Sunteți pe pagina 1din 8

dr.ing. Liviu Prun ă

COTAREA ÎN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL

Defini ţ ie:

Cotarea este operaţ ia prin care se indică pe desen toate dimensiunile necesare execuţ iei piesei. Principiile ş i metodele generale de executare a cotării, aplicabile desenelor tehnice din toate domeniile (arhitectură, construcţ ii, mecanic etc.), sunt prevăzute în standardul SR ISO

129:1994.

1. Elementele cotării

Elementele cotă rii sunt: cota, linia de cot ă , liniile ajut ă toare de cot ă , liniile de indica ţ ie, extremitatea liniei de cot ă ş i punctul de origine.

1.1 Cota

Defini ţ ie:

ă ş i punctul de origine . 1.1 Cota Defini ţ ie: Figura 1 Elementele cot

Figura 1 Elementele cot ă rii

Cota este valoarea numerică a unei dimensiuni, înscris ă pe desen direct sau prin linii, simboluri ş i note. Cotele se înscriu

deasupra liniei de cot ă, la o distan ţă de 1 …2 mm de acestea ş i, de preferinţă, către mijlocul locul lor. Pentru scrierea cotelor se folosesc cifre arabe a căror dimensiune se alege din ş irul de valori nominale ale

scrierii standardizate, dar nu mai mici de 3,5mm.

1.2 Linia de cotă

Defini ţ ie:

Linia de cotă este linia deasupra căreia se înscriu valorile numerice ale cotelor. Aceasta se traseaz ă cu linie continuă sub ţ ire, paralel ă cu linia de contur a proiec ţ iei piesei ş i, la o distan ţă de minim 7mm de acesta.

Linia de cot ă se execut ă ş i sub forma unor arce de cerc în cazul cot ării dimensiunilor unghiulare (figura 2) sau, în cazul cot ării lungimii arcelor de cerc (figura 3).

cazul cot ă rii lungimii arcelor de cerc (figura 3) . Figura 2 Cotarea unei dimensiuni

Figura 2 Cotarea unei dimensiuni unghiulare

arcelor de cerc (figura 3) . Figura 2 Cotarea unei dimensiuni unghiulare Figura 3 Cotarea lungimii

Figura 3 Cotarea lungimii arcelor de cerc

Cotarea în desenul tehnic industrial

Figura 5 Cotarea razelor de curbur ă Figura 4 Combina ţ ie de puncte cu
Figura 5 Cotarea
razelor de curbur ă
Figura 4 Combina ţ ie
de puncte cu s ă ge ţ i
curbur ă Figura 4 Combina ţ ie de puncte cu s ă ge ţ i Figura

Figura 6 Linie de cot ă

frânt ă ,

când

centrul

de

curbur ă

nu

poate

fi

determinat

Linia de cot ă este prev ăzut ă la ambele capete cu

s ăgeţ i (Figura 1 ),

combinaţ ii

puncte cu s ăgeţ i

(Figura 4).

de

bare

sau

Linia de cot ă

s ăgeat ă

doar la un singur

capăt când se coteaz ă razele de curbură

acest

caz cel ălalt capăt este pozi ţ ionat în centrul razei, centru care poate fi balustrat, ca în exemplul

nostru, sau nu. Linia de cot ă poate fi frânt ă în cazul cot ării razelor de curbură foarte mari, al căror centru nu poate fi determinat la scara desenului (figura 6).

poate

avea

(figura

5).

În

1.3 Liniile ajută toare de cotă

Defini ţ ie:

Liniile ajută toare de cotă sunt liniile care indică suprafeţ ele sau planele între care se înscriu cotele.

Figura 7 Linii
Figura
7
Linii

ajut ă toare de cot ă

înclinate

Figura 8 Linii de
Figura 8 Linii
de

contur folosite ca linii

ajut ă toare de cot ă

de contur folosite ca linii ajut ă toare de cot ă Figura 9 Linii de cot

Figura 9 Linii de cot ă folosite ca linii ajut ă toare de cot ă

Ele se traseaz ă cu linie continuă sub ţ ire, pornesc chiar de pe linia de contur ş i sunt, de regul ă, perpendiculare pe liniile de cot ă pe care le depăş esc cu 2 Pentru a nu afecta claritatea cotării, în unele cazuri (figura 7), liniile ajut ătoare de cot ă se pot trasa înclinat la 60°, faţă de liniile de contur. Ca linii ajut ătoare de cot ă pot si folosite liniile de contur ale proiecţ iei piesei (figura 8) sau, chiar prelungiri ale liniilor de cotă (figura 9).

dr.ing. Liviu Prun ă

dr.ing. Liviu Prun ă 1.4 indica ţ ie Liniile de Figura 10 Linie de indica ţ

1.4

indica ţie

Liniile

de

Figura 10 Linie de
Figura
10
Linie de

indica ţ ie terminat ă printr-un

punct

Servesc la indicarea unor prescripţ ii (figura 1 ), not ări convenţ ionale sau, a unei cote (figura 11 ) care nu poate fi înscris ă în mod obi ş nuit din lips ă de spaţ iu. Ele se traseaz ă

cu linie continuă sub ţ ire ş i se termină printr-o s ăgeat ă când se referă la un contur (figura 1 ), cu un punct îngroş at când se referă la o suprafaţă (figura 1 0) ş i, fără s ăgeat ă sau punct, când se referă la o linie de cot ă (figura 11 ).

Figura 11 Linii de indica ţ ie care se refer ă la linii de cot ă

1.5 Extremităţile liniei de cotă

Figura 12 Extremit ăţ ile liniei de cot ă
Figura 12 Extremit ăţ ile
liniei de cot ă
de cot ă Figura 12 Extremit ăţ ile liniei de cot ă Figura 13 Tipul de

Figura 13 Tipul de s ă geat ă folosit

Acestea pot fi de două tipuri: sub form ă de s ăgeat ă ş i sub form ă de linie scurt ă (figura 1 2). Aş a cum se poate vedea, săgeţ ile pot avea mai multe forme. Pentru a simplifica lucrurile noi vom folosi doar tipul de s ă geată prezentat cu ajutorul figurii 13. Observ ăm că s ăgeţ ile se sprijină întotdeauna pe linia ajut ătoare de cotă, fără a o depăş i.

1.6 Punctul de origine

cot ă , f ă r ă a o dep ăş i. 1.6 Punctul de origine

Figura 14 Punctul de origine

Indicarea originii pe un desen se face printr-un cerc mic, neînnegrit, cu diametrul de aproximativ 3 mm, (figura 1 4).

Cotarea în desenul tehnic industrial

Observa ţ ii: Figura 17 Figura 16 Cotarea calotelor Cotarea sferelor sferice a) Figura 15
Observa ţ ii:
Figura 17
Figura 16
Cotarea calotelor
Cotarea sferelor
sferice
a)
Figura
15
Cotarea
Cotarea elementelor identice se face aş a cum este
exemplificat în figura 1 5. Se poate scrie fie „4g ă uri
ΦΦΦΦ12” fie „4 x ΦΦΦΦ 12”

b) Cotarea sferelor se face într-o singură proiecţ ie, amplasând înainte de simbolul pentru diametru - Φ,

simbolul: S, (figura 1 6). c) Ca ş i în cazul sferei, calota sferică se coteaz ă într-o singură proiecţ ie, amplasând înaintea simbolului pentru raza de racordare - R, simbolul: S, (figura 1 7).

elementelor identice

2. Simboluri folosite la cotare

În unele cazuri pentru a putea înţ elege corect forma geometrică a pieselor, cotele înscrise pe desen sunt precedate, după caz, de simboluri grafice. În tabelul 1 sunt prezentate simbolurile care sunt folosite la cotare.

Tabelul 1 Simboluri folosite la cotare

Simbol

 

Explicaţii

Exemplu

Φ

Se amplaseaz ă înaintea cotei dacă se indică un diametru (figurile

Φ 20

1

,7), cu excepţ ia cazului în care se cotează un filet.

R

Se amplaseaz ă înaintea cotei dacă se indică o raz ă de curbură (figura 5,6).

R 1 5

     

!

Se traseaz ă deasupra cotei, dacă se indică lungimea unui arc de cerc (figura 3).

8

Se înscrie înaintea cotei dac ă se indic ă latura unui p ă trat (figura

Se înscrie înaintea cotei dacă se indică latura unui pătrat (figura 1 0).

Se înscrie înaintea cotei dac ă se indic ă latura unui p ă trat (figura 1

1

5

SΦ

Se înscrie înaintea cotei dacă se indică raza unei sfere (figura 1 6 ).

SΦ 20

SR

Se înscrie înaintea cotei dacă se indică raza unei calote sferice (figura 1 7).

SR 1 8

Se înscrie înaintea valorii unei conicit ăţ i (figurile 23, 24) ; vârful simbolului este

Se înscrie înaintea valorii unei conicităţ i (figurile 23, 24); vârful simbolului este orientat spre vârful conului.

înaintea valorii unei conicit ăţ i (figurile 23, 24) ; vârful simbolului este orientat spre vârful
Se înscrie înaintea valorii unei înclin ă ri (figuile 25, 26) ; vârful simbolului este

Se înscrie înaintea valorii unei înclinări (figuile 25, 26); vârful simbolului este orientat spre vârful unghiului prismei.

înaintea valorii unei înclin ă ri (figuile 25, 26) ; vârful simbolului este orientat spre vârful

=

Egalitate informativă de cote.

= Egalitate informativ ă de cote.

dr.ing. Liviu Prun ă

3. Reguli de înscriere a cotelor pe desene

Liviu Prun ă 3. Reguli de înscriere a cotelor pe desene Figura 18 Pies ă reprezentat

Figura 18 Pies ă reprezentat ă pe jumă tate. Semnele „=” de pe axa ne spun c ă piesa este simetric ă în raport cu axa respectivă . Linia de cot ă depăş e ş te axa cu 5-1 0mm.

Figura 19 Cotarea a mai mult de patru cercuri concentrice Figura 20 Gruparea cotelor referitoare
Figura 19 Cotarea a mai
mult
de
patru cercuri
concentrice
Figura 20 Gruparea
cotelor referitoare la
dimensiunile interioare
ş i exterioare ale piesei

Vom prezenta mai jos cele mai importante reguli de cotare:

!"Înscrierea cotelor se face astfel încât s ă poat ă fi citite de jos în sus ş i din dreapta proiecţ iei, în raport cu baza formatului pe care este trasat indicatorul. !"Când spaţ iile afectate cotării nu permit înscrierea cotelor se folosesc linii de indicaţ ie (figura 11 ). !"În cazul pieselor lungi, cu profil constant, reprezentate întrerupt, linia de cotă se traseaz ă complet între liniile ajutătoare de cot ă. !"Dacă cotele înscrise reprezintă o alt ă scară, acestea se subliniaz ă.

!"La piesele de revolu ţ ie, cotele se înscriu alternativ, de o parte ş i de alta a axei (figura 1 ). Când nu este posibil acest lucru, cotele se pot înscrie pe ax ă cu condi ţ ia ca în zona respectivă axa s ă se întrerupă. !"Putem scrie o cot ă pe o suprafaţă haş urat ă, cu condi ţ ia ca în zona respectivă liniile de haş ură s ă se întrerup ă. !"În cazul pieselor simetrice reprezentate combinat (vederi ş i secţ iuni), liniile de cot ă referitoare la diametre se traseaz ă întrerupt, depăş ind cu 5-

1 0mm axa de simetrie (figura 20). Regula se aplică

ş i pieselor simetrice reprezentate pe jumătate (figura 1 8). !"În cazul cot ării a mai mult de 4 cercuri concentrice se pot cota doar 4 dintre acestea în interiorul conturului, restul diametrelor trebuind scoase în afară, cu ajutorul liniilor de indicaţ ie (figura 1 9). !"Atunci când pe o aceeaş i proiecţ ie trebuie date atât dimensiuni interioare cât ş i dimensiuni exterioare, cotele care se referă la exteriorul piesei se grupeaz ă de o parte a proiecţ iei, iar cele care se referă la interiorul piesei, de cealaltă parte a proiecţ ie (figura 20).

!"Când pe o aceeaş i parte a unei proiecţ ii trebuie înscrise mai multe cote, întâi se înscriu cotele cu dimensiuni mai mici, apoi cele cu dimensiuni mai mari. !"Elementele identice ş i dispuse simetric pe aceeaş i proiecţ ie se coteaz ă o singură dat ă (figura 1 5).

!"Când o pies ă este complet determinată într-o singură proiecţ ie (de regul ă piesele foarte sub ţ iri) grosimea acestora se noteaz ă la capătul unei linii de indicaţ ie (figura 1 0), sau în interiorul acestora.

Cotarea în desenul tehnic industrial

Este interzis:

#"A trasa liniile de cot ă pe liniile de contur sau în prelungirea lor. #"A intersecta liniile de cot ă între ele. #"A intersecta o linie de cot ă cu o linie ajut ătoare de cotă.

Nu se recomandă:

#"S ă se suprapună linia de cotă cu o linie de ax ă. #"S ă se coteze elementele acoperite. #"S ă se folosească linii ajut ătoare prea lungi.

4. Cotarea te şiturilor

Distingem două situaţ ii:

a) pentru teş iturile la 45° cotarea se face ca în exemplul din figura 21 ;

b) pentru alte valori ale teş iturii, decât cele de 45°, cotarea se face ca în exemplul din figura 22, adică se coteaz ă separat distanţ a de teş ire ş i unghiul sub care se face teş irea.

Figura 21 Cotarea te ş irilor când unghiul este egal cu de 45°
Figura 21 Cotarea te ş irilor când
unghiul este egal cu de 45°

Observa ţ ie:

irilor când unghiul este egal cu de 45° Observa ţ ie: Figura 22 Cotarea te ş

Figura 22 Cotarea te ş irilor când unghiul difer ă de 45°

Dacă toate teş iturile de pe un desen au aceleaş i dimensiuni (de exemplu 3x45°), se poate scrie deasupra indicatorul textul „Toate teş iturile sunt 3x45° ” fără a mai cota teş iturile pe desen.

dr.ing. Liviu Prun ă

5. Notarea conicit ăţ ii şi înclinării

5.1 Conicitatea

Defini ţ ie:

Conicitatea reprezint ă raportul între diferenţ a diametrelor a două secţ iuni ale unui con ş i distanţ a dintre ele, (relaţ ia (1 ) ş i figura 23) :

1

Φ

a

− Φ

b

=

l Valorile standardizate ale conicităţ ii se aleg din urm ătoarele ş iruri:

c

(1 )

#"1 :3; 1 :5; 1 : 1 0; 1 :20; 1 :50; 1 : 1 00; 1 :200; 1 :500. #"1 :4; 1 :6; 1 :7; 1 : 1 2; 1 : 1 5; 1 :30.

Prezent ăm în figura 24 un exemplu de cotare a unei conicităţ i.

m în figura 24 un exemplu de cotare a unei conicit ăţ i. Figura 23 Calculul

Figura 23 Calculul conicit ăţ ii

unei conicit ăţ i. Figura 23 Calculul conicit ăţ ii Figura 24 Exemplu de cotare a

Figura 24 Exemplu de cotare a unei conicit ăţ i

4.2 Înclinarea

Defini ţ ie:

Înclinarea (la poliedre) este raportul dintre diferenţ a lungimii laturilor a ş i b ş i, dublul distan ţ ei (2 x l) dintre acestea (relaţ ia (2) ş i figura 25).

1

a

b

=

i

2

l

(2)

În figura 26 prezentăm un exemplu de notare a înclinării.

Figura 25 Calculul înclin ă rii
Figura 25 Calculul înclin ă rii
exemplu de notare a înclin ă rii. Figura 25 Calculul înclin ă rii Figura 26 Exemplu

Figura 26 Exemplu de cotare a unei înclină ri

Cotarea în desenul tehnic industrial

Bibliografie:

1

.

***

***, 1 994

SR ISO 129: 1 994

2. Dale Ni ţ ulescu Precupe ţ u

Constantin Theodor Paul, 1 990

„Desen tehnic industrial pentru construcţ ii de maş ini”, Ed. Tehnic ă , Bucure ş ti

3. Popa

Constantin

„Desen tehnic. Desen industrial. Elemente pentru desen de instala ţ ii.

Strobel

Gheorghe

Elemente de grafică asistat ă de calculator”, Ed. „Gh. Asachi”, Ia ş i

Anghel

Alina

Prun ă

Liviu

Onofrei

Ligia

Romanescu

Camelia

Dă n ă il ă

Wanda

Antonescu

Ion, 1996