CURS 3

1
 CURS 3

Regulile generale de cotare în desenul industrial sunt

prezentare în SR ISO 129:2004.
Cotarea trebuie să se execute astfel încât să ofere toate
datele necesare înţelegerii şi execuţiei piesei reprezentate.
Prin cotarea unei piese se înţelege operaţia de înscriere
pe un desen a dimensiunilor formelor geometrice simple din
care este alcătuită piesa, precum şi a celor care stabilesc
poziţia reciprocă a acestora.
Pentru executarea piesei reprezentate, cotarea trebuie să
fie completă astfel încât să fie determinante dimensiunile
înscrise pe desen, nu şi cele care rezultă prin diferenţe de
2
cotare sau prin măsurare pe desen.
 CURS 3

Cotele înscrise pe desen pot rezulta prin:

relevare adică prin măsurarea obiectului existent;

proiectare care implică calcule sau soluţii constructive.

Instrumentele de măsurare directă utilizate pentru

măsurarea dimensiunilor pieselor sunt, în cele mai multe
cazuri, şublerul şi micrometrul.

Şublerul este folosit pentru măsurarea lungimilor sau

grosimilor de circa 250÷300 mm, cu precizia de citire a
măsurătorilor efectuate de 0,1 mm, 0,05 mm sau 0,02 mm.
3
CURS 3

4
CURS 3

5
CURS 3

6
CURS 3

7
 CURS 3

 - se înscrie înaintea cifrelor care indică dimensiunea unui diametru

8
CURS 3

R - se înscrie înaintea cotelor care definesc raza de curbură

9
CURS 3

S  - se înscrie înaintea unei cote care indică diametrul unei sfere

10
CURS 3

SR - se înscrie înaintea unei cote care indică raza unui sector

11
CURS 3

se înscrie în faţa valorii unei conicităţi, orientarea simbolului

grafic trebuie să coincidă cu cea a suprafeţei conice

12
CURS 3

se înscrie în faţa valorii unei înclinări, orientarea simbolului

grafic trebuie să coincidă cu cea a suprafeţei conice

13
CURS 3

 - se înscrie în faţa cotei care indică latura unui pătrat

14
 CURS 3

= - se înscrie deasupra liniei de cotă când este necesar să se indice

egalitatea informativă a două cote alăturate

15
 CURS 2

Linia de cotă este linia deasupra căreia se înscrie cota şi care

determină limitele de măsurare pentru elementul cotat.
Linia de cotă se trasează cu linie continuă subţire tip b şi nu se
întrerupe atunci când elementul la care se referă este prezentat
întrerupt.

16
 CURS 3
Linia de cotă poate fi:
linie dreaptă paralelă cu elementul cotat, utilizată în cele mai
multe cazuri; se trasează la o distanţă de minimum 7 mm între
acestea, precum şi faţă de liniile de contur ale elementului cotat.
arc de cerc, concentric cu arcul cotat.

linie frântă, linia de cotă cu braţ de indicaţie pentru

înscrierea cotelor şi a altor date suplimentare
Nu se admite folosirea liniilor de contur drept linie de cotă,
şi nici a liniilor de axă sau a liniilor ajutătoare, cu excepţia cotării
17
profilelor curbe în coordonate rectangulare.
 CURS 3

cotă se recomandă:
Liniile de cotă,

a nu se intersecta între ele şi cu liniile ajutătoare,

dispunerea acestora trebuie efectuată în afara desenului, în ordine
crescătoare.

18
 CURS 3

Linia de cotă este delimitată de săgeţi, care pot fi dispuse din

interior către exterior sau din exterior către interior.
Aceste săgeţi din cauza lipsei de spaţiu se pot înlocui cu bare
oblice sau puncte.

19
 CURS 3

Unghiul la vârful săgeţii poate fi de 15o…90o, recomandându-se

utilizarea săgeţii cu unghiul la vârf de 15o şi înnegrită.
Pe acelaşi desen se foloseşte un singur tip de săgeată.
săgeată
Nu se admite ca săgeţile să fie intersectate de linii, linii acestea se
întrerup, doar liniile de haşură pot fi intersectate de liniile de cotă.
Săgeţile se pot sprijini pe linii ajutătoare de cotă, pe linii de
contur sau pe linii de axă.
20
 CURS 3

Linia de cotă poate fi delimitată de săgeată numai la una din

extremităţi, în următoarele cazuri
cotarea razelor de racordare

cotarea diametrelor a căror circumferinţă nu este

reprezentată complet

21
CURS 3

la cotarea elementelor simetrice reprezentate prin proiecţii

combinate (jumătate vedere, jumătate secţiune), sau simplificate
(numai pe sfert)

22
CURS 3

cotarea pe proiecţii complete a mai multor elemente succesiv

paralele şi simetrice faţă de aceeaşi axă

23
 CURS 3

la cotarea faţă de un punct de origine,

origine liniar sau unghiular într-un
sens sau în ambele sensuri

Punctul de origine este sub forma unui cerc trasat cu linie

continuă subţire cu diametrul aproximativ de 3 mm.
mm
24
 CURS 3

Drept linii ajutătoare pot fi utilizate liniile de contur, liniile de

axă sau liniile trasate în acest scop, cu linie continuă subţire, în
prelungirea elementului cotat şi care delimitează linia de cotă.
Liniile ajutătoare de cotă depăşesc cu 2 … 3 mm linia de
cotă, şi sunt, de regulă, perpendiculare pe acestea.
Pentru a câştiga în claritatea desenului, se admite ca liniile
ajutătoare de cotă să facă un unghi de 60o faţă de linia de cotă.

25
CURS 3

Liniile ajutătoare de cotă se trasează radial la cotarea mărimilor

unghiulare, sau al lungimii arcelor de cerc corespunzătoare
unghiurilor obtuze.
La cotarea coardelor de cerc sau a lungimii arcelor de cerc ce
corespund unor unghiuri mai mici de 90o, liniile ajutătoare de cotă se
trasează paralele cu bisectoarea unghiului respectiv.

26
 CURS 3

Linia de indicaţie serveşte la precizarea elementului la care se

referă: o cotă;
cotă
o prescripţie;
ie
ională care din lipsă de spaţiu nu poate fi
o notare convenţională,
înscrisă deasupra liniei de cotă.
Linia de indicaţie se trasează cu linie continuă subţire, ea putând
avea un braţ atunci când este necesar.
Dacă linia de indicaţie se referă la o suprafaţă, se sprijină pe
aceasta printr-un punct.

27
 CURS 3
Când linia de indicaţie se referă la o cotă,
cotă linia de indicaţie se
sprijină direct pe linia de cotă.

28
CURS 3

Prin cotă se înţelege valoarea numerică a dimensiunii

elementului cotat, înscrisă direct sau printr-un simbol literal ca în
cazul cotării elementelor similare ca formă, dar executate în mai
multe variante constructive.

Cotele se înscriu cu cifre arabe cu înălţimea minimă de 3,5

mm,
mm conform scrierii standardizate, SR ISO 3098/1…4:2002

Cotele care exprimă valoarea unor dimensiuni măsurate în

milimetri.

La cotele exprimate în alte unităţi de măsură decât milimetri,

valoarea numerică va fi însoţită de simbolul unităţii de măsură
respective.

29
CURS 3

Cota se înscrie deasupra liniei de cotă de 1-2 mm, de obicei

la mijlocul acesteia, excepţie făcând următoarele cazuri:

la cotarea diametrelor suprafeţelor cilindrice coaxiale,

coaxiale
cotele se înscriu alternativ faţă de axa de rotaţie comună;
când spaţiul pentru înscrierea cotei este insuficient,
insuficient cota se
poate scrie în afara liniilor ajutătoare, în dreapta sau în dreptul liniei
de indicaţie;
la indicarea conicităţii,
ii când prescripţiile privind conicitatea
se înscriu pe o linie de indicaţie sprijinită pe suprafaţa conică la care
se referă;
suprapusă cota se înscrie în continuarea liniei
la cotarea suprapusă,
ajutătoare de cotă sau deasupra liniei, lângă săgeată.
30
CURS 3
Înscrierea cotelor se realizează astfel încât să poată fi citite
de jos în sus şi de la stânga la dreapta,
dreapta în raport cu baza
formatului.

În SR ISO 129:1994 se admite şi citirea cotelor pe desen

numai de la stânga la dreapta faţă de baza formatului,
permiţându-se întreruperea liniei de cotă.
31
CURS 3

32
 CURS 3

Cotele care sunt exprimate prin numerele 6, 9, 66, 68, 86, 98

vor fi urmate de un punct, pentru a elimina confuziile la citirea lor.

Cifrele, simbolurile sau cuvintele cu ajutorul cărora se înscrie

cota se recomandă a nu fi intersectate de diferite linii.

Cota înscrisă se subliniază dacă nu se respectă scara la care

este întocmit desenul.

33
 CURS 3

Realizarea cotării unui desen în cele mai bune condiţii necesită

aplicarea regulilor şi principiilor de cotare menţionate anterior.
Deoarece la realizarea în practică a unei piese intervin o serie de
factori tehnologici şi funcţionali de care trebuie să se ţină seama la
cotare, s-au stabilit cinci sisteme de cotare:
cotarea în serie;
cotarea faţă de un element comun;
cotarea combinată;
cotarea în coordonate;
cotarea tabelară.

34
 CURS 3

Bazele de cotare pot fi:

suprafeţele care sunt plane, prelucrate, perpendiculare pe

planul de proiecţie, accesibile pentru măsurare, de regulă extreme şi
care îndeplinesc un rol funcţional;

urmele planelor de simetrie ale pieselor;

liniile de axă ale piesei sau ale formelor geometrice din care
este alcătuită piesa;

bazele tehnologice ale pieselor prelucrate.

35
 CURS 3

Cotarea în serie constă în faptul că fiecare cotă preia altă bază

de referinţă (aşezarea în continuare a tuturor cotelor care se referă la
elementele alăturate ale pieselor). Acest sistem se utilizează numai în
cazul în care cumularea toleranţelor nu influenţează calitatea
funcţională a piesei.

36
 CURS 3

Cotarea faţă de un element comun se poate efectua paralel

sau suprapusă cu dispunerea cotelor pe o singură linie de cotă, cu
orientarea corespunzătoare a săgeţilor faţă de punctul de origine notat
cu cifra 0.

37
 CURS 3

Cotarea combinată este alcătuită din cote înscrise atât în serie

cât şi faţă de un element comun.

38
 CURS 3

Cotarea în coordonate se utilizează atunci când elementul

cotat prezintă un număr de găuri dificil de definit, găurile
numerotându-se, iar într-un tabel se determină atât poziţia găurilor,
cât şi mărimea acestora.

39
 CURS 3

Cotarea tabelară se realizează în cazul pieselor similare ca

formă, dar executate în mai multe variante. Pentru aceasta, se
execută la scară un singur desen de execuţie numai pentru una din
variante, se notează cu simboluri literale dimensiunile
corespunzătoare elementului care se execută în diferitele variante
constructive. Valorile numerice corespunzătoare diferitelor variante
se înscriu într-un tabel situat în câmpul desenului.

40
 CURS 3

Înainte de a începe operaţia de cotare a unei

piese se recomandă:
 să se studieze prevederile standardelor în vigoare
referitoare la cotare;
 să se cunoască rolul funcţional al piesei din
ansamblul din care face parte şi să se identifice
elementele cu rol funcţional;
 să se realizeze un studiu al piesei din punct de
vedere al formelor geometrice simple care
alcătuiesc (interioare şi exterioare);
 să se intuiască posibilităţile de realizare a piesei
41
în anumite condiţii existente.
 CURS 3

La înscrierea cotelor pe desen este necesar să se

respecte o serie de reguli:
 cotele se înscriu pe proiecţia în care elementul cotat
prezintă cele mai multe detalii de formă şi poziţie, de regulă
această proiecţie este vederea principală;
 prin cotare trebuie să se urmărească definirea ca
dimensiuni a fiecărei forme geometrice din care este alcătuită
piesa;
 cotele se înscriu din interior către exterior, pentru a evita
intersecţia liniilor de cotă şi a liniilor ajutătoare;
 pe proiecţiile reprezentate combinat, jumătate vedere,
jumătate secţiune, cotele referitoare la formele geometrice
exterioare se reprezintă pe partea de vedere, iar cele
referitoare la formele geometrice interioare se reprezintă pe
partea de secţiune; 42
 CURS 3

 nu se recomandă cotarea elementelor pe proiecţia în care

acestea sunt reprezentate cu linie întreruptă adică nu se văd
pe direcţia de proiectare respectivă;

 lanţurile de cotă de regulă nu se închid;

 nu se recomandă înscrierea unei cote între o suprafaţă

plană şi o suprafaţă cilindrică sau sferică;

 direcţiile liniilor de cotă nu trebuie să coincidă cu cele ale

liniilor de haşură sau ale liniilor de contur.

43
 CURS 3

La sfârşitul operaţiei de cotare, fiecare cotă înscrisă

trebuie să poată fi înscrisă între una dintre cele trei categorii de
cote:

 cote de formă sunt cotele care determină dimensiunile

formelor geometrice simple din care este alcătuită piesa;

 cote de poziţie sunt cotele care determină poziţia reciprocă a

formelor geometrice din care este alcătuită piesa;

 cote de gabarit sunt cotele care determină dimensiunile

paralelipipedului în care se poate înscrie piesa.

44
 CURS 3

Urmărind această metodologie de cotare se previne:

 înscrierea întâmplătoare a cotelor;

 apariţia cotării incomplete;

 apariţia supracotărilor.

45
CURS 3

Piesa este prezentată în proiecţie axonometrică

46
CURS 3
Piesa este prezentată în proiecţie ortogonală

47
 CURS 3

Sunt înscrise cotele care definesc diametrele

suprafeţelor cilindrice interioare şi exterioare.

Acestea se înscriu din interior spre exterior, alternativ

stânga dreapta faţă de linia de axă.

48
 CURS 3

Sunt înscrise cotele referitoare la lungimile

suprafeţelor cilindrice interioare.

49
 CURS 3

Sunt înscrise cotele referitoare la lungimile

suprafeţelor cilindrice exterioare separat faţă de cele
interioare.

50
 CURS 3

Sunt înscrise cotele care nu au putut fi scrise mai

înainte, pe reprezentarea simplificată din planul lateral.

51
 CURS 3

Schiţa este desenul executat cu mâna liberă, în limita

aproximaţiei vizuale, păstrând proporţia elementelor
geometrice, întocmită pe baza unor reguli de reprezentare
grafică.
grafică

Executarea corectă a unei schiţe presupune

parcurgerea următoarelor etape:

1. STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI

2. ETAPA DE EXECUŢIE GRAFICĂ A SCHIŢEI

52
 CURS 3

a) alegerea formatului, trasarea indicatorului şi trasarea

dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecţiilor cu linie
subţire la distanţele x, y, determinate cu ajutorul relaţiilor:

b  30  L  l
20  x   80,
3
a  20  l  h
10  y   50,
3
unde L, l, h sunt dimensiunile de gabarit ale piesei aproximate
vizual;

53
 CURS 3

Trasarea dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecţiilor

54
 CURS 3
 trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice ce
compun piesa cu linie punct subţire, în toate proiecţiile depăşind
cu 2 – 3 mm conturul proiecţiei, adică dreptunghiul de încadrare;

 trasarea conturului exterior concomitent în toate proiecţiile,

iile
respectând corespondenţa între proiecţii, a elementelor
geometrice din care se compune piesa, cu linie continuă subţire;

 după ce s-a stabilit traseul de secţionare cu linie subţire, a

filetelor, racordărilor, muchiilor reale şi fictive, se trasează
conturul interior şi se şterg liniile de delimitare a proiecţiilor;
iilor

 cotarea schiţei constă în:

 măsurarea dimensiunilor piesei;
 înscrierea pe desen a cotelor de poziţie,
ie apoi a celor de
formă, precum şi înscrierea simbolurilor;
simbolurilor 55
 CURS 3

 haşurarea suprafeţelor după secţionare;

 îngroşarea liniilor de contur exterior şi interior;

 înscrierea stării suprafeţelor, a toleranţelor de

dimensiuni, a toleranţelor de formă şi poziţie, a condiţiilor
tehnice;

 completarea indicatorului;

 verificarea schiţei.

56
CURS 3
Să se coteze după model arborele drept

57
CURS 3

58