UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI MECATRONICA

CATEDRA ORGANE DE MASINI SI TRIBOLOGIE

PROIECT OMM

SISTEM MECANIC DE DEPLASARE

Sistem de deplasare pe verticala pentru sarcini axiale

Titular disciplina: Student:

Conf. dr. ing. Lucian Seiciu Ifrim Daniela Ecaterina

Facultatea de Inginerie Aerospatiala

Conducator proiect: Anul II

As.dr.ing. Alina POPESCU Grupa 925

2016 – 2017

1
Cuprins
Capitolul 1 Analiza Temei ........................................................................................................ 5

Transmisia mecanica surub-piulita ..................................................................................................... 5

Diagrama de solicitare ......................................................................................................................... 6
Capitolul 2 Alegerea Materialului ............................................................................................ 7

Surubul ................................................................................................................................................. 7
Piulita .................................................................................................................................................... 7
Capitolul 3 Calculul Surubului ..................................................................................................... 8

Predimensionarea surubului ................................................................................................................ 8

Verificarea surubului ............................................................................................................................ 9

Capitolul 4 Proiectarea Piulitei .................................................................................................. 13

Capitolul 5 Proiectarea Sistemului de Actionare ...................................................................... 15

Proiectarea rotii de clichet si a clichetului ........................................................................................ 15

Boltul ................................................................................................................................................ 17

Proiectarea impingatorului cu arc .................................................................................................... 18

Proiectarea manivelei ...................................................................................................................... 19

Capitolul 6 Evaluarea Randamentului ...................................................................................... 20

Bibliografie ................................................................................................................................ 21

2
 Tema de proiect
Sa se proiecteze un sistem mecanic de deplasare cric cu piulita rotitoare, folosind o
transmisie cu surub-piulita de miscare, conform schemei cinematice din figura de mai jos.
1. Surub
2. Piulita
3. Corp
4. Element de lucru
5. Parghie sau alt dispozitiv de actiune
a. Lagar axial

Date caracteristice:
• Forța nominală: F = 21,25 kN;
• Cursa maximă: H = 375 mm;
• Capul surubului este proiectat pentru o asamblare pana paralela
Ca variantă constructivă, se va proiecta o transmisie șurub-piuliță cu bile, dotată cu un sistem de
frânare-blocare.
Proiectul va conține:
A. Tema de proiect;
B. Fisa de lucru;
C. Memoriul tehnic de calcul;
D. Partea grafica:
D.1 Desen de ansamblu
D.2 Desen de executie surub
D.3 Desen de executie piulita

3
 Fisa de lucru

Nr Crt. Data Continutul etapei Realizat Observatii

1 22.02.2017 Primirea temei. Indicatii.

2 01.03.2017 Analiza temei. Diagrame de solicitare ale

pieselor principale. Alegerea materialelor.
Alegerea tipului si marimii filetului. Alegerea
abaterilor si tolerantelor filetului. Verificarea
conditiei de autofranare. Determinarea
numarului de spire in contact. Verificarea
spirei filetului. Verificarea preliminara a
portiunii filetate a surubului.

3 08.03.2017 Proiectarea completa a surubului. Verificarea

surubului la solicitari compuse. Proiectarea
piulitei. Desen de ansamblu preliminar.

4 15.03.2017 Proiectarea completa a piulitei.Proiectarea

altor piese (corp, traversa, coloane etc.).
Desen de ansamblu avansat.

5 22.03.2017 Alegerea surubului cu bile. Schita sistemului

de blocare-franare. Calculul randamentului
sistemului cu surub de miscare. Desen de
ansamblu definitiv.

6 29.03.2017 Fise tehnologice pentru surub si piulita.

Desene de executie pentru surub si piulita.

7 18.05.2017 Predare. Sustinere.

4
 Capitolul 1: Analiza temei

Transmisia mecanica surub-piulita

Transmisia surub-piulita realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.
Acesta este format dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in timpul functionarii.

Cu aceste functii transmisia se intalneste frecvent in constructia unor masinilor unelte, a

unor aparate de masura, a unor dispozitive de lucru etc.

Realizarea transmisiei surub-piulita

Transmisia surub-piulita este alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa
in timpul functionarii ce realizeaza transmiterea fortei.

In cazul cricului auto, piulita este fixata iar surubul executa o miscare de rotatie si una de
translatie.

Avantaje

• Constructie si executie relativ simple

• Precizie mare
• Functionare fara zgomot
• Gabarit redus

Dezavantaje

• Existenta unor frecari importante intre spirele filetului ceea ce conduce la randamente
mici.
• Uzuri mari ceea ce conduce la jocuri mari.
• Viteza de lucru limitata

Aceste dezavantaje pot fi eliminate prin folosirea unui surub cu bile.

5
 Diagrama de solicitare ale principalelor piese componente

Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construiesc diagramele de

eforturi. Aceasta se foloseste pentru identificarea si observarea punctelor si zonelor critice ale
sistemului mecanic de deplasare.

6
 Capitolul 2: Alegerea Materialelor
Pentru alegerea optima a materialelor pentru piese, respectiv surub si piulita, se va tine
cont de solicitarile la care acestea sunt supuse si la care trebuie sa reziste. Cupla surub-piulita
trebuie sa reziste la forte de 21.25 KN, sa aiba o rezistenta sporita la uzura si sa aiba bune
proprietati antifrictiune.

Surubul
Pentru realizarea surubului este recomandat utilizarea unui otel cu tratament termin,
deoarece tratamentul termin imbunatateste caracteristicile mecanice si creste rezistenta acestora.
Atfel pentru surubul dintr-un sistem de deplasare pe verticala pentru sarcini axiale am ales:
OLC45 (STAS 880-80,imbunatatit).

• Rezistenta la tractiune Rm= σr = 630-800 MPa

• Limita la curgere de : Rp= σc= 430 MPa

Piulita
Piulita asigura proprietatile anti-frictiune din sistemul surub-piulita si nu este recomandat
sa se foloseasca acelasi material ca si pentru surub, dar este recomandat sa se utilizeze pentru
executare, fonta cenusie cu grafit lamelar. Grafitul sub forma lamelara confera cele mai bune
proprietati anti-frictiune. Asadar am ales fonta FcA3

• Rezistenta la tractiune Rm= σr= 300 Mpa

• HB=180

Calculul tensiunilor admisibile

σc 430
OLC45: Cc=2 , σa = 𝐶𝑐= = 215 𝑀𝑃𝑎
2

σr 180
FcA3: Cr= 4,5 , σa = 𝐶𝑟= 4.5 = 40 𝑀𝑃𝑎

7
 Capitolul 3: Calculul surubului
Predimensionarea surubului
a) Alegerea tipului filetului

Filetele utilizate pot fi: patrat, metric, rotund, trapezoidal sau fierastrau. Pentru sistemele de
deplasare pe verticala pentru sarcini axiale se recomanda folosirea filetului trapezoidal.

Filetul trapezoidal are o buna rezistenta si rigiditate; randamentul cu circa 4-5% mai mic decat al
filetului patrat; permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii prin utilizarea piulitei
sectionate; poate transmite sarcini mari, variabile, in ambele sensuri.

b) Predimensionarea propriu zisa a filetului

Din cauza faptului ca nu se cunosc dimensiunile surubului vom incepe cu predimensionarea
acestuia plecad de la solicitarea compusa (compresiune, tractiune):
𝜋𝑑32 4𝛾𝐹1
𝐴= 4
⇒ 𝑑3 = √𝜋𝜎
𝑎𝑂𝐿𝐶

d3 – diametrul exterior al filetului surubului;

σa – tensiunea admisibila la compresiune (tractiune)
Avand in vedere tipul filetului, in relatia lui 𝑑3 va aparea un factor de majorare al fortei (𝛾).

8
 Pentru predimensionarea şurubului de mişcare valoarea coeficientului de siguranţă (Cc)
poate fi mare pentru a se asigura şi siguranţa faţă de flambaj, ca şi pentru a obţine un număr
rezonabil de spire in contact.
Se alege γ = 1.5, F=2125 N, 𝜎𝑎𝑂𝐿𝐶 = 215 MPa
4𝛾𝐹1
𝑑3 = √ = 13.739 𝑚𝑚
𝜋𝜎𝑎
Datorita proprietatilor de interschimbabilitate dimensiunea diametrului interior al filetului va fi
standardizat conform STAS 2114-75
In urma standardizarii, urmatoarele caracteristici ale surubului sunt:
Diametrul Diametrul nominal interior
Diametrul
Diametrul nominal
nominal al Pasul
nominal mediu exterior al al filetului al filetului
filetului, P [mm]
d2=D2 [mm] filetului interior exterior, interior,
d [mm]
D4 [mm] d3 [mm] D1 [mm]

24 |5| 21.500 24.500 18.500 19.000

Verificarea surubului
a) Verificarea conditiei de autoblocare

Asigurarea autoblocarii (autofranarii) apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de

miscare. La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa fie realizata direct de
catre filet. Filetele asigura autofranarea atunci cand unghiul de inclinare al filetului este mai mic
decat unghiul de frecare redus.

𝑃
𝑡𝑔Ψ =
𝜋𝑑2

𝜇
𝑡𝑔𝜑 ′ = 𝜇 ′ = 𝛼
𝑐𝑜𝑠 2
α - unghiul profilului filetului, iar pentru filetul trapezoidal este de 30°
μ – coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea si de starea de ungere a
materialelor. Pentru cupla de materiale antifrictiune (otel–fonta) = 0.08 - 0.18.

9
 𝑃 5
𝛹 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑎 ( ) = 4,233630 ; (1)
𝜋𝑑2 𝜋 ∗ 21,500

𝜇 0.10
𝜑 ′ = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( 𝛼 ) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) = 5,910638 ; (2)
𝑐𝑜𝑠 2 30
𝑐𝑜𝑠 2
′
Din ecuatiile (1) si (2) rezulta ca 𝛹 < 𝜑 , deci conditia de autofranare este indeplinita.

b) Verificarea surubului la flambaj

Suruburile lungi, solicitate la compresiune, sunt in pericol de a flamba. Dimensiunile filetului,

anterior precizate, trebuie sa asigure o siguranta sufiecienta si fata de flambaj. Pentru a nu flamba
trebuie indeplinita urmatoarea conditie si aceea ca coeficientul de flambaj (Cf) trebuie sa fie mai
mare sa egala cu coeficientul de flambaj admisibil (Cfa). Coeficientul de flambaj admisibil este
cuprins intre 3 si 5. Imi voi alege Cfa = 3.

L reprezinta lungimea aproximativa a surubului si este data ca fiind

L=(1.35÷1.45)H , H fiind cursa maxima de realizat (H=375mm).

L=1.40*H=1.40*375=525mm

√2
lf = ∗ 𝐿 =371.231
2

𝑙
Coeficientul de zveltete: λ=𝑖𝑚𝑖𝑛

𝐼𝑚𝑖𝑛
imin = √ (raza de inertie)
𝐴

𝜋𝑑32 𝜋𝑑34
A= Imin = → imin = 4.624 mm
4 64

𝑙 371.175
λ=𝑖𝑚𝑖𝑛= = 80.271
4.624

Pentru OLC45 valoarea limita a coeficientului de zveltete este egala cu 85 (λ0 ) . In cazul acesta λ
este mai mic decat λ0 , asadar in concluzie avem un flambaj plastic.

𝜋∗𝑑32
Ff= 𝜎𝑓 ∗ 𝐴 = (𝑎 − 𝑏 λ)A= 314.947* = 84658.383 𝑁
4

84658.383
a=449 b=1.67 Cf= = 3.98 → 𝐶𝑓 > 𝐶𝑓𝑎 → Surubul rezista la flambaj
21250

10
 c) Determinarea numarului de spire aflate in contact
Numarul minim de spire necesare a fi in permanenta in contact, z, se va determina din conditia
de rezistenta la uzare. In actionarile cu viteze mici, principalul paramentru ce determina
intensitatea uzarii si implicit durabilitatea sunt tensiunea de contact intre spire. In functionare
suntem limitati la un nr de spire de maxim 10, daca nr final de spire este mai mare decat 10 ne
vom intoarce si ne vom alege un alt diametru mai mare decat cel ales anterior si vom reface toate
calculele. Numarul de spire necesare a fi permanent in contact rezulta din relatia:
𝐹1
𝑧=𝜋
2 2
4 ∗ (𝑑 − 𝐷1 )𝜎𝑎𝑠

𝜎𝑎𝑠 -tensiunea de contact admisibila. Pentru cupla otel – fonta 𝜎𝑎𝑠 = 10 … 15(20)𝑀𝑃𝑎.
21250
𝑧=𝜋 = 8.988 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑒
∗ (242 − 19.0002 ) ∗ 14
4
Se va alege z=9 spire in contact.

d) Verificarea spirei filetului

Gandind pe modelul fizic al unei grinzi incastrate, solicitarile spirei filetului sunt:
incovoierea şi forfecarea.
- Solicitarea la incovoiere
𝐹1 21250
𝑀𝑖 ∗ 𝑙 𝑖 ∗ 1.5
𝜎𝑖 = = 𝑧 = 9 = 25.293
𝑊 𝑊 140.024
𝑝 𝑜 2
𝑏ℎ2 𝜋𝐷4 (2 + 2𝑙𝑖 𝑡𝑔15 ) 𝜋 ∗ 24.500(2.5 + 2 ∗ 1.5 ∗ 𝑡𝑔15)2
𝑊= = = = 140.024 𝑚3
6 6 6
𝐻1 0.5 ∗ 5
𝑙𝑖 = + 𝑎𝑐 = + 0.25 = 1.25 + 0.25 = 1.5
2 2

- Solicitarea la forfecare
𝐹1
𝑘𝑚 𝑧
𝜏𝑓 =
𝐴
𝑃 5
𝐴 = 𝜋 ∗ 𝐷4 ∗ ( 2 + 2 ∗ 𝑙𝑖 ∗ 𝑡𝑎𝑛15° )=𝜋 ∗ 24.5 ∗ (2 + 2 ∗ 1.5 ∗ 0.267) = 254.23 𝑚𝑚2

km – coeficient de corectie km=0.55..0.75, 𝑘𝑚 = 0.6

21250
𝜏𝑓 = 0.6 ∗ 9 = 15.475 𝑀𝑃𝑎
254.293

11
 - Tensiunea echivalenta

𝜎𝑒𝑐ℎ = √𝜎𝑖2 + 4𝜏𝑓2 < 𝜎𝑎

𝜎𝑒𝑐ℎ = √25,2932 + 4 ∗ 15.475 = 39.970 𝑀𝑃𝑎

𝜎𝑒𝑐ℎ < 𝜎𝑎 𝑆𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑎

e) Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Deoarece dimensiunea filetului determina implicit si dimensiunile altor elemente ale

sistemului, suntem nevoiti sa efectuam o verificare la solicitarea compusa a portiunii filetate a
surubului, care este deobicei sectiunea periculoasa, avand diametrul cel mai mic.
𝑑2
𝑀𝑡1 = 𝐹 ∗ 𝑡𝑔(Ψ + φ′)
2
𝐹1
𝜎=
𝜋𝑑32
4
𝑀12
𝜏=
𝜋𝑑33
16
𝜎𝑒𝑐ℎ = √𝜎 2 + 4 ∗ 𝜏 2
21.500
𝑀12 = 21250 ∗ 𝑡𝑔(4,233630 + 5,910638) = 40873 𝑁𝑚
2
21250
𝜎= = 79,054 𝑀𝑃𝑎
𝜋 ∗ 18.5002
4
40873,03741
𝜏= = 32,876 𝑀𝑃𝑎
𝜋 ∗ 18.5003
16
𝜎𝑒𝑐ℎ = √79,0542 + 4 ∗ 38,8762 = 110,882 𝑀𝑃𝑎
𝜎𝑒𝑐ℎ < 𝜎𝑎 𝑆𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑙 𝑅𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑎

12
 Capitolul 4: Proiectarea piulitei
Piulitele rotitoare se pot intalni atat in constructia cricurilor cat si a preselor. Desi nu sunt diferente
mari in modul de abordare aceste piulite se prezinta totosi distinct.

Precizarea solicitarilor
Corpul piulitei este solicitat la compresiune si rasucire conform diagramei de eforturi. Solicitarile
spirelor au fost considerate in proiectarea cuplei surub-piulita

Dimensionarea piulitei
Utilizarea unui rulment duce la cheltuieli suplimentare (material, manopera), dar prezinta
avantajul unor momente de frecare de cel putin 10 ori mai mici. Totodata durabilitatea unui
asemenea lagar este mult mai mare.
Rulmentul se va folosi ori de cate ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de actionare
ancobrante sau atunci cand actionarea este frecventa si se doresc momente de actionare mici
pentru micsorarea efortului uman.
Se alege un rulment axial cu bile care indeplineste conditiile:
𝐶0 > 𝐹1
𝑑𝑟 > 𝑑
𝐶0 – capacitatea statica de incercare a rulmentului
𝑑𝑟 – alezajul rulmentului
𝑑 – diametrul exterior al filetului

Am ales rulmentul 51105:

Simbol d D D1 T r damin Damx ramin Co

51105 25 42 26 11 1 35 32 0.6 29.0

13
Se determina diametrul exterior minim necesa Demin , prin predimensionarea la compresiune cu o
forta de calcul majorata pentru a considera si efectul rasucirii.

4𝛾𝐹
𝐷𝑒𝑚𝑖𝑛 = √ + 𝐷42
𝜋𝜎𝑎𝑐

𝜎𝑎𝑐 = 40 𝑀𝑃𝑎 𝛾 = 1.3

4∗21250∗1.3
𝐷𝑒𝑚𝑖𝑛 = √ +24.5002 = 38.465 mm
𝜋∗40

Daca Demin =38.465 mm atunci De trebuie sa fie mai mare, astfel

alegem ca De =45mm
Se estimeaza momentul de frecare in lagarul axial, in cazul
rulmentului:
𝐷𝑚
𝑀𝑓 = 𝑀32 = 𝜇 ∗ 𝐹 ∗ 2
𝐷+𝑑
Unde 𝐷𝑚 = si 𝜇 = 0.008 ÷ 0.01
2
42+25
Dm = = 33.5 𝑚𝑚
2
33.5
Mf =0.009 ∗ 21250 ∗ = 3203.4375
2

Hp = 𝑧 ∗ 𝑝 ∗ ∆= 9 ∗ 5 + 42.5 = 88 𝑚𝑚 ∆= 𝑓2 = 8.5 ∗ 𝑝 = 42.5

Calcule pentru filet

H= 1,866 ∗ 𝑝 = 9,33 R1= 0,5 ∗ 𝑎𝑐 = 0,125

H1= 0,5 ∗ 𝑝 = 2,5 R2= 𝑎𝑐 = 0,25

h3= 𝐻1 + 𝑎𝑐 = 2,5 + 0,25 = 2,75

d2= 𝑑 − 0,5 ∗ 𝑝 = 24 − 0,5 ∗ 5 = 21,5

d3= 24 − 2 ∗ ℎ3 = 18,5

D4= 24 + 2 ∗ 𝑎𝑐 = 24,5

D1= 24 − 2 ∗ 𝐻1 = 19

14
Capitolul 5: Proiectarea sistemului de actionare
Proiectarea rotii de clichet si a clichetului
Roata de clichet se afla in fluxul de forte intre clichet si elementul de antrenat. O abordare
functionala a proiectului acestui element ar conduce la rezolvarea urmatoarelor aspecte:
asamblarea roata-piulita si preluarea fortei prin conctact clichet-roata. Se alege profilul hexagonal
cu dintii cu flancuri paralele pentru roata de clichet, pentru ca permite o inversare mai rapida a
sensului de rotatie.

Amsamblarea dintre clichet si manivela se realizeaza intr-o articulatie, cu ajutorul unui bolt
cilindric cu cap. Solicitarile dintre clichet si bolt sunt: forfecarea si strivire. Determinarea
diametrului boltului rezulta din conditia de rezistenta la solicitarea de forfecare. Lungimea
minimca de contact dintre bolt si clichet se determina din solicitare de strivire.

𝑀32 = 𝑀𝑓 = 3203.4375

𝑀𝑡𝑜𝑡 = 𝑀12 + 𝑀32 = 43290

𝑑+𝐷
𝐻𝑝 = 𝑧 ∗ 𝑝 + 42.5 = 87.5 𝐷𝑚 = = 33.5
2

de = 50 (diametrul cercului circumscris hexagonal)

a=0.5 ∗ 𝑑𝑒 = 25 (latura hexagonului)

n=4 laturi

Se determina Bmin grosimea rotii dintate.

𝑀𝑡𝑜𝑡
Fn = 𝑎 = 1299
𝑛∗
3

𝐹𝑛
Bmin nec = 1 𝑎 = 2,597 𝜎𝑎𝑠 = 80 ÷ 120𝑀𝑃𝑎 → 𝜎𝑎𝑠 = 80
∗ ∗𝜎
2 2 𝑎𝑠

𝐹𝑛
𝜎𝑠 = 1 𝑎 = 80
∗ ∗𝐵𝑚𝑖𝑛
2 2

Aleg B=10 (profilul dintilor) si z=8 dinti

Di = 𝑑𝑒 + 12 = 62 mm (diametrul interior al danturii)

15
 𝐷𝑖
De = 𝜋 = 77.148 (diametrul exterior)
1−0.5∗
𝑧

𝐷𝑒 +𝐷𝑖
Dm = = 69,574
2

𝐷𝑒 −𝐷𝑖
h= = 7,574
2

𝜋∗𝐷𝑒
b= 0.4 ∗ = 12,118
𝑧

Latimea minima necesara rotii de clichet la contactul cu clichetul:

2∗𝑀𝑡𝑜𝑡
Fne = = 1122 𝜎𝑎𝑖 = 36
𝐷𝑒

𝐹𝑛𝑒 ∗ℎ
Wmin = 236,088
𝜎𝑎𝑖

𝜋∗𝐷𝑒
𝑏 = 0,4 ∗ = 12,118
𝑧

6∗𝐹𝑛𝑒 ∗ℎ
Bmin = = 9,646 mm
𝑏 2 ∗𝜎𝑎𝑖

2∗𝑀𝑡𝑜𝑡
Fnc = = 1244
𝐷𝑚

𝐹𝑛𝑐
Anec = = 31,108 𝜎𝑎𝑠 = 80𝑀𝑃𝑎
𝜎𝑎𝑠

Proiectarea ansamblului dintre clichet si manivela- bolt cilindric cu cap. Materialul folosit este
OLC45.

𝜏𝑎𝑓 = 0.65 ∗ 𝜎𝑎𝑡 = 26

𝐹
Anec= 𝜏 𝑛 = 47,846
𝑎𝑓

2∗𝑀𝑡𝑜𝑡
Fn= = 1244
𝐷𝑚

8∗𝑀𝑡𝑜𝑡
dbmin= √𝐷 = 7,806
𝑚 ∗𝜋∗𝜏𝑎𝑓

16
 Boltul

d D K C1 rmax cmax d1 l1 l

4 6 1 0.5 0.6 1 1 22 8÷ 40

Lungimea minima de contact dintre bolt si clichet. Alegem 𝜎𝑎𝑠 = 20

𝐹𝑛
𝐵=𝜎 = 21,643
𝑎𝑠 ∗𝑑𝑏

Lungimea minima de contact dintre bolt si manivela

𝐹 𝐹
𝜎𝑠 = 2∗𝑑 𝑛∗𝜎 = 20 𝜎𝑚 = 2∗𝑑𝑛 ∗𝑓 = 4,159
𝑏 𝑎𝑠 𝑏

Definitivarea constructiva a rotii de clichet si a clichetului:

O1O2=(0.8÷ 1)Dm → 𝑂1 𝑂2 = 0.9 ∗ 𝐷𝑚 = 62,617

2𝜋
𝜃= = 0.758
𝑧

𝐷
∝3 = arcsin (2∗𝐷𝑒 ) = 0,588
𝑚

5
∝1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (54.03) = 0.092

∝2 =∝1 + (3 … 5) = 0.092 + 4 = 4.092

17
 Proiectarea impingatorului cu arc
Impingatorul cu arc are rolul de a asigura refacerea rapida si sigura a contactului dintre clichet si
dintii rotii. Arcul impingatorului trebuie sa fie relativ „moale”
pentru a nu impiedica oscilatiile clichetului in cursa pasica,
atunci cand el trebuie sa treaca peste dintii rotii. Altfel, in cursa
pasiva clichetul ar antrena roata si ar produce desurubarea.
Rigiditatea arcului trebuie sa fie mica si pentru a putea fi
comutat, prin simpla apasare cu degetul, pe pozitia
corespunzatoare desurubarii.

f1=2÷ 3 (sageata la montaj)

s=3

fn = f1+s = 5.5 (deformatia maxima)

Fn=10 N (forta maxima)

d=24

G=8.05*104 MPa (modulul de elasticitate transversala)

𝐺∗𝑑4
C=8∗𝐷3 ∗𝑛 = 2617
𝑚

i=5 (indicele arcului)

𝐷𝑚
d= = 13,915
𝑖

Vom standardiza d dupa STAS 893-72, iar d va fi 7.6 mm → 𝐷𝑚 = 8.3

𝐺∗𝑑4
n= 8∗𝐷3 ∗𝐶 = 23,691 𝑛 = 3 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
𝑚

𝐺∗𝑑4
C= 8∗𝐷3 ∗𝑛 = 4,443
𝑚

Fn= 𝐶 ∗ 𝑓𝑛 = 24,436
1.6
K= 1 + = 1.32
𝑖

18
 𝐾∗8∗𝐹𝑛 ∗𝐷𝑚
𝜏𝑡 = = 55,042 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑡𝑎
𝜋∗4.73

F1= 𝑐 ∗ 𝑓1 = 891.29 𝑁 (𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑎𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒)

nt= 𝑛 + 𝑛𝑟 = 3 + 2 = 5 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑒 𝑖𝑛 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝑓𝑛
t= 𝑑 + + 𝑗 =10.193 (pasul arcului)
𝑛

j=0.1*d=0.76 (jocul dintre spire in stare incarcata)

D1= 𝐷𝑚 + 𝑑 = 15.9 (diametrul exterior al arcului)

Proiectarea manivelei
Manivela sustine roata de clichet,clichetul,boltul, si impingatorul cu arc. Forma si dimensiunile
manivelei sunt determinate de conditiile tehnologice si de solicitarile mecanice care apar.

Fm=(100-150) N → 𝐹𝑚 = 100𝑁

Mtot=M12+M32=43290
𝑀𝑡𝑜𝑡
Ra= = 288,572 (𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 aplicata fota muncitorului)
𝐹𝑚

Mi= 𝐹𝑚 (𝑅𝑎 − 𝐿𝑚 ) = 100(288,572 − 150) = 20790

𝑀𝑖
𝜎𝑖 = = 158,385
𝑊

𝜎𝑐 430
c= = 158,385 = 2,715
𝜎𝑖

ca=2÷ 3 → 𝑐 > 𝑐𝑎

19
Capitolul 6: Evaluarea randamentului
𝐿𝑢
𝜂=
𝐿𝑐
𝐿𝑢 = 𝐹 ∗ 𝛿 = 2125 ∗ 5 = 10625 𝑁
𝛿=𝑝
𝐿𝑐 = 𝑀𝑡𝑜𝑡 ∗ 2 ∗ 𝜋 = 43290 ∗ 2 ∗ 𝜋 = 271999,0919 𝑁
𝐿𝑢 10625
𝜂= = = 0,0390 = 3,9%
𝐿𝑐 271999,0919

20
 Bibliografie
1. Elena MIRIȚĂ, Traian CICONE, George DOBRE. Sisteme cu șuruburi în mișcare – Îndrumar
de proiectare. București, 1998

21