Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”

Facultatea Științe Militare

Catedra Artă Militară

Lector universitar nivelul (I)

colonel (r) Sergiu TIMERCAN
Tema 4. Lupta de ofensivă.
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Bazele ofensivei

2. Dispozitivele subunităților și unităților

militare în ofensivă

3. Conținutul misiunilor de luptă a

subunităților și unităților în ofensivă

4. Lupta de întîlnire
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Bazele ofensivei

2. Dispozitivele subunităților și unităților

militare în ofensivă

3. Conținutul misiunilor de luptă a

subunităților și unităților în ofensivă

4. Lupta de întîlnire
 OFENSIVA

 Principala formă de luptă armată prin care se

urmăreşte capturarea, izgonirea sau nimicirea
inamicului.
 Scopul general al ofensivei este:
 înfrângerea inamicului;
 crearea condiţiilor pentru succesul acţiunilor ulterioare
sau pentru încetarea ostilităţilor şi trecerea la acţiuni
postconflict.
 Scopurile ofensivei
se realizează prin:

studierea, aprecierea reală a inamicului şi folosirea

cu eficienţă a terenului
executarea frecventă şi oportună a manevrei de foc, forţe şi mijloace
pentru încercuirea, capturarea şi nimicirea inamicului
lovirea prin surprindere a inamicului şi dezvoltarea ofensivei în
adîncimea apărării acestuia
consolidarea aliniamentelor (obiectivelor) cucerite şi respingerea
contraatacurilor
aplicarea permanentă a măsurilor de asigurare a acţiunilor şi de
protecţie a forţelor
conducerea neîntreruptă a subunităţilor
 Procedee de trecere la ofensivă:
 din contact nemijlocit cu inamicul;
 din mişcare;
 combinat.

Operaţiile cu caracter ofensiv sunt:

 Urmărirea.
 Lupta de întâlnire.
 Ieşirea din încercuire.

Procedeele de apărare:
 cercetarea prin luptă
 raidul
 incursiunea
 atacul fals
 atacul demonstrativ
 Ofensiva din contact
 Se adoptă atunci când:
 inamicul a avut timp să-şi organizeze apărarea;
 dispune de un sistem dezvoltat de lucrări genistice şi de
baraje;
 în cazul când reţeaua de drumuri din adâncimea
dispozitivului propriu către linia frontului este slab
dezvoltată sau impracticabilă.

 Aceasta este precedată de ocuparea bazei de

plecare la ofensivă şi poate avea loc prin:
- regruparea forţelor din contact cu inamicul;
- prin înlocuirea parţială ori totală cu altele aduse din
adâncime.
 Baza de plecare la ofensivă

 Fâşia de teren, amenajată din punct de vedere

genistic, cu o adâncime corespunzătoare
dispozitivului de luptă.

 Trebuie să asigure:
- dispunerea în ascuns a forţelor;
- protecţia împotriva mijloacelor de foc ale
inamicului în special a celor NBC şi incendiare ;
- să creeze condiţii favorabile pentru trecerea la
ofensivă.
 Ofensivă din mişcare

Ofensivă din mişcare se execută:

- ca urmare a unei pregătiri în timp scurt;
- împotriva unei apărări a inamicului, nepregătită sau
pregătită în grabă;
- în scopul exploatării unei situaţii favorabile sau preluării
iniţiativei după o apărare dusă cu succes.

Acest procedeu asigură:

- pregătirea în secret a luptei:
- surprinderea acţională;
- o vulnerabilitate mai redusă a forţelor faţă de loviturile
inamicului;
- se bazează pe puterea de foc şi posibilităţile de
manevră ale subunităţii
De regulă, operaţia ofensivă din mişcare
se adoptă:
- când există suficiente comunicaţii;
- când există acoperiri pentru ascunderea
deplasărilor;
- se dispune de suficiente mijloace de foc
pentru neutralizarea inamicului.

În cazul operaţiei ofensive din mişcare,

pregătirea de foc a atacului începe din
momentul intrării forţelor proprii în bătaia
majorităţii artileriei inamicului.
Pentru pregătirea operaţiei ofensive
din mişcare se stabilesc:
• zone raioane de concentrare;
• itinerare de apropiere;
• puncte iniţiale;
• puncte de coordonare;
• aliniamente de desfăşurare pe coloane
(B., Cp., Pl.);
• aliniamente de debarcare;
• aliniamente de desfăşurare pentru atac;
• aliniamente de coordonare a sprijinului
prin foc.
Raioanele, punctele, aliniamentele
 Ofensivă combinată
Bg.I.Mo presupune trecerea la ofensivă cu
o parte din forţe din contact, iar cu o altă
parte din mişcare, prin aducerea din
adâncime.
 ATAC

 Acţiune de luptă a trupelor:

 realizate sub forma înaintării spre
inamic, combinată cu focul
armamentului din dotare şi susţinută
de artilerie şi aviaţie
 SCOP:
 nimicirea inamicului, cucerirea
terenului ocupat de acesta şi
pătrunderea în adîncimea
dispozitivului său de apărare.
 ORA “H”
 Moment al ofensivei exprimat
prin ora şi minutul la care
infanteria atacă simultan limita
dinainte a apărării inamicului
şi în raport cu care se
organizează toate activităţile
legate de începerea ofensivei:
 pregătirea de artilerie şi aviaţie;
 deplasarea trupelor din primul
eşalon etc.
 Procedee de atac

Desant pe tanc

În dispozitiv debarcat
Pe mașini de luptă
ÎNTREBĂRI ???
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Bazele ofensivei

2. Dispozitivele subunităților și unităților

militare în ofensivă

3. Conținutul misiunilor de luptă a

subunităților și unităților în ofensivă

4. Lupta de întîlnire
 Desfăşurarea grupei din coloană în lanţ de trăgători
cănd acţionează în ofensivă pe jos. (o variantă)
Pînă la 50 m
6-8m (8-12 paşi)

Sup
Aj

Sup

Aj

Intervalele dintre grupe pot fi pînă la 50 m

Dispozitivul de luptă al Gr IMo debarcată în ofensivă.
(o variană)
Dispozitivul de luptă al Gr.IMo.constă din:
- lanţul de trăgători cu intervalul între soldaţi de 6-8m (8-12 paşi);
- TAB (MLI).
Aj

CM OOp

TAB (MLI) acţionează înapoia lanţului de trăgători,

Sup

la flancuri sau nemijlocit în lanţul de traăgători

6- 8m (8-12 paşi)
Dispozitivul de luptă al Pl. în ofensivă
acţionând pe TAB/MLI
(o variantă)

Pînă la 100 m

100-200 m

Pînă la 100 m
 Dispozitivul de lupta a Pl.IMo. în ofensiva pe jos
(o varianta)

Aj Aj Sup
Sup Aj Sup
Pînă la 50 m Pînă la 50 m
Pînă la 50 m
Dispozitivul de luptă al Cp.I.Mo. în ofensivă

PAL

200 m
PAR
pînă la 1 km
Compunerea dispozitivului de luptă al B.I.Mo.:
sistemul de conducere (PC, sistemul CI, subunităţile CI);
gruparea de angajare (FAI, FAU, FS);
rezervele;
sistemul logistic.
 Dispozitivul de luptă al B.I.Mo. în ofensivă

1
300 m
DA
M
Pol. 1

pînă la 2 km 3

Rz

1
Rz
2

pînă la 500 m 1,5-2 km

DM
Rz
B
 Norme tactice

B.I.Mo.
 Raionul de dispunere al subunității logistice
este la o depărtare de:
- de bază aproximativ 7 km de aliniamentul de
contact;
- de rezervă 0,5 – 1 km, faţă de raionul de
dispunere de bază
 Raionul de dispunere al punctului medical:
-de bază de până la 5 km;
-de rezervă 0,5 – 1 km, faţă de raionul de
dispunere de bază.
 Suprafața raionului:
- Log. până la 10 km2
- Pct.Med. circa 0,5 km2
 Sistemul de comandă al operației
 Se realizează astfel încât să
asigure:
 continuitatea exercitării actului de
comandă
 menţinerea unei legături sigure şi
permanente cu:
 eşalonul superior
 forţele subordonate
 vecinii
 cei cu care se cooperează
 organele militare teritoriale din zona de
responsabilitate
 Se compune din structuri de:
 decizie,
 operaţionale,
 informaţionale,
 securitate
 sprijin logistic
 Sistemul de comandă

Sistemul de comandă a Bg.I.Mo este compus:

- personalul de comandă (statul major al Bg.);
- puncte de comandă (până la 6 km. P.C şi p. 10 km-
P.C.Rz);
- mijloace de comunicaţie;
- elementele de pază (Cp.Pol.M).
 Centrul de conducere de operații

Raionul logistic
M.St.M
aj 25m
M.St.M
aj

50m
M.St.M
aj
M.St.M
aj

100m

Punctul de observare

Centrul de comunicaţii
 Gruparea de angajare
 Este destinată pentru
îndeplinirea scopului operaţiei

SE COMPUNE:

 din forţele de angajare

imediată (unităţi din forţele
luptătoare întărite cu unităţi de
sprijin şi logistice),
 forţele de angajare ulterioară
(unităţi din forţele luptătoare, de
regulă, fără întăriri),
 forţele de sprijin (unităţi din
forţele de sprijin de luptă).
Forţele de sprijin se dispun între FAI și FAU:
- Dn.Art – p.6km.
- Dn.A.Tc. formează - rezerva antitanc.
- Cp.Ge formează – DMB, DAM, Rz.Ge.
- Cp.Cc;
- Cp.Trs.- se dispune la P.C.
- Cp.NBC – se dispune între FAI şi FAU;
- Dn.Ap.A.A- se repartizează în fâşia
batalionului;
 Rezerva

 Este destinată rezolvării unor

situaţii critice neprevăzute, care
pot să apară pe timpul desfăşurării
operaţiei şi se compune din unităţi
ale forţelor luptătoare, de regulă,
fără întăriri.
 Rezerva
- se constitue dintr-o companie de infanterie.
- se organizează în funcţie de locul, rolul, forţele
şi mijloacele la dispoziţie;
- se dispune în adâncimea dispozitivului,
înapoia FAU, în raioane de dispunere/
concentrare.

Rezerva se dispune în raionul de bază/de

rezervă pe care îl amenajează genistic.
 Sistemul logistic
 Este constituit din:

 structurile de comandă
 structurile de execuţie proprii şi
cele ale eşaloanelor subordonate
 elementele de infrastructură sau
cele cu care se cooperează
(colaborează), precum şi din
relaţiile funcţionale dintre acestea
 Sistem logistic

- Raionul de dispunere a companiei logistice

(depozitelor) – până la 25km;
- RATD – până la 20km.
- raionul de dispunere a punctului medical –
până la 15-18 km.
- itinerarele de aprovizionare şi evacuare.
 Norme tactice
a) dezoltarea frontală: p.6-10km.; în
sectorul de rupere p.3-4 km.
b) adîncime:
- forțele luptătoare – p.15km.;
- cu formațiunile logistice - p.20-25.km.
 Ritmul de ofensivei
• pe poziții – 0,5-1km/h;
• între poziții- 2-3 km/h;
• în adâncimea operativă a inamicului – 10-
15 km/h, uneori și 25 km/h.
Dispozitivul de luptă al Bg.I.Mo. în ofensivă
ÎNTREBĂRI ???
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Bazele ofensivei

2. Dispozitivele subunităților și unităților

militare în ofensivă

3. Conținutul misiunilor de luptă a

subunităților și unităților în ofensivă

4. Lupta de întîlnire
 Misiunile Gr.IMo. în ofensivă

Gr.IMo.
..

Obiectivul de atac
al Gr. IMo.

Direcţia de continuare a ofensivei

 Ofensiva din mişcare

Ob. A

1
 Ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul

Direcţia de continuare a ofensivei

Ob.Atac

1
 Misiunile Pl.I. în ofensivă
din contact (o variantă)
Misiunea imediată a Companiei

Obiectivul de atac Pl. 2 I.

Pînă la 50 m

Gr.1

Pînă la 50 m 1 2

Pînă la 300 m
Gr.3

Pînă la 50
m
Pînă la 50 m
Gr.2

MI 100-200 m
Ob.A

Pl. 3 I.
Direcţia de continuare a ofensivei
Misiunile Pl.I. în ofensivă
din mișcare (o variantă)
 Misiunea Cp.I.Mo. în ofensivă

 Companiei se indică:
 misiune imediată
 direcție ulterioară
 Misiunea Cp.I.Mo. în ofensivă

 Misiunea imediată a companiei din cadrul forţelor

de angajare imediată ale batalionului constă în:
• nimicirea personalului şi tehnicii militare ale inamicului din
cadrul punctului de sprijin de pluton de pe limita dinainte a
apărării acestuia;
• dezvoltarea ofensivei în adîncime;
• respingerea ripostelor ofensive ale inamicului şi cucerirea
unui aliniament (obiectiv) care să permită introducerea în
luptă a forţelor neangajate şi dezvoltarea ofensivei în ritm
rapid.
 Misiunea Cp.I.Mo. în ofensivă

 Misiunea imediată a companiei din cadrul forţelor de

angajare ulterioară a batalionului constă în:
• dezvoltarea ofensivei pe direcţia primită;
• participarea la respingerea contraatacurilor inamicului;
• înlocuirea subunităţilor din cadrul forţelor de angajare
imediată care au suferit pierderi mari;
• nimicirea inamicului rămas înapoia subunităţilor din forţele de
angajare imediată.
 Misiunea Cp.I.Mo. în ofensivă

 Ulterior, atacînd pe direcţia indicată, compania

nimiceşte inamicul din adîncimea apărării, pînă pe
aliniamentul ordonat.
 Misiunile brigăzii în ofensivă

• misiune imediată
• misiunea următoare
• direcţie ulterioară de ofensivă
 Misiunile Bg.I.Mo din FAI
Misiunea imediată:
• ruperea apărării şi distrugerea/neutralizarea
forţelor şi mijloacelor inamicului din fâşia de
ofensivă aflată pe adâncimea batalioanelor de
infanterie din eşalonul întâi ale inamicului;
• respingerea ripostelor inamicului şi cucerirea şi
securizarea unui aliniament care să permită
dezvoltarea ofensivei.
Adâncimea misiunii imediate – de obicei până la
4-5km.
 Misiunea următoare:
• distrugerea/neutralizarea rezervelor de brigadă;
• respingerea ripostelor ofensive ale inamicului în
cooperare cu vecinii;
• cucerirea şi securizarea unui aliniament care să
coincidă cu cel al misiunii imediate a Gr.F.;
• crearea condiţiilor pentru dezvoltarea ofensivei
în adâncimea apărării inamicului.
Adâncimea misiunii următoare– de obicei
până la 10-15km.
Direcţia ulterioară de ofensivă:
- se indică până la adâncimea misiunii următoare
a Gr.F, în scopul prevenirii dezorganizării
conducerii şi cooperării, precum şi pentru
orientarea comandantului de brigadă asupra
operaţiei pe care o va duce după îndeplinirea
misiunii următoare;
- misiunile în detaliu ce revin brigăzii care
continuă ofensiva pe această direcţie se
precizează pe timpul îndeplinirii misiunii
următoare.
Bg.I.Mo din compunerea eşalonului
II a Gr.F.
- se întrebuinţează pentru intensificarea ofensivei
în adâncimea apărării inamicului;
- participarea la respingerea unor riposte ofensive;
- dezvoltarea ofensivei pe o altă direcţie;
- asigurarea unui flanc descoperit;
- înlocuirea unor forţe care şi-au pierdut puterea
de luptă;
- distrugerea/neutralizarea forţelor inamice, care
acţionează înapoia dispozitivului propriu.
 Bg.I.Mo în rezerva Grupării de
Forţe (nivel C.A);
Misiuni:
- misiuni specifice eșalonului II;
- alte misiuni apărute inopinat.
ÎNTREBĂRI ???
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Bazele ofensivei

2. Dispozitivele subunităților și unităților

militare în ofensivă

3. Conținutul misiunilor de luptă a

subunităților și unităților în ofensivă

4. Lupta de întîlnire
LUPTA DE ÎNTÂLNIRE:

Are loc atunci când forţele inamicului şi cele

proprii se află în mişcare, în sensuri contrare şi pe
aceeaşi direcţie, iar fiecare urmăreşte să-şi
realizeze scopurile stabilite, prin operaţii ofensive.
    grad ridicat de risc şi incertitudine;

   schimbări rapide ale situaţiei;

   modificări frecvente ale dispozitivului de

luptă.
 Scopul luptei de întîlnire

 nimicirea într-un temen scurt a inamicului aflat

în ofensivă
 luarea iniţiativei
 crearea condiţiilor favorabile pentru acţiunile
viitoare
   când B.I. din FAU se deplasează pe aliniamentul de
contraatac şi se intâlneşte cu rezervele inamicului în marş
spre aliniamentul de introducere în luptă;
 pe timpul deplasării B.I. din FAU în vederea nimicirii
Ds.Aer. (paraşutat sau debarcat), folosit de inamic pentru
cucerirea unor raioane importante, la întâlnirea coloanelor
de marş ale acestuia;
   pe timpul deplasării B.I. din FAU pentru trecerea la
apărare pe un aliniament sau pentru închiderea unor breşe la
întâlnirea coloanelor inamicului care se deplasează prin
culoarul creat în vederea introducerii în luptă.
   când B.I. din FAI se deplasează în adâncimea
apărării inamicului şi se întâlneşte cu eşalonul II
(rezervele) inamicului în marş spre aliniamentul de
contraatac;
 când B.I. din FAU se deplasează în vederea
intoducerii în luptă, la întâlnirea rezervelor inamicului
care se deplasează pentru ocuparea unor aliniamente de
apărare;
   când B.I. care se retrage se întâlneşte cu inamicul
care încearcă să intercepteze căile de retragere;

  când B.I. se întâlneşte cu inamicul care se retrage

atunci când i-a interceptat acestuia căile de retragere;
 când B.I. se întâlneşte cu rezervele inamicului care
afluiesc din adâncime pentru organizarea unui nou
aliniament de apărare.
 A. ÎN PERIOADA INIŢIALĂ A RĂZBOIULUI
- ambele forţe se deplasează pentru ocuparea poziţiilor iniţiale
 B. PE TIMPUL OPERAŢIEI OFENSIVE CÂND
ATACATORUL A RUPT POZIŢIILE DE APĂRARE PRINCIPALE
ŞI IA CONTACT CU REZERVELE APĂRĂTORULUI
C. PE TIMPUL URMĂRIRII
D. PE TIMPUL EXECUTĂRI CONTRAATACULUI
 În concluzie se poate afirma că:
 Iniţiativa şi tenacitatea subunităţilor şi unităţilor sunt
esenţiale pentru forţele proprii în scopul de a acţiona mai
rapid decât inamicul.
 În lupta de întâlnire partea care câştigă şi menţine
iniţiativa câştigă lupta de întâlnire.
 Se caracterizează prin fixarea şi nimicirea inamicului
prin manevră şi foc concentrat – direct şi indirect în timp
ce forţele principale depăşesc sau atacă inamicul.
ÎNTREBĂRI ???