1.1.

Notiuni fundamentale despre roti dintate.

Clasificare si descriere. Rotile dintate sunt foarte raspandite in industria constructoare de ma sini, ele intalnindu-se in aproape toate 333g64d transmisiile mecanice. Se intal nesc in majoritatea subansamblelor, cum sunt : cutiile de viteza avand diverse d estinatii. Rotile dintate pot transmite miscarea intre doua axe de rotatie parale le sau incrucisate . Partile componente ale rotilor dintate sunt: coroana butuc disc spite Deoarece rotile dintate se proiecteaza si se executa intr-o mare diversitate, at at in ceea ce priveste forma lor constructiva, cat si in ceea ce priveste forma danturii, clasificarea lor se face dupa mai multe criterii, avand in vedere form a geometrica a piesei care determina de cele mai multe ori si particularitati te hnologice de prelucrare. Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi clasificate d upa urmatoarele criterii: . Dupa forma si pozitia dintilor: cu dantura dreapta interioara sau exterioara cu dantura inclinata exterioara sau interioara cu dantura in V sau VV cu dantura profil evolventic cu dantura profil cicloidal, arc de cerc, octoidal, spirala arhimedica cu dinti bombati cu dinti curbi cu dinti cu sectiunea variabila (conici) cu dinti din bolturi . Dupa tipul de angrenaj pe care poate sa-l formeze, in functie de pozitia relat iva a axelor: angrenaje cu axe paralele angrenaje cu axe concurente angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90 angrenaje cu axe incrucisate in spatiu angrenaje cu axe fixe sau mobile angrenaje cu cremaliera . Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul lor sunt clasif i- cate in: angrenaje cilindrice angrenaje conice angrenaje melcate angrenaje hiperboloide angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolic i. . Dupa forma constructiva: roti dintate monobloc roti dintate baladoare (formate din 2,3 si 4 roti dintate) coroane dintate roti dintate formate din mai multe bucati roti dintate cu un numar minim de dinti (1-2) si cu un numar de dinsi nelimitat (cremaliere) . Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate: din aliaje feroase din aliaje neferoase din materiale plastice din textolit, ebonita din cauciuc vulcanizat

din lemn de esenta tare . Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate: prin turnare prin presare prin stantare prin trefilare prin deformare plastica superficiala prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice prin aschiere prin electrocoroziune prin coroziune chimica prin procedee combinate . Dupa felul contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere: cu contact liniar cu contact punctiform cu raport de transmitere variabil 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A PRODUSELOR, STABILIREA ITI NERARIULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase. Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza dec iziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul. 2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului fig. 1 - Inaltimea dintilor h Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re > Rb, iar in interior, de cercul interior Ri< Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund. - Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercu l de baza si cel exterior. - Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel exterior. - Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi exista relatia a + b = h Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De. - Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercu l de rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acela si sens a doi dinti alaturati. - Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei ro ti dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate. Modulul se alege conform STAS 822 - 61 - Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti al celor doua roti z1 si z2. Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata prin parametrii de baza. 2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drep ti In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii: fig. 2 O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dinta te ?1, ?2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta. a - unghiul de angrenare

c1, c2 - cercurile de baza ale danturii Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior) Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior) P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia c entrelor si care este determinata pentru raportul de transmitere. cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p s i care permit reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor do ua cercuri. Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma: S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile ex terioare. 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A PRODUSELOR, STABILIREA ITI NERARIULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase. Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza dec iziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul. 2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului fig. 1 - Inaltimea dintilor h Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re > Rb, iar in interior, de cercul interior Ri< Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund. - Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercu l de baza si cel exterior. - Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel exterior. - Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi exista relatia a + b = h Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De. - Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercu l de rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acela si sens a doi dinti alaturati. - Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei ro ti dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate. Modulul se alege conform STAS 822 - 61 - Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti al celor doua roti z1 si z2. Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata prin parametrii de baza. 2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drep ti In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii: fig. 2 O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dinta te ?1, ?2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta. a - unghiul de angrenare c1, c2 - cercurile de baza ale danturii Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior) Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior)

P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia c entrelor si care este determinata pentru raportul de transmitere. cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p s i care permit reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor do ua cercuri. Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma: S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile ex terioare. 3. STABILIREA MATRICII DE PROPRIETATI PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PRODUS UL.IERARHIZAREA LOR SI STABILIREA PONDERII DE IMPORTANTA RELATIVA 3.1.Alegerea preliminara a marcilor de materiale Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucreaz a angrenajul. Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine fortele care solicita angrenajul, viteza periferica, caracterul solicitarilor (constante sau cu socuri), conditiile de functionare fara zgomot, conditiile de mediu. In functie de solicitari, se recomanda: 1) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice reduse, cupri nse intre 0,5 si 2 m/s se recomanda folosirea aliajelor neferoase pe baza de zin c sau cupru, materiale termoplastice si aliaje feroase: otel si fonta; 2) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice medii, cuprin se intre 2 si 8 m/s se recomanda oteluri semidure nealiate sau slab aliate, prec um si fonte. Aceste roti se intalnesc la reductoare de dimensiuni mari , la unel e masini de ridicat si transportat, la masini agricole, combine miniere etc.; . In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi metalice ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se pr in metalurgia pulberilor. Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalel or, sau amestecuri metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea s emifabricatelor pentru roti dintate. Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei cons tructii determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de fabrica tie nivelul performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge. Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru utilizarea rationala a materialelor in general avand ca obiectiv cresterea eficientei si co mpetitivitatii masinilor, utilajelor si constructiilor. OLC 45 OLC 60 18 Mo Cr Ni 13 21 Mo Mn Cr 12 33 Mo Cr 11 3.2. Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile analizate si stabilirea cali ficativelor de apreciere O utilizare rationala a unui material inseamna de fapt prevederea sau utilizarea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitat e ale piesei in conditiile unui pret de cost minim. Rolul proiectantului este foarte important atat in stabilirea conceptiei de baza a proiectului cat si in determinarea cerintelor minime impuse materialului si in consecinta alegerea acestuia. Experienta tarilor industriale demonstreaza ca trebuie sa se tina cont de dotarea tehnologica a intreprinderii pentru a evita consumurile nejustificat e de materiale scumpe . De aceea proiectantul are intreaga responsabilitate pent ru asigurarea unor performante satisfacatoare ale piesei pe care o concepe la un pret de cost minim. Astfel el trebuie sa prevada pe langa marca de otel adecvata si cond itiile tehnologice (tratamente termice, tehnologii de prelucrare etc.) care sa p ermita obtinerea in piesa finita a caracteristicilor tehnice necesare precum si

metodele de control in masura sa conduca la realizarea acestuia conform cerintel or impuse . TABEL 5 Marca otelului Tratament termic Limita de oboseala Rezistenta la rupere Conditii de temperatura Medii de racire OLC 45 C = 840C r = 400C apa 360 610 OLC 60 C = 820C r = 580C ulei apa 406 965 21 MoMnCr 12 C = 840C r = 190C ulei apa 452 1186 18 MoCrNi 13 C = 840C r = 190C ulei apa 480 1092 33MoCr11 C = C r = C 3.3. Selectia materialului optim pe baza ponderii de importanta relativa a propr ietatilor La alegerea materialului proiectantul trebuie sa gaseasca solutia optima avand i n vedere unul sau mai multe din urmatoarele considerente : a) valorificarea experientei proprii in realizarea pieselor cu destinatie si milara; b) utilizarea materialelor economice si usor procurabile; c) valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului astfel incat sa se compenseze caracteristicile de rezistenta, mai reduse ale acestuia; d) dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea in care se va realiza piesa. a) Valorificarea experientei proprii in realizarea de piese cu destinatie simila ra. Acest sistem s-a raspandit tot mai mult datorita urmatoarelor elemente: 1. Ofera proiectantului o siguranta tehnica si psihologica mai mare ca urmare a folosirii unui material cunoscut si verificat. 2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite domenii de utilizare. 3. Se permite o unificare si standardizare a tehnologiei utilizate in intreprind erile constructoare de masini. 4. Este usurata activitatea de aprovizionare. b) Promovarea si utilizarea materialelor economice si usor procurabile La stabilirea gamelor de materiale se tine cont de domeniul de utiliza re si economic. c) Valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului Dintre cele mai importante proprietati tehnologice ale rotilor dintate fac parte comportarea la tratament termic, aptitudinea de prelucrare a materia lelor plastice etc. Uneori proprietatile tehnologice sunt antagoniste celor de rezistenta mecanica fiind necesar stabilirea unui compromis optim.