Sunteți pe pagina 1din 11

LUCRARE DE DISERTAȚIE

CAP.2 STADIUL ACTUAL AL REALIZĂRILOR ȘI EVOLUȚIILOR ÎN


DOMENIUL FABRICĂRII STATOARELOR MAȘINILOR CU FLUX
AXIAL

2.1. Scurt istoric al mașinilor electrice

O formă foarte avantajoasă de energie este electricitatea, motoarele și generatoarele


electrice, au o largă utilizare în domenile industriale și nu numai.
Michael Farady a fost primul om de știință care a demonstrate în anul 1821
transformarea energiei electrice în energie mecanică prin electromagnetism. Cu ajutorul
dispozitivului creat, omul de știință britanic a demonstrate că în cazul în care printr-un fir trece
curent electric, și acesta este așezat lângă un magnet, firul începe să se rotească în jurul
magnetului.
Britanicul William Sturgeon, a inventat primul motor de curent continuu în 1832, acesta
fiind capabil să alimenteze o unealtă. Ca urmare a invenților lui William Sturgeon, americanul
Thomas Davenport a dus la construcția tot a unui motor de acest tip, dar cu mai multe
îmbunătățiri. Motorul avea capacitatea a 600 de rotații pe minut, acesta a fost folosit în vederea
punerii în funcțiune a unei prese de tipărit.
Nikola Tesla a inventat primul motor de inducție în anul 1888, a cărui funcționare era pe
baza unei rețele de curent alternative cu două faze. Nikola Tesla a continuat cercetările cu
motorul de curent alternative la compania Westinghouse. În parallel cu acesta, Michael Doliwo-
Dobrowolski a dezvoltat motorul asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.[WWW 01].

2.2. Tipuri de mașini electrice

O mașină electrică reprezintă un convertor electromecanic care transformă energia


electrică în energie mecanică atunci când acesta funcționează în regim de motor, sau invers
transfornând energia mecanică în energie electrică în cazul funcționării acestuia în regim de
generator. Prin alte cuvinte, mașinile electrice pot avea două regimuri de funcționare și anume:

 motor – acesta transformă energia electrică în energie mecanică


 generator – acesta transformă energia mecanică în energie electrică
LUCRARE DE DISERTAȚIE

În indusria constructoare de mașini, pentru punera în funcțiune a angrenajelor, a


mecanismelor mecanice, se vor folosi în cea mai mare parte motoare electrice.
Rolul generatoarelor este acela de a genera energie electrică în centralele de producere a
energiei electrice, care transformă diferiți combustibili în energie electrică.
Cele mai folosite mașini în acționările electrice de puteri medii și mari, în regim de motor
sunt mașinile de inducție trifazată(mașina asincronă trifazată)fig.2.1. În principiu mașinile
electrice de inducție trifazată sunt compuse din:
 Statorul, acesta având un rol de inductor, se poate realiza din tole cu crestături ștanțate în
a căror interior se introduce bobinajul trifazat
 Rotorul, având un rol de indus, și acesta este realizat din tole ștanțate. Crestăturile
acestora conțin bare de aluminiu sau un bobinaj trifazat.

Fig.2.1 Mașină asincronă trifazată [www 02]

Un dispozitiv electromecanic care convertește impulsurile electrice în mișcări mecanice


discrete, se numește motor pas cu pas.

Fig.2.2. Motor pas cu pas [DUM 06]


LUCRARE DE DISERTAȚIE

2.3. Mașini cu flux axial

În cele ce urmează se vor prezenta pe scurt motoarele cu flux axial, aceste motoare sunt
compuse dintr-un rotor și un stator, statorul fiind subiectul principal al lucrării.
Linile de câmp magnetic ale mașinilor cu flux axial se închid pe trasee paralele cu axul
mașinii. Statorul și rototul mașinii cu flux axial sunt poziționate față în față

Fig.2.3. Reprezentarea fluxurilor de curent al motoarelor cu flux axial și radial [www 03]

Tipuri de mașini cu flux axial:


 Structură cu un stator și un rotor
 Structură cu un stator și doua rotoare
 Structură cu un rotor și doua statoare
 Structură multiplă

În continuare se vor prezenta motoarele cu flux axial, având o structură cu un stator și rotor,
motoare folosite în cadrul proiectului de cercetare mașină electrică de propulsie cu acționare
directă a roții motoare pentru vehiculele de transport pe cale de rulare ghidată fig. 2.4.
Această structură care formează mașina electrică, este structura cea mai simplă de mașină cu
flux axial si magneți permanenți. Structura acesteia este una „dezechilibrata”, din cauza forțelor
de atracție electromagnetică care se manifestă pe direcția axială. Pentru această structură este
nevoie de un sistem de rulmenți mult mai complex și un rotor mai robust.
LUCRARE DE DISERTAȚIE

Statorul poate fi de obicei cu crestături, ca în cazul statorului din lucrarea de față sau fără
crestături, caz în care bobinele sunt lipite și înglobate într-o rășină.
În cazul în care rotorul este format cu magneți permanenți, se poate folosi aranjamentul
Halbach. Partea cu cîmp amplificat este se află către stator. Atât statorul cât și rotorul se pot
confecționa din materiale feromagnrice sau din FeSi.

Fig. 2.4. Structură cu un stator și un rotor

2.4. Date generale despre statorul mașinii cu flux axial

Lucrarea de față prezintă procesul tehnologic de fabricație au unui stator de motor, care
urmeză a fii realizat de la semifabricat până la pisa finită.
Statorul face parte din ansamblul Mașină electrică de propulsie cu acționare directă a roții
motoare pentru vehiculele de transport pe cale de rulare ghidată. Aceasă invenție face referire la
o mașină electrică de propulsie, cu magneți permanenți și flux axial, formată dintr-un stator
montat pe un ax fix și un rotor format din magneți permanenți montați pe o piesă feromagnetică
atașată pe roții vehiculului feroviar.
LUCRARE DE DISERTAȚIE

Mașina electrică de propulsie, rezolvă problema menționată, prin aceea că statorul este
montat pe o osie fixă prin intermediul unei flanșe, statorul este realizat din tole montate
circumferențial în straturi și prelucrate prin electroeroziune pentru obținerea crestăturilor,
bobinaj concentrat sau distribuit în crestături; rotorul este constituit din magneți permanenți
montați pe un inel de strângere al roții; carcasă metalică și alte elemente de montaj.

În continuare se va descrie ansamblul mașină electrică de propulsie - roată-lagăr-osie


(Fig. 2.5.), într-o vedere în secțiune axială. Roata este formată din bandaj roată 1 din otel,
element elastic (cauciuc) 2, obada roții 3 din otel și un inel de strângere 7 a elementului elastic 2.
Roata este montată pe o osie fixă 5 prin intermediul unui lagăr radial axial cu rulmenți cu role
conice 4 destinați pentru domeniul feroviar, in construcție clasica cu inele distanțiere si capace
fixate mecanic cu șuruburi, care permite mișcarea de rotație și fixarea radiala si axiala a roții
metalice. Mașina electrică de propulsie are în componență un stator format dintr-un miez
magnetic statoric 8 realizat din tole suprapuse circumferențial, în care sunt frezate crestături,
înfășurare statorică 12, montată în crestăturile miezului magnetic statoric 8, un suport de montare
a statorului 9 pe osia fixă 5 si asigurare conta rotirii cu pana paralela, o flanșă de capăt pe osie
10, un rotor format din magneții permanenți 13 și inelul de strângere 7, care are proprietăți
feromagnetice, o carcasă exterioară 11 din aluminiu pentru o răcire mai bună, și o manșetă de
rotație (semering) 6 cu rol de eliminare a contaminării interiorului mașinii electrice cu praf, apă,
etc.
Construcția ansamblului mașină electrică de propulsie – roată, prezentat în Fig.2.5,
trebuie realizată considerând un aspect de funcționalitate important. Inelul de strângere 7 are
două funcții: pe de o parte asigură fixarea elementului elastic 2, iar pe de altă parte asigură
închiderea liniilor de flux magnetic dintre stator și rotor.
Pentru aceasta, inelul de strângere 7 trebuie să fie realizat dintr-un material cu o bună
permitivitate magnetică. Acest aspect permite reducerea masei totale a sistemului de propulsie și
scade gabaritul mașinii electrice, conferind vehiculului echipat cu un astfel de echipament
următoarele avantaje: cost de fabricație mai scăzut, consum mai redus de energie (datorită masei
reduse) și design tehnologic/comercial atractiv. Datorită faptului că inelul de strângere 7 este în
contact mecanic, pe o suprafață relativ mare, cu obada roții 3, răcirea magneților permanenți se
face cu semnificativ mai multă ușurință decât în cazul mașinilor cu flux radial. Acesta este un
avantaj important știind că magneții permanenți au o sensibilitate mărită la demagnetizare dacă
LUCRARE DE DISERTAȚIE

sunt supuși la temperaturi ridicate


(peste 80-100 grade Celsius).

Fig.2.5. Construcția ansamblului mașină electrică de propulsie


LUCRARE DE DISERTAȚIE

Fig. 2.6. Secțiune axială mașină electrică de propulsie

2.5.Criterii care stau la baza proiectării proceselor tehnologice

Primul criteriu este criteriul tehnic, acest criteriu impune prelucrarea reperelor de la
semifabricat până la pisă finită, ținându-se cont de condițiile impuse în documentațiile tehnice
( desene de execuție, etc.)
Pentru realizarea acestui criteriu, procesele tehnologie de fabricație trebuie să aibă în
vedere volumul de producție prestabilit, și să asigure realizarea acestuia pe toată perioada
planificată, respectându-se cerințele de calitate impuse precum: caliatea suprafețelor, precizia
geometrică și de formă, precizia dimensională, etc.
Acest criteriu trebuie respectat în totalitate, pentru a putea produce repere care să
satisfacă cerințele de pe piață, cum ar fi calitatea, fiabilitatea acestora și să se poată folosii în
deplină siguranță și pe o perioadă cât mai lungă.

Cel de-al doilea criteriu, este așa numitul criteriu economic, acest criteriu trebuie să țină
cont de realizarea procesului tehnologic de fabricație în condiții maxime de eficiență. Conform
acestui criteriu, fiecare reper trebuie realizat asfel încât să avem consum minim de materiale,
energie, etc. Cu alte cuvinte produsul trebuie realizat la un cost minim.
Este necesar să avem în vedere mai multe variante de procese tehnologice de fabricație în
vederea obținerii condițiilor tehnice impuse în condiții de eficiență maximă, acste variante se vor
analiza cu atenție. Varianta optimă de proces tehnologic de fabricație se va alege în urma
diferitelor calcule de eficiență economică.

Ultimul criteriu, fiind criteriul social, trebuie să aibă în vedere proiectarea diferitelor
procese tehnologice de fabricație astfel încât să se poată asigura condiții cât mai bune de muncă.
De aceea, la proiectarea proceselor tehnologice trebuie luată în vedre ideea utilizării pe cât
posibil a sistemelor flexibile de fabricație, în scopul de a ușura munca depusă de operator

2.6. Procedeul tehnologic folosit pentru realizarea piesi date


LUCRARE DE DISERTAȚIE

În vedera obținerii statoarelor se pot folosi numeroase procedee de prelucrare prin


așchiere, atât tehnologii clasice de prelucrare prin așchiere (strunjire, frezare, brosare, etc.) cât și
tehnologii neconvenționale de prelucrare ( electroeroziune, eroziune cu plasmă, etc.).

În acest caz, crestăturile amplasate radial pe sator nu se pretează a se prelucra printr-o


tenologie clasică de prelucrare mecanică prin așchiere, deoarce spre exeplu în cazul prelucrării
prin frezare a acestor, crestăturile obținute vor avea raze mari de racordare. Datorită razelor mari
de racordare dintre pereții crestăturilor, bobinarea statorului o să fie foarte dificilă.
Prin prelucrări mecanice clasice, au fost realizate doar cotele de gabarit ale pisei date, și
anume lățimea acesteia de 115 mm.
Pentru realizarea alezajelor (crestăturilor) pisei Fig.2.7. se va folosi o tehnologie
neconvențională de prelucrare, și anume electroeroziunea. S-a optat pentru acest procedeu,
deoarece acesta poate prelucra piesa fără a deteriora stratul de lac protector aplicat tolelor. Spre
exemplu, în cazul în care s-ar fi folosit procedeul de prelucrare prin eroziune cu plasmă a
alezajelor, acesta ar fi deteriorat pe o anumita distanță lacul aplicat tablei semifabricatului, din
cauza temperaturii excesive exercitate.

Fig.2.7. Crestăturile amplasate radial pe sator

Pentru realizarea alezajelor se poate folosi procedeul de prelucrare pri electroerozoine cu


fir, sau prin electroeroziune cu electrod masiv.

Prelucrearea crestăturilor aflate pe stator prin electroeroziune are o serie de avantaje și


anume:
LUCRARE DE DISERTAȚIE

1.Se pot prelucra piese având forme complexe și din materiale cu o duritate ridicată
2.O productivitate mult mai mare față de procedeele clasice de prelucrări mecanice
3.Datorită posibilității de reglare a sculelor, se pot obține diferite grade de finisare a suprafețelor
supuse prelucrării

4.Este necesar un număr mic de operații


5.Se pot obține precizii destul de ridicate, acestea pot ajunge până la sutimi de milimetru
6.Multe de sculele uzate se pot recondiționa

2.7. Avantajele mașinii cu flux axial

În comparație cu alte soluții existente pe piață, această invenție este cu mult mai simplă
din punct de vedere constructiv, prin simplul fapt că acționează dircet pe roata boghiului,
nemainecesitând un cuplaj elasic, ax cardanic sau numeroase angrenaje. Datorită acestor
avantaje, se va simți o reducere considerabilă a costurilor.
Un alt avantaj adus de mașinile cu flux axial, este acela de a nu mai fi nevoie a se folosi
lagăre, aceastea folosindu-se de lagărele roții montate pe boghiu, astfel rotorul este solidar cu
roata și statorul urmează să fie fixat pe osie.
Conform datelor expuse mai sus, un alt avantaj este cel al dimensunii și greutății reduse
ale mașinilor cu flux axial.
În cazul în care unul dintre motoare cedează, motoarele rămase au o putere necesară,
asfel încât vehiculul feroviar poate ajunge în siguramță la cel mai apropiat punct de întreținere
material rulant.
Mașinile cu flux axial au un avantaj în asamblarea, demontarea, înlocuirea, repararea și
înteținerea mult mai ușoară.
Datorită eliminării complete a transmisiei mecanice, o să aibe loc o creștere semnificativă
a randamentului.
Prin intermediul controlului individual al fiecărei roți în parte, conduce la un control
mult mai convenabil asupra blocurilor de antipatinaje și asupra centrifugalelor.
Mașinile cu flux axial sunt ideale pentru a fii utilizate la construcția vehiculelor feroviare,
destinate mediului urbane, vehicule feroviare a căror podea fiind mai joasă decât in cazul
trenurilor de lung parcurs
LUCRARE DE DISERTAȚIE

Introducere……………………………………………………………….………………….…12
Capitolul 1. Obiectivele lucrării de disertație………………………………………….……..14
Capitolul 2. Stadiul actual al realizărilor și evoluțiilor în domeniul fabricării statoarelor .15
2.1. Scurt istoric al mașinilor electrice..........................................................................................15
2.2. Tipuri de mașini electrice…………………………………………………………………...15
2.3. Mașini cu flux axial................................................................................................................17
2.4. Date generale despre statorul mașinii cu flux axial................................................................18
2.5. Criterii care stau la baza proiectării proceselor tehnologice...................................................21
2.6. Procedeul tehnologic folosit pentru realizarea piesi date.......................................................21
2.7. Avantajele mașinii cu flux axial.............................................................................................23
Capitolul 3. Proiectarea tehnologiei de fabricație pentru piesa dată.....................................24
3.1.Proiectarea dispozitivelor necesare realizării piesi.................................................................25
3.2. Descrierea procesului de rulare a semifabricatului din tablă.................................................46
3.3. Materialul folosit la realizarea statorului...............................................................................49
3.4. Prelucarea statorului prin electroeroziune..............................................................................50
Capitolul 5. Concluzii..................................................................................................................59
LUCRARE DE DISERTAȚIE

CAP. 3 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAȚIE PENTRU


PIESA DATĂ