Semnele convenţionale tactice.

Clasificarea şi destinaţia lor.

1. Reguli generale

Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se vor folosi

pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane a situaţiei şi
acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*.
Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a reda
unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte suporturi de
informaţii.
Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi combinate,
colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri.
Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt stabilite pe plan
internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă, denumirea ţărilor etc.) se
redau prin simbolurile respective.
Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului, se vor
întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt stabilite sau se vor
stabili de (conveni cu) organismul care coordonează acţiunile.
Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât cele din
prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe documentele respective sub
formă de legendă (notă).
Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în principiu,
orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora.
Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se reprezintă la
scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive redate pe acelaşi
document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei), imperativele conducerii şi ale
lucrului de stat major, ele putându-se, totodată, stabili de comandanţi (state majore)
pentru fiecare situaţie în parte.

2. Câmpurile semnului convenţional

Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului

convenţional, în care se redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de simboluri,
litere, cifre şi/sau abrevieri.
Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi prin
lungimea exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot fi înscrise în
acesta.

______________

* Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele care marchează
“inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.

** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile militare destinate să

desfăşoare acţiuni militare.
 Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos; cifrele
reprezintă numărul maxim de caractere alfanumerice.

6
6
15 21
15 21
15 21
15 21
6
6

În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia ca
lungimea maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii înscrise în
acelaşi câmp se separă printr-o linie oblică.
La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se depăşească
limita superioară a semnului convenţional; limita inferioară a acestuia poate fi depăşită.
Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării.
Câmpurile semnului convenţional şi semnificaţia informaţiilor marcate prin litere
sunt prezentate în diagrama de mai jos şi în tabelul de la p. 9 – 17.

D
B C
W E
W A F / G
V H / J / K / L
T M / N / P
S
R

Unitate mecanizată Pluton de infanterie Unitate de infanterie, tunuri antitanc

probabil un batalion x
3
20
în
Batalion mecanizat Companie 3 de infanterie Punct de comandă înaintat Punct de comandă
Bg. 2 Mo. În depl.

Întrebuinţarea culorilor

Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se vor folosi

următoarele culori:
- albastru – pentru forţele proprii;
- roşu – pentru forţele inamicului;
 - galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la trupele
proprii;
- verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau ale
inamicului;
- maro – pentru drumuri;
- - negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură,
semnături, tabele etc.

Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul semnelor

convenţionale pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când această reprezentare nu
este posibilă. Lângă semnul convenţional se redă “IN”.
Exemplu:

a) Tanc inamic IN b) Batalionul tancuri

al inamicului

Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin semne

convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte de comandant
pentru trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru inamic, se redau cu linii
întrerupte.
În cazul în care pe aceeaşi hartă (schemă) se trec mai multe situaţii succesive ale
forţelor proprii şi ale inamicului, pentru distingerea acestora, fiecare se particularizează
prin sublinierea abrevierilor şi dublarea conturului semnelor convenţionale, prin linii
întrerupte, punctate, haşuri etc. de aceeaşi culoare cu acestea sau prin tente de aceeaşi
culoare pentru ambele părţi.
Atunci când un element de dispozitiv nu îşi schimbă locul şi este necesar să se
reprezinte şi în următoarele situaţii, semnul convenţional al acestuia se reliefează, de
fiecare dată, corespunzător variantei alese pentru situaţia respectivă, fără să se şteargă
evidenţierile anterioare.

3. Întrebuinţarea abrevierilor

Abrevierile se întrebuinţează pentru completare informaţiilor şi a datelor

referitoare la un semn convenţional sau la redactarea unor documente sub formă de text.
Abrevierile (siglele) care completează semnul convenţional se înscriu cu culoarea
acestuia, fără însă a reprezenta punctul care marchează sfârşitul prescurtării. Abrevierile
sunt aceleaşi atât pentru singular şi plural, cât şi pentru cuvintele cu aceeaşi rădăcină, cu
condiţia ca sensul acestora să fie clar.
Exemplu:
Batalion, batalioane: B.
Denumirile date grupărilor de forţe constituite temporar şi cele onorifice ale
unităţilor nu se abreviază.
Exemple:
Gruparea tactică “FĂCĂRAŞ”: G.Ta. “FĂCĂRAŞ”.
Brigada 4 Motorizată “MIHAI VITEAZUL”: Bg. 10 Mc. “MIHAI
VITEAZUL”.
 Pentru a indica mai multe unităţi ale unui eşalon, acestea se redau sub formă de
fracţie, înscriindu-se la numărătordenumirea acestora, iar la numitor, denumirea
eşalonului din care fac parte.
Exemple:
Batalioanele 2 şi 3 infanterie din Brigada 4 infanterie B.2,3 I.Bg. 4 I.;
Indicarea numărului de unităţi de aceeaşi valoare se redă prin cifre.
Exemplu:
Două batalioane din Brigada 5 infanterie moto: 2B./Bg.5 I.Mo.
În situaţia în care se indică valoarea aproximativă a unor forţe se scrie abrevierea
“Apx.”.
Exemplu: Aproximativ două batalioane de tancuri: Apx. 2 B.Tc.

4. Înscrierea termenilor calendaristici

Ziua, luna, ora şi minutul se redau grupat, prin câte două cifre, înscriindu-se,
pentru numerele până la 10, cifra 0 în faţă fiecărui număr. Anul se reprezintă printr-o
grupă de 4 cifre.
Grupele de cifre se separă astfel:
- prin punct, între cele care reprezintă ziua şi luna, precum şi între cele care
reprezintă ora şi minutul;
- printr-un spaţiu de mărimea unui caracter, între grupurile de cifre care reprezintă
data (ziua şi luna)şi timpul (ora şi minutul), precum şi între acestea şi cele care
reprezintă anul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08.03 10.30
În unele situaţii, când acţiunile se petrec în aceeaşi lună, aceasta nu se mai
redă.
Exemple:
Aliniament antitanc
care urmează să fie
ocupat în ziua de 15
a lunii curente, la
ora 04.30

5. Particularităţi de reprezentare
a) Pentru semnele convenţionale care nu se reprezintă la scara hărţii, dispunerea
(amplasarea) exactă este dată de mijlocul laturii inferioare sau a părţii inferioare a
acestora.

Dacă situaţia nu permite să se redea semnul convenţional în locul exact, acesta se

redă în alt loc şi se trasează o linie dreaptă sau frântă (curbă) până la locul real de
dispunere.
Exemple:
 b) elementele componente ale unei unităţi (grupări) se pot reprezenta în interiorul
unei casete, în acoladă sau în axa de acţiune.
Exemple:
Grupare de forţe având în
compunere: în batalion de
infanterie, o companie de
trupe teritoriale, o baterie de
artilerie antitanc, o baterie de
artilerie şi un pluton de geniu

Brigadă mecanizată având în

compunere: două batalioane
mecanizate, două batalioane
de tancuri, un divizion de x
artilerie şi o baterie de artilerie
antiaeriană;

Forţe navale compuse

din: un divizion de
fregate, un divizion de
vedere torpiloare şi un
divizion de vedete
purtătoare de rachete,
care acţionează pe
direcţia…
Forţe de infanterie
motorizată compuse din
o brigadă de infanterie x
motorizară, o grupă
tactică de batalion şi o
companie de cercetare
care acţionează pe
direcţia
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA UNITĂŢILOR,ARMELOR,
SPECIALITĂŢILOR, CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA
Semne convenţionale de bază
Semnul convenţional Ce reprezintă

Unitate

Punct de comandă

Punct (loc) în care se desfăşoară activităţi de verificare,

adunare, întâlnire, regrupare, odihnă, precum şi
activităţi care ţin de domeniul logistic

Militar (persoană)

Grupare de forţe constituită temporar

Post de observare

Punct (loc) pentru instalaţii şi acţiuni electronice

1. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor

Semnul convenţional Ce reprezintă

Echipă (similar)
Grupă (similar)

Pluton (similar)

Companie (similar)

Batalion (similar)
 Regiment (similar)

Brigadă (similar)
x
Divizie (similar)
xx
Corp de armată (similar)
xxx
xxxx Armată (similar)

Exemple:
Pluton;

Brigadă.
x

Valoarea grupărilor de forme constituite temporar se reprezintă prin simbolul de

rang al unităţilor de mărime similară.
Exemplu:
Grupare de forţe de valoare brigadă.

Instituţiilor de învăţământ, de cercetare, formaţiunilor, detaşamentelor, centrelor

şi laboratoarelor nu li se atribuie semne pentru rang.
Exemple:
Bază de reparaţie.

Baza 123 XXXX

A.N.

2. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii, misiunii ţi

stării militarilor (persoanelor)

Funcţia de comandant (şef) se reprezintă printr-un simbol sub formă de unghi, iar
cea de şef de stat major (locţiitor), printr-o linie orizontală redate deasupra semnului
convenţional de militar.Când trebuie precizat şi eşalonul comandat, deasupra semnului
convenţional care reprezintă comandantul (şeful de stat major) se trece rangul unităţii
comandate.
Exemple:
Comandant de brigadă;

Locţiitorii comandantului de batalion.

Pentru a reprezenta arma (specialitatea, misiunea) unui militar, în interiorul

semnului convenţional se trece simbolul specific armei (specialităţii, misiunii).
Exemple:
Cercetaş:

Sanitar;

Agent de legătură.

Starea unui militar (persoane) – prizonier, rănit, mort etc. – se reprezintă printr-o
abreviere care se înscrie în câmpul H.
Exemple:
Cercetaş rănit;

Rnt.
Prizonier;

Pzn.

Infractor.
Infr.
 3. Semne convenţionale specifice armei sau specialitîţii*
Semnul convenţional Ce reprezintă

Infanterie

Infanterie moto

Mecanizate

Tancuri

Trupe teritoriale

Cercetare

Cercetare în dispozitiv

Transmisiuni

Radio
W

Radioreleu

* În acest subcapitol, semnele convenţionale specifice armei sau specialităţii sunt

înscrise în interiorul semnului convenţional de bază de unitate.
Ce reprezintă
Semnul convenţional
Troposferice
 Telefonie – Telegrafie

Construcţii linii

Secretizare
Z
Poştă

Luptă electronică

LE
Interceptare

Emisie

Goniometrare

Bruiaj

Informatică

Mascare
Msc.

Transporturi şi comunicaţii

Topogeodezie

Protecţia informaţiilor

Asigurare hidrometeorologică

Protecţie psihologică
Comenduire

Îndrumarea circulaţiei

Artilerie

Antitanc

Rachete

Geniu

Pionieri

Căi ferate

Poduri

Drumuri

Pontonieri

Construcţii (lucru)

Chimie militară

Protecţie N.B.C.

Mijloace incendiare

Decontaminare
Aviaţie şi apărare antiaeriană

Aviaţie

Apărare antiaeriană

Paraşutişti

Trupe aeromobile

Artilerie antiaeriană

Rachete antiaeriene

Radiolocaţie

Tehnică de rachete

Logistică

Aprovizionare

Transport

Asigurare tehnică

Întreţinere şi reparaţii

Evacuare
 Medical

Veterinar

Salvare

Carburanţi-lubrifianţi

Muniţie

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA

TEHNICII MILITARE
1. Infanterie

Semnul convenţional Ce reprezintă

Puşcă mitralieră

Puşcă cu lunetă

Mitralieră

Armament de infanterie prevăzut cu aruncător de grenade

Aruncător de grenade antitanc portativ (tip AG-7)

Aruncător de grenade antitanc (tun fără, recul) (tip AG-9)

2. Blindate

Semnul convenţional Ce reprezintă

Tanc
 Maşină de luptă (MLI, MLD)

Transport blindat (transportor amfibiu blindat)

Autovehicul blindat

3. Artilerie şi rachete

Semnul convenţional Ce reprezintă

Aruncător de bombe

Tun

Tun-obuzier

Tun antitanc

Obuzier

Aruncător de proiectile reactive

Instalaţie de lansare a rachetelor

Instalaţie de lansare a rachetelor antitanc

Artilerie autopropulsată, aici obuzier autopropulsat

4. Geniu

Semnul convenţional Ce reprezintă

Pod mobil de asalt pe şasiu de tanc

Instalaţie de filtroventilaţie

Indicator pentru utilaj de geniu

Ponton

Portiţă

Bac

Mijloc improvizat de trecere

Puncte suspendată

Reflector poliedric

Mină:
a) antipersonal;

b) antiblindate;

c) cursă (surpriză);

d) cu acţiune comandată;

e) direcţională

f) ancorată;

g) de fund;

h) în derivă

i) de protecţie a barajelor;

j) de tip necunoscut
 6. Transmisiuni

Semnul convenţional Ce reprezintă

Staţie radio
W

Staţie radioreleu

W Receptor radio

Radiotelefon
W

Centrală telefonică

Terminal:
a) a) Telefonic;

b) b) Telegrafic, aici cu dispozitiv de secretizare;

c) c) Fax;
FAX

d) d) Date (monitor, imprimantă, Tv)

DATE

1. Luptă electronică
Semnul convenţional Ce reprezintă
Staţie de interceptare (cercetare)

Staţie de goniometrare

Staţie de bruiaj electronic

Staţie pentru determinarea condiţiilor de compatibilitate

electromagnetică
Capcană termică

Reflector dipol
 Senzor

Marcator radio de obiectiv

2. Informatică
Semnul convenţional Ce reprezintă

Calcul electronic

3. Protecţia informaţiilor
Semnul convenţional Ce reprezintă

Dispozitiv pentru protecţia informaţiilor

Complex de protecţie a informaţiilor

1. Limite, aliniamente, misiuni

Limitele fâşiilor (zonelor de responsabilitate) unităţilor se reprezintă prin linii de
despărţire întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului
la care se referă, iar dacă este cazul, în dreptul (lângă) acestuia se trece numerotaţia
unităţilor. În situaţia în care linia desparte două unităţi aparţinând unor state diferite din
cadrul Parteneriatului pentru Pace se poate reda abreviat şi numele acestora.

Poziţionarea T
câmpurilor: B
T
Exemple:
Linie de despărţire între Brigăzile 3 şi 5;
3
X
5
În situaţia în care este necesar să se redea şi natura unităţii, aceasta se înscrie
abreviat după numerotaţie.
Exemple:
Linii de despărţire în baterie situaţii
1.Între brigăzile 2 şi 3 2. În dispozitivul Bg. 3. În dispozitivul
de infanterie moto I.Mo. Cp.I.Mo.
Bg. 2 I.Mo. X
X 1 2
X
Bg. 3 I.Mo.
1
X 3

În situaţia când se reprezintă unităţi de valoare diferită, pe linia de despărţire se

redă semnul convenţional al rangului unităţii cu valoarea mai mare, cu excepţia limitei
de spate, unde, întotdeauna, se foloseşte semnul convenţional al rangului unităţii din
faţă. Linia de despărţire se prezintă de la pluton în sus.
 Aliniamentele de desfăşurare (apărare, atac, coordonare etc.) se redau printr-o
linie al cărei traseu urmează coordonatele sau punctele reale din teren. Linia poate fi
întreruptă de abrevieri sau alte semne convenţionale care să-i evidenţieze clar destinaţia.
Poziţionarea W
(A) A (A)
câmpurilor: H
Exemple:
Aliniamentul de
desfăşurare pe
coloane de companii,
care va fi atins la ora
11.15 în ziua de 15
octombrie
Aliniamentul antitanc
nr.1 al Brigăzii 1/Bg. Art.
Artilerie
Aliniamentul de contact se reprezintă, în general, prin semicercuri care au
concavitatea îndreptată spre dispozitivul propriu, respectiv, al inamicului.

Exemplu:

Aliniament de contact.

1 2

În situaţia când se organizează fâşie de siguranţă (poziţie înaintată sau siguranţă

de luptă), limita dinainte a apărării se redă prun semnul convenţional de aliniament, iar
limita dinainte a celor mai înaintate elemente, prin semicercuri care au concavitatea
orientată spre dispozitivul propriu.
Exemplu:

Limita dinainte a fâşiei de

siguranţă şi limita dinainte a
apărării Brigăzii 5 infanterie

LDA

X 5 5X
X
5
 Aliniamentele (limitele) până la care se execută misiuni specifice armelor şi
specialităţilor (artilerie, cercetare, luptă electronică etc.) se reprezintă printr-o linie pe
care se redă, în funcţie de situaţie, semnul convenţional sau denumirea abreviată a armei
(specialităţii) respective.
Exemple:

Aliniamentul
distanţei maxime
de tragere cu
armamentul de
artilerie;
aliniamentul până
la care se asigură
cercetarea N.B.C.

Limita maximă a
zonei de neutra-
lizare prin bruiaj
a mijloacelor
electronice

Aliniamentele misiunilor urmează punctele reale din teren şi se redau prin linii
întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului la care se
referă.

Poziţionarea W B
câmpurilor: H

Exemplu:
X

Misiunea brigăzii
de infanterie

În situaţia în care misiunea unităţii este împărţită în misiune imediată şi următoare

sau pe etape, aliniamentul misiunii imediate (etapei) se reprezintă cu semnul
convenţional al rangului unităţii şi abrevierea “Im” sau “Et…”.
Exemple:
Raionul de apărare al
Batalionului 3
Infanterie, ocupat la
25 octombrie, ora
17.00;
 3I


Punctul de sprijin al
Companiei 1
Infanterie, reprezentat
3 1
pe plutoane. 3
2

Raioanele, punctele de sprijin, poziţiile de apărare fortificate se redau prin

amplasarea unor segmente scurte aşezate perpendicular pe conturul exterior al
aceastora.
Exemplu
Raionul fortificat al
Batalionului 2
Infanterie.

21 I


Câmpul T din afara raionului se completează în situaţia în care se impune

cunoaşterea unităţii care realizează lucrarea (amenajare genistică, aprovizionare,
transport etc.).
Exemplu:
Raionul fortificat al
Batalionului 3
Infanterie, amenajat
genistic de Plutonul 2 3I
Pionieri. Pl 2Pi 

Poziţiile de apărare (tragere) se reprezintă la scară sau schematic printr-o

linie având capetele orientate în unghi spre înapoi, la care se adaugă semnul
convenţional de unitate sau rangul şi/sau mijlocul de foc.
Exemple:
Poziţia de apărare a
Grupei 3 Infanterie;

Raionul batalionului
în apărare, unde sunt
reflectate sectoarele S.Fc.
de tragere şi sacul de
foc (S.Fc.) 3 3
 
2
 
 oziţia de tragere a
Bateriei 2 Obuziere; 2

Raionul poziţiilor de
tragere al
Divizionului Artilerie
3 1
din Brigada 5
5 5Mo
Motorizată. dispus pe
baterii
2

2. Direcţii

Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru:
a. a) atac;

b. b) atac principal

Direcţie de atac

Direcţie principală de atac

. Acţiuni de foc şi lovire

Semnul convenţional Ce reprezintă

Sector de tragere (lansare, observare,

bruiaj etc.)
 Foc pe obiectiv punctiform

Foc pe obiectiv de suprafaţă

Foc liniar

Transmisiuni

Semnul convenţional Ce reprezintă

Centru de transmisiuni.
Tipul centrului se redă în câmpul H prin
abrevierile: N – nodal; S – sprijin; G – de
garnizoană

Linie de transmisiuni.
Numărul căilor (canalelor) se poate
reprezenta întrerupând linia cu grupe de
cifre despărţite prin punct, în ordinea:
- telefonice pe două fire;
- telefonice pe patru fire;
- telegrafice pe două fire;
- telegrafice pe patru fire;
- transmiteri de date

Staţie intermediară

Staţie de adunare şi expediere a

documentelor
SAE
Staţie poştală militară
D

Centru de telecomunicaţii teritorial

Exemple:
Centrul de transmisiuni al
punctului de comandă al unei
brigăzii de infanterie având în
compunere:
- staţie telefonică centrală;
- staţie telegrafică;
- staţie de secretizare;
- staţie de comutare şi verificare
a căilor (liniilor);
- staţie de frecvenţă;
- staţie de alimentare electrică; C
- grup de receptoare radio şi
telecomandă; V

Linie radioreleu care se

exploatează:
- 8 căi telefonice pe două fire; 8.2.4.0.1.
- 2 căi telefonice pe patru fire;
- 4 căi telegrafice pe două fire;
- 0 căi telegrafice pe patru fire;
- una cale pentru transmiteri de
date
a)

0.
0.2.
Centru de telecomunicaţii 0.2.
teritorial având:
a) joncţiuni de abonare; b) 2.2.1.1.0. 2.2.1.1.0.
b) tranzit de căi;
c) ramificarea căilor pe o direcţie
c) 6.2.3.2.1. 4.1.2.0.0.
0.
1.1.
2.2.

8.7 Luptă electronică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Centru de luptă electronică

L
E
Centru de interceptare - goniometrare

Post de bruiaj electronic

Centru de conducere şi dirijare a focului

din sistemul de cercetare-lovire

Sistem integrat de luptă electronică

Bază de goniometrare

Zonă de goniometrare