Masini pentru prelucrarea danturi Dantura rotilor dintate poate fi prelucrata intr-o singura operatie, de taiere a dintilor din

plin (cazul rotilor dintate de precizie redusa), sau din doua sau chiar trei operatii (cazul rotilor dintate de precizie ridicata), cand dupa oper atia de taiere a dintilor se recurge si la operatii de finisare sau de superfini sare. Se cunosc diferite procedee de taiere a danturilor, de finisare si de superfinis are, pentru fiecare procedeu existand cate o masina tip, specializata in operati a respectiva. Dupa modul de generare a profilului dintilor (curba generatoare G) procedeele de danturare pot fi impartite in doua grupe, avand la baza metode de lucru princip ial diferite: - metoda copierii, la care profilul dintilor se obtine prin copierea profilului sculei sau al unui sablon; - metoda rularii, la care profilul dintilor se obtine pe cale cinematica, ca inf asuratoare a pozitiilor succesive ale profilului dintilor sculei, ca urmare a an grenarii sculei cu roata de prelucrat, respectand legile angrenarii. Deoarece danturile rotilor dintate cilindrice difera ca geometrie de cea a rotil or conice, exista masini specializate diferite pentru prelucrarea celor doua tip uri de danturi. 1. Masini pentru prelucrarea rotilor dintate cilindrice. 1.1. Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin copiere cu scule profilate. Aceasta metoda se poate realiza prin procedeul frezarii (mai raspandit), sau pri n mortezare. Procedeul frezarii se utilizeaza la prelucrarea rotilor dintate de precizie redu sa, care nu lucreaza la turatii si puteri mari, sau ca operatie de degrosare a d anturii rotilor, care ulterior sunt finisate pe masini de danturat prin rulare. Pentru prelucrarea danturilor cu module mici se utilizeaza, ca scule, frezele di sc modul, la module mari frezele deget modul, iar la operatiile de degrosare fre ze disc sau deget cu profil trapezoidal. Prelucrarea se poate realiza pe masinile universale de frezat, utilizand ca acce soriu capul divizor universal, sau pe masini specializate. Principiul prelucrarii danturilor prin copiere cu scule profilate este prezentat in figura 5.76,a, pentru prelucrarea cu freza disc modul si in figura 5.76, b p entru prelucrarea cu freza deget modul. Ambele scule au intr-o sectiune axiala p rofilul golului dintre dinti si se regleaza astfel incat sa ocupe o pozitie sime trica fata de directia radiala a rotii de prelucrat. Sculele, initial deplasate axial fata de piesa, se regleaza la adanci-mea de tai ere a profilului dorita (miscarea de pozitionare radiala wpr ) si executa miscar ea principala de aschiere nS. Piesa executa miscarea de avans longitudinal wl in tr-un sens, in vederea prelucrarii golului pe toata latimea ei, dupa care vine r apid in pozitia initiala si executa miscarea de divizare wd, de rotatie cu unghi ul dintre doi dinti, in vederea prelucrarii

golului urmator, s.a.m.d. pana la prelucrarea tuturor dintilor. Prelucrarea se p oate realiza din una sau mai multe treceri, pana la obtinerea inaltimii necesare a dintelui. Atunci cand prelucrarea se executa pe masinile de frezat universale, miscarea de avans wl este realizata de sania longitudinala a masinii, iar misca rea de pozitionare wpr de consola acesteia (miscarea wv , fig.5.36). Deoarece profilul frezei disc modul corespunde cu profilul golului in sectiune n ormala, la prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti intre axa sculei si a pie sei se regleaza Fig.5.77 Fig.5.77 unghiul j =90 (fig.5.77,a); la prelucrarea rotilor cu dinti inclinati cu unghiul bp (fig.5.77,b), unghiul dintre axe are valoarea j = 90 bp ( in functie de sensul elicei directoare a dintilor). Unghiul j se regleaza prin rotirea saniei longitu dinale in miscarea wr. Miscarea de divizare wd si generarea elicei directoare a dintilor se realizeaza cu ajutorul capului divizor universal montat pe masa masi nii. Profilul golului dintre dinti la o roata dintata depinde de modul si de numarul de dinti, astfel incat pentru fiecare roata ar fi necesara o scula cu profilul r espectiv. n scopul rationalizarii fabricatiei si exploatarii acestor scule, ele s e executa cu un profil unic pentru un inerval de numere de dinti ,astfel incat p entru fiecare modul exista un set de 8 freze. La realizarea unei prelucrari se a lege freza corespunzatoare intervalului in care se incadreaza numarul de dinti a l piesei de prelucrat. Datorita diferentelor dintre profilele teoretice ale piesei si scule i, dificultatilor de realizare cu o precizie ridicata a profilului sculei si reg lajelor multiple necesare in vederea prelucrarii, aplicarea metodei pe masinile de frezat universale conduce la precizii de prelucrare si productivitati reduse, astfel incat acest procedeu se utilizeaza la realizarea pieselor nepretentioase , la o productie de unicate sau serie mica. Fig.5.78 Fig.5.78 Performante superioare se obtin la aplicarea metodei pe masinile spe cializate de frezat cu freza deget, destinate productiei de serie. n acest caz se utilizeaza o scula proiectata special pentru piesa respectiva, iar miscarile de lucru sunt realizate prin cinematica masinii in ciclu semiautomat, astfel incat atat precizia de prelucrare cat si productivitatea sunt mult mai mari. Principiul constructiv si functional al unei ma-sini de frezat cu freza de-get e ste prezentat in fi-gura 5.78, in care s-au notat:1-batiu;2-papusa fi-xa; 3,7-lu nete de sustine-re; 4-sanie longitudinala; 5-cap de frezat; 6-arbore principal p ortscula; 8-papusa mobila. Miscarile executate au aceeasi semnificatie ca in figura 5.76, avand in plus miscarea de avans circular wc, care combinata cu wl genereaza cinematic elicea directoare a dintilor. Aceste masini se folosesc la prelucrarea rotilor dintate de dimensiu ni mari, permitand prelucrarea danturilor drepte, inclinate, in V si in W.

Fig.5.76 Fig.5.76

1.2. Masini de danturat roti cilindrice prin rulare. Aceste masini permit realizarea curbei generatoare (profilul dintelu i) pe cale cinematica, prin combinarea unor miscari simple, de rotatie si transl atie, in cadrul procesului de rulare. 1.2.1. Principiul rularii. Rularea este rostogolirea fara alunecare a unei curbe convexe pe o a lta curba, cu pastrarea permanenta a unui punct de tangenta. Fig.5.79 Fig.5.79 Profilul generator cel mai raspandit la rotile dintate cilindrice es te evolventa circulara, o curba plana generata ca traiectorie a unui punct situa t pe o dreapta care ruleaza pe un cerc (fig.5.79). Practic, pe masinile-unelte, exista doua posibilitati de realizare a rularii: cu dreapta mobila si cu dreapta fixa. Rularea cu dreapta mobila (fig.5.79,a) se obtine deplasand dreapta D dupa directia sa cu viteza de rulare wR si imprimand cercului Cb o miscare de r otatie in jurul punctului fix O, cu viteza unghiulara w, astfel incat sa fie ind eplinita conditia de rulare, adica viteza ambelor curbe in punctul K de tangenta sa aiba aceeasi valoare: . (5.37)

Daca la un moment dat punctul M a generat evolventa EV cu baza in A, prin rulare el ajunge in M , iar A in A , evolventa EV, deplasandu-se in E V. Conditi a de rulare permite scrierea egalitatilor: ; ;. Dreapta D este in permanenta nor mala la evolventa, iar tangenta T se deplaseaza paralel cu ea insasi din T in T . Rularea cu dreapta fixa (fig.5.79, b) presupune realizarea ambelor m iscari, atat a rotatiei w cat si a translatiei wR de catre cercul Cb, al carui c entru O se deplaseaza pe o directie paralela cu D, datorita cuplei de translatie formata din sania S si ghidajul G. Evolventa generata trece permanent prin punc tul fix M, tangenta T fiind de asemenea fixa. n ambele cazuri de rulare, daca in locul tangentei T vom avea muchiil e dintilor unei scule aschietoare, care se deplaseaza perpendicular pe dreapta D , acestea vor prelucra pe piesa (avand centrul in O) flancul unui dinte profilat dupa o evolventa obtinuta ca infasuratoare a pozitiilor succesive ale muchiei T . Prin inversarea sensului de rulare, in mod similar poate fi obtinut si celalal t flanc al dintelui. Fig.5.80 Fig.5.80 La schemele din figura 5.79, cercul pe care se realizeaza rularea, Cb, este denu

mit cerc de baza. Rularea pe cercul de baza prezinta dezavantajul ca este utiliz at, teoretic, un singur punct de pe muchia aschietoare a sculei (practic, o zona redusa in jurul punctului M), ceea ce determina uzarea rapida a acesteia. Pentr u exploatarea integrala a sculei, in practica rularea se realizeaza pe un cerc d e raza mai mare, Rr, numit cerc de rostogolire (Cr), muchia aschietoare a sculei S avand o pozitie inclinata fata de tangenta T, cu un unghi a (fig.5.80) denumi t unghi de angrenare. Elementul fictiv, avand profilul trapezoidal cu flancurile inclinate cu unghiul a, care genereaza evolventa prin rularea dreptei de rostogolire Dr p e cercul de rostogolire Cr, poarta denumirea de cremaliera de generare, iar scul a cu acelasi profil se numeste cutit pieptene (sau cutit cremaliera). Cremaliera de generare este de fapt o roata dintata degenerata, avan d Rr = (cercul sau de rostogolire degenereaza in dreapta Dr). Rularea se poate p roduce la fel de bine cu o roata dintata cu raza finita, profilul dintelui deven ind in acest caz evolventic, iar rularea realizandu-se prin rostogolirea fara al unecare a celor doua cercuri de rostogolire; evolventele dintilor celor doua rot i sunt curbe reciproc infasuratoare, iar scula avand un astfel de profil se nume ste cutit roata. Metoda prelucrarii danturii prin rulare este superioara metodei copi erii, asigurand atat o precizie de generare cat si o productivitate mai mare, ia r sculele pot prelucra roti dintate cu orice numar de dinti, singura restrictie fiind modulul, care trebuie sa fie acelasi. Procedeele de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin rulare su nt urmatoarele: - prin frezare cu freza melc; - prin mortezare cu cutit roata; - prin mortezare cu cutit cremaliera. 1.2.2. Masini de danturat prin frezare cu freza melc. Freza melc are forma unui melc (o roata dintata cu dinti inclinati s i numar foarte mic de dinti) la care s-au practicat un numar de canale perpendic ulare pe elicea melcului, in scopul crearii fetei de degajare a dintilor, obtina ndu-se astfel o scula aschietoare profilata. Fata de asezare a dintilor se detal oneaza; scula este fabricata din otel rapid. Profilul dintilor pe fata de degaja re corespunde cremalierei de generare, care in procesul prelucrarii va rula cu s emifabricatul. Principiul cinematic al prelucrarii cu freza melc rezulta din figura 5.81, in care este Fig.5.81 Fig.5.81 prezentata structura lantului cinematic de rulare. Scula S primeste miscarea de rotatie nS care asigura realizarea vitezei principale de aschiere si constituie totodata un a din miscari-le componente ale rularii. Prin rotirea frezei profilul cremaliere i de generare se deplaseaza tangential fata de piesa cu viteza de rulare , pE fi ind pasul elicei melcului. Pie-sa P se roteste cu turatia nP care trebuie sa asi gure pe cercul de rostogolire o viteza tan-gentiala egala cu wR (conditia de rul

are), astfel incat se poate scrie: , (5.38) numarul de dinti al acesteia.

in care pP este pasul piesei, iar zP

Deoarece pentru o freza melc cu zS dinti (inceputuri) (pP fiind acel asi pentru doua roti in angrenare), inlocuind in relatia (5.38) se obtine condit ia de rulare: . (5.39)

Lantul cinematic de rulare asigura legatura cinematica intre miscari le nS si np, pentru indeplinirea cerintelor relatiei (5.39), reglarea lui realiz andu-se prin rotile de schimb de rulare RSR. Scriind ecuatia sa de transfer: , (5.40)

si tinand cont de relatia (5.39), se obtine formula de reglare a lantului de rul are: , (5.41)

in care CR este constanta lantului de rulare, specifica modelului de masina pe c are se face prelucrarea. Pentru prelucrarea unei roti dintate, pe langa miscarea principala n S si cea de rulare nP, mai sunt necesare una sau mai multe miscari de avans, exe cutate in functie de tipul rotii dintate si metoda de lucru. Principiul constructiv si functional al masinii de frezat cu freza m elc este prezentat in figura 5.82, in care s-au notat: 1 - batiu; 2 - montant; 3 - sanie axiala; 4 - suport rotativ; 5 - sanie tangentiala; 6-traversa de rigidi zare; 7 - papusa mobila; 8 - dorn portpiesa; 9 - montantul mesei; 10 - masa rota tiva; 11 - sanie radiala. Cinematica masinii permite realizarea urmatoarelor miscari: - nS miscarea principala de aschiere si componenta a rularii, executata de scula S; - nP - nPs miscarea de rotatie a piesei P in vederea rularii acesteia cu scula S; miscarea suplimentara de rotatie a piesei;

Fig.5.82 Fig.5.82

- wa - wt - wr - wpr

miscarea de avans axial, executata de sania axiala 3; miscarea de avans tangential, executata de sania tangentiala 5; miscarea de avans radial, executata de sania radiala 11; miscarea de pozitionare, de inclinare a axei sculei, realizata de suportul

rotativ 4; - wp miscarea de pozitionare a papusii mobile 7.

Miscarea de pozitionare wpr este necesara pentru reglarea unghiul j (fig.5.83, a, b) dintre axa sculei si axa piesei.Deoarece elicea frezei melc est e inclinata cu unghiul bS, Fig.5.83 Fig.5.83 scula trebuie pozitionata astfel incat directia tangentei la elice in punctul de contact cu piesa sa corespunda cu directia dintelui piesei. La prelucrarea roti lor din-tate cu dinti drepti (fig.5.83,a), unghiul j se calculeaza cu rela-tia , iar la prelucrarea rotilor cu dinti inclinati(fig.5.83,b), cu formula: . Pentru prelucrarea unei roti dintate, pe langa miscarea prin-cipala nS si cea de rulare nP, mai sunt necesare una sau mai multe miscari de avans, executate in functie de tipul rotii dintate si metoda de lucru. Miscarea de avans axial wa este executata de scula la prelucrarea ro tilor cilindrice, pentru taierea dintilor la aceeasi adancime pe toata latimea r otii (fig.5.83, a). Miscarea de avans tangential wt este executata de scula la prelucrarea rotilor c ilindrice prin metoda de lucru cu avans diagonal (combinarea avansurilor wa si w t in vederea utilizarii sculei pe toata lungimea ei) si la prelucrarea rotilor melcate pr in metoda cu avans tangential (fig.5.83, d). Miscarea de avans radial wr este executata de piesa in vederea reglarii adancimi i de taiere a dintilor, sau la prelucrarea rotilor melcate prin metoda cu avans radial (fig.5.83,c). Miscarea suplimentara nPs , executata de piesa, este necesara la prelucrarea rot ilor cu dinti inclinati, elicea directoare a dintilor fiind realizata pe cale ci nematica prin combinarea miscarilor wa si nPs (fig.5.83,b). Ea este executata, d e asemenea si la prelu-crarea rotilor cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati) prin metoda de lucru cu avans diago-nal, precum si la prelucrarea rotilor melca te prin metoda cu avans tangential (fig.5.83,d). Posibilitatile de prelucrare ale masinilor de danturat cu freza melc , au rezultat din cele prezentate mai sus, fiind urmatoarele: - roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, prin metoda de lucru cu avans axial sau diagonal (fig.5.83, a, b); - arbori canelati, prin aceleasi metode ca la rotile cilindrice, - roti cilindro-conice, prin combinarea avansului axial wa cu cel ra dial wr; - roti melcate, prin metoda cu avans radial (fig.5.83, c) sau cu ava ns tangential (fig.5.83, d); - melci cilindrici, prin metoda cu avans tangential si melci globoid ali, prin metoda cu avans radial, in ambele cazuri scula fiind un cutit roata mo

ntat in locul piesei, iar semifabricatul in locul frezei. Procedeul de prelucrare a danturilor cu freze melc prezinta urmatoar ele avantaje: - posibilitati largi de prelucrare; - productivitate ridicata, datorita aschierii si divizarii continue in cadrul rularii; prin utilizarea la operatiile de degrosare a frezelor melc cu doua inceputuri, productivitatea se dubleaza; - posibilitatea utilizarii aceleiasi scule la prelucrarea unor piese diferite, singura conditie fiind respectarea modulului; exceptie face prelucrar ea rotilor melcate, la care freza melc trebuie sa aiba parametrii caracteristici determinati in functie de melcul cu care va angrena roata melcata. Ca dezavantaje, pot fi considerate urmatoarele: - imposibilitatea prelucrarii rotilor mici la blocurile baladoare cu roti apropiate; - imposibilitatea prelucrarii danturilor interioare; - precizia de taiere a profilului este mai redusa decat la alte proc edee, fiind determinata numai de caracteristicile frezei melc si neputand fi inf luentata prin reglarea masinii; pentru cresterea preciziei, la finisare se recom anda utilizarea frezelor melc cu un singur inceput si avand un numar mare de din ti aschietori. Caracteristicile de mai sus, fac ca aceste masini sa fie cele mai ra spandite masini de danturat. 1.2.3. Masini de danturat cu cutit roata. Prelucrarea danturilor cu cutit roata se realizeaza cel mai frecvent prin mortezare, dar si prin rabotare, pe masini specializate. Cutitul roata are forma unei roti dintate, confectionata din otel ra pid, avand practicate unghiurile de degajare g si de asezare a (fig.5.85, a). Profilul dintilor este evolventic, sau o alta curba conjugata celei necesare de realizat pe piesa. Fig.584 Fig.5.84 Prelucrarea danturii cu cutit roata se bazeaza pe principiul generarii evolvente i cu dreapta mobila, structura lantului de rulare fiind prezentata in figura 5.8 4. Conditia de rulare in acest caz are forma: . (5.42) Scriind ecuatia de transfer a lantului cinematic de rulare: , (5.43)

si tinand cont de relatia (5.42), se obtine formula de reglare:

, avand aceeasi forma ca la prelucrarea cu freza melc.

(5.44)

Principiul prelucrarii danturilor prin mortezare cu cutit roata est e prezentat in figu- ra 5.85. Scula executa miscarea principala v, o miscare rectilinie alternativa, avand o c ursa de lucru (la coborare) si una pasiva (la ridicare). Pentru evitarea frecarilor dintre fetele de asezare ale dintilor sculei si supra fata prelucrata a piesei, scula executa si o miscare de pozitionare repetata wp, sincronizata cu miscarea v, de apropiere de piesa la inceputul cursei de lucru si de indepartare pe cursa de intoarcere. Simultan cu miscarea principala v, scula se roteste cu turatia nS, iar piesa cu turatia nP, ambele miscari fiind continue si reprezentand miscarea de rulare. Fig.5.85 Fig.5.85 Pentru reglarea adancimii de taiere a golului, piesa executa miscarea de avans r adial wr,conform schemei din figura 5.85,b. Pe parcursul fazei de degrosare, corespunzator unghiului bd de rotatie a piesei, din A in B , aceasta avanseaza radial pe adancimea td. n punctul B miscarea de avans radial se opreste, dar rularea continua inca o rota tie completa, pentru taierea tuturor dintilor la adancimea td. Cand scula ajunge din nou in punctul B, se porneste miscarea wr, pe arcul , core spunzator unghiului bf , realizandu-se patrunderea pe adancimea de finisare tf, dupa care prelucrarea continua pentru inca o rotatie completa a piesei, realizan du-se faza de finisare. Unghiul total b de rotatie al piesei in vederea prelucrarii danturii in cele dou a treceri este: . (5.45)

La prelucrarea rotilor cu dantura inclinata se utilizeaza un cutit roata cu dint i incliFig.5.86 Fig.5.86 nati cu unghiul bp corespunzator piesei (fig.5.86). n timpul cursei miscarii principale v, scula executa si o miscare de rotatie wE, astfel incat ea descrie o miscare elicoidala de dute-vino avand unghiul de incli nare bp. Aceasta miscare se obtine cu ajutorul a doua semicame elicoidale K1 si K2 cuplat e intre ele, schimbabile, avand unghiul de inclinare al piesei de prelucrat.

Principiul constructiv si functional al masinilor de mortezat dantura cu cutit r oata Fig.5.87 Fig.5.87 este prezentat in figura 5.87, in care s-au notat: 1-batiu; 2-sanie radiala; 3-m asa rotativa; 4-arbore principal portscula; 5-capul de mortezat. Miscarile reprezentate au aceeasi notatie si semnificatie ca cele din figura 5.85. Un accesoriu important al acestor masini este dispozitivul pentru pre lucrarea cremalierelor, care se monteaza pe sania 2 si preia miscarea nP transfo rmand-o intr-o miscare de avans tangential. Caracteristica principala a acestor masini este diametrul maxim al piesei de prelucrat. Avantajele procedeului de danturare cu cutit roata sunt urmatoarele: - este singurul procedeu care permite prelucrarea danturilor interio are, drepte sau inclinate, prin rulare; - permite prelucrarea danturilor exterioare si interioare infundate; - se pot prelucra cremaliere de precizie; - pe langa prelucrarea danturilor, se pot prelucra profile exterioar e sau interioare prin rulare, utilizand scule cu profil conjugat (de exemplu: ca me, gauri poligonale, etc.); - calitatea suprafetei si precizia de generare a evolventei sunt sup erioare celor realizate la frezarea cu freza melc, deoarece numarul de curse ale miscarii principale pentru taierea unui flanc (deci numarul profilelor de infas urare ale evolventei) poate fi foarte mare si determinat prin reglarea masinii. Masinile de rabotat dantura in V constituie o grupa aparte de masini de danturat,dar Fig.5.88 Fig.5.88 care utilizeaza acelasi tip de scula cutitul roata, lucreaza pe acelasi principi u de generare al evolventei (prin rulare) ca si masinile de mortezat, diferentel e constand in faptul ca miscarea principala se executa pe o directie orizontala si lucreaza simultan cu doua cutite roata. Principiul de lucru al acestor masini este prezentat in figura 5.88, miscarile avand aceeasi notatie si semnificatie ca la masinile de mortezat. Deoarece lucreaza alternativ cu doua cutite, este utilizata fiecare cursa a misc arii principale v, astfel incat aceste masini asigura o productivitate dubla fata de masinile de mortezat. Se utilizeaza la prelucrarea rotilor dintate cilindrice de

dimensiuni mari, cu dinti in V sau drepti. 1.2.4. Masini de danturat cu cutit cremaliera. Masinile de danturat cu cutit cremaliera sunt destinate prelucrarii rotilor dintate cilindrice exterioare, cu dinti drepti, inclinati sau in V, prin procedeul mortezarii, utilizand o scula din otel rapid avand forma unei cremali ere la care s-au practicat unghiurile de aschiere g si a.Forma simpla a sculei, avand dintii cu profil trapezoidal, permite realizarea acesteia la o precizie ri dicata si, prin urmare, prelucrarea unor danturi precise. Pe acest principiu, se construiesc masini cu generarea evolventei at at prin metoda cu dreapta fixa (mai raspandite) cat si cu dreapta mobila. Fig.5.89 Fig.5.89 Principiul danturarii cu cutit cremaliera cu dreapta fixa este preze ntat in figura 5.89. Scula S este fixata pe sania 3 care executa miscarea princi-pala de aschiere v, orientata dupa directia dintelui, profilul din-tilor in deplasarea lor generand o cremaliera fictiva fixa cu care va angrena semifabricatul.Reglarea unghiului d irectiei dintelui se realizeaza prin rotirea capului de mortezat 2, in miscarea de pozi-tionare wp , fata de montantul 1. Piesa P se prinde pe o ma-sa rotativa amplasata pe sania tangentiala 4, dispusa pe sania radiala 5. Daca cuplajul K este pe pozitia 1, ea executa simultan miscarile de rulare nP si wt, conditia de rulare fiind urmatoa rea: . (5.46) Scriind ecuatia lantului cinematic de rulare: , (5.47)

si tinand cont de relatia (5.46), se obtine formula de reglare: , (5.48)

in care iRS D este raportul rotilor de schimb de divizare-pozitionare a sculei, care se calculeaza asa cum se arata in continuare. De remarcat ca la acest procedeu avem de a face cu o dubla miscare d e divizare: una continua, realizata in cadrul procesului de rulare, si una disco ntinua, de repozitionare a rotii fata de scula, datorita faptului ca din motive constructive, de rezistenta si de gabarit, zS < zP. Asadar, dupa prelucrarea pe piesa a unui numar de dinti zP1 < zS, se opreste miscarea de rulare si se readuc e piesa in pozitia initiala, utilizand miscarea wt, prin deplasarea ei pe o lung ime: . (5.49)

Aceasta deplasare se obtine prin lantul cinematic de divizare-pozitionare, avand structura: MD (aD ) K(2) RSD S (aS ). (5.50)

Mecanismul de divizare genereaza un unghi de divizare aD = ct., care este transm is si transformat de rotile de schimb RSD in unghiul de rotatie aS al surubului S, necesar realizarii deplasarii pe lungimea LD. Deoarece: , scriind ecuatia lantului cinematic: , (5.52) (5.51)

si tinand cont de relatiile (5.49) si (5.51), se obtine formula de reglare: , in care: (5.54) reprezinta constanta lantului cinematic de divizare-pozitionare. Fig.5.90 Fig.5.90 Miscarea de pozitionare radiala wpr serveste la reglarea adancimii d e taiere a dintilor. Principiul constructiv si functional al masinilor de danturat cu cutit cremalier a este prezentat in figura 5.90, in care sunt evidentiate urmatoarele elemente: 1 - batiu; 2-sanie radiala;3-sanie tangentiala; 4- masa rotativa; 5-suport portc utit;6-sanie portcutit; 7-cap de mortezat; 8-montant. Miscarile e-xecutate de ma sina au aceeasi notatie si semnificatie ca in figura 5.89. Pe aceste masini se pot prelucra roti ci-lindrice cu dantura exterioara, cu dint i drepti, inclinati sau in V cu canal de separa-re, schemele de lucru fiind prez entate in figura 5.91 La prelucrarea rotilor cu dinti drepti (fig.5.91, a) se utilizeaza o scula cu di nti drepti, iar capul de mortezat se regleaza la zero (verticala) privind miscar ea wP. Prelucrarea danturilor inclinate se poate realiza in doua moduri: - utilizand o scula cu dinti inclinati, asezata paralel cu suprafata frontala a piesei (fig.5.91, b); - folosind o scula obisnuita, cu dinti drepti, asezata inclinat cu unghiul de in clinare a dintilor piesei, bP (fig.5.91, c). Fig.5.91 n ambele cazuri, capul de mortezat se inclina cu unghiul bP. Metoda din figura 5. 91, b, necesita o scula mai dificil de realizat, dar permite prelucrarea rotilor mici ale blocurilor baladoare si a danturilor in V. Comparativ cu masinile de mortezat cu cutit roata, masinile de morte zat cu cutit cremaliera asigura o precizie de prelucrare superioara, mai ales pr ivind elicea directoare a dintilor, care este generata prin imprimare prin rular e si nu pe cale cinematica. (5.53) ,

1.3. Masini pentru finisarea danturilor cilindrice. Prelucrarile de danturare se realizeaza din una pana la trei treceri : de degrosare, de semifinisare si de finisare, in functie de precizia urmarita, care este totusi limitata pentru fiecare procedeu de prelucrare in parte. Prelu crarile de finisare ale danturilor se aplica ca operatii ulterioare danturarii, in scopul corectarii erorilor de forma a evolventei, de simetrie a dintelui, de divizare, de inclinatie, etc. precum si pentru imbunatatirea calitatii suprafete i. Finisarea danturilor se poate realiza prin operatii de rectificare, severuire, rodare, etc.cea mai utilizata fiind rectificarea, deoarece permite el iminarea unor erori mari, la piese tratate termic si asigura o precizie ridicata de prelucrare. Fiind o operatie scumpa, se aplica numai la rotile dintate care necesita o precizie deosebita (de ordinul micronilor), cum sunt cele care lucrea za la turatii si puteri mari, in transmisiile cinematice de precizie, la rotile etalon, etc. Dupa modul de obtinere a evolventei, prelucrarile de finisare, ca si cele de danturare, pot fi impartite in doua grupe: - prin copiere, utilizand scule profilate; - prin rulare. 1.3.1. Masini de rectificat dantura prin copiere cu scul a profilata. Fig.5.92 Fig.5.92 Principiul procedeului de rectificare a danturii cu piatra profilata este prezentat in figura 5.92. Miscarile de lucru sunt urmatoarele: - n miscarea principala de aschiere,executata de scula;

- wr miscarea de avans radial, executata de scula sau piesa, in vederea reglarii adancimii de aschiere si obtinerii grosimii dintelui; - wl miscarea de avans longitudinal executata de scula sau piesa, in scopul prel ucrarii dintelui pe toata lungimea lui; - wd miscarea de divizare a piesei, pentru prelucrarea succesiva a dintilor;

- wp miscarea de pozitionare transversala a sculei pentru reglarea simetriei din telui. La prelucrarea rotilor cu dantura inclinata, simultan cu wl piesa executa si o m iscare de rotatie alternativa, din combina-rea celor doua miscari rezultand o mi scare elicoidala alternati-va dupa elicea golului. Prelucrarea unei piese se realizeaza in mai multe faze: de degrosare , semifinisare, finisare, executate cu adancimi de aschiere diferite, dupa fieca re faza realizandu-se corectarea profilului, prin copiere dupa sablon, utilizand un mecanism tip pantograf cu reducere la scara. Masinile de rectificat prin acest procedeu se deosebesc doar dupa el ementul care executa miscarile wr si wl (scula sau piesa).

Fig.5.93 Fig.5.93 Principiul constructiv si functional al unei masini cu scula deplasa bila este prezentat in figura 5.93, in care s-au notat:1-batiu;2-papusa mobila; 3 - dorn port piesa; 4 - sanie transversala; 5-cap de rectifi-cat; 6-sanie longitudinala. Miscarile executate de masina sunt aceleasi cu cele prezentate in figura 5.92.