacităţii de luptă a efectivului şi asigurării
îndeplinirii misiunilor primite. Aceasta se obţine prin descoperirea la timp a contaminării
radioactive, chimice şi biologice, înştiinţarea subunităţilor, folosirii chibzuite a mijloacelor de
protecţie, capacităţilor de protecţie a terenului, MLD (TAB). Comandantul de pluton determină
ordinea şi procedeele de ducere a cercetării de radiaţie, chimice şi biologice. Această cercetare o
duce de obicei o grupă special pregătită, dotată cu aparatele necesare.
Mascarea la marş se organizează în scopul micşorării pierderilor de loviturile inamicului
aerian şi terestru şi se atinge prin folosirea chibzuită a capacităţilor de mascare a terenului,
condiţiile de vizibilitate redusă, respectarea strictă a disciplinei de marş şi păstrarea secretului
militar. Ea se organizează de către comandantul de pluton în corespundere cu misiunea primită şi
condiţiile situaţiei, în scopul ascunderii subunităţilor sale de toate tipurile şi mijloacele de
cercetare ale inamicului în raioanele de dispunere şi în timpul executării marşului. Comandantul
de pluton la organizarea mascării ia în consideraţie măsurile petrecute de către comandantul
superior, planifică şi petrece alte măsuri adăugătoare. O deosebită importanţă constituie
întrebuinţarea mijloacelor din dotare şi din zonă pentru mascarea maşinilor de luptă în timpul
deplasării, la halte şi în timpul odihnei. Comandantul de pluton trebuie să aducă la cunoştinţa
întregului efectiv indicii de demascare şi să primească măsurile pentru înlăturarea sau slăbirea
influienţei lor. Ieşirea din raioanele de dispunere este necesar de executat rapid, folosind
drumurile ascunse de observare. În timpul executării marşului noaptea este necesar de
întrebuinţat dispozitivele de mascare a luminii. La deplasarea pe porţiunile deschise a terenului
aparatele de vedere pe timp de noapte se deconectează. Deplasarea este raţional de executat de-a
lungul marginii localităţilor, alături de căile ferate. La sosirea în raion urmele de la şenilele
maşinilor trebuie să fie mascate. Tehnica de luptă se maschează sub fonul terenului.

40
 În concluzie menționăm faptul, că la deplasarea prin marș a plutonului de infanterie
motorizată toate elementele și caracteristicile marșului se resprectă, iar o atenție deosebită se
acordă și altor elemente importante cum ar fi mascarea, cercetarea, pericolul întrebuințării de
către inamic a APÎ și ADMCBRN. Astfel marșul executat de către plutonul de infanterie
motorizată necesită o pregătire minuțioasă cu respectarea tuturor cerințelor și normelor tactice.

2.2 Particularitățile dispozitivului de marș a plutonului de infanterie motorizată.

Plutonul de infanterie este structura organizatorică de luptă de bază care acţionează, de
regulă, în cadrul companiei de infanterie, având un înalt grad de coeziune între grupe şi diferitele
categorii de personal ce îl compun; se constituie într-o subunitate stabilă, dinamică şi flexibilă,
cu o capacitate sporită de a duce acţiuni de luptă, în toate condiţiile de climă, timp anotimp.
Plutonul este constituit din trei grupe de infanterie identic organizate, înzestrate cu transportoare
amfibii blindate sau maşini de luptă ale infanteriei. Conducerea plutonului de infanterie este
asigurată de către comandantul de pluton şi locţiitorul acestuia. 22 În vederea îndeplinirii misiunii
puse plutonul de infanterie poate executa marșul în cadrul eşalonului superior (în componenţa
forţelor principale eşalonului superior sau în siguranţa marşului a eşalonului superior) sau
independent (Anexa nr. 10). Indeferent de aceasta comandantul de pluton determină și stabilește
dispozitivul de marș a plutonului.
Cum a fost menționat anterior dispozitivul de marş reprezintă gruparea forţelor şi
mijloacelor unităţii pentru executarea deplasării. Dispozitivul de marş al plutonului (grupei)
constă în dispunerea grupelor (militarilor) şi mijloacelor acestuia în coloană de marş. Dacă
plutonul execută marșul pe MLI, TAB, atunci dispozitivul de marș al acestuia constă dintr-o
coloană în care mașinile se deplasează una după alta la distanța stabilită între ele. Dispozitivul de
marș se constituie în funcţie de situaţie, locul plutonului în coloana companiei, condiţiile în care
are loc marşul (când se prevede sau nu întâlnirea cu inamicul), misiunea primită şi starea
drumului. Când se prevede întâlnirea cu inamicul, dispozitivul de marş trebuie să corespundă
concepţiei acţiunilor care vor avea loc, să ofere condiţii pentru desfăşurarea rapidă a plutonului
pentru angajarea în luptă şi să asigure executarea manevrei. Mijloacele de întărire se dispun în
cadrul coloanei plutonului în locurile care le asigură condiţii optime de intrare în luptă. Conform
bibliografiei de specialitate, când plutonul execută marşul independent (izolat), comandantul ia
măsuri de siguranţă a subunităţii pe care o comandă şi a celor de întărire (sprijin), numeşte
observatori (terestru şi aerian) cărora le precizează misiunile şi modul de îndeplinire a acestora,
la nevoie, pentru cercetarea unor obiective de pe direcţia de deplasare, numeşte echipe de
22
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.9.
41
cercetare; în funcţie de distanţa pe care se execută marşul şi de posibilitatea întâlnirii cu
inamicul, pentru siguranţa plutonului se numeşte o patrulă de siguranţă. Elementele destinate
pentru siguranţa marşului, pe timpul haltelor se transformă în elemente de siguranţă a staţionării.
23
Construirea dispozitivului de marş a plutonului de infanterie la marş depinde de: misiunea
primită, locul în comparaţie cu alte plutoane, situația tactică, existenţa mijloacelor de întărire,
deasemenea de starea drumurilor şi a nivelului de pregătire a mecanicilor – conductori
(şoferilor).
Reeșind din aceasta dispozitivul de marș a plutonului de infanterie cuprinde următoarele
elemente:
 coloana forțelor principale
 patrula de siguranță
În coloana forțelor principale se deplasează de regulă: subinitățile de infanterie regulate,
subunitățile de logistică, subinitățile de geniu, subuntățile NBC, subunitățile ATc., subunitățile
AA, subunitățile date ca întărire și conducerea plutonului. Pe timpul marșului acestea au
următoarele misiuni:
 subunitățile de logistică – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul
stabilit; să asigure pe timpul marșului și pe timpul haltelor sau odihnei de zi/noapte subunitățile
coloanei cu materialele necesare în vederea executării normale a marșului (muniții, C.L, hrană,
apă, mijloace de mascare, etc).
 subinitățile de geniu – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul
stabilit; să execute cercetarea genistică a puctelor obligatorii de trecere de pe itinerar; să execute
observarea terstră și aeriană pe timpul executării marșului și a haltelor.
 subunitățile NBC – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul stabilit;
să execute cercetarea NBC pe timpul executării marșului și a haltelor; în caz de întrebuințare a
inamicului a ADM să întreprindă măsuri de lichidare a consecințelor acestuia.
 subunitățile ATc – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul stabilit;
în caz de atac al inamicului cu tehnica blindată să execute foc asupra acesteia.
 subunitățile AA – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul stabilit;
să
execute observarea aeriană circulară pe timpul executării marșului și a haltelor; în caz de atac
aerian a inamicului să înștiințeze subunitățile coloanei și să execute foc asupra acestuia.
 subunitățile date ca întărire – să execute marșul în coloana forțelor principale în
locul

23
Ibidem, p.61.
42
stabilit; să execute observarea terstră și aeriană pe timpul executării marșului și a haltelor.
 conducerea plutonului – să execute marșul în coloana forțelor principale în locul
stabilit; să conducă pe timpul deplasării și pe timpul haltelor cu subunitățile forțelor principale și
cu elementele de siguranță a plutonului; să execute observarea terstră și aeriană pe timpul
executării marșului și a haltelor.
În patrula de siguranță a plutonului se numește o subunitate de infanterie din cadrul
plutonului cu valoare de o grupă îmbarcată pe TAB și întărită cu 1-2 pionieri, 1-2 cercetaşi
chimici.
Pe timpul executării marșului aceasta va executa observarea aeriană și terestră în față și în
flancuri, va executa cercetarea genistică a punctelor obligatorii de trecere (poduri, tuneluri, etc) și
cercetarea NBC.
La executarea marșului pe jos dispozitivul de marș a plutonului poate fi într-o colonă
sau în două coloane.
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos poate fi:
 în coloană (Anexa nr. 11)
 în linie (Anexa nr. 12)
 în “V” (Anexa nr. 13)
 în săgeată (Anexa nr. 14)
 eşalonat stânga sau dreapta. (Anexa nr. 15)
Fiecare dintre aceste dispozitive se adoptă în dependență de anumite caracteristici pe
care le posedă fiecare dintre dispozitivele date în concordanță cu cerințele puse în fața plutonului
la deplasarea pe jos. Aceste caracteristici sunt: posibilitățile de executare a focului, viteza,
flexibilitatea, controlul. La deplasarea pe jos dispozitivul de marș a plutonului de infanterie poate
fi de asemenea în coloană câte unu (pe un rând) sau în coloană câte doi (pe două rânduri). La
deplasarea în coloană câte unu (pe un rând) (Anexa nr. 16) plutonul se dispune cu echipele
antipersonal de la cele trei grupe de infanterie în săgeată ca elemente de siguranță în față și în
flancurile formației. Ceilalți militari se deplasează în coloană (pe un rând) începând cu
comandantul Gr. 1 I. imediat înapoia echipei antipersonal care asigură deplasarea către înainte
(se adoptă pe timpul deplasării prin marș sau în patrulă. La deplasarea plutonului în coloană câte
doi (pe două rânduri) (Anexa nr. 17) acesta se dispune cu grupele împărțite, alterând EAP și
EAB. Echipele se deplasează în coloană câte unu pe un rând cu distanța 6-8 m. între militari (se
adoptă pe timpul deplasării prin marș sau în patrulă).
Rolul și importanța diposzitivului de marș au fost expuse detaliat în capitolul precedent
iar în acest context pot menționa doar că și la nivel de pluton organizarea corectă a dispozitivului

43
de marș permite efectuarea unui marș în deplină siguranță, iar în caz de atac a inamicului permite
organizarea rapidă a ripostei și a respingerii acestuia.

2.3 Activitatea comandantului de pluton pentru planificarea deplasării prin marș a

plutonului de infanterie motorizată.
Cum a fost menționat anterior unul din elementele primordiale a unui marș îl constituie
pregătirea și planificarea acestuia. Organizarea deplasării prin marş a plutonului de infanterie
motorizată ocupă un loc primordial în cadrul pregătirii acestuia. Planificarea marșului de către
comandantul de pluton se efectuează în vederea organizării și pregătirii marșului raportat la
situația tactică și timpul dispus și reeșind din condițiile climaterice și a terenului în care se va
executa marșul. Pentru a îndeplini toate măsurile de organizare a marşului în volum complet şi în
termenii stabiliți, comandantul de pluton trebuie să determine succesiunea activităţii sale,
pornind de la situaţia tactică concretă, misiunea primită şi existenţa timpului. În deosebi timpul
va fi factorul hotărâtor. Pregătirea pentru marș a comandantului de pluton constă verificarea
funcționării armamentului, tehnicii și a dispozitivelor de vedere pe timp de noapte, mijloacelor
de legătură, alimentarea tehnicii cu combustibil, prezența muniției în compartimentul de luptă și
corectitudinea instalării acesteia și mijloacelor de prelucrare în caz de contaminare. Privind
organizarea marşului, de cele mai multe ori succesiunea activităţii comandantului de pluton
include luarea hotărârii, darea ordinului de luptă, organizarea cooperării, asigurării multelaterale
a marşului şi conducerii.
Pregătirea marșului reprezintă un ansamblu de activităţi pe care comandantul de pluton
le desfăşoară în vederea îndeplinirii misiunii. Acestea reprezintă:
1. luarea deciziei, planificarea marşului şi transmiterea misiunilor la subordonaţi,
organizarea conducerii;
2. cercetarea şi recunoaşterea itinerarelor de deplasare;
3. recunoaşterea raionului de îmbarcare, debarcare, transbordare, a celui de plecare şi
de adunare după deplasare;
4. pregătirea forţelor pentru marş;
5. stabilirea şi luarea măsurilor de creştere a capacităţii de trecere în punctele
obligatorii;
6. organizarea asigurării acţiunilor şi protecţiei forţelor (cu accent deosebit pe
protecţia antiaeriană);
7. logistica marşului.

44
 Planificarea deplasării forţelor ţine seama de:
1. misiunea şi concepţia comandantului eşalonului superior;
2. timpul disponibil şi distanţa pe care se execută deplasarea;
3. compunerea dispozitivului de marş, regulile privind îndrumarea circulaţiei şi
măsurile de control necesare; misiunea ulterioară;
4. situaţia inamicului (terestru şi aerian), inclusiv existenţa (neexistenţa) pericolului
întrebuinţării armelor nucleare, biologice şi chimice;
5. gradele relative de mobilitate, disponibilitatea fîşiilor, numărul şi capacitatea
itinerarelor folosibile;
6. condiţiile de teren şi stare a vremii;
7. alte deplasări, inclusiv traficul populaţiei civile.
Conform Manualului de Luptă a Plutonului de Infanterie pregătirea acţiunilor de luptă
reprezintă un ansamblu de activităţi pe care comandantul de pluton le desfăşoară în vederea
îndeplinirii misiunii şi cuprinde:
 planificarea
 organizarea
 cooperarea
 controlul
Planificarea marșului are ca scop elaborarea planului de acţiune şi a ordinului de
deplasare. Iniţierea planificării are la bază ordinul de acţiune al eşalonului superior şi cuprinde
însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse.
În vederea planificării marșului comandantul de pluton elaborarează planul preliminar și
ordinul de deplasare. Planificarea acțiunilor de luptă iar în contextul dat a marșului (Anexa nr.
18) include primii șase pași din activitățile comandantului în vederea pregătirii acțiunilor de
luptă:
Pasul 1 – Primirea misiunii;
Pasul 2 – Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare;
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar;
Pasul 4 – Executarea deplasării necesare,
Pasul 5 – Recunoaşterea;
Pasul 6 – Completarea planului.

Pasul 1 – Primirea misiunii

Comandantul poate primi misiunea prin intermediul ordinului preliminar (de avertizare),
a ordinului de acţiune sau a ordinului fragmentar. La primirea misiunii comandantul de pluton
45
execută două activităţi importante aşa ca analiza misiunii şi stabileşte principalele probleme ale
planificării.
La analiza misiunii comandantul plutonului de infanterie determină următoarele:
1. intenţia şi concepţia comandantului eşalonului superior (companie, batalion),
scopul marşului, modul de acţiuni în caz de intrare în luptă, constituirea dispozitivului de marş;
Comandantul plutonului trebuie să cunoască intenţia şi concepţia eşalonului superior în urma
rezultatului acţiunii militare. El trebuie să înţeleagă rolul şi responsabilităţile sale în concepţia
luptei lor. Această informaţie este găsită în ordinul de operaţie (OPORD) al comandantului de
companie.
2. sarcinile pe care plutonul trebuie să le îndeplinească pe timpul marșului, care
subunităţi se deplasează în faţa şi în spatele plutonului, şi modul de menţinere a cooperării şi
legăturii cu acestea; Comandantul plutonului trebuie să identifice şi să înţeleagă toate sarcinile a
căror îndeplinire determină succesul misiunii, inclusiv cele care asigură coordonarea acţiunilor
plutonului cu subunităţile vecine. Sarcinile pot fi precizate (de eşalonul superior) şi, sau deduse,
fiind exprimate în relaţie cu terenul, acţiunile sau forţele inamicului, forţele proprii, sau cu o
combinaţie a acestor factori. Sarcinile precizate sunt stabilite de comandantul eşalonului superior
şi se regăsesc în conţinutul ordinului de luptă. Sarcinile deduse nu sunt exprimate în ordinul de
luptă al eşalonului superior, dar trebuie identificate şi executate pentru ca misiunea să fie
îndeplinită cu succes; ele sunt stabilite în funcţie de situaţie, misiune sau scopul urmărit;
3. limitele acţiunii asupra libertăţii de acţiune ale plutonului (ora cînd trebuie să fie
gata plutonul pentru marş). Limitele acţiunii reprezintă obligaţiile şi restricţiile impuse şi
exprimă ce nu are voie plutonul să execute înainte, în timpul şi după terminarea marșului
4. misiunea reformulată a plutonului – constituie un enunţ clar şi concis, bazat pe
sarcina esenţială pentru misiune şi pe scopul acesteia, exprimat în formatul: Cine? (plutonul);
Ce? (sarcina); Cînd? (timpul critic); Unde? (de regulă caroul sau coordonatele); De ce? (scopul
pe care trebuie plutonul să-l îndeplinească).
5. calculul timpului pentru pregătirea marșului (1/3 pentru Cdt. Pl. și 2/3 pentru
subordonați). De regulă, comandantul de pluton îşi planifică timpul, cuprins între momentul
primirii misiunii şi cel de începeree la a marșului.

Pasul 2 – Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare

Comandantul asigură instrucţiunile iniţiale printr-un ordin preliminar (de avertizare)
care conţine suficiente informaţii necesare pregătirii acţiunii într-un timp cât mai scurt; acestea
se referă, de regulă, la ridicarea muniţiei, a raţiilor de hrană şi de apă, la verificarea mijloacelor
de transmisiuni. Comandantul emite ordinul de avertizare cu toate informaţiile pe care le are la

46
dispoziţie la momentul respectiv şi nu aşteaptă noi informaţii pentru completarea acestuia,
asigurând actualizarea lui ori de câte ori este necesar. Ordinul preliminar (de avertizare) cuprinde
următorii pași:
 situaţia
 misiunea
 instrucţiuni generale
 instrucţiuni speciale.
Analiza situaţiei constă în studierea şi analizarea influenţei fiecărui element al situaţiei
asupra executării marșului. Situaţia cuprinde o scurtă descriere a:
 situaţiei inamicului: poziţia, posibilităţile, natura, valoarea, situaţia, componenţa,
caracterul acţiunilor, intenţiile, starea şi caracterul posibil de acţiuni al caestuia;
 forţelor proprii şi celor afectate și a subunităţilor primite ca întărire (sprijin): starea,
gradul de asigurare, componenţa, poziţia și posibilităţile acestora;
 ordinea de pregătire a plutonului către marş;
 itinerarul de deplasare pe hartă (schemă), condiţiile de executare a marşului şi
pentru
care acţiuni să fie gata;
 poziţia şi caracterul de acţiuni a vecinilor şi modul de cooperare cu ei;
 componenţa mijloacelor de foc de serviciu şi a observatorilor;
 situaţia N.B.C.
În afară de aceasta, la analiza situaţiei comandantul de pluton ţine cont de starea timpului,
anotimp şi ora zilei.
La analiza componenţei, poziţiei, stării şi caracterului de acţiuni a inamicului
comandantul de pluton determină:
 distanţa până la inamic;
 aliniamentele posibile şi timpul de întâlnire cu inamicul;
 pentru care acţiuni să fie gata;
 posibilitatea întrebuinţării de către inamic a A.D.M., A.P.Î., grupurilor de cercetare
diversiune, producerea loviturilor de aviaţie.
În concluziile din analiza inamicului comandantul de pluton determină:
 acţiunile plutonului până la şi pe aliniamentul de întâlnire cu inamicul;
 locurile probabile de întâlnire cu inamicul, deasemenea locurile ambuscadelor

47
posibile, ordinea de acţiuni a patrulei de siguranţă de cap, a forţelor principale a plutonului şi a
mijloacelor date ca întărire în caz de întâlnire cu inamicul;
 măsurile privind protecţia contra armei N.B.C.
La analiza propriilor subunităţi şi de sprijin comandantul de pluton studiază:
 gradul de completare şi de asigurare, existenţa şi starea mijloacelor de protecţie la
subunităţi, forţele şi mijloacele pentru executarea cercetării N.B.C., posibilităţile de luptă ale
acestora;
 locul și ora sosirii subunităţilor afectate şi cine organizează întâmpinarea acestora;
 moralul şi experienţa de luptă a efectivului, îndeosebi a mecanicilor-conductori
(şoferilor) de a executa marşul şi experienţa de luptă a comandantului;
 starea tehnicii de luptă, armamentului şi transportului auto, gradul de asigurare cu
mijloace materiale.
 locurile şi timpul pentru halte.
 locurile, tipul şi modul de alimentare a tehnicii, de primire a hranei de către
efectiv
şi completarea rezervelor de mijloace materiale, care au fost întrebuinţate în timpul marşului.
Misiunea este cea primită de la comandantul de companie şi reformulată de către
comandantul de pluton sau cea dedusă de către acesta. La analiza misiunii comandantul de
pluton stabilește:
 misiunea companiei şi a plutonului (scopul marşului, modul de acţiune în caz de
intrare în luptă, constituirea dispozitivului de marş, lungimea itinerarului de deplasare, viteza
medie de deplasare, distanţa dintre maşini);
 modul de acţiuni în caz de întâlnire cu inamicul;
 care subunităţi se deplasează în faţa şi în spatele plutonului, şi modul de menţinere
a
cooperării şi legăturii cu acestea;
 ora când trebuie să fie gata pentru marş.
Instrucţiunile generale se referă la:
1. modificările în structura grupei;
2. echipamentul şi tehnica necesare;
3. cerinţele speciale (mine antiblindate, aparatură de vedere pe timp de noapte şi
altele);
4. calculul timpului, care trebuie să includă ora începerii deplasării, ora şi locul dării

48
ordinului de acţiune, termenul probabil de execuţie, ora începerii inspecţiilor şi ce se verifică, ora
la care se execută repetiţiile şi ce se exersează;
5. alte instrucţiuni necesare.
Instrucţiuni speciale pentru:
1. subordonaţi;
2. cei care participă la elaborarea ordinului de acţiune.

Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar.

Comandantul de pluton execută o estimare a situaţiei, pe care o foloseşte ca bază pentru
planul său preliminar.
Estimarea reprezintă procesul luării deciziei militare şi cuprinde 5 paşi:
1. analiza detaliată a misiunii;
2. analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului acţiunii;
3. analiza fiecărui curs al acţiunii;
4. compararea între ele a cursurilor acţiunii;
5. decizia.
Analiza detaliată misiunii este primul pas în procesul de estimare fiind modul prin care
comandantul înţelege şi obţine informaţii despre misiuni; informaţiile care stau la baza analizei
misiunii se extrag din Ord. Acţ. al eşalonului superior, respectiv din paragraful 3 – EXECUŢIA,
care precizează concepţia comandantului eşalonului superior, misiunile şi sarcinile subunităţilor
subordonate, precum şi instrucţiunile de coordonare; paragraful 2 conţine misiunea companiei;
alte informaţii utile sunt incluse în anexe şi scheme.
La analiza detaliată a misiunii, în cadrul planificării marșului comandantul de pluton
determină:
 dispozitivul de marş, compunerea şi distanţa siguranţei de marş, viteza de
deplasare;
distanţa dintre maşini, manevra.
 sarcinile preliminare subunităţilor.
 instrucţiuni de coordonare
 sisteme de operare pe câmpul de luptă (cercetarea, C2, sprijinul de foc, apărarea
antiaeriană, sprijinul genistic).
Analiza situaţiei, al doilea pas în procesul de estimare îl constituie analiza situaţiei
folosind factorii MIFT-T rămaşi după analiza misiunii:
1. Inamic;
2. Forţe proprii;
49
 3. Teren;
4. Timp.
Factorii sunt analizaţi pentru a determina influenţa acestora asupra cursurilor de acţiune
posibile. După finalizarea analizei şi centralizarea estimărilor, comandantul de pluton este în
măsură să elaboreze variantele posibile de cursuri ale acţiunilor.
1. Inamic
Scopul analizei inamicului este de a stabili cel mai probabil şi cel mai periculos curs ale
acţiune a acestuia; informaţiile pentru identificarea acţiunilor provin din mai multe surse,
incluzînd doctrina inamicului şi activităţile curente desfăşurate de acesta; informaţiile necesare
pentru analiza inamicului includ următoarele: compunerea, dispozitivul de luptă, tăria (gradul de
completare), acţiuni semnificative, particularităţi şi slăbiciuni, posibilităţile inamicului. Cursurile
de acţiune probabile ale inamicului sunt identificate de comandant, pe baza informaţiilor
enumerate anterior; analiza acestora se va axa pe determinarea punctelor tari ale inamicului
(pentru a putea fi evitate) şi pe slăbiciunile sale (pentru a putea fi exploatate).

2. Forţe proprii;
Analiza forțelor proprii se efectuează conform criteriilor:
1. compunerea - este prezentată ca o sumă de date despre forţele disponibile pentru
îndeplinirea misiunii. Cunoaşterea plutonului, respectiv, organizarea curentă pentru luptă,
comandanţii de grupe, precum şi documentele de conducere elaborate anterior, îl pot ajuta pe
comandant să stabilească viitoarea compunere pentru luptă ale plutonului;
2. dispunerea curentă a forţelor proprii - este stabilită de comandant, hărţi ale
situaţiei,
scheme sau alte documente elaborate anterior; informaţiile referitoare la dispunerea curentă,
includ datele referitoare la dispunerea grupei, subunităţilor de sprijin de luptă şi de logistică;
3. nivelul capacităţii combative – concluziile analizei capacităţii combative a forţelor
proprii se concentrează pe evidenţierea posibilităţilor reale şi a vulnerabilităţilor, pentru a-l ajuta
pe comandant să selecteze cursul optim de acţiune; analiza capacităţii combative are în vedere
misiunea şi intenţia comandantului eşalonului superior, dispunerea curentă şi ulterioară a
vecinilor şi a rezervei eşalonului superior, elementele puterii de luptă şi moralul personalului,
situaţia logistică, puterea de luptă a unei subunităţi este dată de numărul personalului şi
mijloacelor de luptă şi nu de mărimea acesteia; puterea plutonului se bazează pe numărul, tipul şi
capacitatea combativă a efectivului;
4. activităţile semnificative – datele privind formele de manevră, măsurile de
asigurare

50
şi protecţie a forţelor şi alte elemente care vor fi luate în calcul pe timpul planificării;
5. particularităţi şi slăbiciuni – trebuie identificate, fiind luate în considerare pe
timpul
elaborării cursurilor de acţiune.
3. Teren;
Analiza terenului se execută pe baza studierii caracteristicilor terenului care influenţează
direct asupra executării marșului:
 posibilităţile de observare şi executare a focului;
 posibilităţile de adăpostire (acoperire) şi mascare; obstacolele;
 punctele-cheie din teren;
 direcţiile (căile) de apropiere.
Concomitent cu acestea, comandantul analizează şi condiţiile de timp, anotimp şi stare a
vremii.
4. Timp.
Starea vremii va fi analizată folosind cele cinci elemente esenţiale pentru acţiunile
militare:
 vizibilitatea (care include timpul de lumină);
 vîntul;
 precipitaţiile;
 norii;
 temperatura şi umiditatea.
Pentru a stabili efectele lor asupra acţiunilor, efectele stării vremii vor fi corelate cu
terenul; vremea afectează multe categorii de tehnică şi echipament (inclusiv aparatura electronică
şi optică), terenul (practicabilitatea) şi vizibilitatea, dar cel mai mare impact îl are asupra
militarilor; în condiţii de vreme rea, de căldură sau frig excesive, procesul de comandă şi control
este îngreunat, vremea aspră şi vizibilitatea redusă reduc eficienţa acestuia şi a acţiunilor
subordonaţilor,
Deci pentru analiza situaţiei, comandantul de pluton studiază datele şi informaţiile
despre teren şi stare a vremii, inamic şi forţele proprii.
Elaborarea cursurilor de acţiune. Cursul de acţiune reprezintă un plan posibil de
îndeplinire a misiunii plutonului; el trebuie să fie clar şi concis, să arate cum va îndeplini
plutonul misiunea şi să conţină suficiente detalii; este indicată elaborarea a 2 sau 3 cursuri ale
acţiunilor, pentru ca să existe posibilitatea de a studia mai multe opţiuni; elaborarea mai multor

51
cursuri de acţiune ajută în realizarea mai multor variante de plan şi creşte flexibilitatea comenzii
în timpul execuţiei; fiecare curs de acţiune trebuie să fie:
 viabil – să asigure îndeplinirea misiunii şi să sprijine intenţia comandantului;
 acceptabil – să evite crearea unor dificultăţi inutile în desfăşurarea acţiunilor
plutonului;
 distinct – misiunile şi sarcinile stabilite pentru subordonaţi să difere de cele
stabilite în cadrul altui curs de acţiune.
În cadrul planificării marșului se vor elabora 2-3 itinerare de deplasare după care se va
stabili itinerarul optim în urma analizei factorilor MIFT-T.
În cadrul planificării marșului la analiza situației comandantul de pluton stabilește:
 natura, valoarea, situaţia şi caracterul acţiunilor, intenţiile şi posibilităţile
inamicului;
 starea, gradul de asigurare, posibilităţile şi ordinea de pregătire a plutonului către
marş;
 itinerarul de deplasare pe hartă (schemă), condiţiile de executare a marşului şi
pentru care acţiuni să fie gata;
 componenţa mijloacelor de foc de serviciu şi observatorilor.
Comandantul de pluton trebuie să ţină seama de starea timpului şi de anotimp, dacă se
acţionează ziua şi noaptea şi de influenţa acestor factori asupra desfăşurării acţiunilor
subunităţilor.
Însuşind misiunea primită şi analizând concluziile din analiza situaţiei, comandantul de
pluton ia decizia. La acest subpunct comandantul de pluton determină:
 ordinea de construire a coloanei şi de îndeplinire a misiunii primite;
 misiunile grupelor, mijloacelor date ca întărire;
 problemele de asigurare;
 problemele de cooperare.
Pasul 4 – Executarea deplasării necesare
Comandantul de pluton deplasează forțele în raionul de acțiune având cu sine planul
preliminar. Plutonul poate începe deplasarea în timp ce comandantul încă planifică sau execută
recunoașterea sub conducerea locțiitorului comandantului de pluton sau a unui comandant de
grupă. La planificarea marșului pasul dat se omite.

Pasul 5 – Recunoaşterea

52
 Dacă timpul permite, comandantul de pluton execută, personal, recunoaşterea în scopul
confruntării elementelor rezultate din analiza terenului şi aducerii corectivelor necesare planului
său, al confirmării gradului de practicabilitate al rutelor şi a timpului necesar deplasărilor mai
importante. Când timpul nu permite, comandantul de pluton execută recunoaşterea pe hartă. La
planificarea marșului, recunoașterea se execută pe hartă şi macheta terenulu precizând
clasificarea şi confruntarea răspunsurilor la întrebările ce apar pe timpul analizei situaţiei din
cadrul procesului elaborării cursului de acţiune. Executarea recunoaşterii cuprinde:
1. clarificarea, prin confruntare a răspunsurilor la întrebările ce apar pe timpul
analizei
situaţiei din cadrul procesului elaborării cursului optim de acţiune;
2. stabilirea modului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii;
3. planificarea acţiunii;
4. elaborarea mentală a detaliilor planului de acţiune.
Pasul 6 – Completarea planului
Comandantul de pluton completează şi finalizează planul său pe baza rezultatului
recunoaşterilor asigurându-se că acesta îndeplineşte cerinţele misiunii şi se încadrează în
cerinţele intenţiei comandantului eşalonului superior. Planul de acţiune presupune detalierea
concepţiei şi cuprinde cinci puncte:
1. situaţia,
2. misiunea,
3. execuţia,
4. sprijinul logistic,
5. comanda şi comunicaţiile.
Pentru executarea marșului comandantul de pluton emite ordinul de deplasare ce cuprinde cele
cinci puncte enumerate anterior.
1. Situația
a. Situaţia forţelor inamicului.
 compunerea şi dispunerea forţelor inamicului;
 concepţia probabilă a inamiclui;
 manevra.
b. Situaţia forţelor proprii.
 misiunea eşalonului superior;
 intenţia și concepţia, eşalonului superior;
c. subordonări şi resubordonări

53
 2. Misiunea
Misiunea reformulată a companiei (cine?, ce?, când?, unde?, de ce?.)
3. Execuția
Intenţia comandantului.
a. concepţia deplasării prin marş;
b. sarcinile subunităţilor luptătoare;
c. sarcinile subunităţilor sprijin de luptă;
d. instrucţiuni de coordonare (detalierea timpilor (ordinea de marş/deplasare);
itinerarele de deplasare; intervale; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de asigurare
a acţiunilor şi protecţia forţelor pe timpul deplasării; plecarea şi alte puncte critice; controlul
convoiului; zonele de interdicţie; instrucţiuni pentru halte; sprijinul aerian.)
4. Sprijinul logistic
La organizarea asigurării tehnice şi materiale comandantul de pluton indică:
 volumul întreţinerii tehnice, locul şi ora de executarea acesteia;
 termenii, locurile şi modul de completare a plinurilor cu carburanţi, lichidului de
răcire, cu alimente şi alte mijloace materiale;
 locul şi modul de deplasare a subunităţilor de asigurare tehnico-materială în cursul
marşului;
 modul de evacuare şi de reparaţie a autovehiculelor deteriorate şi de organizare a
primirii hranei de către personal.
5. Comanda și comunicațiile
a. Comandă – locul în coloană a P.C.; înlocuitor la comandă.
b. Comunicaţiile.

Organizarea
Cuprinde pasul 7 din activitățile comandantului de pluton în vederea pregătirii acțiunilor
de luptă și se desfăşoară după elaborarea planului de acțiune. Acesta presupune transmiterea
misiunilor la subordonaţi (prin ordin de acţiune) şi realizarea dispozitivului de luptă.
Organizarea marşului presupune transmiterea misiunilor la subordonaţi de regulă, prin
ordinul de deplasare şi realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan.
Ordinul de deplasare se transmite , pe hartă sau dacă este posibil pe machetul terenului.
Pasul 7 – Emiterea ordinului de deplasare (Anexa nr. 19)
Ordinul de deplasare are formatul similar ordinului cu 5 paragrafe şi cuprinde:
1. SITUAŢIA;
2. MISIUNEA;
54
 3. EXECUŢIA;
4. SPRIJINUL LOGISTIC;
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE.
SITUAȚIA
Situaţia este primul paragraf al ordinului şi cuprinde următoarele subpuncte:
a) Situaţia forţelor inamicului.
- compunerea şi dispunerea forţelor inamicului;
- concepţia probabilă a inamiclui;
- manevra
b) Situaţia forţelor proprii.
- misiunea eşalonului superior;
- intenţia concepţia, eşalonului superior;
c) subordonări şi resubordonări
MISIUNEA
Misiunea este paragraful doi al ordinului de deplasare în care se indicată misiunea
reformulată a plutonului. De regulă, ea include răspunsurile la următoarele întrebări: Cine? Ce?
Cînd? Unde? şi De ce?
EXECUȚIA
Execuţia este paragraful trei şi cel mai principal al ordinului de deplasare şi cuprinde
următoarele subpuncte:
1. concepţia comandantului de pluton pentru deplasarea prin marș;
În concepţie comandantul de pluton determină:
- modul de îndeplinire a misiunii primite (care inamic, unde şi cu ce mijloace să
fie nimicit şi măsurile de inducere a acestuia în eroare);
- dispozitivul de marș a plutonului;
- misiunile efectivului grupei, maşinii de luptă şi mijloacelor de foc de întărire
pe timpul marșului;
- organizarea conducerii (locul punctului de comandă la marş, la halte, în
raioanele de odihnă, iar în caz de intrare în luptă cu inamicul – şi în timpul luptei; modul de
menţinere a legăturii cu subunităţile subordonate şi cele afectate.)

2. misiunile subordonaţilor;
3. misiunile subunităţilor primite ca întărire ( sprijin);
4. instrucţiuni de coordonare.

55
 SPRIJINUL LOGISTIC
Sprijinul logistic este paragraful patru al ordinului de deplasare în care se indică modul
de organizare a sprijinului logistic al acţiunii plutonului de infanterie şi cuprinde următoarele
subpuncte:
1. concepţia sprijinului logistic;
2. organizarea aprovizionărilor;
3. organizarea transporturilor;
4. organizarea mentenanţei;
5. organizarea asistenţei medicală;
6. organizarea cartiruirii forţelor;
7. organizarea serviciilor de campanie.
COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
Comanda și comunicațiile reprezintă punctul cinci al ordinului de deplasare şi cuprinde
următoarele subpuncte:
1. comanda – locul stabilirii punctului de comandă, locul
comandantului de pluton pe timpul marșului şi pe timpul haltelor, succesiunea la comandă;
2. comunicaţiile – instrucţiunile de recunoaştere, identificare şi regulile generale
privind utilizarea mijloacelor de comunicaţii; rapoartele şi timpul în care acestea vor fi înaintate.
Cooperarea
Cooperarea se organizează şi se desfăşoară cu subunităţile vecine plutonului în scopul
sincronizării acţiunilor pe timpul luptei. Comandantul de pluton organizează cooperarea cu
vecinii după participarea la activitatea de coordonare la comandantul de companie.
Îndeplinirea cu succes a misiunii date plutonului depinde de pregătirea minuţioase a marşului. Ea
începe odată cu primirea misiunii de la comandantul superior.
Controlul
Controlul (inspecţia) se execută în scopul verificării următoarelor probleme:
- punerea în practică a prevederilor planului de acţiune
- nivelul de pregătire al grupelor;
- îndeplinirea la timp a misiunii primite.
De regulă controlul se realizează prin deplasarea la subordonaţi. Controlul evidenţiază
gradul de pregătire al militarilor. Comandantul de pluton şi locţiitorul său pe timpul controlului
verifică:
- tehnica, armamentul şi muniţia;
- uniformele şi echipamentul adecvat pentru misiune;

56
 - modul de înţelegere a misiunii şi a responsabilităţilor specifice;
- comunicaţiile;
- raţiile şi apa;
- mascarea;
- modul de remediere a deficienţelor constatate pe timpul inspecţiilor precedente.
La pregătirea marșului cooperarea și controlul reprezintă pasul 8 al activităţilor
desfăşurate de comandantul de pluton pentru pregătirea deplasării.
Pasul 8 – Supervizarea.
Supervizarea include executarea coordonării și cooperării (desfăşurarea
repetiţiilor) şi controlul (sau inspecţia) pregătirii pentru mraș.
Coordonarea reprezintă activitatea prin care se asigură conlucrarea tuturor forţelor
participante la luptă, în timp, spaţiu şi pe misiuni, pe baza unui plan unic şi a unei concepţii
unitare, în scopul concentrării şi însumării eforturilor acestora pentru îndeplinirea misiunii de
luptă comune. La pregătirea marșului la acest subpunct comandantul de pluton determină:
- modul de observare şi legătură;
- modul de acţiune a plutonului la apariţia ţintelor aeriene ale inamicului care
zboară
la înălţime mică;
- modul de exploatare a aparatelor de vedere pe timp de noapte, de respectare a
măsurilor de mascare şi a disciplinei în cursul marşului;
- semnalele de înştiinţare, conducere şi cooperare, iar în cazul cînd marşul
urmează
să se execute în condiţiile cînd se prevede întîlnirea cu inamicul şi modul de coordonare a
acţiunilor între grupe şi cu vecinii.
Un moment esențial în pregătirea marșului constă în pregătirea armamentului, tehnicii și
a efectivului în executarea marșului în condițiile climaterice nefavorabile: pe timp de ploaie, ger,
viscol, furtună, ceață etc. precum și în teren muntos, împădurit, zone de deșert etc. În continuare
sunt specificate toate măsurile ce trebuie întreprisne de către comandantul de pluton în vederea
pregătirii marșului pentru toate cazurile enumerate anterior.
Organizarea executării marșului în teren muntos. În teren muntos-împădurit marşul se
pregăteşte şi execută ținând seama de caracteristicile drumului, de timp şi starea vremii. Conform
bibliografiei de specialitate a Federației Ruse la organizarea marșului în munți o atenție
deosebită se acordă studierii porțiunilor de teren greu accesibile, determinarea modului de trecere
a acestora, organizarea dirijării circulației în cadrul acestora precum și se organizează sigurnța
57
din flanc și spate, nimicirea forțelor inamicului, subunităților de desant și a grupurilor de
cercetare-diversiune dacă este cazul. În timpul deservirii armamentului și tehnicii se verifică
funcționarea acesteea și a mecanismelor de dirijare. Pentru deplasarea în regiuni muntoase la
altitudini mari efectivul se asigură cu îmbrăcăminte călduroasă, mijloace de încălzire și ochelari
de protecție iar pe tehnică se instalează cu dispozitive de sporire a capacității de trecere pentru
evitarea alunecărilor acestora în timpul urcărilor și coborârilor pe pante. 24 O altă sursă stabilește
că la deplasarea prin munți o deosebită atenție se acordă verificării stării de funcționare a șasiului
și a mecanismului de conducere cu vehicolul dat, se studiază detaliat porțiunile itinerarului greu
accesibile, se determină modalitatea de trecere a acestora și se organizează dirijarea traficului pe
această porțiune de teren. Pe toate unitățile de transport se instalează prealabil dispozitive
speciale pentru a împiedica alunecarea mașinilor în timpul deplasării pe pantă sau la coborâre.25
Organizarea executării marșului în regiunile de deșert. În regiunile de deșert deplasarea prin
marș la fel are specificul său. Astfel la organizarea marșului în zonele de deșert comandantul de
pluton este obligat: să asigure pregătirea detaliată a armamentului și a tehnicii militare pentru
deplasare în condiții de temperaturi înalte, drumuri greu accesibile și zone nisipoase, să studieze
detaliat itinerarrul de deplasare și modul de trecere a porțiunilor de teren greu accesibile, să
asigure efectivul suplimentar cu rezerve de apă precum și cu pastille pentru dezinfectarea apei, să
întreprindă măsuri de prevenire a insolației la efectiv. Deasemenea comandantul de pluton
studiază detaliat itinerarul de deplasare în vedereaconcretizării locului de amplasare a oazelor,
strațiilor hidrotehnice, surselor naturale de apă.
În timpul pregătirii pentru marș se efectueză pregătirea detaliată a armamentului și a
tehnicii pentru deplasare la temperaturi ridicate în teren greu accesibil și nisipos, pe tehnică se
instalează mijloace de sporire a capacității de trecere, se adaugă rezerve suplimentare de apă,
combustibil și hrană pentru efectiv. La deplasarea pe jos pe drum nisipos în condiții de
vizibilitate redusă din cauza prafului din aer, distanța și intervalul dintre militarii din coloana
plutonului se mărește. În timpul marșului plutonul se deplasează strict pe itinerarul stabilit sau pe
azimutul direcției stabilite. În perioada caldă pentru evitarea cazurilor de insolație a efectivului
comandantul de pluton trebuie să urmărească respectarea regimului de hidratare cu apă de către
efectiv precum și funcționarea stabilă a sistemelor de ventilare a MLI, TAB și a tancurilor, să
completeze rezervele cu apă ori de câte ori ese posibil.În timpul marșului pentru siguranța
deplasării în timpul furtunii sau vântului puternic cu praf, distanța dintre mașini se mărește până
la 100-150 m. Tancurile în condiții deosebite de deplasare (praf, nisip, colb) se deplasează în
24
Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А., полковник ЯНОВИЧ В. С.,
подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В.,
полковник С. В. Гончарик, Общая тактика, Красноярск 2013, p.143.
25
http://studopedia.info/9-56710.html, accesat la data de 28 martie 2017, ora 18.08.
58
spatele mașinilor pe roți. În timpul furtunilor de nisip ce îngrelează orientarea în teren deplasarea
la indicațiile comandantului de pluton poate fi întreruptă fiind luate măsrui de organizare a
protecției efectivului și a tehnicii, se organizeză observarea și paza circulară a coloanei.
Deplasarea este reluată la comanda comandantului de pluton.
Organizarea executării marșului pe timp de iarnă. Pe timp de iarnă cu zăpadă mare şi
temperaturi scăzute, executarea marşului necesită: pregătirea şi menţinerea drumurilor în stare
practicabilă, luarea măsurilor pentru prevenirea degerării oamenilor, pregătirea tehnicii militare
pentru funcţionare în condiţiile unor temperaturi scăzute, asigurarea autovehiculelor cu accesorii
şi mijloace necesare măririi capacităţii de trecere, acoperirea cu prelatele autovehiculelor
destinate pentru transportul militarilor. Comandantul de pluton este obligat să ia măsurile
necesare împotriva degerării efectivului şi dezgheţării motoarelor la opriri, să organizeze
pregătirea maşinilor de luptă şi armamentului pentru funcţionare la temperaturi joase,
deasemenea să se convingă despre existentul categoriei necesare de motorină şi lichid de răcire
în maşinile de luptă şi să ia măsuri pentru alimentare. O atenţie deosebită se acordă menţinerii în
stare de funcţionre a sistemelor de încălzire, bateriilor acumulatoare, ungerii armamentului etc.
Deasemenea comandantul de pluton este obligat să verifice armamentul pentru întrebuinţarea lui
în condiţii de temperatură joasă, întinderea şenilelor, dotarea maşinilor cu mijloace necesare
pentru trecerea terenului greu accesibil, funcţionarea mijloacelor de preîncălzire, să dea indicaţii
mecanicilor-conductori (şoferilor) despre modul încălzirii motoarelor MLD (TAB) şi să
organizeze uscatul echipamentului şi încălţămintei. În afară de aceasta el trebuie să ia măsuri
suplimentare de mascare, care să asigure acţiunile în ascuns, inclusiv vopsirea tehnicii sub fonul
terenului. Când plutonul de infanterie execută deplasarea în siguranţa marşului comandantul de
pluton de asemena desfășoară un șir de activități în vederea pregătirii acestuia. În condițiile
războiului modern marșul a devenit procedeul de deplasare de bază a trupelor și reprezintă partea
de bază a acțiunilor de luptă. Având la bază aceste considerente plutonul de infanterie permanent
trebuie să fie în gătință de a executa marșul pe jos, pe mașini sau combinat iar comandantul de
pluton trebuie să execute planificarea cât mai judicioasă a acestuia reeșind din situația
inamicului, caracterul terenului, starea vremii etc.
În viziunea noastră planificarea marșului reprezintă un element fundamental în
desfășurarea acțiunilor de luptă, iar relația ,,cauză-efect” între acestea este evidentă reeșind și din
experiența acțiunilor și aplicațiilor militare. De capacitățile și competența comandantului de
pluton de a planifica judicios marșul în raport cu situația inamicului și probabilitatea de atac a
acestuia în timpul marșului depinde nu numai suucesul îndeplinirii marșului dar și viața sa

59
proprie și a suordonaților săi. După acest principui trebuie să se conducă fiecare comandant de
orice nivel la planificarea acțiunilor subunităților sale.

2.4 Activitatea comandantului de pluton pentru conducerea plutonului de

infanterie motorizată la marș.
Caracterul acțiunilor militare actuale cere de la comandanții de toate nivelurile o
pregătire temeinică în arta militară, cunoașterea tuturor mijloacelor și metodelor de ducere a
acțiunilor militare, abilități practice în conducerea cu subunitățile în luptă, inițiativă și curaj.
Aceste condiții sunt impuse și comandantului de pluton în timpul executării marșului. După
elaborarea ordinului de deplasare comandantul de pluton organizează cooperarea, asigurarea de
luptă, verifică gătința efectivului pentru marș, a armamentului și tehnicii pentru luptă. La
organizarea cooperării comandantul de pluton indică modul de efectuare a observării și a
legăturii radio, ordinea acțiunilor plutonului în caz de atac aerian a inamicului și la întrebuințarea
a acestuia a ANM, APÎ și armei incendiare precum și a mijloacelor explozive la distanță, modul
de folosire a aparatelor de vedere pe timp de noapte, modul de respectare a mscării și a
disciplinei pe timpul marșului iar la executarea marșului când se prevede întâlnirea cu inamicul
se stabilesc și coordonările acțiunilor grupelor între ele și cu vecinii.
O dată cu primirea semnalului despre începerea deplasării sau în timpul stabilit plutonul
începe deplasarea. O dată cu primirea semnalului despre începutul deplasării comandantul de
pluton dă comanda pentru constituirea coloanei. Comanda se dă prin semnale vizuale (cu
fanioane, lanternă) precum și prin voce. În același timp comandantul de pluton începe deplasarea
cu mașina sa urmărind acțiunile subordonaților. La întinderea coloanei în scopul mascării
acțiunilor noastre este rezonabil ca deplasarea sa se efectueze lângă margini de pădure, prăpăstii.
Comandantul de pluton se află în capul coloanei. Pe timpul marșului el este obligat să nu permită
rețineri, să urmărească respectarea itinerarului, sa execute observarea permanentă și în caz de
necesitate să înștiințeze efectivul despre atacul inamicului și despre atacul NBC. Conducerea cu
plutonul la marș de către comandantul de pluton se execută din mașina de luptă ce se află în
capul coloanei. Conducerea cu plutonul se execută în baza ordinului de deplasare și a indicațiilor
primite de la comandantul superior. Pe timpul marşului comandantul de pluton este obligat să
menţină ordinea stabilită în coloană şi să urmărească respectarea cu stricteţe a disciplinei
marşului şi a mascării. Comandantul se găseşte în cadrul plutonului, iar atunci când grupa numită
ca patrulă de siguranţă a descoperit inamicul de valoare apropiată sau mai mare, acesta se
deplasează la locul acţiunii şi conduce lupta pentru a-1 nimici. Pentru transmiterea informaţiilor,
semnalelor, datelor sau rapoartelor se folosesc mijloace mobile (automobile, transportoare

60
amfibii blindate, maşini de luptă, motociclete) şi agenţi. Mijloacele mobile se prevăd cu semne
distinctive de recunoaştere şi au dreptul de a depăşi coloana. Pentru asigurarea conducerii cu
plutonul la marș comandantul de pluton folosește semnalele de înștiințare, conducere și control
în conformitate cu tabelul de semnale elaborat. Pe timpul marşului plutonul se conduce prin
comenzi şi semnale - cu fanioane (noaptea – prin semnale optice şi mijloace acustice). Toate
semnalele și comenzile se dau scurt și clar. Mijloacele de legătură pe timpul marșului se află în
regim de recepție. Staţiile radio rămân pe recepţie şi pot fi folosite până la întâlnirea cu inamicul
numai pentru transmiterea semnalelor de alarmare, precum şi pentru conducerea elementelor de
siguranţă cu luarea măsurilor pentru protecţia legăturii împotriva cercetării inamicului. În caz de
atac a inamicului sau intrarea în luptă cu acesta comandantul de pluton conduce cu efectivul prin
mijloacele de legătură radio prin text necodificat. În acest caz numele subunităților și funcțiile
comandanților se numesc prin indicative iar reperele din teren prin denumiri codificate. La
crearea bruiajului de caătre inamic comandantul de pluton ordonă trecerea la frecvența de
rezervă. La defectarea stației radio comandantul de pluton dă comenzile prin semnale. În baza
studierii itinerarului de deplasare după hartă și executarea observării asupra traficului
comandantul de pluton trebuie să indice prin semnale despre mărirea sau micșorarea vitezei sau
distanței pentru respectarea calculul marșului și a siguranței pe timpul deplasării. Comandantul
de pluton este obligat să organizeze observarea circulară și neântreruptă asupra inamicului aerian
și terestru și asupra terenului pe timpul marșului. Observarea se execută de către comandantul de
pluton iar la fiecare mașină (tanc) de către comandantul de grupă (echipă). Comandantul de
pluton stabilește pentru fiecare grupă sectorul de observare iar când plutonul execută marșul în
siguranța marșului ca pichet mobil de cap sau flanc stabilește suplimentar un observator pentru
primirea semnalelor de la elementele de cercetare. Observarea și paza nemijlocită a plutonului pe
timpul marșului se organizează cu scopul de a nu permite pătrunderea elementelor de cercetare a
inamicului, de a exclude atacul acestuia prin surprindere asupra subunităților și a crea pentru
acestea condiții favorabile de intrare în luptă. Pe timpul marșului comandantul de pluton
permanent trebuie să urmărească funcționarea tehnicii de luptă și să întreprindă toate măsurile
necesare ca la sosirea în punctul final la îndeplinirea misiunii de luptă ea să fie în stare de
funcțiune și alimentată cu combustibil.
Maşinile la marş se deplasează numai pe partea dreaptă a drumului respectînd viteza de
deplasare, distanţa şi măsurile de securitate stabilite. În timpul apariţiei unor neajunsuri
neprevăzute maşina se aduce pe partea dreaptă sau într-o parte de drum, unde se înlăturează
neajunsul. La oprirea nreprevăzută a mașinilor de luptă, tancurilor în urma unor defecțiuni
tehnice și în timpul lichidării acestora îndreptarea turelei în direcția carosabilului este strict

61
interzisă. Maşina rămasă în urmă după înlăturarea neajunsului se alipeşte de coloana trecătoare.
Locul său în coloana plutonului ea îl ocupă la haltă sau în raion. Depăşirea coloanei în timpul
deplasării este interzisă. Depăşirea maşinii oprite se execută numai din partea stângă. Noaptea
maşinile se deplasează cu întrebuinţarea aparatelor de vedere pe timp de noapte sau a
dispozitivelor de mascare a luminii, iar la deplasarea pe porţiunile de teren observate de inamic
şi pe timp de nopţi luminoase cu deconectarea completă a luminii şi a aparatelor de vedere pe
timp de noapte. În timpul deplasării înainte de cotitură maşina de cap micşorează viteza de
deplasare, pentru ca maşina din spate să nu o piardă din vizor. La fiecare maşină membrii
echipajelor numiţi duc observări după semnalele maşinilor comandanţilor, care se deplasează
înainte, asupra inamicului aerian şi terestru. Mijloacele antiaeriene se află în gătinţă pentru
deschiderea focului. Pe porţiunile deschise a itinerarului nu se admite îngrămădirea şi oprirea
maşinilor, viteza de deplasare şi distanţele dintre maşini se măresc. Câmpul de mine, instalat cu
mijloacele de minare la distanţă, plutonul le ocoleşte sau le trece în componenţa coloanei
companiei după maşina de cap prin culoarul executat de ea. Minele, aflate înaintea maşinelor
plutonului, se nimicesc cu ajutorul completului de deminare transportabil sau prin alte procedee.
Un element important în executarea marșului îi revine haltelor. La halte construirea
coloanei nu se încalcă, subunităţile se opresc pe partea dreaptă a drumului cu distanţele dintre
maşini nu mai puţin de 10 m, sau la indicația comandantului de pluton ca în caz de necesitate
orice maşină să aibă posibilitatea să iasă din coloană, deasemenea să ocupe locul său în coloana
subunităţii. Efectivul execută debarcarea în partea dreaptă a mașinii numai la comanda
superiorulu şi se dispune pentru odihnă în locurile indicate în dreapta de la drum. Pentru primirea
semnalelor comandantului de pluton și executarea observării se stabilesc observatori. În maşini
rămân observatorii şi mijloacele de foc de serviciu, iar în maşinile comandanţilor şi mlitarii care
sânt de serviciu la mijloacele de legătură, stațiile radio. Mijloacele de foc, numite pentru lupta cu
ţintele aeriene precum și mijloacele de foc de serviciu se află în gătinţă pentru executarea
focului. Întoarcerea turelei în stânga inclusiv și în timpul deservirii tehnicii este interzis. În
timpul haltelor comandantul de pluton execută verificarea tehnică și organizează deservirea
tehnică a mașinilor. Astfel se lichidează toate defecțiunile apărute pe timpul marșului. De
asemenea comandantul de pluton organizează hrănirea efectivului cu hrană caldă, odihna
efectivului și îndeosebi a mecanicilor-conductori.și alimentarea tehnicii cu combustibil.
Echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a armamentului şi tehnicii, îndeplinesc măsurile de
deservire tehnică şi în comun cu efectivul numit în ajutor lichidează neajunsurile depistate.
În raionul de odihnă de zi (noapte) subunităţile părăsesc drumurile, se dispun în locurile
indicate de către comandantul superior (de-a lungul itinerarului de deplasare), folosind

62
proprietăţile de mascare a terenului şi nu admit îngrămădirea. Pentru tehnică se amenajează
adăposturi, iar pentru efectiv se sapă şanţ – adăposturi. Adăposturile minuţios se maschează. Se
organizează observarea, siguranţa nemijlocită, deservirea tehnică a maşinilor şi completarea lor
cu carburanţi. Efectivului se distribuie hrană caldă şi se dispune timp pentru odihnă. Sursele
bibliografice străine specifică faptul că pe timpul haltelor în mașinile de luptă rămân mitraliorii
de serviciu sau ochitorii-operatori și iar în mașina comandantului de pluton și radiotelefonistul.
Echipa antiaeriană de serviciu se instalează în locul indicat de comandantul de pluton pentru a fi
gata de a nimici țintele aeriene a inamicului în caz de atac aerian. Restul efectivului la comanda
superiorului se debarcă din mașini și se dispun în partea dreaptă a drumului.26
Protecția îmotriva armelor de distrugere în masă pe timpul marșului facilitează
îndepliniriea cu succes a misiunii puse. În acest scop comandantul de pluton determină ordinea și
modul de executare a observării NBC. De regulă observarea NBC se execută de către o echipă
special pregătită și dotată cu dispozitivlele necesare. La deplasarea în siguranța marșului plutonul
poate fi întărit cu chimiști-cercetași.
La semnalul de înștiințare despre atac NBC, plutonul continuă deplasarea. Obloanele
mașinilor se închid și se conectează dispozitivul de protecție împotriva armei de nimicire în
masă. Efectivul îmbracă măștile contragazelor. Anunțarea efectivului despre inamicul aerian,
atac NBC se execută prin semnalele stabilite. Aceste semnale precum și acțiunile efectivului în
urma acestora se aduc la cunoștință la întreg efectiv înainte de a începe marșul de către
comandantul de pluton. La necesitatea trecerii zonelor cu nivel înalt de radiație se folosesc
instalațiile de protecție împotriva amrelor de nimicire în masă instalate pe mașinile de luptă și
mijloacele de protecție individuale. Plutonul trece prin porţiunile de teren contaminat, în funcţie
de natura substanţelor chimice, cu viteza cea mai mare. Dacă este praf se închid obloanele,
vizoarele şi jaluzelele transportoarelor amfibii blindate (maşinilor de luptă). Când deplasarea se
execută pe automobile se măresc distanţele între acestea. Dacă plutonul se deplasează pe jos,
porţiunile de teren contaminat se ocolesc, iar dacă nu este posibil se trec în pas viu, cu intervale
mărite între militari având îmbrăcate mijloacele de protecţie individuală. După ieşirea din raionul
contaminat se execută decontaminarea iniţială, de regulă, la ajungerea plutonului la halta mică.
După trecerea zonei contaminate prelucrarea parțială a tehnicii se execută la comanda
comandantului de pluton iar la contaminarea efectivului cu substanțe nocive prelucrarea se
execută imediat. Prelucrarea completă de regulă se execută în raioanele de odihnă sau la sosirea

26
Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А., полковник ЯНОВИЧ В. С.,
подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В.,
полковник С. В. Гончарик, Общая тактика, Красноярск 2013, p.143.
63
în punctul final. Pentru protecţia împotriva armelor de precizie înaltă pe larg se folosesc
câmpurile de radiolocaţie invizibile, care sânt formate de cutele terenului şi obiectele din zonă.
În caz de întrebuinţare de către inamic a armei de incendiere, deasemenea în timpul
trecerii forţate a raionului de incendiu, obloanele, uşile, crenelele şi jaluzelele la MLD (TAB) se
închid. După ieşirea din raion comandantul de pluton organizează stingerea flăcărilor de pe
maşini, salvarea efectivului şi acordarea primului ajutor medical răniţilor, după care plutonul
continuă deplasarea. Plutonul de infanterie mereu trebuie să fie gata de a interveni pentru a
lichida consecințele întrebuințării de către inamic a armelor de nimicire în masă.
La semnalul de alarmare despre inamicul aerian, plutonul care se deplasează pe
autovehicule, în funcţie de ordinul dat de comandantul coloanei, continuă deplasarea, se opreşte
sau se dispersează. Mijloacele de foc destinate pentru executarea focului se pregătesc pentru
aceasta din timp. Asupra avioanelor şi elicopterelor inamicului care zboară la înălţime mică se
execută foc de baraj cu mitralierele de pe transportoare amfibii blindate (maşini de luptă) şi foc
de salvă cu armamentul individual la comanda comandantului de pluton. Obloanele mașinilor de
luptă (tancurilor) înafară de cele întrebuințate la deschiderea focului se închid. Focul se deschide
la comanda comandantului de pluton.
Mascarea în vederea asigurării deplasării în ascuns reprezintă una din metodele de
asigurare a protecției subunităților împotriva loviturilor inamicului aerian și terestru. Mascarea se
organizează de către comandantul de pluton în concordanță cu misiunea pusă și situația creată în
vederea asigurării protecției subunitățlor proprii de la toate mijloacele și metodele de cercetare a
inamicului atât în raioanele de staționare cât și în timpul deplasării. Pentru determinarea
măsurilor de mascare comandantul de pluton trebuie să cunoacă bine indicii demascării și la timp
să ia măsuri de lichidarea acestora. Întinderea coloanelor pe timplul marșului în vederea mascării
acestora se execută rapid sub acoperirea copacilor de pe marginile drumului. Se interzice
conectarea stațiilor în regim de emisie. Nu se recomandă de folosit lumina farurilor și
dispozitivelor pe timp de noapte la deplasarea în teren deschis. Împotriva cercetării prin
radiolocație este benefic deplasarea coloanei pe marginea localităților, pe drum îngrâdit cu
copaci precum și paralel cu calea ferată. Mascarea în cadrul plutonului se execută prin forțele
proprii în orice condiții. Când se opreşte, la comandă sau din proprie iniţiativă, personalul
debarcă repede din autovehicule, le maschează, după care se adăposteşte. Tehnica se maschează
sub fonul terenului și a zonei în care se află acesta. În timpul scurgerii coloanei plutonului e
necesar de a se deplasa de-a lungul marginei pădurlor, râpilor şi altor locuri, care asigură
respectarea măsurilor de mascare

64
 Asigurarea genistică se organizează şi se deesfășoară în scopul creării plutonului
condiţiilor necesare pentru executarea cu succes a marşului şi ridicării protecţiei efectivului şi a
tehnicii de luptă împotriva tuturor mijloaceleor de nimicire. Succesul marşului considerabil
depinde de asigurarea tehnică şi materială. Asigurarea materială constă în completarea până la
normele stabilite a stocurilor tuturor mijloacelor, evacuarea răniţilor şi bolnavilor la punctele
medicale până la începutul marşului. În timpul pregătirii pentru marş se petrece repararea şi
deservirea tehnică a armamentului MLD (TAB). Acordarea ajutorului tehnic maşinilor ieşite din
funcţie în timpul marşului, reparaţia şi evacuarea acestora o execută maşinile speciale.
Asigurarea materială şi tehnică a marşului comandantul de pluton organizează pe baza
hotărârii comandantului de companie şi indicaţiilor comandantului superior. La organizarea
asigurării tehnice şi materiale comandantul de pluton precizează volumul de deservire tehnică,
locul şi timpul petrecerii, termenii, locurile şi ordinea de completare cu carburanţi, lichid de
răcire, alimente şi alte bunuri materiale, locurile de urmare a subunităţilor de deservire tehnică şi
materială în timpul marşului, ordinea de evacuare şi reparaţie a tehnicii defectate şi organizarea
primirii hranei de către efectiv. În timpl marșului nu este exclus atacul inamicului prin
surprindere precum și ducerea acțiunilor de luptă pe aliniamentele stabilite din timp unde
probabil poate fi inamicul. În acest caz plutonul rapid se desfășoară în dispozitivul de luptă în
conformitate cu misiunea pusă și atacă inamicul ocupînd aliniamentul respectiv. În toate cazurile
coamndantul de pluton trebuie să tindă spre depășirea inamicului în desfășurarea subunităților
proprii și deschiderii focului precum și efectuarea manevrei cu scopul de a ocupa o poziție mai
favorabilă pentru executarea focului asupra punctului slab a inamicului și trecerii în flancul și
spatele acestuia.
Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie specifică și acțiunile plutonului de
infanterie în zone de pericol pe timpul trecerii acestora. O zonă de pericol este orice loc de pe
itinerar în care comandantul estimează că plutonul său ar putea fi expus la foc, la observare sau
la amîndouă din partea inamicului. Plutonul încearcă să evite zonele de pericol iar dacă un pluton
trebuie să traverseze o zonă de pericol, execută acest lucru cu mare atenţie şi cât mai rapid
posibil. Tipurile de zone de pericol şi procedeele de traversare a acestora sunt expuse în
continuare.
La traversarea zonelor cu câmp deschis, plutonul rămâne ascuns în apropiere şi se
execută observarea asupra zonei date. Postul de siguranţă dă avertismente din timp; se trimite un
element în faţă pentru a elibera zona îndepărtată; în continuare, restul plutonului trece pe drumul
cel mai puţin expus şi cât mai rapid posibil.

65
 Drumurile şi potecile se traversează drumurile sau potecile pe la sau în apropierea unei
curbe, prin locuri de joasă înălţime care să asigure mascarea. Trecerea pe lângă sate se va face în
sensul invers direcţiei din care bate vântul şi cât mai departe de ele. Pe timpul deplasării se evită
animalele, în special cîinii, care ar putea trăda prezenţa plutonului.
Poziţiile probabile a inamicului se trec prin zonele lipsite de vînt sau se ocolesc
(inamicul ar putea avea cîini cercetaşi). Se menţin în supraveghere permanentă sârmele de la
minele surpriză şi dispozitivele de avertizare. Câmpurile minate se ocolesc dacă este posibil,
chiar dacă acest lucru implică schimbarea drumului cu unul mult mai lung. Se execută un culoar
prin câmpul de mine doar dacă nu există altă soluţie.
La trecerea cursurilor de apă se alege un loc îngust pe cursul de apă (vad) care să
permită mascarea pe ambele maluri, se observă cu mare atenţie zona îndepărtată, se amplasează
elemente de siguranţă în zona apropiată cât şi în cea îndepărtată pentru avertizarea timpurie, se
eliberează zona îndepărtată, apoi se trece rapid, evitîndu-se zgomotele. Obstacolele din sârmă de
regulă se evită.
Când plutonul traversează o zonă periculoasă independent sau în compunerea unor
forţe, el trebuie să:
- desemneze punctele de adunare din zona apropiată sau cea îndepărtată;
- asigure zona apropiată (flancurile şi spatele dispozitivului);
- recunoască şi să asigure zona îndepărtată;
- execute traversarea prin zona de pericol;
- decidă cum va traversa plutonul având la bază timpul la dispoziţie, mărimea
subunităţii, mărimea zonei de pericol, câmpurile de foc din zonă şi modul de realizare a
siguranţei.
O subunitate mică traversează zona astfel: cu toţi militarii odată, pe perechi sau câte un
militar. O subunitate mare traversează, de regulă, zona cu câte un element component odată.
După ce fiecare element traversează zona, comandantul de pluton se deplasează către o poziţie
de siguranţă sau către punctul de adunare din zona îndepărtată, unde aşteaptă până când i se
ordonă să continue deplasarea. Pentru a menţine ritmul, plutonul poştaş traversează, de regulă,
zona de pericol fără executarea recunoaşterii sau realizarea siguranţei din zona îndepărtată.
Plutonul conducător execută recunoaşterea şi menţine siguranţa în zona îndepărtată pentru toată
unitatea. Zona de siguranţă trebuie să fie suficient de mare pentru a permite desfăşurarea întregii
subunităţii.

66
 Zonele de pericol plutonul traversează în dispozitivul şi locul specificate de către
comandantul eşalonului superior. Pe partea îndepărtată a zonei de pericol, personalul şi
echipamentul plutonului sunt ţinute sub observaţie. De regulă, plutonul continuă misiunea astfel:
- când echipa conducătoare semnalează “zonă de pericol” (transmis în toată
subunitatea), plutonul se opreşte;
- comandantul plutonului se deplasează înainte, confirmă zona de pericol şi hotărăşte
ce tehnică va folosi pentru a traversa; locţiitorul comandantului de pluton se deplasează înaintea
comandantului de pluton;
- comandantul de pluton informează toţi comandanţii de grupă cu privire la situaţie şi
punctele de adunare din partea apropiată precum şi din cea îndepărtată;
- locţiitorul comandantului de pluton conduce realizarea siguranţei în partea
apropiată
(de obicei executată de grupa următoare); cele două echipe de siguranţă îl pot urma înainte, când
plutonul se opreşte şi semnalul de zonă de pericol a trecut;
- comandantul de pluton recunoaşte zona de pericol şi alege punctul de trecere care
oferă cea mai bună acoperire şi mascare;
- siguranţa din partea apropiată priveşte flancurile şi asigură traversarea;
- când siguranţa din partea apropiată este pe poziţie, comandantul plutonului conduce
echipa de siguranţă din partea îndepărtată pentru traversarea zonei de pericol;
- echipa de siguranţă din partea îndepărtată eliberează această zonă;
- comandantul echipei de siguranţă din partea îndepărtată stabileşte un post de
observare înaintea zonei eliberate;
- echipa de siguranţă din partea îndepărtată semnalează comandantului de grupă că
zona este liberă; comandantul de grupă transmite mesajul comandantului de pluton;
- comandantul de pluton alege metoda pe care plutonul o va folosi pentru a traversa
zona de pericol;
- plutonul traversează rapid zona de pericol;
- după traversarea zonei de pericol forţele principale ale plutonului se deplasează pe
azimutul magnetic cerut;
- elementul de siguranţă din partea apropiată, controlat de locţiitorul comandantului
de
pluton, traversează zona de pericol prin acelaşi loc prin care au traversat forţele principale ale
plutonului, acoperind eventualele urme lăsate de acestea;

67
 - locţiitorul comandantului de pluton se asigură că toată lumea traversează şi trimite
raportul;
- comandantul plutonului dă instrucţiunile şi încetineşte deplasarea la viteza normală.
Principiile prezentate mai sus sunt folosite, de regulă, atunci când traversarea zonei de
pericol se execută cu o subunitate mai mică.
Traversarea unor zone mari de câmp deschis. Aceste zone nu pot fi ocolite în timp util
de către pluton pentru îndeplinirea misiunii. Traversarea zonei se execută printr-o combinaţie de
marş cu siguranţă sporită şi în salturi.
Traversarea zonelor mici de câmp deschis. De regulă, aceste zone se ocolesc în timpul
alocat îndeplinirii misiunii, utilizându-se următoarele tehnici:
 drumul de ocolire - folosind întoarceri de 90 grade la dreapta sau la stânga, plutonul
se deplasează în jurul zonei deschise până când ajung în partea îndepărtată, apoi îşi continuă
misiunea;
 deplasarea în jurul zonei deschise - comandantul indică azimutul un punct de
adunare
în partea îndepărtată, hotărăşte care parte a zonei deschise să o înconjoare (după ce a luat în
considerare distanţa, teritoriul, acoperirea şi mascarea) şi se deplasează în jurul zonei deschise;
foloseşte terenul pentru acoperire şi mascare; când plutonul soseşte la punctul de adunare pe
partea îndepărtată, comandantul verifică încă odată azimutul zonei obiectiv şi continuă misiunea
În dependență de misiune și condițiile impuse plutonul de infanterie poate executa
marșul în diverse condiții climaterice și forme de relief. Pregătirea și efectuarea marșului în
condiții deosebite se desfășoară după principiile generale dar luând în considerație condițiile
caracteristice pentru teren muntos, de deșert și pe timp de iarnă. O importanță deosebită în
executarea cu succes a marșului în diverse condiții climaterice nefavorabile precum și în terem
muntos, împădurit sau greu accesibil constituie acțiunile comandantului de pluton pe timpul
executării marșului în condițiile enumerate. Pentru aceasta comandantul de pluton dinainte
trebuie să cunoască acțiunile sale și a subordonaților săi pe timpul desfășurării marșului și în
timpul haltelor în oricare din condiițiile enumerate anterior. Mai multe surse bibliografice și
electronice de specialitate expun în detaliu toate particularităţile executării marşului în condiţii
deosebite precum și acțiunile comandantului de pluton pe timpul marșului în condițiile
respective.
Executarea marșului în teren muntos, în locurile înguste şi greu accesibile, dacă este
posibil, se lărgeşte partea carosabilă, la nevoie se amenajează drumuri ocolitoare și de asemenea,
se prevăd măsuri pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea obstacolelor. Toate instalaţiile

68
hidrotehnice care prin distrugerea lor pot modifica rapid nivelul apei şi prin aceasta periclitează
situaţia plutonului, trebuie apărate împotriva atacurilor terestre şi din aer ale inamicului. În
sectoarele periculoase de drum se instalează balustrade şi indicatoare vizibile. Plutonul va
executa marşul, de regulă, combinat, pe autovehicule, până la limita maximă accesibilă, atât cât
permit capacitatea şi panta drumurilor, iar când acesta se îngustează şi devine poteci militarii
debarcă de pe autovehicule şi continuă marşul pe jos; subunităţile îşi transportă muniţia şi
materialele pe purtători, pe poteci înguste şi în afara acestora (eventual prin escaladarea unor
porţiuni din teren) de la punctele de transbordare hipo până la raionul acţiunilor de luptă; pentru
trecerea râurilor de munte şi prăpăstiilor se folosesc podurile (punţile) suspendate sau
funicularele. Plutonul trebuie să aibă pregătite din timp mijloacele de trecere peste râurile de
munte şi dispozitive pentru frânarea autovehiculelor. Siguranţa flancurilor la deplasarea prin
teren muntos-împădurit se execută, de regulă, prin pichete fixe de flanc care ocupă poziţii pe
înălţimile dominante, îndeosebi la trecători şi pe podurile laterale care duc spre itinerarele de
deplasare. Când au fost semnalate grupuri de cercetare-diversiune se iau măsuri pentru întărirea
siguranţei.27 Trecătorile de munte, canioanele și tunelurile sunt trecute fără opriri iar dacă
aceasta nu este posibil coloana se oprește în așa mod ca să evite aglomerația, se efectuează
mascarea și sub observarea circulară continuă deplasarea în ordinea stabilită. În legătură cu
micșorarea distanței de lucru a stației radio în munți, pentru menținerea legăturii cu elementele
de cercetare este necesar de prevăzut folosirea mijloacelor de legătură radio a elementelor de
siguranță ca mijloace de legătură intermediare. 28 La trecerea locurilor cu pericol sporit efectivul
se debarcă de pe mașini astfel în mașinile de luptă rămân numai mecanicii-conductori. La
deplasarea pe jos a plutonului de infanterie zonele stîncoase, versanții și culmele munților se trec
pe grupe sau pe echipe cu respectarea măsurilor de securitate, militarii ajutîndu-se și asigurându-
se reciproc. La efectuarea haltelor mari sau mici în zonele muntoase efectivul și tehnica se
dispun în locuri sigure în afara pericolului de alunecări de teren, căderi de pietre, avalanșe de
zăpadă și inundații. La urcarea îndelungată a pantelor sau la coborâre, precum și la trecerea
zonelor greu accesibile viteza de deplasare se micșorează iar distanța dintre mașini se mărește.
La deplasarea prin zone închise, în locuri unde posibil pot avea loc avalanșe, caderi de pietre,
precum și în locuri blocate se trimite în față elemente de cercetare și se instalează observatori
care duc observarea pe timpul trecerii întregii coloane după care continua deplasare în spatele

27
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie Motorizată, Chișinău 2010, p.65.
28
Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А., полковник ЯНОВИЧ В. С.,
подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В.,
полковник С. В. Гончарик, Общая тактика, Красноярск 2013, p.143.
69
 acesteia. Trecătorile de munte, canioanele, văile îngute și tunelurile se trec de regulă fără opriri
în ordinea strict stabilită. Mașinile în caz de oprire urgentă deviează din colană fără a încurca
deplasarea a celorlalte mașini. Oprirea la halte se efectueză pe porțiuni de teren drepte. Se
interzice de efectuat oprirea coloanei în albia unui râu secat, pe jgheaburi, urcușuri abrupte și
coborâri, în tuneluri și pe pantele unei stânci.29
Executarea marșului în zonă de deșert, în timpul furtunilor de nisip ce complică
orientarea, deplasarea coloanei la ordinul comandantului de pluton poate fi întreruptă. Părăsirea
pe itinerar a mașinelor din coloană este interzis. La deplasarea pe jos la temperaturi ridicate și pe
drum prăfuit distanțele și intervalele între militari din coloana plutonului se măresc. Pe timpul
marșului plutonul strict se deplasează pe itinerar sau pe azimutul stabilit direcției de deplasare.
Pe timp de arșiță în scopul protejării efectivului de la insolații comandantul de pluton trebuie să
urmărească respectarea regimului de alimentare cu apă a efectivului și funcționarea stabilă a
sistemelor de ventilare a MLI (TAB) și a tancurilor, la fiecare posibilitate să completeze
rezervele suplimentare cu apă.
Executarea marșului pe timp de iarnă. Pe timp de iarnă mai ales la temperaturi joase o
importanță deosebită constituie acțiunile comandantului de pluton atât pe timpul marșului cât și
în timpul haltelor. Pe timpul marșului în vederea efectuării deplasării pe drumuri întroienite în
siguranţa de marş se includ autovehicule înzestrate cu echipament de buldozer pentru curăţirea
zăpezii. Autovehiculele cu o capacitate mare de trecere (tractoare) se repartizează de-a lungul
întregii coloane. Pe timpul haltelor, motoarele autovehiculelor se încălzesc câte 4-5 minute la
fiecare jumătate de oră, pentru încălzirea militarilor se execută cu aceştia alergări scurte. Este
interzis ca militarii să stea în poziţia culcat pe zăpadă. Când marşul se execută pe jos, în afara
drumurilor sau pe drumuri înzăpezite subunităţile din capul coloanei se înlocuiesc după fiecare
20-30 minute. Pe ger puternic se asigură militarilor hrană caldă.
Când marşul se execută iarna la temperaturi scăzute, pe jos, se impune ca:
 nici o parte a corpului să nu fie strânsă, în special încheieturile şi extremităţile
(degetele mîinilor şi picioarelor să se mişte în mănuşi, respectiv în încălţăminte);
 să nu se strângă excesiv curelele de la raniţă, schiuri sau rachete de zăpadă;
 executarea marşului cât mai uniform şi dozarea efortului spre a se evita transpiraţia
corpului, alternativ cu răcirea sa;
 marşul să se execute în veston, iar scurtele să fie îmbrăcate numai în timpul
haltelor;
 să nu se bea apă rece şi să nu se mănînce zăpadă; apa se va înlocui cu ceai sau cafea

29
http://studopedia.info/9-56710.html, accesat la data de 10 februarie 2017, ora 22.08.
70
şi se va bea cu înghiţituri mici (rare);
 deschizătorii de pîrtii să fie înlocuiţi cât mai des;
 să nu se stea jos pe timpul haltelor mici, haltele mari să se facă pe cât posibil în
case
sau cabane.
Pe timp de viscol puternic, vijelie deplasarea poate fi întreruptă la comanda
superiorului. În această situație se organizaează paza circulară a coloanei, se execută observarea
intensă și se iau măsuri de încălzire a efectivului. Pe timpul haltelor maşinile trebuie staţionate în
măsura posibilităţilor pe locuri orizontale, ferite de vânt, de închis obloanele şi jaluzelele. În
raionul de odihnă e necesar de acoperit maşinile de luptă cu prelate. La nevoie trebuie de efectuat
încălzirea periodică a motoarelor. Pentru efectiv e necesar de amenajat locuri (puncte) de
încălzire. Efectivului la halte şi în raionul de odihnă îi este interzis să se aşeze pe zăpadă sau pe
pămînt.
Cum și sa menționat anterior în orice condiții succesul marșului în mare măsură depinde
de abilitățile comandantului de pluton de a pregăti efectivul pentru marș și de a conduce cu
acesta în timpul excutării marșului precum și de pregătirea de specialitate a mecanicilor-
conductori și de starea tehnicii militare. Experiența conflictelor militare din Afganistan și
Republica Cecenă demonstrează, că de faptul cum va fi organizat și executat marșul depinde și
executarea următoarelor misiuni de luptă. Trecutul istoric a demonstrat de mai multe ori faptul
că în toate condițiile suucesul marșului a depins în mare măsură de aptitudinile și abilitățile
comandantului superior de a pregăti subunitățile pentru marș și a conduce cu acestea pe timpul
executării acestuia. Astfel mai multe războaie și campanii militare oferă o mulțime de exemple
de marșuri desfășurate în condiții deosebite ce s-au sfârșit cu pierderi considerabile în efectiv din
cauza terenului greu accesbil, a condițiilor climaterice nefavorabile și nu în ultimul rând din
cauza iresponsabilității comandantului superior atât la orgaznizarea cât și la desfășurarea
marșului. În anul 218 î.e.n. generalul cartaginez Hannibal cu armata saîn al doilea război punic a
traversat prin marș munții Pirineii, Alpii în două săptămâni şi a pătruns în Peninsula Italică,
unde a înfrânt armata romană în bătăliile de la Trebbia, din Câmpia Padului, de la Trasimene şi
de la Cannae.30 În timpul marșului peste Alpi din cauza iernii și a terenului greu accesibil,
Hanibal a pierdut aproximativ 25 000 de oameni și o bună parte din elefanți ce considera
jumătate din armata sa. În 1799, în perioada ultimii campanii militare contra Elveției, armata lui
Suvorov de 20 000 de soldați în timpul marșului prin munții Alpi la fel din cauza condițiilor
climaterice nefavorabile și a reliefului muntos a pierdut peste 5 000 de oameni. În timpul
30
General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de brigadă dr. VĂDUVA
Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București 2004, p.38.
71
Primului Război Mondial două divizii de infanterie turcești în număr de 20 000 de soldați în
timpul executării marșului din localitatea Kosor în localitatea Sarakamîș, trecând pantele
munților pe timp de viscol au pierdut peste 16 000 de oameni.31
Reeșind din aceste exemple, vom concluziona cu fermitate importanța majoră a
analizării timpului și a terenului sau zonei unde se desfășoară marșul ca unul din elementele de
bază în plainificarea și pregătirea marșului. În urma materialului expus evidențiez pregătirea
pentru marș în orice condiții pentru trei elemente esențiale: efectiv, armament, tehnică unde
fiecare din aceste trei elemente trebuie tratat cu maximă seriozitate pentru a evita orice rețineri,
pierderi sau defecțiuni pe timpul marșului îm vederea îndeplinirii misiunii puse în termenii
stabiliți. Activitatea comandantului de pluton pentru conducerea plutonului de infanterie
motorizată la marș în viziunea noastră este la fel de importantă ca și activitatea acestuia în
planificarea marșului fiindcă aici la fel desprindem același principiu după care succesul marșului
și a următoarelor misiuni puse depind direct de capacitățile și abilitățile de conducere a
comandantului de pluton, iar aceasta la rândul său cere o pregătire temeinică atât teoretică cât și
practică.
În contextul capitolului 2 a fost efectuată o analiză detaliată a particularităților marșului
la nivel de pluton precum și activitatea comandantului de pluton în vederea planificării și
executării marșului. O deosebită atenție a fost acordată descrierii particularităților plutonului de
infanterie la marș și anume executării marșului în diverse condiții a terenului precum și pe timp
de iarnă la temperaturi joase cu referire la exemple concrete din istoria artei militare. Pe lângă
descrierea dispozitivului de marș a plutonului de infanterie ce execută marșul independent a fost
detaliat expus locul și misiunile plutonului de infanterie la marș în cadrul companiei. Fiecare
subcapitol a fost încheiat cu o concluzie proprie referitor la actualitatea și importanța subiectului
analizat în subcapitolul dat.

31
Полковник ЮХИН И. В., Преодоление горных препядствий, Москва 1960, p.5.
72
 Capitolul 3
Studiu de caz – Executarea calcului deplasării prin marș a plutonului de infanterie
motorizată din raionul Cahul în raionul Florești
3.1 Caracteristicile zonei de executare a deplasării prin marș din raionul Cahul în
raionul Florești.
Cum s-a menționat în capitolul 1, itinerarul de deplasare reprezintă un element esențial
în planificarea și executarea marșului astfel că de itinerarul de deplasare stabilit direct depinde
viteza de deplasare a coloanei și respectiv timpul total a marșului precum și siguranța marșului
sau altfel spus probabilitatea ca coloana să fie expusă unui atac organizat prin ambuscdă. Pentru
a stabili itinerarul optim de deplasare comandantul de pluton ia în considerație faptul că
itinerarul de deplasare se stabilește pe cele mai bune drumuri din zonă ocolind localităţile mari,
nodurile de comunicaţii importante şi punctele obligatorii de trecere. Itinerarul de deplasare se
alege luând în consideraţie necesitatea de mascare şi de deplasare pe drumuri cu proprietăţile de
mascare naturale.
Zona geografică și administrativ-teritorială care cuprinde P.I și P.F permite executarea
marșului pe mai multe itinerare de deplasare inclusiv folosind și transportul feroviar. Reeșind din
analiza reliefului, rețelei hidrografice și a rețelei drumurilor Republicii Moldova marșul din
raionul Cahul în raionul Florești poate fi executat pe 3 itinerare de deplasare:
Itinerarul nr 1: P.I – R34 – s. ZÎRNEȘTI – R34 – or. CANTEMIR – R34 – or. LEOVA – L574 –
s. SÎRMA – L574 – s. POGĂNEȘTI – L574 – M1 – s. BURSUC – R44 – s. LOZOVA – s.
HORODIȘTE – R1 – s. SIPOTENI – s. PÎRLIȚA – R17 – or. FĂLEȘTI – R16 – M14 – mun.
BĂLȚI – R14 – R13 – MĂRCULEȘTI – P.F Itinerarul dat cuprinde în mare parte regiunea
vestică a Republicii Moldova iar lungimea acestuia este de 339 km.
Itinerarul nr. 2: P.I – R34 – s. ZÎRNEȘTI – R34 – or. CANTEMIR – R37 – R46 – or. IARGARA
– R47 – s. SĂRATA NOUĂ – R34 – R33 – or. HÎNCEȘTI – L559 – R3 – R6 – E581 – mun.
CHIȘINĂU – M21 – M2 – s. MAGDACEȘTI – M2 – s. PERESECINA – M2 – or. ORHEI –
M2 – R13 or. FLOREȘTI – R13 – P.F. Itinerarul dat cuprinde în mare parte regiunea centrală a
Republicii Moldova iar lungimea acestuia este de 290 km.
Itinerarul nr. 3 se va constitui pe calea ferată cu următoarele segmente: P.I – Linia 16 –
CANTEMIR – Linia 15 – BUGEAC – ABACLIA – BASARABEASCA – Linia 11 – CĂINARI
– Linia 3 – REVACA – CHIȘINĂU – STRĂȘENI – CĂLĂRAȘI – UNGHENI – Linia 7 –
CIOOROPCANI – FĂLEȘTI – BĂLȚI – BIRUINȚA – P.F. Lungimea itinerarului dat este de
390 km.
În urma analizării fiecărui itinerar stabilit după lungime, relief, vegetație, drumurile

73
incluse, zonele periculoase traversate am determinat itinerarul cel mai optim de deplasare
itinerarul nr.2 acesta având cea mai scurtă lungime – 290 km. și cele mai bune căi de deplasare
care vor asigura viteza maximă.
Astfel plutonul de infanterie motorizată va executa independent deplasarea prin marș
din raionul Cahul în raionul Florești pe un itinerar cu o lungime de 290 km cu următorul traseu:
P.I – R34 – s. ZÎRNEȘTI – R34 – or. CANTEMIR – R37 – R46 – or. IARGARA – R47 – s.
SĂRATA NOUĂ – R34 – R33 – or. HÎNCEȘTI – L559 – R3 – R6 – E581 – mun. CHIȘINĂU –
M21 – M2 – s. MAGDACEȘTI – M2 – s. PERESECINA – M2 – or. ORHEI – M2 – R13 or.
FLOREȘTI – R13 – P.F. Itinerarul de deplasare cuprinde teritoriul a 10 raioane: Cahul,
Cantemir, Leova, Hîncești, Strășeni, Ialoveni, Criuleni, Orhei, Telenești, Florești și mun.
Chișinău.
Drumurile pe care s-a stbilit itinerarul de deplasare constituie: drumurile magistrale M2
Chișinău-Soroca, M21 Chișinău-Dubăsari-Poltava (care asigură principalele legături rutiere
internaționale) drumurile republicane – R34, R37, R46, R47, R3, R6, R13 etc. (care asigură
legătura capitalei țării cu orașele-reședință, cu municipiile, centrele industriale, stațiunile
balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervațiile naturale, monumentele istorice și de
cultură de importanță republicană, precum și legătura orașelor-reședință cu stațiile feroviare,
aeroporturile și porturile fluviale din imediata apropiere) și drumurile locale – L559 (care asigură
legătura dintre orașele-reședință, dintre un astfel de oraș și satele (comunele) din componența
raionului, precum și dintre sate (comune), inclusiv accesul spre ele de la drumurile naționale).32
Itinerarul de deplasare se află în preajma a mai multor localități, sate, comune, orașe.
Principalele localități prin care se va executa marșul sunt orașele Cantemir, Iargara, Hîncești,
Orhei, Florești și satele Peresecino și Sărata Galbenă. Acest fapt va influența asupra vitezei de
deplasare aceasta fiind micșorată pe timpul trecerii prin localități cu 20% din viteza normală de
deplasare.
Din punct de vedere fizico-geografic itinerarul de deplasare va cuprinde următoarele
unități de relief care caracterizează zona în care se va executa marșul: Colinele Tigheci și Podișul
Moldovei Centrale .
Prima jumătate a etapei de marș se desfășoară în zona ce cuprinde Colinele Tigheciului
sau Podișul Tigheci, care reprezintă un masiv cu o înclinare generală de la Nord spre Sud.
Altitudinea maximă aici este atinsă în Dealul Lărguța, 301 m. Sunt prezente procesele de
alunecare și cele de eroziune care au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Pădurile (stejar,
carpen, arțar, etc.) constituie aproximativ 30 - 40% din suprafața per ansamblu a masivului.
Altitudinea medie a terenului în regiunea dată este de 200 m. Începutul jumătății a doua a etapei
32
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drumurile_Republicii_Moldova accesat la data de 25 mai 2017 la ora 10:40
74
de marș se execută în cadrul periferiei Podișului Moldovei Centrale, care este și principala formă
de relief a zonei în care se desfășoară marșul. Pădurile (fag, stejar, arțar, etc) constituie
aproximativ. 40% din suprafața pe ansamblu a masivului. Astfel relieful zonei în care se execută
marșul reprezintă variații neânsemnate privind atât variațiile de forme și dimensiuni cât și
variațiile în altitudine.
Întreaga zonă în care se va executa marșul dispune de resurse naturale de apă sub formă
de râuri curgătoare: r. Tigheci, r. Sărata, r. Cogîlnic, r. Botna, r. Bîc, r. Răut. lacul de acumulare
Dănceni, iazul Sărata Nouă, lacul Hîncești, lacul Florești fapt ce va permite completarea
rezervelor cu apă pe timpul efectuării haltelor. Deasemenea majoritatea acestor râuri se
intersectează cu itinerarul de deplasare astfel că coloana pe timpul marșului va traversa mai
multe poduri care pot fi minate de către inamic, deci reprezintă un eventual pericol.
Vegetația din zona executării marșului este caracterizată de pădurile de stejar, fag,
gorun, păduri seminaturale de salcîm și stepe. În prima etapă a marșului Cele mai însemnate
suprafețe de păduri sunt atestate în Colinele Tigheci - pădurile (stejar, carpen, arțar, etc.)
constituie aproximativ 30-40% din suprafața per ansamblu a masivului, Podișul Moldovei
Centrale Pădurile - pădurile (fag, stejar, arțar, etc) constituie aprox. 40% din suprafața pe
ansamblu a masivului. Regiunea de nord a zonei este ocupată în mare parte de zona de stepă
precum și de terenurile arabile. Pe timpul executării marșului coloana va intersecta masivul
pădurilor Geambolâc, Hîncești, Chilumu, Hansca, Durlești, Ivancea, Pădurea Orhei pe distanțe
de la 300 m până la 3 km. Aceasta reprezintă un avantaj din punct de vedere al mascării coloanei
pe timpul executării deplasaării și pe timpul haltelor și un dezavantaj ca pericol de a fi supus
unui atac prin ambuscadă pe aceste porțiuni de teren.
Reeșind din analiza terenului și a infrastructurei zonei în care se va executa marșul cele
mai periculoase segmente de pe itinerar cu o mare probabilitate de atac a inamicului reprezintă
următoarele sectoare din teren după cum urmează: podul peste râul Tigheci din s. Porumbesti,
porțiunea de drum de 2,4 km prin Pădurea Geambolâc, podul peste râul Sărata în apropierea
localității Sărata Nouă, porțiunea de drum de 2,1 km prin Pădurea Hîncești, porțiunea de drum de
300 m prin Pădurea Chilumu, podul peste râul Cogîlnic pe drumul L559 lângă or. Hîncești,
porțiunea de drum de 600 m prin masivul de pădure din regiunea V or. Hîncești, porțiunea de
drum de 1,4 km ce trece prin masivul pădurii Dealul Morilor, porțiunea de drum de 400 m ce
trece prin Pădurea Hansca, porțiunea de drum de 3,2 km prin Pădurea Durlești, porțiunea de
drum de 1,4 km prin masivul pădurii din N-V Chișinăului, porțiunea de drum de 600 m prin
Pădurea Valea coloniței, porțiunea de drum de 400 m prin masivul de pădure regiunea N
s.Porumbeni., porțiunea de drum 1,3 km prin Pădurea Ivancea lângă s. Peresecina, porțiunea de

75
drum 5 km prin Pădurea Orhei, podul peste râul Răut, podul peste râul Cogîlnic lângă s.Cișmea.
Clima Republicii Moldova este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă
blândă și scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de
precipitații. Vitezele medii ale vântului oscilează de la 2,5 până la 4,5 m/s. Reeșind din aceste
considerente clima zonei în care se va executa marșul în perioada de 01-02 iulie se caracterizează
prin temperaturi medii de 26 - 28°C ziua și 14 - 16°C noaptea. Precipitațiile pot avea loc sub
formă de averse de ploaie, probabilitatea de precipitații fiind de 20%. Viteza vântului va fi
33
aproximativ de 3.8 m/s. Aceste condiții pot fi considerate normale pentru executarea marșului
aceasta fiind un avantaj ce va permite executarea marșului cu viteza normală și fără rețineri din
cauza vremii.
Analizând zona de executare a marșului din mai multe considerente cum ar fi: relieful,
vegetația, clima, infrastructura putem concluziona faptul că chiar dacă condițiile climaterice sunt
bune și aceste elemente nu influențează semnificativ asupra indicilor posibilităților de marș și a
altor elemente oricum acestea vor fi luate în considerație la efectuarea deplasării.

3.2 Concepţia comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru

deplasarea prin marş din raionul Cahul în raionul Floreşti.
Reeșind din misiunea primită și situația tactică creată am hotărît de avut următorul
dispozitiv de marș: Gr. 2 I. Mo., Gr. 1 I. Mo., Gr. 3 I. Mo., Gr. Ge., Gr. NBC.. Plutonul de
infanterie va executa marșul pe tehnică după cum urmează:
 Gr. 1I.Mo., Gr. 2I.Mo., Gr. 3I.Mo., Gr. Ge. – transportator amfibiu blindat BTR-
80
 Gr. NBC – mașina termică ТМС-65 pe baza mașinii Ural-375
Pentru supravegherea coloanei pe timpul marșului de avut următoarea siguranță de
marș:
Patrula de siguranță în componența Gr. 2 I. Mo. care se va deplasa la distanța de 1000-1500 m.
de la coloana forțelor principale.
Viteza de deplasare de avut:
 pe tronsonul nr. 6, 10 – 10 km/h
 pe tronsonul nr. 2, 4, 7, 9 – 15 km/h
 pe tronsonul nr. 1, 3, 5 – 20 km/h
 pe tronsonul nr. 8 – 25 km/h
Distanța dintre mașini în cadrul coloanei forțelor principale de avut 50 m.
33
https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=prognoza+meteo+pe+10+zile+md accesat la data de 11 iunie 2017 la ora
8:46
76
 Pentru desfășurarea organizată a marșului de avut:
 punctul inițial în raionul 1,5 km Est s. Baurci și de trecut cu capul coloanei la
010500IUL17 și coada coloanei la 010510IUL17;
 puctul final în raionul cota 189,3 4 km. Nord-Est or. Florești de trecut cu capul
coloanei la 020806IUL17 și coada coloanei 020816IUL17;
 halta mare în raionul marginea Pădurii Buțeni 2 km Sud- Est s. Pojăreni începând
cu 011646IUL17 și finisând la 012000IUL17;
 halta mică nr. 1 în raionul 1 km Sud s. Ghioltosu începând cu 010650IUL17 și
finisând la 010720IUL17;
 halta mică nr. 2 în raionul Pădurea Greambolîc 3,5 km Nord s. Iargara începând
cu
011200IUL17 și finisând la 011230IUL17;
 halta mică nr. 3 în raionul marginea drumului 1,5 km Nord s. Ratuș începând cu
012330IUL17 și finisînd la 020010IUL17;
 halta mică nr. 4 în raionul marginea de drum 2 km Nord s. Negureni începând cu
020330IUL17 și finisînd la 020410IUL17;
 punctul de coordonare nr 1. în raionul s. Ghioltosu de trecut cu capul coloanei la
010728IUL17 și coada coloanei la 010736IUL17;
 punctul de coordonare nr. 2 în raionul intersecție de drumuri s.Sărata-Nouă de
trecut
cu capul coloanei la 011242IUL17 și coada coloanei la 011250IUL17;
 punctul de coordonare nr 3 în raionul s. Bardar de trecut cu capul coloanei la
012012IUL17 și coada coloanei la 012021IUL17;
 punctul de coordonare nr. 4 în raionul intersecție de drumuri 1km Sud s.
Peresecino
de trecut cu capul coloanei la 020034IUL17 și coada coloanei la 020042IUL17;
 punctul de coordonare nr 5. în raionul intersecție de drumuri s. Cazanești de trecut
cu capul coloanei la 020414IUL17 și coada coloanei la 020422IUL17.
Pl. 1 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa deplasarea prim marș pe următorul
itinerar de deplasare: P.I – R34 – s. ZÎRNEȘTI – R34 – or. CANTEMIR – R37 – R46 – or.
IARGARA – R47 – s. SĂRATA NOUĂ – R34 – R33 – or. HÎNCEȘTI – L559 – R3 – R6 –
E581 – mun. CHIȘINĂU – M21 – M2 – s. MAGDACEȘTI – M2 – s. PERESECINA – M2 – or.
ORHEI – M2 – R13 or. FLOREȘTI – R13 – P.F.
Sarcini preliminare subunităților:
77
 Gr. 1 I. Mo . începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din raionul Cahul în
raionul Florești în capul coloanei cu misiunea:
 să execute observarea asupra spațiului aerian precum și a zonelor periculoase de
pe
itinerararul de deplasare;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuind deplasarea;
 să execute cercetarea de radioactivă, chimică şi biologică.
Gr. 2 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. Cahul în r. Florești
5 km. N or. Florești acționînd ca patrulă de cercetare la distanța de 1000 m. de capul coloanei cu
misiunea:

 să cerceteze terenul precum și zonele periculoase de pe itinerar;

 să asigure siguranța coloanei împotriva atacului prin surprindere a inamicului
terestru;

 să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului sau grupurile de cercetare-

diversiune ale acestuia;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
Gr. 3 I. Mo începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești în cadrul coloanei plutonului la distanța de 50 m. în spatele Gr. 1 I. Mo. cu misiunea:
 să execute observarea aeriană pe timpul executării marșului și pe timpul haltelor;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuâ nd deplasarea;
 să execute cercetarea radioactivă, chimică şi biologică.
Gr. Ge, începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești 5 km. N or. Florești în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în spatele Gr. 3 I. Mo. cu
misiunea:
 să execute cercetarea de geniu în punctele obligatorii de trecere;
 să execute înlăturarea barajelor de pe itinerarul de deplasare;
 să execute asigurarea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole;
 să execute amenajarea raioanelor pentru halte mari și mascarea tehnicii pe timpul
staționării la halte;
78
  executarea lucrărilor pentru lichidarea urmărilor atacului cu armele nucleare,
biologice, chimice şi mijloacele incendiare;
 să execute culuare prin barajele inamicului;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
Gr. NBC. începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în spatele Gr. Ge. cu misiunea:
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică;
 să execute observarea terestră și aeriană în spatele coloanei;
 să efectueze decontaminarea radioactivă a tehnicii, armamentului și a efectivului.
Problemele de bază ale coordonării
Pe timpul executării marșului:
 în caz de atac a inamicului terestru: coloana va ocupa un dispozitiv de apărare
pentru nimicirea acestuia în modul următor: prima mașină rămâne pe loc, mașina din spate ocupă
poziția în dreapta de la prima mașină iar a treia mașină ocupă poziția din stânga toate executînd
foc asupra inamicului; dacă coloana a intrat într-o ambuscadă organizată de inamic mașinile se
dispun în teren într-un dispozitiv de apărare circular şi atacă sau se retrag pe direcţiile pe care
inamicul este mai slab;

 în caz de atac a inamicului aerian: acesta va fi nimicit cu foc din toate categoriile
de armament mărindu-se viteza de deplasare și distanțele între mașini, asupra avioanelor şi
elicopterelor inamicului care zboară la înălţime mică se execută foc de baraj cu mitralierele de pe
transportoare amfibii blindate;

 în caz de atac NBC al inamicului: se continuă deplasarea, iar militarii îmbracă

neântârziat masca contra gazelor şi completul de protecţie; coloana trece prin porţiunile de teren
contaminat, cu viteza cea mai mare; dacă este praf se închid obloanele, vizoarele şi jaluzelele
transportoarelor amfibii blindate iar distanța între mașini se mărește;
 în caz de întrebuinţare de către inamic a armei incendiare, deasemenea în timpul
trecerii forţate a raionului de incendiu, obloanele, uşile, crenelele şi jaluzelele mașinilor de luptă
și Ural se închid; după ieşirea din raion se organizează stingerea flăcărilor de pe maşini, salvarea
efectivului şi acordarea primului ajutor medical răniţilor, după care plutonul continuă deplasarea.
Pe timpul haltelor:
 se va excuta mascarea tehnicii și a personalului precum și amenajrea genistică;
 se va executa la fiecare subunitate observarea terestră, aeriană și NBC.
Pentru executarea marșului în ascuns pe timpul executării acestuia și pe timpul haltelor
79
se va efectua mascarea tehnicii și a efectivului conform anotimpului sub fonul terenului cu plasă
de mascare din dotare și mijloace improvizate din teren (pămînt, crengi, frunze etc.). Pe timp de
noapte se vor întrebuinţa dispozitivele de mascare a luminii. Pe întreaga perioadă de deplasare
vor fi respectate măsuile de mascare radio, a surselor de lumină şi reducerea zgomotelor,
luminilor. În vederea respectării mascării radio toate stațiile radio pe timpul executării marșului
se vor afla numai în regim de recepție pentru primirea/transmiterea semnalului fonic în caz de
atac a inamicului precum şi pentru conducerea elementelor de siguranţă cu luarea măsurilor
pentru protecţia legăturii împotriva cercetării inamicului.
Cele mai periculoase segmente de pe itinerarul de deplasare cu o mare probabilitate de
atac a inamicului vor fi traversate cu atenție maximă sau ocolite dacă este posibil. Podurile peste
râuri și alte puncte obligatorii de trecere vor fi ocolite iar dacă aceasta nu e posibil vor fi
cercetate de cercetașii geniști după care se va continua deplasarea.
Organizarea conducerii
Începând cu 010500BIUL17 conducerea cu Pl. 1 I. Mo pe timpul executării marșului se
va executa de către Cdt. Pl. Acesta se va afla pe timpul executării marșului în Gr. 1. I. Mo.
Înlocuitor la comandă – Lcț. Cdt. Pl.
Pentru conducerea subunităților pe timpul deplasării, de folosit mijloacele de
comunicaţii radio şi fanioanele.
Folosirea mijloacelor de comunicaţii, indiferent de tip, are loc la ordin şi cu respectarea
regimului impus de regulile de trafic.

80
3.3 Ordinul de deplasare a comandandului plutonului de infanterie motorizată pentru
deplasarea prin marş din raionul Cahul în raionul Floreşti.
NESECRET
Ex.nr.1
Cdt. Pl. 1 I.
P.C 2 km. E s.
BAURCI, r.
CAHUL
301100IUN17
„ÎNVĂŢĂMÂNT

ORDINUL DE DEPLASARE Nr. 01

Referinţe:
Harta 1 : 100 000 a Republicii Moldova
Timp folosit: ora locală (G.M.T.+2h).
Compunerea Pl.1 I. - Gr. 1 I., Gr. 2 I., Gr. 3 I. Gr. Ge., Gr. NBC.

1. SITUAȚIA
a) Inamic
(1) Inamicul aerian
Inamicul deține posibilități de atac al aviației și probabil va ataca pe direcția BĂLȚI –
CHIȘINĂU – CAHUL cu misiunea de a lovi coloana în timpul deplasarării și elementele de
infrastructură. Atacurile aeriene probabil se execută pe timp de noapte cu o frecvenţă de 1-2
ieşiri avion pe zi.

(2) Inamicul terestru

Inamicul se află la contact cu forțele noastre în raionul localității STRĂȘENI. Pe timpul
executării marșului inamicul probabil va organiza ambuscade pe itinerarul de deplasare pentru a
nimici coloana și de a nu permite continuarea executării marșului.
În spatele forțelor noastre pot pătrunde grupe de cercetare-diversiune de valoare grupă
sau pluton de cercetare-diversiune care pot acționa pe itinerarul de deplasare. Locurile probabile
de înâlnire cu inamicul sunt următoarele zone din teren după cum urmează:
 podul peste râul Tigheci din s. Porumbesti,
 porțiunea de drum de 2,4 km prin Pd. GEAMBOLÂC,

81
  podul peste râul SĂRATA în apropierea localității SĂRATA NOUĂ,
 porțiunea de drum de 2,1 km prin Pd. HÎNCEȘTI,
 porțiunea de drum de 300 m prin Pd. CHILUMU,
 podul peste râul COGÎLNIC pe drumul L559 lângă or. HÎNCEȘTI,
 porțiunea de drum de 600 m. prin masivul de pădure din regiunea Vest or.
HÎNCEȘTI,
 porțiunea de drum de 1,4 km. ce trece prin masivul Pd. DEALUL MORILOR,
 porțiunea de drum de 400 m ce trece prin Pd. HANSCA,
 porțiunea de drum de 3,2 km prin Pd. DURLEȘTI,
 porțiunea de drum de 1,4 km prin masivul pădurii Nord-Vest mun. CHIȘINĂU,
 porțiunea de drum de 600 m prin Pd. VALEA COLONIȚEI,
 porțiunea de drum de 400 m prin masivul de pădure regiunea Nord
s.PORUMBENI,
 porțiunea de drum 1,3 km prin Pd. IVANCEA lângă s. PERESECINA,
 porțiunea de drum 5 km prin Pd. ORHEI,
 podul peste râul RĂUT,
 podul peste râul COGÎLNIC lângă s.CIȘMEA.
b) Forțele proprii
B. 1 I. Mo. începând cu 301000IUN17 execută staționarea în raionul cu centru Pd.
BADICULUI în vederea refacerii capacității de luptă. Pl. 1 I. Mo/B. 1 I. Mo. începând cu
010500BIUL17 va executa marșul pe 4 mașini de luptă de tip BTR-80, 1 mașină termică ТМС-
65 pe baza mașinii Ural-375 completate la 100 % cu CL, muniții, mijloace geniu.
Intenția eșalonului superior:
 executarea deplasării forțelor în raionul stabilit
 ocuparea raionului stabilit.
c) Subordonări şi resubordonări
Începând cu 010500BIUL17 Pl. 1 I. primește ca întărire o grupă geniu și o grupă NBC
ce vor rămâne în subordine până la finisarea executării marșului.
2. MISIUNEA
Pl. 1 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa independent marșul din raionul
inițial situat cu centru la 2 km. Est s. BAURCI, r. CAHUL în raionul final situat cu centru la 5
km. Nord or. FLOREȘTI, r. FLOREȘTI. în vederea ocupării către 020820IUL17 a raionului de
staționare cu centru la 5 km. Nord or. FLOREȘTI.

82
 3. EXECUŢIA
a) Concepţia acţiunilor
Reeșind din misiunea primită și situația tactică creată am hotărît de avut următorul
dispozitiv de marș: Gr. 2 I. Mo., Gr. 1 I. Mo., Gr. 3 I. Mo., Gr. Ge., Gr. NBC.. Plutonul de
infanterie va executa marșul pe tehnică după cum urmează:
 Gr. 1I.Mo., Gr. 2I.Mo., Gr. 3I.Mo., Gr. Ge. – transportator amfibiu blindat BTR-
80
 Gr. NBC – mașina termică ТМС-65 pe baza mașinii Ural-375
Pentru supravegherea coloanei pe timpul marșului de avut următoarea siguranță de
marș:
Patrula de siguranță în componența Gr. 2 I. Mo. care se va deplasa la distanța de 1000-1500 m.
de la coloana forțelor principale.
Viteza de deplasare de avut:
 pe tronsonul nr. 6, 10 – 10 km/h
 pe tronsonul nr. 2, 4, 7, 9 – 15 km/h
 pe tronsonul nr. 1, 3, 5 – 20 km/h
 pe tronsonul nr. 8 – 25 km/h
Distanța dintre mașini în cadrul coloanei forțelor principale de avut 50 m.
Pentru desfășurarea organizată a marșului de avut:
 punctul inițial în raionul 1,5 km Est s. Baurci și de trecut cu capul coloanei la
010500IUL17 și coada coloanei la 010510IUL17;
 puctul final în raionul cota 189,3 4 km. Nord-Est or. Florești de trecut cu capul
coloanei la 020806IUL17 și coada coloanei 020816IUL17;
 halta mare în raionul marginea Pădurii Buțeni 2 km Sud- Est s. Pojăreni începând
cu 011646IUL17 și finisând la 012000IUL17;
 halta mică nr. 1 în raionul 1 km Sud s. Ghioltosu începând cu 010650IUL17 și
finisând la 010720IUL17;
 halta mică nr. 2 în raionul Pădurea Greambolîc 3,5 km Nord s. Iargara începând
cu
011200IUL17 și finisând la 011230IUL17;
 halta mică nr. 3 în raionul marginea drumului 1,5 km Nord s. Ratuș începând cu
012330IUL17 și finisînd la 020010IUL17;
 halta mică nr. 4 în raionul marginea de drum 2 km Nord s. Negureni începând cu
020330IUL17 și finisînd la 020410IUL17;
83
  punctul de coordonare nr 1. în raionul s. Ghioltosu de trecut cu capul coloanei la
010728IUL17 și coada coloanei la 010736IUL17;
 punctul de coordonare nr. 2 în raionul intersecție de drumuri s.Sărata-Nouă de
trecut
cu capul coloanei la 011242IUL17 și coada coloanei la 011250IUL17;
 punctul de coordonare nr 3 în raionul s. Bardar de trecut cu capul coloanei la
012012IUL17 și coada coloanei la 012021IUL17;
 punctul de coordonare nr. 4 în raionul intersecție de drumuri 1km Sud s.
Peresecino
de trecut cu capul coloanei la 020034IUL17 și coada coloanei la 020042IUL17;
 punctul de coordonare nr 5. în raionul intersecție de drumuri s. Cazanești de trecut
cu capul coloanei la 020414IUL17 și coada coloanei la 020422IUL17.
Pl. 1 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa deplasarea prim marș pe următorul
itinerar de deplasare: P.I – R34 – s. ZÎRNEȘTI – R34 – or. CANTEMIR – R37 – R46 – or.
IARGARA – R47 – s. SĂRATA NOUĂ – R34 – R33 – or. HÎNCEȘTI – L559 – R3 – R6 –
E581 – mun. CHIȘINĂU – M21 – M2 – s. MAGDACEȘTI – M2 – s. PERESECINA – M2 – or.
ORHEI – M2 – R13 or. FLOREȘTI – R13 – P.F.
Sarcini preliminare subunităților:
Gr. 1 I. Mo . începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din raionul Cahul în
raionul Florești în capul coloanei cu misiunea:
 să execute observarea asupra spațiului aerian precum și a zonelor periculoase de
pe
itinerararul de deplasare;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuind deplasarea;
 să execute cercetarea de radioactivă, chimică şi biologică.
Gr. 2 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. Cahul în r. Florești
5 km. N or. Florești acționînd ca patrulă de cercetare la distanța de 1000 m. de capul coloanei cu
misiunea:

 să cerceteze terenul precum și zonele periculoase de pe itinerar;

 să asigure siguranța coloanei împotriva atacului prin surprindere a inamicului
terestru;

84
  să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului sau grupurile de cercetare-
diversiune ale acestuia;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
Gr. 3 I. Mo începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești în cadrul coloanei plutonului la distanța de 50 m. în spatele Gr. 1 I. Mo. cu misiunea:
 să execute observarea aeriană pe timpul executării marșului și pe timpul haltelor;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuâ nd deplasarea;
 să execute cercetarea radioactivă, chimică şi biologică.
Gr. Ge, începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești 5 km. N or. Florești în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în spatele Gr. 3 I. Mo. cu
misiunea:
 să execute cercetarea de geniu în punctele obligatorii de trecere;
 să execute înlăturarea barajelor de pe itinerarul de deplasare;
 să execute asigurarea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole;
 să execute amenajarea raioanelor pentru halte mari și mascarea tehnicii pe timpul
staționării la halte;
 executarea lucrărilor pentru lichidarea urmărilor atacului cu armele nucleare,
biologice, chimice şi mijloacele incendiare;
 să execute culuare prin barajele inamicului;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
Gr. NBC. începând cu 010500BIUN17 va executa marșul din raionul Cahul în raionul
Florești în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în spatele Gr. Ge. cu misiunea:
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică;
 să execute observarea terestră și aeriană în spatele coloanei;
 să efectueze decontaminarea radioactivă a tehnicii, armamentului și a efectivului.
Problemele de bază ale coordonării
Pe timpul executării marșului:
 în caz de atac a inamicului terestru: coloana va ocupa un dispozitiv de apărare
pentru nimicirea acestuia în modul următor: prima mașină rămâne pe loc, mașina din spate ocupă
poziția în dreapta de la prima mașină iar a treia mașină ocupă poziția din stânga toate executînd
foc asupra inamicului; dacă coloana a intrat într-o ambuscadă organizată de inamic mașinile se

85
dispun în teren într-un dispozitiv de apărare circular şi atacă sau se retrag pe direcţiile pe care
inamicul este mai slab;

 în caz de atac a inamicului aerian: acesta va fi nimicit cu foc din toate categoriile
de armament mărindu-se viteza de deplasare și distanțele între mașini, asupra avioanelor şi
elicopterelor inamicului care zboară la înălţime mică se execută foc de baraj cu mitralierele de pe
transportoare amfibii blindate;

 în caz de atac NBC al inamicului: se continuă deplasarea, iar militarii îmbracă

neântârziat masca contra gazelor şi completul de protecţie; coloana trece prin porţiunile de teren
contaminat, cu viteza cea mai mare; dacă este praf se închid obloanele, vizoarele şi jaluzelele
transportoarelor amfibii blindate iar distanța între mașini se mărește;
 în caz de întrebuinţare de către inamic a armei incendiare, deasemenea în timpul
trecerii forţate a raionului de incendiu, obloanele, uşile, crenelele şi jaluzelele mașinilor de luptă
și Ural se închid; după ieşirea din raion se organizează stingerea flăcărilor de pe maşini, salvarea
efectivului şi acordarea primului ajutor medical răniţilor, după care plutonul continuă deplasarea.
Pe timpul haltelor:
 se va excuta mascarea tehnicii și a personalului precum și amenajrea genistică;
 se va executa la fiecare subunitate observarea terestră, aeriană și NBC.
Pentru executarea marșului în ascuns pe timpul executării acestuia și pe timpul haltelor
se va efectua mascarea tehnicii și a efectivului conform anotimpului sub fonul terenului cu plasă
de mascare din dotare și mijloace improvizate din teren (pămînt, crengi, frunze etc.). Pe timp de
noapte se vor întrebuinţa dispozitivele de mascare a luminii. Pe întreaga perioadă de deplasare
vor fi respectate măsuile de mascare radio, a surselor de lumină şi reducerea zgomotelor,
luminilor. În vederea respectării mascării radio toate stațiile radio pe timpul executării marșului
se vor afla numai în regim de recepție pentru primirea/transmiterea semnalului fonic în caz de
atac a inamicului precum şi pentru conducerea elementelor de siguranţă cu luarea măsurilor
pentru protecţia legăturii împotriva cercetării inamicului.
Cele mai periculoase segmente de pe itinerarul de deplasare cu o mare probabilitate de
atac a inamicului vor fi traversate cu atenție maximă sau ocolite dacă este posibil. Podurile peste
râuri și alte puncte obligatorii de trecere vor fi ocolite iar dacă aceasta nu e posibil vor fi
cercetate de cercetașii geniști după care se va continua deplasarea.
Organizarea conducerii
Începând cu 010500BIUL17 conducerea cu Pl. 1 I. Mo pe timpul executării marșului se
va executa de către Cdt. Pl. Acesta se va afla pe timpul executării marșului în Gr. 1. I. Mo.

86
Înlocuitor la comandă – Lcț. Cdt. Pl.
Pentru conducerea subunităților pe timpul deplasării, de folosit mijloacele de
comunicaţii radio şi fanioanele.
Folosirea mijloacelor de comunicaţii, indiferent de tip, are loc la ordin şi cu respectarea
regimului impus de regulile de trafic.
b) Sarcini subunităţilor luptătoare
(1) Gr.1 I. Mo. – comandant sergent inferior POPOV T.
. Gr. 1 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. CAHUL în r.
FLOREȘTI în capul coloanei cu viteza medie de deplasare 15 km/h cu misiunea:
 să execute observarea asupra spațiului aerian precum și a zonelor periculoase de
pe
itinerararul de deplasare;
 să execute o menvră spre dreapta și să se desfășoare în dispozitiv de luptă în caz
de
întâlnire cu inamicul;
 după respingerea atacului inamicului să reia deplasarea în coloana plutonului;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuind deplasarea;
 să execute cercetarea radioactivă, chimică şi biologică.
(2) Gr.2 I. Mo. – comandant sergent inferior CECOI V.
Gr. 2 I. Mo. începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. CAHUL în r.
FLOREȘTI cu viteza medie de deplasare 15 km/h acționînd ca patrulă de cercetare la distanța de
1000 m. de capul coloanei cu misiunea:
 să cerceteze terenul precum și zonele periculoase de pe itinerar;
 să asigure siguranța coloanei împotriva atacului prin surprindere a inamicului
terestru;
 să execute o menvră spre centru și să se desfășoare în dispozitiv de luptă în caz de
întâlnire cu inamicul;
 după respingerea atacului inamicului să reia deplasarea;
 să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului sau grupurile de cercetare-
diversiune ale acestuia;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
(3) Gr.3 I. Mo. – comandant sergent inferior DOGOTARI A.
87
 Gr. 3 I. Mo începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. CAHUL în r.
FLOREȘTI cu viteza medie de deplasare 15 km/h în cadrul coloanei plutonului la distanța de 50
m. în spatele Gr. 1 I. Mo. cu misiunea:
 să execute observarea aeriană pe timpul executării marșului și pe timpul haltelor;
 în caz de depistare a inamicului aerian să execute foc asupra acestuia cu toate
categoriile de armament și să înștiințeze subunitățile coloanei prin semnalul fonic de înștiințare
continuind deplasarea;
 să execute o menvră spre stânga și să se desfășoare în dispozitiv de luptă în caz de
întâlnire cu inamicul;
 după respingerea atacului inamicului să reia deplasarea în coloana plutonului;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică.
c) Sarcini subunităţilor sprijin de luptă
(1) Gr. Ge. – comandant sergent PETRUȘCA D.
Gr. Ge. începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. CAHUL în r. FLOREȘTI
cu viteza medie de deplasare 15 km/h în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în spatele Gr. 3 I.
Mo. cu misiunea:
 să execute cercetarea de geniu în punctele obligatorii de trecere;
 să execute înlăturarea barajelor de pe itinerarul de deplasare;
 să execute asigurarea trecerilor peste cursurile de apă şi alte obstacole;
 să execute amenajarea raioanelor pentru halte mari și mascarea tehnicii pe timpul
staționării la halte;
 executarea lucrărilor pentru lichidarea urmărilor atacului cu armele nucleare,
biologice, chimice şi mijloacele incendiare;
 să execute culuare prin barajele inamicului;
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică pe timpul deplasării și pe
timpul haltelor.
(2) Gr. NBC. – comandant sergent PANICOV I.
Gr. NBC începând cu 010500BIUL17 va executa marșul din r. CAHUL în r.
FLOREȘTI cu viteza medie de deplasare 15 km/h în cadrul coloanei plutonului la 50 m. în
spatele Gr. Ge. cu misiunea:
 să execute cercetarea de radiaţie, chimică şi biologică;
 să execute observarea terestră și aeriană în spatele coloanei;
 să efectueze decontaminarea radioactivă a tehnicii, armamentului și a efectivului.
d) Instrucţiuni de coordonare
88
 (1) Ordinul întră în acţiune la primire.
(2) Punctul inițial în raionul 1,5 km E s. BAURCI și de trecut la 010500IUL17.
(3) Halta mică nr. 1 în raionul 1 km S s. GHIOLTOSU începând cu 010650IUL17 și
finisând la 010720IUL17.
(4) Halta mică nr. 2 în raionul Pd. GREAMBOLÎC 3,5 km N s. IARGARA începând cu
011200IUL17 și finisând la 011230IUL17.
(5) Halta mică nr. 3 în raionul marginea drumului 1,5 km N s. RATUȘ începând cu
012330IUL17 și finisînd la 020010IUL17.
(6) Halta mică nr. 4 în raionul marginea de drum 2 km N s. NEGURENI începând cu
020330IUL17 și finisînd la 020410IUL17.
(7) Punctul final în raionul cota 189,3 4 km. N E or. FLOREȘTI de trecut la
020806IUL17.
(8) Halta mare în raionul marginea Pd. BUȚENI 2 km S E s. POJĂRENI începând
cu 011646IUL17 și finisând la 012000IUL17.
(9) Punctul de coordonare nr 1. în raionul s. GHIOLTOSU de trecut la 010728IUL17.
(10) Punctul de coordonare nr. 2 în raionul intersecție de drumuri s.SĂRATA NOUĂ de
trecut la 011242IUL17.
(11) Punctul de coordonare nr 3 în raionul s. BARDAR de trecut la 012012IUL17.
(12) Punctul de coordonare nr. 4 în raionul intersecție de drumuri 1km S s.
PERESECINO
de trecut la 020034IUL17.
(13) Punctul de coordonare nr 5. în raionul intersecție de drumuri s. CAZANEȘTI de
trecut la 020414IUL17.
(14) Viteza medie de deplasare - 15 km/h și distanțele între mașini – 50 m.
(15) Măsurile de asigurare a acțiunilor și protecția forțelor: pentru evitarea atacului prin
surprindere și cercetarea itinerarului de deplasare de numit în fiecare grupă observatori tereștri și
aerieni.
(15) Semnale: de conducere: ,,Alarmă de luptă” – CS 1 st. R.
,,Deschiderea focului” – CS 1 st. V.
,,Încetarea focului” – CS 2 st. R.
de înștiințare: Atac aerian: voce - ,,AER”, radio – 222;
Atac NBC: voce - ,,FIOLA”, radio – 555;
Încetarea atacului NBC: voce - ,,BLOCADA”, radio –
888;

89
 (16) Pregătirea pentru executarea marșului de finalizat către 010430BIUL17.
(17) Gătinţa:
 începutul marșului – 010500BIUL17;
 finisarea marșului – 020804BIUL17;
(18) Gata pentru executarea marșului 010500BIUL17.

4. SPRIJINUL LOGISTIC
a) Sprijinul logistic pe timpul executării marșului nu va fi disponibil.
b) Aprovizionarea pe timpul executării marșului nu va fi disponibilă.
c) Transportul - omis
d) Mentenanţa pe timpul executării marșlui se va executa cu forțele proprii.
Reparaţia tehnicii deteriorate precum și întreținerea tehnică a acesteia se va executa pe
timpul haltelor.
e) Asigurarea medicală pe timpul executării marșului nu va fi disponibilă. Primul ajutor
medical de acordat cu forţele plutonului.
f) Servicii de campanie
- hrana efectivului se va executa de 3 ori în 24 ore: pe timpul haltelor mici - hrană rece,
pe timpul haltei mari - hrană caldă;
- servicii funerare – militarii decedaţi vor fi evacuaţi cu forţele plutonului.
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
a) Comandă
Pe timpul marșului mă voi afla în Gr. 1 I. Mo.
Înlocuitor la comandă: locţiitorul comandantului de pluton – sergent CAȘCAVAL V.
b) Comunicaţiile
(1) Caracteristici de lucru radio:
Pentru conducerea forţelor pe timpul deplasării, se folosesc mijloacele de comunicaţii şi
semnalele. Folosirea mijloacelor de comunicaţii, indiferent de tip, are loc la ordin şi cu
respectarea regimului impus de regulile de trafic.
Toate stațiile radio pe timpul executării marșului se vor afla numai în regim de recepție
pentru primirea/transmiterea semnalului fonic în caz de atac a inamicului precum şi pentru
conducerea elementelor de siguranţă cu luarea măsurilor pentru protecţia legăturii împotriva
cercetării inamicului.
 frecvenţa de bază – 21.500 MHz;
 frecvenţa de rezervă – 42.500 MHz.

90
 Restricții radio începând cu 010500IUL17.

(2) Indicative:
Cdt. Pl. 1 I. – VULTUR
Lcț. Cdt. Pl 1 I. – CORB
Cdt. Gr. 1 I. – CORB 11
Cdt. Gr. 2 I. – CORB 12
Cdt. Gr. 3 I. – CORB 13
Cdt. Gr. Ge. – ȘOIM 11
Cdt. Gr. NBC – ȘOIM 12
CIRCULAR - CENTRU

Comandant Pluton 1 Infanterie Motorizată

Student Nicolae LUPU

Luat la cunoştinţă:
Locţ.Cdt. Pl.1I. __________
Cdt. Gr.1I. _____________
Cdt. Gr.2I. _____________
Cdt. Gr.3I. _____________
Cdt. Gr. Ge. _____________
Cdt. Gr. NBC____________

91
 Concluzii și propuneri
Deplasarea reprezintă una din principalele forme de acţiuni militare asociate ce
reprezintă acţiunea desfăşurată de subunităţi pentru dislocarea dintr-un raion într-altul, intrarea în
luptă sau executarea manevrei. Deplasarea subuniăților întotdeauna a avut un rol deosebit în
pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă. Dezvoltarea metodelor și mijloacelor de ducere a
acțiunilor de luptă, modificării condițiilor și natura luptei, modernizarea tehnicii militare de luptă
și mijloacelor de transport au impus perfecționarea metodelor tradiționale de deplasare și au dus
la crearea metodelor noi de deplasare și la modernizarea permanentă a acestora.
Dar, în pofida creșterii progresului tehnico-științific în concordanță cu caracterul
dinamic al războiului modern, deplasarea prin marș a trupelor cu elementele și cerințele sale
rămâne a fi un element principal în desfășurarea acțiunilor militare aceasta fiind demonstrat de
mai multe ori și pe parcursul istoriei artei militare. Referinu-ne la deplasarea prin marș ca un
prodeu de deplasare complex acesta include în sine un număr mare de elemente studierea și
analiza cărora este vitală pentru executarea acestuia în timpul stbilit și în plină siguranță. Astfel
executarea marșului presupune nu doar efectuarea propriu zisă a deplasării din punctul A în
punctul B dar și planificarea, organizarea și efectuarea calculului acestuia iar aceasta la rîndul
său cere o bună pregătire a comandanților de toate nivelele atât teoretică cât și practică, aceasta
fiind concluzia esențială efectuată în urma analizei temei date.
În urma cercetărilor și concluziilor efectuate în cadrul elaborării lucrării date inițiez
următoarele propuneri:

 pregătirea temeinică teoretică și practică a comandanților de toate nivelele în

cadrul unităților Armatei Naționale precum și în cadrul Academiei Militare a
Forțeor Armate ,,Alexandru cel Bun” în vederea organizării și planificării
deplasărilor prin marș în toate condițiile vremii și de relief.
 achiziționarea și implementarea în Armata Națională, în concordanță cu progresul
tehnico-științific și anume a tehnologiilor moderne de cercetare-recunoaștere, a
dronelor și a mijloacelor de cercetare dirijate la distanță în vederea eficientizării și
sporirii procesului de analiză și recunoaștere a zonei în care se planifică
executarea deplasării.

92
  elaborarea în cadrul Armatei Naționale a unui suport de curs ce vizează
organizarea, planificarea și calculul marșului pentru diferite condiții climaterice și
forme de relief.

Bibliografie
1. Colonel BACIU Vladimir, Regulamentul de Luptă a Trupelor de Uscat, Chișinău 2006,
128 p.
2. General - maior dr. FRUNZETI Teodor, General de brigadă dr. NEAGOE Visarion,
Colonel MATEESCU Gheorghe, Colonel (r) CANĂ Ion, Colonel VOICU Constantin, Colonel
(r) MOINESCU Constantin, Locotenent - colonel BRUMĂ Mihai, Maior ACHIM Gabriel,
Maior ION - MĂRUNŢELU Cătălin, Manualul de Tactică Generală a Forțelor Terestre,
București 2006, 252 p.
3. General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN
Vasile, locotenent-colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior
CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie,
Chișinău 2010, 60 p.
4. Locotenent – colonel STOIAN V., locotenent-colonel VARZARI O., maior CAZACOV
L., maior CEBOTARI C., maior OLEDNIC V., maior RUSU V., maior SEVERIN V., Manualul
de Luptă a Companiei de Infanterie, Chișinău 2009, 41 p.
5. Maior TIMERCAN Sergiu, maior ŞARAMET Sergiu, Deplasarea plutonului de
infanterie motorizată, Chișinău 2006, p 8.
6. *** General de corp de armatã, doctor PĂŞTINICĂ Nicolae, General de brigadă, doctor
ANTOHI Dumitru, Colonel CĂLIN Ion, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință
din domeniul politicii militare, securității naționale și apărării armate, București 2000, 77 p.
7. General dr. POPESCU Mihail, General locotenent (r) dr. ARSENIE Valentin, General de
brigadă dr. VĂDUVA Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Volumul 1, București
2004, p.58.
8. CARL VON CLAUSEWITZ, Despre război, Эксмо 2007, 174 p.
9. Генерал-полковник ТОРГОВАНОВ Ю. Б., генерал-майор КОРЫТКОВ В. А.,
полковник ЯНОВИЧ В. С., подполковник БАЙРАМУКОВ Ю. Б., подполковник
ДРАБАТУЛИН Е. А., полковник ГАВРИЛЕНКО В. В., полковник С. В. Гончарик, Общая
тактика, Красноярск 2013, 138 p.
10. ЛОЗА Д.Ф., Марш и встречный бой, Москва 1968, 7 p.

93
 11. Полковник ЮХИН И. В., Преодоление горных препядствий, Москва 1960, 5 p.
12. http://works.tarefer.ru/16/100006/index.html accesat la data de 26 octombrie 2016 ora
23.07.
13. http://studopedia.info/9-56710.html accesat la data de 28 martie 2017, ora 12.40

Anexe
Anexa nr. 1 Reprezentarea schematică a elementelor marșului
Anexa nr. 2 Schema raioanelor și puctelor fixate la marș
Anexa nr. 3 Dispozitivul de marș a companiei de infanterie motorizată
Anexa nr. 4 Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de inafanterie în coloană
Anexa nr. 5 Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de inafanterie în linie
Anexa nr. 6 Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în săgeată
Anexa nr. 7 Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în “V”
Anexa nr. 8 Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în șir
Anexa nr. 9 Datele comparative a dispozitivelor de marș
Anexa nr. 10 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la marș (o variantă)
Anexa nr. 11 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în coloană
Anexa nr. 12 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în linie
Anexa nr. 13 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în “V”
Anexa nr. 14 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în săgeată
Anexa nr. 15 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos eșalonat stânga sau dreapta
Anexa nr. 16 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la deplasarea pe jos în coloană câte
unu (pe un rând)
Anexa nr. 17 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la deplasarea pe jos în coloanăcâte
doi (pe două rânduri)
Anexa nr. 18 Succesiunea şi conţinutul activităţilor comandantului de pluton pentru pregătirea
marşului
Anexa nr. 19 Structura ordinului de acţiune emis de comandantul de pluton

94
 Anexe
Anexa nr. 1

Reprezentarea schematică a elementelor marșului

95
 Anexa nr. 2

Schema raioanelor și puctelor fixate la marș 34

34
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.232.

96
 Anexa nr. 3

Dispozitivul de marș a companiei de infanterie motorizată

97
 Anexa nr. 4

Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de inafanterie în coloană

98
 Anexa nr. 5

Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de inafanterie în linie

99
 Anexa nr. 6

Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în săgeată

100
 Anexa nr. 7

Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în “V”

101
 Anexa nr. 8

Dispozitivul de deplasare (marş) a companiei de infanterie în șir

102
 Anexa nr. 9
Executarea
Dispozitivul Securitatea Controlul Viteza
focului
0 1 2 3 4
Bun
În Dispersare bună Bună înainte şi în spate
Formaţie - Mare
coloană Circulară Excelentă lateral
flexibilă

Excelentă în faţă Excelentă în faţă Greu

În
Mică
linie Slabă în lateral Slabă - lateral şi înapoi Formaţie rigidă
Mai uşor decât
Mai mare
În Bună în faţă şi în în linie
Circulară decât în
săgeată lateral Formaţie
linie
flexibilă

În “V” Mai bună în faţă Foarte bună în faţă Foarte greu Mică

Mai puţin sigură Slabă Uşor Mare

În şir
Bună spre lateral şi în Bună în faţă şi în
Eşalonat Greu Mică
faţă lateral

Datele comparative a dispozitivelor de marș35

Anexa nr. 10

35
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p 86.

103
 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la marș (o variantă) 36

Anexa nr. 11

36
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.232.

104
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în coloană

Anexa nr. 12

105
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în linie

Anexa nr. 13

106
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în “V”

Anexa nr. 14

107
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos în săgeată

Anexa nr. 15

108
Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie pe jos eșalonat stânga sau dreapta

Anexa nr. 16

109
 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la deplasarea pe jos în coloană câte unu (pe un
rând37
Anexa nr. 17

37
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.44.

110
 Dispozitivul de marș a plutonului de infanterie la deplasarea pe jos în coloană câte doi (pe două
rânduri) 38

Anexa nr. 18

38
General de brigadă STOIAN Vitalie, locotenent-colonel GÎRNEŢ Iurie, maior SEVERIN Vasile, locotenent-
colonel DIMITRIU Ghenadie, locotenent-colonel RUSU Vitalie, maior CEBOTARI Constantin, căpitan BACALU
Sorin, Manualul de Luptă a Plutonului de Infanterie, Chișinău 2010, p.40.

111
Succesiunea şi conţinutul activităţilor comandantului de pluton pentru în vederea planificării
marşului

Anexa nr. 19

112
Structura ordinului de deplasare pentru marș emis de comandantul de pluton

Declarația standard privind originalitatea lucrării

113
 Subsemnatul (a), ________________________________ absolvent al Academiei
Militare a Forţelor Armate, declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe
tema:________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învățământ superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deținând
referinţa precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa
precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Nicolae LUPU
________________ ,,____” iunie 2017

114