1.1.

Notiuni fundamentale despre roti dintate.

Clasificare si descriere. Rotile dintate sunt foarte raspandite in industria constructoare de ma sini, ele intalnindu-se in aproape toate 333g64d transmisiile mecanice. Se intal nesc in majoritatea subansamblelor, cum sunt : cutiile de viteza avand diverse d estinatii. Rotile dintate pot transmite miscarea intre doua axe de rotatie parale le sau incrucisate . Partile componente ale rotilor dintate sunt: coroana butuc disc spite Deoarece rotile dintate se proiecteaza si se executa intr-o mare diversitate, at at in ceea ce priveste forma lor constructiva, cat si in ceea ce priveste forma danturii, clasificarea lor se face dupa mai multe criterii, avand in vedere form a geometrica a piesei care determina de cele mai multe ori si particularitati te hnologice de prelucrare. Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi clasificate d upa urmatoarele criterii: . Dupa forma si pozitia dintilor: cu dantura dreapta interioara sau exterioara cu dantura inclinata exterioara sau interioara cu dantura in V sau VV cu dantura profil evolventic cu dantura profil cicloidal, arc de cerc, octoidal, spirala arhimedica cu dinti bombati cu dinti curbi cu dinti cu sectiunea variabila (conici) cu dinti din bolturi . Dupa tipul de angrenaj pe care poate sa-l formeze, in functie de pozitia relat iva a axelor: angrenaje cu axe paralele angrenaje cu axe concurente angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90 angrenaje cu axe incrucisate in spatiu angrenaje cu axe fixe sau mobile angrenaje cu cremaliera . Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul lor sunt clasif i- cate in: angrenaje cilindrice angrenaje conice angrenaje melcate angrenaje hiperboloide angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolic i. . Dupa forma constructiva: roti dintate monobloc roti dintate baladoare (formate din 2,3 si 4 roti dintate) coroane dintate roti dintate formate din mai multe bucati roti dintate cu un numar minim de dinti (1-2) si cu un numar de dinsi nelimitat (cremaliere) . Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate: din aliaje feroase din aliaje neferoase din materiale plastice din textolit, ebonita din cauciuc vulcanizat

din lemn de esenta tare . Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate: prin turnare prin presare prin stantare prin trefilare prin deformare plastica superficiala prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice prin aschiere prin electrocoroziune prin coroziune chimica prin procedee combinate . Dupa felul contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere: cu contact liniar cu contact punctiform cu raport de transmitere variabil 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A PRODUSELOR, STABILIREA ITI NERARIULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase. Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza dec iziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul. 2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului fig. 1 - Inaltimea dintilor h Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re > Rb, iar in interior, de cercul interior Ri< Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund. - Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercu l de baza si cel exterior. - Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel exterior. - Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi exista relatia a + b = h Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De. - Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercu l de rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acela si sens a doi dinti alaturati. - Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei ro ti dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate. Modulul se alege conform STAS 822 - 61 - Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti al celor doua roti z1 si z2. Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata prin parametrii de baza. 2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drep ti In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii: fig. 2 O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dinta te ?1, ?2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta. a - unghiul de angrenare

c1, c2 - cercurile de baza ale danturii Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior) Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior) P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia c entrelor si care este determinata pentru raportul de transmitere. cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p s i care permit reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor do ua cercuri. Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma: S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile ex terioare. 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A PRODUSELOR, STABILIREA ITI NERARIULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase. Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza dec iziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate, respectiv angrenajul. 2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului fig. 1 - Inaltimea dintilor h Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re > Rb, iar in interior, de cercul interior Ri< Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund. - Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre cercu l de baza si cel exterior. - Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel exterior. - Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior. Intre aceste marimi exista relatia a + b = h Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De. - Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercu l de rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acela si sens a doi dinti alaturati. - Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei ro ti dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate. Modulul se alege conform STAS 822 - 61 - Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti al celor doua roti z1 si z2. Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata prin parametrii de baza. 2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drep ti In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii: fig. 2 O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dinta te ?1, ?2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta. a - unghiul de angrenare c1, c2 - cercurile de baza ale danturii Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior) Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior)

P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia c entrelor si care este determinata pentru raportul de transmitere. cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p s i care permit reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor do ua cercuri. Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma: S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile ex terioare. 3. STABILIREA MATRICII DE PROPRIETATI PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PRODUS UL.IERARHIZAREA LOR SI STABILIREA PONDERII DE IMPORTANTA RELATIVA 3.1.Alegerea preliminara a marcilor de materiale Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucreaz a angrenajul. Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine fortele care solicita angrenajul, viteza periferica, caracterul solicitarilor (constante sau cu socuri), conditiile de functionare fara zgomot, conditiile de mediu. In functie de solicitari, se recomanda: 1) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice reduse, cupri nse intre 0,5 si 2 m/s se recomanda folosirea aliajelor neferoase pe baza de zin c sau cupru, materiale termoplastice si aliaje feroase: otel si fonta; 2) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice medii, cuprin se intre 2 si 8 m/s se recomanda oteluri semidure nealiate sau slab aliate, prec um si fonte. Aceste roti se intalnesc la reductoare de dimensiuni mari , la unel e masini de ridicat si transportat, la masini agricole, combine miniere etc.; . In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi metalice ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se pr in metalurgia pulberilor. Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalel or, sau amestecuri metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea s emifabricatelor pentru roti dintate. Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei cons tructii determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de fabrica tie nivelul performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge. Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru utilizarea rationala a materialelor in general avand ca obiectiv cresterea eficientei si co mpetitivitatii masinilor, utilajelor si constructiilor. OLC 45 OLC 60 18 Mo Cr Ni 13 21 Mo Mn Cr 12 33 Mo Cr 11 3.2. Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile analizate si stabilirea cali ficativelor de apreciere O utilizare rationala a unui material inseamna de fapt prevederea sau utilizarea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitat e ale piesei in conditiile unui pret de cost minim. Rolul proiectantului este foarte important atat in stabilirea conceptiei de baza a proiectului cat si in determinarea cerintelor minime impuse materialului si in consecinta alegerea acestuia. Experienta tarilor industriale demonstreaza ca trebuie sa se tina cont de dotarea tehnologica a intreprinderii pentru a evita consumurile nejustificat e de materiale scumpe . De aceea proiectantul are intreaga responsabilitate pent ru asigurarea unor performante satisfacatoare ale piesei pe care o concepe la un pret de cost minim. Astfel el trebuie sa prevada pe langa marca de otel adecvata si cond itiile tehnologice (tratamente termice, tehnologii de prelucrare etc.) care sa p ermita obtinerea in piesa finita a caracteristicilor tehnice necesare precum si

metodele de control in masura sa conduca la realizarea acestuia conform cerintel or impuse . TABEL 5 Marca otelului Tratament termic Limita de oboseala Rezistenta la rupere Conditii de temperatura Medii de racire OLC 45 C = 840C r = 400C apa 360 610 OLC 60 C = 820C r = 580C ulei apa 406 965 21 MoMnCr 12 C = 840C r = 190C ulei apa 452 1186 18 MoCrNi 13 C = 840C r = 190C ulei apa 480 1092 33MoCr11 C = C r = C 3.3. Selectia materialului optim pe baza ponderii de importanta relativa a propr ietatilor La alegerea materialului proiectantul trebuie sa gaseasca solutia optima avand i n vedere unul sau mai multe din urmatoarele considerente : a) valorificarea experientei proprii in realizarea pieselor cu destinatie si milara; b) utilizarea materialelor economice si usor procurabile; c) valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului astfel incat sa se compenseze caracteristicile de rezistenta, mai reduse ale acestuia; d) dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea in care se va realiza piesa. a) Valorificarea experientei proprii in realizarea de piese cu destinatie simila ra. Acest sistem s-a raspandit tot mai mult datorita urmatoarelor elemente: 1. Ofera proiectantului o siguranta tehnica si psihologica mai mare ca urmare a folosirii unui material cunoscut si verificat. 2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite domenii de utilizare. 3. Se permite o unificare si standardizare a tehnologiei utilizate in intreprind erile constructoare de masini. 4. Este usurata activitatea de aprovizionare. b) Promovarea si utilizarea materialelor economice si usor procurabile La stabilirea gamelor de materiale se tine cont de domeniul de utiliza re si economic. c) Valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului Dintre cele mai importante proprietati tehnologice ale rotilor dintate fac parte comportarea la tratament termic, aptitudinea de prelucrare a materia lelor plastice etc. Uneori proprietatile tehnologice sunt antagoniste celor de rezistenta mecanica fiind necesar stabilirea unui compromis optim. Masini de rectificat si de prelucrat prin netezire Cuprins Argument Cap I: Notiunii introductive 1.1 1.2 1.3 Definitia rectificarii Scule folosite la rectificare Prelucrari executate prin rectificare

CAP II:Masini de rectificat 2.1Clasificarea 2.2 Domeniul de 2.3 Regimuri de 2.4 Notiuni de masinilor de rectificat utilizare aschiere la rectificare normare tehnica la rectificarea filetelor

Cap III:Masini de prelucrat prin netezire Biblografie Anexe Argument Practicantii unei astfel de ocupatii conduc masini fixe sau portabile de polizat si rectificat, de ascutire a uneltelor de taiat; repara, ajusteaza si ascut lam ele de taiat si dintii metalici ai cilindrilor de la masinile de cardat textile. Principalele operatii de rectificare sunt: rectificarea universala, rectificare dantura caneluri, honuire, rodare, si ascut irea de scule si instrumente. Practicantul unei astfel de ocupatii ar trebui sa fie o persoana care este orien tata spre actiune si poate comunica cu usurinta n cadrul colaborarilor n echipa;el trebuie sa fieconstiincios, serios; sa aibacomportamentele orientate spre scopuri clar delimitate si sa fie riguros nrealizarea sarcinilor datorita constientizarii regulilor Prin instruirea practica pentru meseria de Rectificator universal,acestatrebuie sa se atinga urmatoarele criterii de perfor manta: Supravegheaza operatiunile masinilor pentru a determina daca este nevoie de ajust aje; opreste masinile cnd apar probleme; Calculeaza cote, distante si unghiuri ale instrumentelor de taiere, micrometrelor si scarilor gradate si ajusteaza uneltele sa execute taierile specificate Cap I: Notiunii introductive 1.1.Definitia rectificarii Rectificarea este o operatie de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice, efectuata cu scule abrazive, n scopul finisarii. Prin rectificare se ob tin precizii dimensionale da ordinul micronilor si calitati deosebite ale suprafetel or prelucrate. Rectificarea se aplica, n mod special, n cazul pieselor confectionate din materiale cu duritate mare. Prelucrarea prin rectificare asigura o precizie dimensionala mare si o buna nete zime a suprafetelor. n general, rectificarea se aplica n vederea finisarii pieselo r, de regula, dupa alte prelucrari executate n prealabil, ca: strunjire, frezare etc. La prelucrarea prin rectificare, miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie a pietrei abrazive. Aceasta miscare de rotatie se efectueaza cu viteze m ult mai mari dect la prelucrarea cu alte scule aschietoare. Miscarile de avans po t fi miscari de rotatie, de translatie sau combinatii ntre acestea, n functie de s chema procedeului de prelucrare adoptat.

1.2Scule folosite la rectificare Pietrele abrazive folosite la rectificare sunt constituite din granule abrazive legate ntre ele cu un liant. Granulele abrazive de diferite marimi si forme prezinta o serie de muchii si col turi cu care executa aschierea metalelor ca orice alta scula aschietoare Figura 1: Discuri abrasive Granulele abrazive de la suprafata discului abraziv aschiaza simultan un strat de material de la suprafata piesei, detasnd un numar foarte mare de aschii marunte. Pe masura ce muchiile lor ascutite se uzeaza, granulele abrazive tocite se desprind din masa de liant, lasnd locul pentru altele noi, ceea ce face ca discul abraziv sa-si mentina capacitatea de aschiere pna la consumarea sa integrala; acest proces poarta numele de auto-ascutire. Pentru ca desprinderea granulelor uzate sa se realizeze n mod corect, trebuie ca liantul utilizat la confectionarea corpului abraziv sa fie ales corect, n functie de materialul prelucrat: daca liantul este prea moale, granulele se desprind prea usor, iar da ca este prea dur, granulele uzate nu se pot desprinde iar discul se va ncarca cu aschii, pierzndu-si capacitatea de aschiere.

1.3Prelucrari executate prin rectificare O particularitate a granulelor abrazive este data de faptul ca unghiurile de degajare ale micro-taisurilor sunt, n general, negative; aceasta, mpreuna cu vitezele mari de aschiere si cu tocirea granulelor pe timpul prelucrarii, conduc la forte de frecare mari si deci la cantitati mari de caldura degajata n zona de aschiere, ceea ce reclama utilizarea lichidelor de racire-ungere. Pentru desfasurarea procesului de rectificare n bune conditiuni, discul abraziv se alege n ceea ce priveste materialul abraziv, liantul, granulatia si duritatea; aceste caracteristici sunt n functie de felul rectificarii (rotunda, p lana, ascusire etc.), de marimea si tipul masinii de rectificat, de caracteristicile p iesei prelucrate (material, dimensiuni, felul suprafetelor, precizie etc.). Calitatea materialului abraziv depinde n primul rnd de materialul din care este confectionata piesa prelucrata; uzual se utilizeaza carbura de siliciu, carborundul, electrocorundul, nitrura cubica de bor sau diamantul. Liantul poate fi ceramic (nu se foloseste la discuri subtiri care s-ar putea sparge), bachelita sau cauciuc vulcanizat.

Granulatia discurilor abrazive se alege n functie de gradul de netezime impus suprafetei rectificate, de tolerantele prescrise piesei prelucrat e, de proprietatile materialului prelucrat si de marimea adaosului de prelucrare. Pietrele cu granulatie mare se utilizeaza pentru prelucrari de degrosare sau n cazul materialelor moi (cupru, alama), care ar ncarca usor piatra. Pietrele cu granulatie fina se utilizeaza la rectificarea materialelor dure si la prelucrari de finisare

Duritatea corpului abraziv se alege (dupa cum s-a aratat deja) astfel nct desprinderea granulelor tocite din masa de liant sa se faca la momentul cel mai potrivit. n general, cu ct materialul prelucrat este mai dur, corpul abraziv trebuie sa fie mai moale si invers. Miscarile de avans se executa dupa traiectorii impuse de forma suprafetei prelucrate si pot fi continui sau intermitente, executate de catre pi esa sau de catre scula, n functie de masina de rectificat si de natura operatiei de rectificare.

CAP II:Masini de rectificat 2.1Clasificarea masinilor de rectificat 2.1.1 Masini de rectificat plan Masinile de rectificat plan se utilizeaza la rectificarea suprafetelor plane ale pieselor degrosate anterior prin rabotare, frezare etc. sau pentru rectificarea directa, fara degrosare prealabila. Rectificarea plana se poate rea liza prin doua scheme de aschiere fundamentale: cu suprafata periferica a discului (fig. 1-a) sau cu suprafata frontala a acestuia (fig. 1-b, c); la rectificarea p lana frontala se utilizeaza corpuri abrazive de tip ?,,oala ?, care pot fi dintr-o buca ta (fig. 1-b) sau compuse din mai multe segmente abrasive

a) c)

b)

Fig. 1 ? Scheme de aschiere la rectificarea suprafetelor plane

Notatiile miscarilor din schemele de aschiere de mai sus sunt urmatoarele: 1) miscarea principala; 2) miscare de avans longitudinala; 3)miscar e de avans transversala; 4) miscare de avans de patrundere (vertical)rectificare a cu partea frontala a corpului abraziv, daca diametrul acestuia este mai mare dect latimea suprafetei prelucrate, miscarea 3 nu mai este necesara. n fig. 2 este prezentata schema cinematica de principiu a unei masini de rectificat plan cu suprafata periferica a discului abraziv.

Notatiile din figura au urmatoarele semnificatii: 1 transmisie mecanica; 2 papusa port-scula; 3 disc abraziv; 4 montant; 5 masa;6 dispozitiv e lectromagnetic de fixare a piesei pe masa; 7 piesa prelucrata;8 dispozitiv de ra cire; 9 dispozitiv pentru corectia formei discului abraziv. Miscarea principala I se obtine de la motorul electric M1. Miscarea de avans vertical IV este realizata hidro-mecanic, actionata de un motor hidraulic oscilant, MH2 si cu mecanism de transformare a miscarii de tip surub ? piulita; miscarea de ridicare si coborre rapida a papusii 2 se realizeaza prin cuplarea motorului electric ME2.

2.1.2 Masini de rectificat rotund exterior Rectificarea pieselor pe masini de rectificat rotund exterior se poaterealiza, n functie de constructia masinii si de modul n care se fixeaza piesa nvederea preluc rarii, n doua variante: ntre vrfuri sau fara vrfuri Masina de rectificat rotund exterior ntre vrfuri Rectificarea ntre vrfuri se caracterizeaza prin fixarea piesei cu ajutorul a doua vrfuri de centrare, montate n cele doua papusi (fixa si mobila) ale masinii de rectificat. Procedeul se poate aplica n mai multe variante,conform schemelor de aschiere prezentate n fig 3

Fig. 3 ? Scheme de aschiere la rectificarea rotunda exterioara ntre vrfuri a )? Rectificarea cu avans longitudinal normal se utilizeaza pentrurectificarea pieselor de lungime mare; piesa se roteste (miscarea de avanscircular, II) si se deplaseaza rectiliniu alternativ (miscarea de avans longitudinal,III) n lungul a xei, n timp ce discul abraziv executa miscarea principala, derotatie si avansul de patrundere, IV. b ? Rectificarea fara avans de patrundere ? se executa dintr-o singura trecere a discului abraziv pe toata lungimea piesei; n acest scop, discul abraziveste prev

azut cu un con de atac. Pozitia discului pe directie radiala se regleaza la ncepu tul prelucrarii, n functie de diametrul suprafetei care trebuie prelucrate; n aces t caz, avansul longitudinal III se executa cu o viteza sensibil redusa fatade ce a din cazul variantei anterioare c) Rectificarea cu avans de patrundere se aplica atunci cnd lungimeapiesei de pre lucrat este mai mica dect latimea discului abraziv. n acest caz lipseste miscarea de avans longitudinal, III. Schema cinematicade principiu a unei masini de rectificat rotundexterior, ntre vrf uri, este redata n fig. 4.

Fig. 4 Masina de rectificat rotund exterior ntre vrfuri Principalele parti componente ale acestei masini sunt: 1 batiu;2 masa a masinii (executa miscarea de avans longitudinal, II); 3 papusa port-piesa (fixa); 4 papu sa port-scula (executa miscarea de avans de patrundere,IV); 5 papusa mobila;6 d isc abraziv Miscarea principala si cea de avans circulare se realizeaza, de regula,pe cale e lectromecanica, iar miscarea de avans longitudinal si cea de patrunderese realiz eaza pe cale mecanica sau electro-hidraulica.Pentru rectificarea suprafetelor co nice, masa masinii se poate nclinafata de directia ghidajelor longitudinale ale b atiului 2.1.3 Masina de rectificat rotund exterior fara vrfuri La rectificarea rotunda exterioara, prin procedeul ?fara vrfuri?(fig. 5), piesa d e rectificat P se aseaza liber ntre doua discuri abrazive, disculde rectificare D R si discul de antrenare DA, fiind sustinut de o rigla de reazemR. Discul de rec tificare este un disc abraziv obitnuit si executa miscarea principala de aschier e I. Discul de antrenare (sau de conducere) nu are proprietati aschietoare dator ita continutului foarte ridicat de liant (pe baza de cauciuc); datorita, nsa, coe ficientului mare de frecare al acestuia, el imprima piesei cele doua miscari de avans (avansul circular III si avansul axial IV). Aceste miscari se realizeaza d eoarece axa discului de antrenare este nclinata cu un unghi de la 1 la 5, astfel nct viteza periferica v se descompune ntr-o componenta tangentiala vt, care imprima p iesei miscarea de rotatie (avansulcircular) si o componenta axiala va, care impr ima piesei miscarea de translatie(avansul axial).

Fig. 5 Schema de aschiere la rectificarea rotunda fara vrfuri Pentru ca rectificarea sa poata avea loc, este necesar ca forta defrecare ce ia nastere ntre discul de antrenare si piesa sa fie mai mare dect forta de aschiere g enerata ntre discul de rectificare si piesa.

Fig. 6 Masina de rectificat rotund, fara vrfuri Principalele parti componente ale masinilor de rectificat rotundexterior fara vrf uri sunt (fig. 6): 1 batiu; 2 papusa a discului de rectificare;3 papusa a discu lui de antrenare; 4 rigla de sustinere a piesei; 5 dispozitiv de corectare a for mei discului de rectificare; 6 dispozitiv de corectare a formei discului de antr enare; 7 motor electric; 8 disc de rectificare; 9 disc de antrenare Reglarea distan??ei dintre discuri si nclinarea discului de antrenare se executa manual. 2.1.4Masina de rectificat rotund interior

Masina de rectificat rotund interior se utilizeaza pentru rectificarea alezajelo r cilindrice si conice, precum si pentru rectificarea suprafetelor frontaleale p ieselor, dintr-o singura prindere. La aceasta masina discul abraziv trebuie sa a iba diametrul mai mic dect alezajul de prelucrat. De aceea, pentru rectificarea a lezajelor de diametre mici (uneori sub 1 mm), sunt necesare turatii foarte mari( de pna la 200.000 rot/min). n functie de modul de prindere a piesei n vederea prelucrarii,rectificarea interio ara se poate realiza cu piesa fixata ntr-un dispozitiv deprindere sau prin metoda fara vrfuri. La rndul sau, rectificarea interioara cupiesa prinsa n dispozitiv se poate face prin doua metode: rectificarea cu piesa n miscare de rotatie (figura 7 -a) si rectificarea planetara (figura 7-b). Fig. 7 Schem e de aschiere la rectificarea interioara

n cazul rectificarii cu piesa n miscare de rotatie, masina de rectificat trebuie s a asigure realizarea urmatoarelor miscari: 1miscarea principala(rotatia sculei); 2 miscarea de avans circular (rotatia piesei); 3 miscarea de avans longitudinal (efectuata, de regula, de catre piesa); 4 miscarea de avans de patrundere (exec utata, de obicei, de catre scula) La rectificarea planetara, piesa este fixa, avansul circular II fiind realizat p rintr-o miscare planetara a axului pietrei de rectificat.Constructia masinii de rectificat rotund interior este prezentata n fig 8

Fig. 8 Masina de rectificat rotund interior Principalele parti componente ale masinii sunt: 1.batiu; 2 papusa port scula; 3 disc abraziv; 4 motor electric pentru antrenarea discului abraziv;5 papusa portpiesa; 6 ? dispozitiv de prindere a piesei; 7 motor electricpentru antrenarea pi esei. 2.2 Domeniul de utilizare Masinile de rectificat fac parte din categoria masinilor-unelte care prelucreaza materialul prin aschiere (alaturi de strunguri, freze, etc). La masinile de rec tificat aschierea se produce cu ajutorul materialelor abrasive. Sunt folosite la prelucrarea materialelor dure si foarte dure, cat si la operatii de finisare si superfinisare. Prelucrarea prin aschiere consta in modificarea formei si dimensiunilor pieselo r, prin indepartarea unui strat de material, sub forma de aschii, acest proces f iind realizat pe masini-unelte, cu ajutorul sculelor aschietoare. Aschierea se p roduce in timpul miscarii relative a sculei in raport cu piesa (turatie, viteza, avans) , sub actiunea unei forte, duritatea taisului fiind superioara duritatii materialului de prelucrat. Masinile de rectificat folosesc scule abrasive. Sculele abrasive au urmatoarele caracteristici de baza: - materialul abraziv - liantul - duritatea sculei abrasive

- structura - forma - dimensiunile

2.3Regimuri de aschiere la rectificare Executarea unor rectificari de precizie ridicata si cu regimuri economice, impun eefectuarea urmatoarelor reglaje:-Pozitionarea precisa a subansamblurilor unele fata de altele (coaxialitati ale papusilor,instalari precise la diverse unghiuri ale meselor si papusilor etc.) care se executa prin intermediul elementelor pre cizate n cartea tehnica a masinii si utiliznd pentru verificari ceasuri comparatoa re cu valoare diviziunii de 1?m;- Fixarea sigura si corect a piesei, care asigura cresterea preciziei dimensionale si de forma,precum si obtinerea unei suprafete de calitate superioar, concomitent cu o buna protectie a muncii.Instalarea parametrilor regimului de aschiere care la rectificare prezinta unele particularitatidatorate faptului ca pe elementele de reglare nu sunt indicate m arimile parametrilor. Din acest motiv, n multe cazuri, instalarea parametrilor de aschiere are la baz experienta rectificatorului sau se poate stabili prin tatonari;Preluarea jocurilor la arborele principal n mecanismele de ghidare si n mecanismel e surub-piulita care se realizeaza n conformitate cu instructiunile din cartea te hnic a masinii.La deservirea masinilor de rectificat se vor avea n vedere urmatoar ele:Verificarea nivelului de vibratii (cauzele acestora putnd fi: dezechilibrarea pie trei, jocuri mari la arborele pietrei, fixarea necorespunzatoare a masinii pe fundatie), care conduc la obtinerea de arsuri pe suprafata de prelucrat.;-Verificarea functiona litatii instalatiei de racire si filtrare a lichidului de racire. O racier insuf icienta, cauzat de reglarea necorespunzatoare a debitului sau mbcsirea conductelor saufiltrelor, conduce la arsuri ale suprafetei si abateri mari ale dimensiunilor piesei prelucrate;-Verificarea instalatiei hidraulice de actionare si ungere et c. care se realizeaza conforminstructiunilor din cartea tehnica a masinii Posibilitati de prelucrare pe masini de rectificat, (figura 3.88)Pe masinile de rectificat rotund exterior se prelucreaza piese cu suprafete de revolutie exteri oare, generarea suprafetelor realizndu-se prin combinarea urmatoarelor miscari Miscarea principala de rotatie a sculei (ns);Miscarea de avans circular a piesei (np);Miscarea de avans longitudinal alternativ executata de piesa sau scula (ss); Pentru rectificarea exterioara:-Avansul transversal (st) se alege n functie de ca racteristicile discului abraziv sicalitatea materialului;Adaosurile de prelucrare se aleg n functie de duritatea materialului si rigiditat ea piesei;Pentru rectificarea rotunda interioara: -Viteza de aschiere (vs) se alege ca si la rectificarea rotunda exterioar; -Avansul longitudinal (sl) se alege n functie de material si raportul dintre diam etru si lungimea alezajului; -Viteza de rotatie a piesei (vp) se alege n functie de diametrul alezajului sl si

st(vp=40...150 m/min); Pentru rectificarea plana: -Viteza de aschiere (vs) este de 20...25 m/s; -Avansul longitudinal (sl) se alege n functie de material si viteza de deplasare a mesei; -Adncimea de aschiere la degrosare este de 0,005...0,15 mm, iar la finisare de 0,01...0,015 mm Avansul longitudinal , s, la rectificarea rotunda reprezinta drumul parcurs n timpul unei rota?ii a piesei, fie de masa ma?inii mpreuna cu piesa fixata pe ea, fie de piatra abraziva n lun gul axei sale; la rectificarea plana periferica, avansul longitudinal este distan?a parcursa de masa port piesa a ma?inii n timpul unei rota?ii a pietrei abrazive. La rectificarea rotunda, avansul longitudinal, n milimetri pe o rota?ie (mm/rot) , se exprima, de obicei, ca o frac?iune din la?imea pietrei abrazive, cu formula: s = B[mm/rot],(1)n care :B este la?imea pietrei, n mm ;esteun coeficientn func?ie de adncimeade rectificare ?i de materialul piesei.La rectificarea plana periferica?i la rectificarea plana fr ontala pe ma?ini cu mi?care rectilinie alternativa a mesei, avansul longitudinal reprezinta viteza de avans a mesei; el se exprima in metri pe minut (m/min) Viteza pietrei abrazive, vp,este exprimata indicndde obicei viteza periferica, n m etri pe secunda (m/s) sau, uneori, tura?ia pietrei, n rota?ii pe minut (rot/min).n primul caz,viteza pietrei abrazive vp . Vitezapietrei abrazive trebuie sa fie ct mai apropiata de cea maxima admisibila, deoarece vitezele mari asigura o productivitate ridicata a a?chierii, o calitate buna a suprafe?ei prelucrate ?i o uzura mica a pietrei.Marimea vitezei periferi ce a pietrei abrazive este nsa limitata de pericolul spargerii, datorit cre?terii for?elor centrifuge ?i de producerea arsurilor pe suprafa?a care se prelucreaza .Viteza pieseila rectificarea rotunda este viteza periferica cu care aceasta se deplaseaza, de obicei n sens inverssensului de mi?care.