Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia cultural umanitara "HENRI COANDA" filiala Constanta sCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI

COANDA"CONSTANTA

PROIECT
EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CONSTANTA 2008

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia Cultural Umanitara "HENRI COANDA"filiala Constanta SCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI COANDA" CONSTANTA

PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL :

SARCINA ECTOPICA CONSTANTA 2008 CUPRINS: PARTEA I -Partea generala Cap 1-Introducere Cap 2-Organele genitale feminine 2.1-Structura ovarului

2.2-Tubele uterine 2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine 2.4-Uterul 2.4.1-Conformatia exterioara 2.4.2-Situatia si directia uterului 2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului 2.4.4-Raporturile uterului 2.4.5-Conformatia interioara 2.4.6-Structura uterului 2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica) 3.1-Definitie 3.2-Variatii anatomice 3.3-Fiziologie

3.4-Etiopatologie 3.5-Fiziopatologie 3.6-Evolutia sarcinii ectopice 3.7-Simptomatologie 3.8-Forme rare de sarcina ectopica PARTEA II-Partea speciala STUDII DE CAZ Cap 1-Studiu de caz I Cap 2-Studiu de caz II Cap 3-Studiu de caz III Cap 4-Concluzii generale Cap 5-Bibliografie

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme

examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. depistarea precoce ramane o provocare pentru medici. Astfel. PARTEA I. Acest review cumuleaza datele din literatura actuala. nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. in ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). Pantelimon"ン.ginecologice. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice. in ultimii 10 ani.1 INTRODUCERE Ruxandra Stanculescu Universitatea de Medicina si Farmacie "oCarol Davila"ン Departamentul Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic "Sf. incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19"° din totalul de sarcini[9].alegand pentru lucrarea mea de diploma "SARCINA ECTOPICA". Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "oafter morning .Ideea mi-a venit vazand foarte multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic. Bucuresti Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. Introducere Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii. cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate. ecografice.Fiind si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si mai mult cunostintele in domeniul ginecologic.PARTEA GENERALA Cap.

iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia semnelor de inun datie peritoneala. Ruperea sal pingei intracapsular conduce la formarea hema tocelului pelvin. ecografia endovaginala. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. . examenul clinic ginecologic. Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit. me nometroragia. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere. semne clinice ce survin la o femeie fertila cu amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol 15515h723p escentei. alaturi de dozarea valorii de progesteron. interstitiale sau ist mice. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG.pills"ン. incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in curs de dezvoltare. evo lutia sarcinii ectopice este mai scurta. diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. Anamneza amanuntita.Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. lipo timia. Cu cat localizarea sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator localizarii an gulare. Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6]. Aspectele de scrise sunt des intalnite in practica curenta.

12]. iar din punct de vedere cli nic. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei localizarii ectopice tubare. disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama. peritoneale con duce la intarzierea terapiei adjuvante cu methotrexat. acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata. respectiv sarcina ectopica mo lara. . Astfel. mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. uneori. fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul de sarcina ectopica. Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic. Examenul anatomopatologic este obligatoriu. ceea ce determina cresterea morbiditatii in caz de tumoare gestationala trofoblastica[1. ridicand suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza prin degenerescenta tro foblastica. cornuale.Totusi.

uterul si vagina constituie caile genitale. dar care totodata este si organul copulatiei. prin secretia hormonilor sexuali. Acestea sunt conduse în tubele uterine. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe. el are forma unui ovoid putin turtit. care împreuna formeaza vulva. Este dispus cu axul mare vertical si i . unde se produce fertilizarea. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne. organul prin care fatul este expulzat la nastere. În afara de acest rol.ORGANELE GENITALE FEMININE Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . Ovarul a fost comparat cu o migdala verde. Dupa uter umeaza vagina. ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter.Cap.ovulele. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni. Tubele uterine. organul principal al gestatiei.2. În ovare se produc ovulele. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. Forma.

La femeia adulta. roz palid la fetita.se descriu: doua fete (mediala si laterala). În mod normal sunt doua. dupa cum poate lipsi un ovar. doua margini (libera si mezovariana). Dupa menopauza devine albicios cenusiu. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica. Culoarea. Ovarul este albicios la nou nascuta. Culoare. Pot exista ovare supranumerate. dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. unele lineare altele neregulate. 3 cm latime. Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. 1 cm grosime. Dupa menopauza capata o consistenta dura. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. doua extremitati (tubarasi uterina). cicatrici. Numarul ovarelor. Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. aspectul. la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. . consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv. fibroasa.

ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul. devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte. 1. El e fixat . Situatie. 2. patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. În perioada preovulatorie.mezovarianul. Mijloacele de fixare.ligamentul tuboovarian si 4. 3.ligamentul suspensor.ligamentul propriu al ovarului. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. sub bifurcatia arterei iliace comune. El este alipit de peretele lateral al excavatiei.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian . coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului. alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin. Ligamentul pleaca din fosa iliaca.Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g. Este o formatiune fibro-musculara.relativ .este un cordon fibro-muscular situat în aripioara .prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1. 2.Ligamentul suspensor.

4. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. 2. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul . 3. 4. RAPORTURI 1. apoi cu colonul sigmoidian în stânga. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. . Este o formatiune scurta. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. prin care ovarul este suspendat de acesta. cu cecul si apendicele vermiform în dreapta. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului. 3.pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.posterioara a ligamentului larg. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe.

1 STRUCTURA OVARULUI Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin. sub care se gaseste un învelis conjuctiv. 3. corticala. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului.5. Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. medulara si alta periferica. 2. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. . Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.Epiteliul este simplu. si sunt organe pereche. Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu. 2. 1. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. 6.

foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. Dupa ovulatie. Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina. evolutia folocului ovarian este încheiata. extrem de bogat în celule. dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii. unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei.Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben. Forma initiala o constituie foliculii primordiali. . Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini. corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul. Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei.

constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25. tertiar. periodice.Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice. formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri. care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial . sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni. Folicului matur. succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori. Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. Celulele . ovulatia se produce în ziua a 14-a. dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala. Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar.corpul albicans. iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben. Raportate la un ciclu menstrual. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa. 2)membrana bazala foliculara. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. 3)tunica interna si 4)tunica externa.

Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor. În treimea sa laterala se petrece . Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. înalte. 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii. apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. Tubele au un rol important în captarea ovulului. împiedicând ovulatia. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual. LH. 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu. necesari pentru echilibrul hormonal. sau ICSH si LTH). Progesteronul este secretat de corpul galben. 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal. se dispun radiar si constituie coroana radiata.foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice. 2.2 TUBELE UTERINE Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici.

1. 4. ea prezinta 4 segmente: 1.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei.portiunea uterina. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei. Forma . Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm).infundibilul. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm. 2. între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru. Tuba are o lungime de 10-12 cm. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a .portiunea ampulara. O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.Portiunea uterina strabate peretele uterului. 3.Istmul patrunde în cornul uterului. Mijloace de fixare. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge.fecundatia. 3. 2. Situatie.portiunile tubei.istmul si 4.

formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. longitudinala. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea laterala. Conformatie interioara. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. STRUCTURA Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa. Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos.provine din ligamentul larg. interioara. b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala. tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina. el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei. c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric.ligamentelor largi. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. mijlocie. musculara si mucoasa. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar. longitudinala. La interior. a)Tunica seroasa . Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. circulara. .

Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele.3 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A TUBEI UTERINE Artere. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana. perpendiculare la tuba.2. Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate. . Artera primara a ovarului este artera ovariana. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana. Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge. iar a tubei artera uterina. 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala. Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice. având un caracter terminal.

formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos. Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara. motorii. provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. iar lateral se uneste cu venele ovarului. la marginea anterioara a ovarului.Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. În fosa iliaca se unesc întrun trunchi unic. În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala. senzitive. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. De la nivelul tubei. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului. limfaticele coboara în mezosapinge si apoi. pentru vasele sanguine. . apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. iar în dreapta direct în vena cava inferioara. pentru fasciculele musculare. Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter. pentru ovar. ajung în hilul organului. se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin. pentru foliculi. Venele ovarului plecate din retele capilare.

Este un organ median nepereche. b)Corpul uterului are un aspect conoid. numita corp. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala. uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm. În partea sa mijlocie. caruia îi descriem: doua fete.4. 2. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. 2. cavitar.4 UTERUL Uterul este un organ musculos. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. turtit antero-posterior. fundul. ei urmeaza traiectul vaselor. în care se dezvolta oul. având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. si doua unghiuri tubare. care-l împarte în doua portiuni: una superioara. si alta inferioara numita col. la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular.Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin. doua margini. Marginile.1 CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ Forma. mai voluminoasa. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la . Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior.

grosimea de 2 cm. Dimensiunile uterului la femeia adulta. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. La multipare colul devine tot mai voluminos. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele. latimea de 5 cm. convex bombat în sus la femeia adulta. Colul uterin are forma cilindrica. latimea la nivelul fundului. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col. La virgine are un aspect rotunjit. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm. lata de 4-6 mm. cilindric.multipare. grosimea de 3 cm. nulipare sau multipare. usor bombat la mijloc. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. portiunea vaginala are forma tronconica.insertia vaginei pe colul uterin. are suprafata neteda si regulata. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm. una anterioara si alta posterioara. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica. iar suprafata e neregulata. care împarte colul în doua buze. . unite prin doua comisuri laterale. de 4 cm. punctiform de forma unei depresiuni transversale.

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic. Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr). Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

2.4.2 SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI
Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În cazurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior. Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie. Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. 1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata

posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. 1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior. Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini. Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale. Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. este libera. . Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului. Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm. încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal. Marginea superioara. prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul. ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene. 3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche.Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase. Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian. iar grosimea de 47 mm. MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate. care pleaca de la unghiul tubar al uterului. strabate ligamentul larg. în care se gaseste tuba uterina.

dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine.dreapta si stânga . acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare. 3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului. 2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene. Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale. întinse de la sacru pâna la oase pubiene.1)Aderentele la vezica si la rect. Fundul uterului. . situat sub fundul de sac vezicouterin. Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei. 2. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal. vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian. Marginile laterale . acoperit de peritoneu. cu toate ca nici muschii. nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul.4.4 RAPOTURILE UTERULUI Fata vezicala (anterioara). organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene. Au o directie sagitala.

fornixul vaginei sau domul vaginal. 2. prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala.Raporturile colului. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara. Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. .4. Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina.5 CONFORMAŢIA INTERIOARĂ În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior. Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine. care ocupa atât corpul cât si colul uterin. Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala. Are urmatoarele raporturi: Fata anterioara cu vezica.

1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor.anterior si posterior . Dintre cele trei margini. . Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii.plani.unul anterior si altul posterior. una e superioara si doua laterale. Orificiul interior conduce în canalul cervical. Canalul cervical e limitat de doi pereti . Fiecare perete prezinta un rafeu median. orificiul extern se deschide în vagina. Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti . netezi. cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina. aplicati unul pe celalalt. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice. 2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform.

1)Tunica seroasa sau perimetrul. 2)Tunica mucoasa sau endometrul.stratul subseros. 2. progesteron . este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate. În lipsa nidatiei. contine si numeroase vase sanguine. Mucoasa cavitatii uterine este neteda. fara interpunerea unei submucoase. stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de .mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului.foliculina. dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv. are o culoare rozrosiatica.4. e foarte aderenta la miometru si friabila.6 STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. Sub influenta hormonilor ovarieni . musculara si mucoasa. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv . adera strâns la miometru.Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun.

care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala.este de tip pavimentos. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen. . Glandele colului secreta un mucus gros. se face regenerarea endometrului. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala. La nivelul ostiului uterin. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. cu numeroase celule mucipare. format din celule ramificate. mucoasa glandulara endocervicala este net. Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. usor alcalin. Dupa aceasta începe un nou ciclu. se elimina sub forma menstruatiei.sângelui. Epiteliul este simplu. Mucoasa potiunii vaginale . in care se gasesc fundurile glandelor uterine. Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. stratificata. Din stratul profund sau bazal. necheratinizata.

Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund. la nivelul fosei ovariene. Ea naste din artera iliaca interna. iar în stânga în renala.7 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI Arterele. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina. în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. care se varsa în vena epigastrica inferioara. în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana. de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala. Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei. musculara si seroasa. situate în stratul plexiform al miometrului. Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale. care se deschide în dreapta în cava inferioara. . Artera uterina e groasa.4.2.

Caile aferente sau motoare. simpatica si parasimpatica. între segmentele VIXII. Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa. .Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. 2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: 1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale.

.

.

Mai mult decât atât. ovariana.1 DEFINIŢIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine.în cornul uterului malformat.2 VARIAŢII ANATOMICE Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala. pavilionara. lovalizarea frecventa în trompa. interstitiala si bilaterala. cu referire la nidatia în afara endometrului. Tubara: -istmica. sarcina extrauterina. intramurala si cervicala. Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii: 1. incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului. .Cap. ampulara.3 -SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ) 3. Localizarea tubara poate fi pavilionara. tubara. Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga. heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala. ectopica. Uterina: cornuala . suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine. În limbajul curent însa. 3. 2.

în diverticului uterin. extrafoluculara. Ovariana: intrafoliculara. Abdominala: primara. intramurala. secundara. 3. 7. Sarcina concomitenta intra si extra uterina. în saculatie uterina. abdomino-ovariana. 5. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara.nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei. in spatiul vezicovaginal si pe colul restant. în cornul rudimentar. Cervicala. tubo-ovariana.- angulara . Intraligamentara.3 FIZIOLOGIE . 6. 4. 3. 8.

oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge în 5-6 zile. . Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza înca neconfirmata (Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla. dinamica. mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili. Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal. precum si orice factor care împiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. timp în care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein).4 ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica. echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie în limite fiziologice. kinetica tubara sa fie normala. 3. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei. sarcina fiind initial extrauterina. lumenul trompei sa fie liber. Fecundatia în afara trompei. Sârbu): oul sa fie de dimensiuni normale. biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice.În conditii normale ovului omolateral este fecundat în treimea externa a trompei. trebuie îndeplinite câteva conditii fiziologice (P.

Întârzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%) constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice. salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare. endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%) tuberculoza tubara - în cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu sarcina normala malformatiile tubare - stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.

-

plastiile tubare - trautismul operator asociat leziunilor initiale spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) - prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frânare a estrogenilor. Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice (tubare) asocierea a trei factori: ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

-

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) în trompa a oului înca liber în cavitatea uterina de catre refluxul tubar al sângelui menstrual.

Daca rolul ovulatiei întârzie si al perturbarilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter în trompa pare neverosimil în contextul datelor actuale de fiziologie (D. Alessandrescu). 3.5 FIZIOPATOLOGIA Nidarea oului se poate face în diferite portiuni ale trompei: pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau între planurile mucoasei. Oul nu ramâne la suprafata, ci patrunde prin epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar. Vasele materne se deschid, formând kacuri materne mai mult sau mai putin dezvolate. Sângele poate patrunde în interiorul trofoblastului sau între acesta si tesutul adiacent. Când implantarea se face între pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede si mai usor în peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura intracapsulara) ducând la ruptura intraperitoneala sau avort tubar. Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura acesteia.

Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei, peretele tubar este îngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent sau oprit în evolutie (Mac Donald). Sângerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a placentei ramâne atasata sau se implanteaza secundar. Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta scade, are loc înmuierea istmului si a colului. Caracteristica este însa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul se transforma decidual în absenta elementelor trofoblastice. Arias - Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale în sarcina ectopica datorate actiunii gonadotrofinelor corionice. Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici, hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi întâlnite si mitoze în locuri atipice. Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare. Atipiile Alias - Stella sunt sugestive, nu însa si patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind întâlnite si în endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule trofoblastice. Sângerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza involutiei endometrului si clivajului deciduei.

frecvent înalta. Conflictul dintre cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx). iradierea poate fi posterioara. Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex. -durerea iridiata. însotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale. secundar iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu. Frecvent durerea are caracter de colica în punct fix (zonele anexiale. Daca oul . Din acest moment evolutia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulara).6 EVOLUŢIA SARCINII ECTOPICE Sarcina tubara Localizarea ampulara. catre rect. Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei intraperitoneale. fosele iliace). spre hipocondru sau umar. În hematocelul retrouterin. celelalte au o evolutie scurta. în care tabloul clinic este dominat de dureri. cu eliminarea oului în cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza hemoragica. Exceptând cazurile foarte rare când o sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pâna în trim. 3.2 sau chiar pâna la termen.Durerea întâlnita în sarcina tubara este de doua feluri: -durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea oului. datorita iritatiei nervului frenic provocata de sângele din cavitatea peritoneala.

Datorita faptului ca în aceasta situatie sarcina este înconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga decât în celelalte localizari ruptura survenind de regula în lunile 3-4. Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara. uterina mai rar în ligamentul larg. Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a trompei în aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. În unele cazuri implantarea secundara a placentei în cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de sarcina ectopice tuboovariana sau tubo-abdominala. rupturile din aceasta zona au caracter local (Mac Donald).moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind posibile vindecari spontane prin liza în timp al oului si repermeabilizarea în timp a trompei. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala. De . urmata de dilacerari ale miometrului. II sau III. Frecvent survine avortul tubar. Datorita vascularizatiei bogate din artera uterina si ovariana. Ruptura survine de obicei între saptamânile 8 si 12. Localizarea interstitiala. Sarcina cervicala Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia sarcinii decât în cazuri exceptionale în trim. Rareori sarcina poate fi avortata în cavitatea uterina. Ruptura survine de regula în localizarile ampulare între saptamânile 8 si 12 iar cazurile în care continua sa se dezvolte sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de conceptie.I.

) iar alteori sarcina se poate opri în evolutie.regula accidentul hemoragic apare 8 .II sau la termen.10 saptamâni ca urmare a rupturii în canalul cervical în interiorul vaginului sau în baza ligamentului larg cu aparitia hemetomului retrioperitoneal. Sarcina combinata (dubla) . în spatiul retroperitoneal sau în organele cavitare: sigmoid. rect.II 50% evolueaza spre termen iar jumatate din ele cu feti vii. vezica. Sarcina ovariana Sarcina ovariana ajunge foarte rar în trim. Cernea) si 60 zile (O. când placenta evolueaza spre hil sau organele vecine. Din sarcinile ajunse pâna la trim. Safta si colab. Uneori vilozitatile coriale pot sa patrunda în baza ligamentului larg (I. Exceptional se poate transforma în lithopedion (Giles si Lockier). intestinul subtire. în majoritatea cazurilor cu malformatii sau cu potential scazut de vioabilitate. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului.III. Majoritatea cazurilor se conplica în primul trim. Sarcina abdominala În cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre trim. Oprita în evolutie se poate transforma uneori în "adipocere" sau lithopedion iar în caz de suprainfectie poate duce la abces peritoneal. De regula survine ruptura între 10 (M. ficat sau splina. ruptura în cavitatea peritoneala.

. nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri. de obicei în punct fix. Sarcina tubara Sarcina tubara nerupta (în evolutie). Sângerarea vaginala este de obicei redusa. Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii anormale a oului. Durerea are caracter de colica. nastere prematura sau la termen. nu totdeauna simultan. predominant în fosele iliace. Sângerarea vaginala apare dupa câteva zile de întârziere si este adesea confundata cu menstruatia. În situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre ruptura sau avort. de culoare sepia.7 SIMPTOMATOLOGIE Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive. mai rar sânge cu caracter menstrual. Amenoreea. trebuie considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului. sau ca drojdia de cafea. elementul cel mai important este suspiciunea.În caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort. Rareori se elimina spontan mulajul caducei uterine. sângerare vaginala. Niciodata ambele sarcini nu vor evolua spre termen (Benson). 3. Semn clasic. tulburari menstruale. iar toate cazurile cu triada: durere abdominala.

uneori pulsatila. Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de gestatie. Sensibilitatea fundului de sac posterior.uterina sau în zona de maxima împastare anexiala. Punctia vaginala efectuata în fundul de sac Douglas poate extraje sânge lacat. "tipatul Douglasului" evidentiaza acumularea sângelui la acest nivel. în tensiune. Leucocitoza este în majoritatea cazurilor normala. Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie. Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate în fosa iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare. negricios si cu microcheaguri. .Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pâna la aparitia accidentului hemoragic. ca urmarea impregnarii progesteronice. Uneori sângele poate sa fie rosu. Uterul este dureros la mobilizare. dureroasa. Masurarea T. Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37 grade în sarcinile în evolutie. cresterea ei evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia. Examene paraclinice. de consistenta elastica. confirmata de tabloul hematologic. Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata. importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei.A. dar poate sa ramâna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut loc. reprezinta un element important în diagnosticul diferential cu procesele acute anexiale. si a pulsului în pozitie sezânda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei înaintea aparitiei socului. incoagulabil (semn de sângerare recenta) sau poate sa se coaguleze în eprubeta (în sarcinile în evolutie). În acest caz se poate recurge la punctia directa în formatiunea latero .

Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din cazuri poate sa constate prezenta fenomenului Alias . umplerea partiala a trompei. imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive. atunci când elementele de diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice.Stella. Reactiile biologice de sarcina pot fi pozitive în jumatate din cazuri. Histero . Celioscopia sau culdoscopia ramâne metoda de diagnostic cea mai precisa în cazurile dubioase.salpingografia poate sa constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcina tubara: absenta opacificarii trompei gravidei. Reactia de sarcina.ceea ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas sangvin). slab pozitive sau negative în caz de ou mort. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila în confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze însa sediul ei. - imaginea de "mlastina" datorita patrunderii substantei radioopacee în interiorul oului. imaginea neuniforma sau în miez de pâine. umplerea neregulata a trompei. cea negativa nu îl poate însa exclude. imaginea radiologica a oului. Vizualizarea aparatului genital . Punctia pozitiva confirma diagnosticul.

disurie) si de tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). Laparotomia exploratorie minima este utila în absenta celioscopiei. Hematocelul.intern stabileste în majoritatea covârsitoare a cazurilor diagnosticul. Ecografia. se coaguleaza formând o masa cu aspect pseudotumoral. În absenta individualizarii acestuia.5 . Diagnosticul devine pozitiv atunci când sacul ovular si ecourile embrionare se situeaza în afara cavitatii uterine. paloare. bolnava este subfebrila sau chiar febrila (37.38 grade). durerea diminua sau chiar dispare (Mondor). Se formeaza ca urmare a unei sângerari unice (mai rar) sau repetate (fisura sau prin pavilion) în cavitatea peritoneala. Sârbu). Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din sarcina tubara nerupta dar mai accentuata. La aceasta se aduga o stare de oboseala persistenta si inexplicabila. . Alteori hematocelul se constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P. Utilizând ecografia în modul B se poate evidentia prezenta formatiunii extrauterine. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii tubare. Uneori hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza. Sângele se acumuleaza frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul trompei bolnave. tulburari urinare (polakiurie. diagnosticul poate fi pus prin excludere în prezenta formatiunii laterouterine si a absentei ecourilor embrionare si a sacului ovular în cavitatea uterina. uneori subicter ca urmare a rezorbtiei sângelui.

iar punctia vaginala confirma diagnosticul. La examenul genital. uneori cu senzatie de "zapada" cu limite imprecise care bombeaza prin fundul de sac posterior sensibil la presiune. uterul este deplasat de partea opusa. De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi întâlnit si în chistul ovarian torsionat. Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine "sonotransparente" iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (sânge lactat si cheaguri). colul nemodificat ascensionat sub simfiza. Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative. Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus. hematina poate fi determinata spectrofotometric. Tactul rectal confirma prezenta masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei. amilazemia poate fi crescuta. discreta sensibilizare la palparea hipogastrului. leucocitoza crescuta în suprainfectii. La palpare prezenta unei mase remitente într-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste în dimensiune la examinari repetate. reticulocitoza uneori crescuta. uterul greu delimitabil sau împins sub peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale.Hematocelul retrouterin: abdomen plat. Evolutia hematocelului se poate face în mai multe directii: . -urinar: urobilnogen crescut. sensibil. suplu uneori sensibil. -hematologic: anemie progresiva. bilirubina poate fi crescuta în hematocelele vechi. porfirinurie prezenta. iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune. Tactul vaginal confirma prezenta masei tumorale. Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat.

abces tubo-ovarian) sau abdominale (apendicular. fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat în Douglas. Inundatia peritoneala. când este vorba de o localizare istmica sau interstitiala necunoscuta. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea mai grava a unei sarcini extrauterine tubare. flegmon de ligament larg. endometiroza peritoneala -hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu evolutie pelvi-abdominala. -hematocel infectat: procese supurative pelviene (piosalpinx. deoarece angajeaza prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este încadrata printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P. . -în perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de sarcina ectopica (ruptura tubara). abdominale sau pelviene -erodarea si deschiderea în intestinul subtire sau colon cu aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale). Sârbu). perisigmoidian). Poate sa survina: -neasteptat. Diagnostic diferential: -hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina fixa.-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese aderentiale (rar) -continuarea sângerarii lente sau brutale cu aparitia inundatiei peritoneale -suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii supurate.

. buze violete.7 .-agravând un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar).1% (Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine. Anamneza de multe ori dificila în aceasta situatie poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale în ultima perioada de timp. Georgescu) respiratie rapida si superficiala. agravate de ortostatism.5 (D. incoagulabil. urmata de lipotime si semnele hemoragiei intraperitoneale: paloare intensa. extragând sânge rosu proaspat. diagnosticul de inundatie peritoneala poate fi formulat (Bronstein). lizereu peribucal (M. Punctia vaginala confirma diagnosticul. între folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata interna a capsului ovariene). Reprezinta o varietate surprinzatoare a nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru. În inundatiile masive. Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie în plina sanatate aparenta cu durere sincopala "în pumnal" în una din fosele iliace. Alessandrescu) si 0.8 FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA Sarcina ovariana. 3. în jurul ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee (semnul Cullen). În prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei interne si "tipatul Douglasului". Din punctul de vedere al clasificarii se împarte în: sarcina ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana secundara extrafoliculara (superficiala. Frecventa este cuprinsa între 0. lipitomii repetate. cu varietatile juxtafoliculara. transpiratii reci.

0.Simptomatologia este comuna sarcinii tubare. Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. uneori metroragii). În ultimul . este adesea malformat si în majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). -chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine în general reprezentând 0. Siptomatologia este neclara si frusta. flatulenta. complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului în cavitatea peritoneala. Ungureanu): -trompa omolaterala intacta si separata de ovar. pe baza criteriilor stabilite de Spielberg în 1978 (citat de O. iar fatul poate fi expulzat în organele cavitare (vezica. Oul se dezvolta în cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii. splina. dureri ebdominale difuze. placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie. ficat. Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe. eventual celioscopia poate furniza elemente în plus. diaree. Sarcina abdominala. Fatul nefiind protejat de peretele uterin. Diagnosticul diferential se face numai intraoperator. intestin. diagnosticul sarcinii abdominale ramânând de multe ori o surpriza intraoperatorie. Evolutia este în cele mai multe cazuri dureroasa. cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv.7 din aceasta (D. rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea în "adipocere".5 . Placenta se poate insera pe mezouri. Alessandrescu).

-scintigrafia placentara . -arteriografia . -ecografia . nemodificat.nu este totdeauna concludenta în diagnosticul sarcinii abdominale. colul este deplasat în functie de pozitia prezentatiei.G. Datorita accidentelor hemoragice si infectioase sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical. . -histerometria . iar prezentatia poate uneori fi identificata în afara acestuia.prezenta fatului în afara cavitatii uterine. transversala) iar prezenta sus situata. . -amniografia .S. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica. dar insuficient înmuiat. neacomodata la strâmtoarea superioara. Tratamentul.prezentatia înalta deasupra spinelor sciatice.arata marimi variabile ale cavitatii uterine. neconcordante cu cele ale sacului gestational.poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata în zone comune si sarcinii intrauterine.trimestru miscarile fetale sunt dureroase. La majoritatea cazurilor.situarea anormala a placentei si uterului. Tactul vaginal evidentiaza colul lung. Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational. -H. iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal. Examenul radiologic: -radiografia pe gol .situarea sacului amniotic în cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina. uneori dehiscent.

istmica. Frecventa este variabila în functie de diversi autori. placentatia are loc în regiunea cervico . sunt semnele cel mai frecvent întâlnite. Atunci când sarcina se implateaza la orificiul intern. Pritchard. iar prelungirile acestuia patrund în grosimea peretelui cervical dilacerându-l. sarac în fibre musculare. Simptomatologie . Colul uterin are volumul marit. .S.diagnostic. se destinde progresiv si cedeaza. Odata cu dezvoltarea sarcinii. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului. Evolutia sarcinii are loc de obicei în primele 2 . trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului. Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului în canalul cervical. cuprinsa între 1/1000 sarcini (Japonia). ligamentul larg). Odata oul implantat. neânsotite de durere.A. în afara orificiului intern. Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante. MacDonald .1/18000 (Mattingly. Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical.Sarcina cervicala. dând nastere varietatii cu acelasi nume. Fiziopatologie. Sângerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase.60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce însoteste de obicei sarcina cervicala.U. inserându-se în baza ligamentului larg. datorita proceselor de dare si/sau infarctizare.) si 1/16000 (Dehalleux).3 luni. 1/16000 . violaceu. cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei întredeschis. Ruptura poate sa survina în regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala. este tumefiat. Mortalitatea se mentine înca foarte ridicata (40 . complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa. peretele cervical.

T. -absenta elementelor fetale în cavitatea uterina. sau cu aspect de clepsidra. Petrescu). Diagnosticul diferential se face cu avortul în doi timpi. Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: -corpul uterin este mai mare în avortul în doi timpi decât în sarcina cervicala. de multe ori greu delimitabil. -placenta interna adera la peretele cervical. Alessandrescu).La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". -în avortul în doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atât în col cât si în cavitatea uterina. Din punct de vedere anatomo-patologic. corpul uterin este de volum normal. . -în trimestrul II. Rubin stabileste în 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale în zona opusa locului de implantare a placentei. -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior. orificiul intern este închis. în timp ce în sarcina cervicala. III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. -în avortul în doi timpi sunt deschise atât orificiul intern cât si cel extern al colului. Raportul colsegment inferior/corp uterin este supraunitar în sarcina cervicala (D. Pop.

se poate încerca evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blând. În sarcinile oprite în evolutie. În majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramâne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P. Sarcina extrauterina tubara Fig 1 . Sârbu).Tratament. urmat de tamponament strâns.

Aparatul genital feminin .

a)sectiune sagitala b)organele genitale c)uterul interne cu sarcina ectopica tubara Fig 2 PARTEA II-PARTEA SPECIALA STUDII DE CAZ: Cap 1 STUDIU DE CAZ I NUMELE: C. PRENUMELE: S. .

.M.2008 DATA EXTERNĂRII: DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ‫ ٭‬Sarcina ectopica dreapta. ‫ ٭‬Ampula pavilionara dreapta.2008 Salpingectomie partiala. CJ = 1. AV = 0.. ANTECEDENTE PERSONALE: . P. Drenaj abdominal. MOTIVELE INTERNĂRII: • amenoree. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫ ٭‬Sarcina extrauterina tubara dr. N = 1. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: . sex feminin DATA INTERNĂRII: 16. • frisoane. • pierderi de sânge negricios pe cale vaginala. ‫ ٭‬Hemoperitoneu.01.01. • dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere în loja anexiala dreapta. INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18. = 14 ani.VÂRSTA: 19 ani.

consumatoare de cafea.citeste carti. pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta în loja abdominala dreapta. . mijloace de relaxare . profesie .. Indometacin. leaga usor prietenii cu cei din jur.citeste presa zilnic. are multe prietene.relatii în familie corespunzatoare. = 2 decembrie 2007 Pe data de 07.M. se uita la TV . statut social .regim adecvat. acces la informatii . ANTECEDENTE PATOLOGICE: . Face tratament ambulator: Ampicilina. . pierde sânge negricios prin vagin. relatii cu rudele si prietenii . Gentamicina. ciclu regulat. citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei.casatorita. . . Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.01. ISTORICUL BOLII: U. . ziare. apendicectomie. Metronidazol.agent vamal • mediu familial (obiceiuri cotidiene) . ANTECEDENTE SOCIALE: .2008 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sânge cu intermitenta. obiceiuri alimentare . În urma cu 5 ore.

.68 m. = 120/70 mm Hg.torace normal conformat.A. .nepalpabil. . .soc apexian în spatiul V intercostal stâng.zgomote cardiace ritmice..V. .normal reprezentat. .tegumente si mucoase . .cord în limite normale.Î = 1. = 82'. . . APARAT C.T. R = 18'ritmica.A. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: .EXAMEN CLINIC GENERAL: . = 60 kg. .palide.integru. VASCULAR .T = 360C.ficat si splina în limite normale. . APARAT DIGESTIV .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare..tranzit intestinal prezent. SISTEM MUSCULO-ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO-ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: . Gr.apetit pastrat. .

glu = normal..pro = neg. abdomen suplu.Leu = neg.EKG = traseu electric fara modificari. Col întredeschis.01. . . 28. sensibila.MRF = pulmon normal.D.300. Pierde sânge în cantitate redusa. = HCT.R. = negativ.. Anexa dreapta îngrosata cât un police..Ph... cardiologic = clinic sanatoasa.7 L. CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: . .000. = VSH. se poate opera. .4 L. . 3. 9. 14 div. afebrila. = 170. V.000mmc.. = PLT.- HGB.L. 17. WBC. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale. . = Hematii= Ex. trenzit prezent.erit = 250/μl. = 6. 9. .100.2008 EVOLUŢIE:  Stare generala satisfacatoare. .Ex. sumar urina: .

Se recomanda ECHO abdominal. . Atropina 0.2008 ECHO abdominal:  Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.5 mg. i.Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg. S. . R.  Anestezie generala cu I.N.4/zi. EXAMEN LOCAL: 16. . ..orientat tempo .A.2008 Ora 830 PREGĂTIRE PREOPERATORIE:  Operatia: Salpingectomie dreapta.T. Drenaj parietocolic drept. 17. O2 pe masca.  R. 18.m.spatial.lama de lichid în pelvis.01. .cazuta în Douglas. = 100/60 mm Hg.loje renale libere. .2008 .O.echilibrata.01. TA = 120/70 mm Hg.T. .C.O.Ora 845 inductie: Endonal 350 mg.abdomen suplu. Anexa stânga nepalpabila.01. T. . .B. APARAT URO .mictiuni fiziologice: 3 . Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm. mobil. Fundurile de sac vaginale suple. Lystenon 100 mg.GENITAL .Sonda cu balonas. .

anexa dreapta marita de volum. 7 mg. ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ EVOLUŢIE: 16. . T./dl.G. .V.O.50 15 .col închis.5 + 0.5 + 0.0 6 .120 15. afebrila. pierde sânge negricios prin vagin.6 mg/dl. .zona anexiala stânga libera. sensibil la mobilizare./dl.01.5 mg. T.corp uterin discret marit de volum.1..Stare generala buna. % 40.01.0 . DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta.G. 19 U/L.P.65 180 . Fibrinogen APTT 101 mg.2008 EXAMENE DE LABORATOR Glucoza Uree Creatinina T.45.col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. 492mg. .1'' Valori în lim normale 65 . CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.EXAMEN VALVE: . 26.2008 .Se recomanda analize. .3 15 .36 ''  Mentinere: . sensibila la mobilizare. .350 % 26 . 31 U/L.Fentonyl: 0.

.   Supravegherea temperaturii. .NaCl. = 9% . .operator cu recomandarea:  O2.. . .2008 1.  .  Mentinerea liniei venoase cu branula.H.Atropina = 1 mg.  Tratament. Supravegherea perfuziei.  P. .H.  Trezire : .Miostin = 2.V. . Mialgin f1.  Monitorizarea functiilor vitale. = 100 mg.500 ml. . 2.Miofilin = 240 mg. a diurezei. .5 mg. Drenajul parietocolic drept.C. Atropina f2.Glucoza 5% = 500 ml.01.Ringer = 500 ml.Pavalon : 4 mg.Fortal = 60 mg.MEDICAŢIE ANESTEZIE: 18.Se aspira secretiile si se trimite în post .

calde.Glucoza 5% f1. Lystenon f1. 6.hematoperitoneu..III.III. ambele hemitorace se destind ritmic.01. 5.2008 Pacienta: B. 11. Miofilin f. 9% ..sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta. 4. 8.I. 9. CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru ziua de 19.f1.S. 7. colorate.1. .H.Ringer f1. Miostin f.100 mg.1. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: . . 12. Fentanyl f1. 10. f.II = 1000 ml.C.I = 500ml.I = 500 ml.I. extremitati uscate.3. 1. Fortral fII. Nesdonal f1.NaCl. .H. Pavalon fI. A RESPIRA . 13. .

usor meteorizat..A. .ferfuzie i. 3. . A BEA . cu glucoza 5% . . . mucoasa bucala fara leziuni..cantitate 100 ml. frecventa respiratorie R = 18'. . A ELIMINA . . tegumente colorate... sol. abdomen sensibil.prezent. T. . Ringer 500 ml. . pierde sânge prin vagin în cantitate mica. hidratare parenterala . . mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte. frecventa pulsului P = 82 batai / minut.v. .. . sânge. ser fiziologic 500 ml. apa plata. hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicalaconsuma ceai îndulcit. compot 1500 ml. cavitate bucala cu dentitie completa. 2. A MÂNCA. . = 100/60 mm Hg. drenaj paritocolic drept . . se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta. restrictie alimentara postoperatorie. .1000 ml. transpiratie minima la plici. reflex de diglutitie .

6. schimbarile de pozitie sunt dureroase./24 ore.prezinta ochii încercanati. pacienta este ordonata si curata.adoarme în cursul zilei la amiaza. staturii si anotimpului.6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii.. . doarme noaptea 5 .se mentine aceasta pozitie timp de 2 ore. absenta tranzitului de gaze si materii fecale. .urina clara 2000 ml. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . pacienta sta în pat în pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate. este deranjata de lumina. zgomot si de tratamentul administrat noaptea. 5. A TE MIsCA. . se schimba ori de câte ori lenjeria de corp se pateaza. sonda vezicala Foley . cu capul într-o parte din cauza perfuziei . se plânge ca nu este odihnita . A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . . A DORMI. adaptate taliei. . 7. A TE ODIHNI . . A TE ÎMBRĂCA. pacienta solicita sa fie ajutata sa se întoarca în decubit lateral stâng si drept.instalata preoperator . A TE DEZBRĂCA . haine curate de acasa în culori atragatoare. . 4. temperatura ambientala este de 22 de grade C. somnul nu este odihnitor .

par curat. nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale. S = 372 o C. . . urechi cu pavilioane curate. . . fara semne de inflamatie. colorate. A EVITA PERICOLELE . .. . fara modificari de culoare. transpiratie minima la plici. . îngrijite. exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente si absentei tranzitului de gaze si materii fecale. . . incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta. tegumente curate. A FI CURAT ÎNGRIJIT . temperatura corpului masurata în axila: D = 366 oC. se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara. mucoasa gingivala bucala fara leziuni. prezentei drenajului abdominal si a drenajului urinar. uscate. unghii taiate scurt. curata. anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea postoperatorie. dentitoe completa. tuns scurt. 8. plaga curata în curs de cicatrizare. 9. . . tegumente calde. . .

. 11. acuitate vizuala normala. se închina seara la culcare si îsi spune în gând o rugaciune si se închina. crede în Dumnezeu Tatal si Iisus Christos . le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila în acest fel. . . . . A TE REALIZA . A-ŢI PRACTICA RELIGIA . vorbire în ritm moderat. nu se poate deplasa singura. vaicareli. ea povesteste despre copii. A COMUNICA . . relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon. . anxietatea. având în vedere ca se afla în post operatorul imediat. .. nu are control liber asupra mediului înconjurator. nelinistita.Fiul. pacienta este de religie ortodoxa. simtul tactil . este agitata. acuitate auditiva normala. da date precise si descrie coerent durerea. .pastrat. . gemete. 10. profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. nu poate fi utila însa celor din salon. . A FI UTIL. 12.

actualitatile de la TV o destind. are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze. A ÎNVĂŢA . . .emisiunile de stiri. muzica. ea nu poate citi carti. pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa. pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda. . cu toate ca si-ar dori. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala. . reviste. . A TE RECREEA . 14. . stând cu dificultate în decubit dorsal. în schimb asculta cu placere radioul . pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa.13.

Plan orar a pacientei C.700 700 . Supra veghe Admi nistra rea TA. halat. cu temper varsato tricou aturii si rilor curat. .01.fiziologi -Sondaj Toalet Diure operatie c. Admini stra- Repa usul la pat contin rea medic ua. a ei de respirati greturil corp ei. -Se mai -TA = soset suprave 100/60 e.5 mg. dinti. dorsal în decub Diurez Repa usul la pat contin ua înpre una cu perfuz ia.1200 1200 1300 1300 1400 1400 1500 - -Trezire Opera pe Mentina tie: masa rea Sarci de liniei na operatie venoas extrau .I. treaza. a în 10%. ina 2 milioa ne. HEMOPERITONEU. vulvo. terina ambul a Pacient Perfuzi pavili a este e cu onara condus glucoza .. si salonul cu ser de post. Genta Întalni micina rea 1f. diurezei postane chiloti .S.T. e.2 0C. Aneste opera suprave Adminis ala cu zie torie ghere trare de apa si genera 500 atenta Cerucal sapun la ml. stezice curati . în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRA UTERINĂ TUBARĂ AMPULĂ PAVILIONARĂ. gheaza mm Hg.1100 1100 . P. Atropi na 0. . I. or. drenajul P = 80' si Se termome Toalet trizeaza a: pacienta spalat :D= pe 36.2008 600 . i venoas condusa arteriale a Schim în sala .800 800 . vezical a za imediat. Drena j abdo minal 50 ml seros anghinolent . a: f. toalet Toaleta a vaginala partial cu a. urina tensiuni perfuzie este clara. Mobili sta în zarea din repau decub s la it pat. OPERATĂ PE DATA DE: 18. tita. colabo reaza. R. cu cei dragi (famili a). linie venoa sa cu branul a. în Pacienta .I. rea analg Pacien etice ta linis Profe nid f. betadina Prean estezi e cu Mialgi n 50 mg.Foley în intra cu circuit perine închis.O. . la fel si atiei: Penicil perfu zia. pentru de barea pulsului sedare lenjeri operatii.900 900 1000 1000 .

Pans amen t curat. -TA = 100/6 0 mmH g. a 500 ml de urina clara. Propra Toler nolol .1900 1900 .2000 2000 .pansam entul Adminis trarea de O2 pe sonda endona zala. iva si ser buna fiaiolo gic.2400 .1800 1800 . Admini stra- it lateral drept.m. P=82' rea de Prozin . 1500 1600 1600 1700 1700 .anta 3 digest ml.2100 2100 2200 2200 2300 2300 .i.

câte 3 orala. clara 800 ml. axile.i.II. mmHg. . i. eza Gentami P=82' -TA = Toaleta 500 -cina 100/60 partiml f. -TA = 100/60 mmHg. m. e. de Propano rivanol lol si calduta. gât. te. functio nal.m. a.30C.fiziologi ferioar c câte e. ml.. Sedare a dure. intra -Drenaj muscul urinar ar. Pacient Abdom a agita Hidratar ta se en usor e orala: meteori plânge Schimb TA = de area -zat 100/60 sensibil dureri lenjeriei mmHg post de corp la palpare. -P = 86' Diure za 250 ml de urina clara.Hidrat are orala cu ceai în cantit ati mici cu paiul. na 2 -TA = milioane 100/60 f.i. Pansa ment curat. -Se Toleran suprim Toaleta ta dia vul-vara Adminis gestiva perfuzi cu trare de buna.i..m. sacrala . operato murdar rii.I. Mobiliz are. Ser elor in. mmHg. soluti-e Prozin. 3 ml.m. Admini Pregatir Som Som Adminis straea panul nul tra-rea rea de cientei de de de analge.-Drenaj abdominal rii cu Algoca functional. ala pe de Profenid Diureza P=86' regiuni: urina f1. Termo metrizare: TS = 37. Diur .. tice: algocal de Penicili-min noapte.m. Ser Hidrata fiziologi re c.. Repa usul la pat contin ua. Dezinfe ctia punctul ui de insertie al sondei cu betadina.I.. -TA = 100/6 0 mmH g. Contin ua perfuzia cu glucoza 10%.i.pentru noap noap antibiotice: somnul te. l min f. Miscari Proale pranolo membr l. masaj al spatelu i.i. Admini strarea medica tiei: Prozin. Diureza. fata. în regiun ea lombara.m.I. .

Adminis tra-rea de fenobarbital 1 f. .i.m.

D.EXAMENE DE LABORATOR Data 16.7 g. Hematocrit PLT WBC Hematii VSH V.6 mg.100 3.2008 Medic Proba de laborator Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A. % 101 mg.T.000 9.T. = 6 . % 40.000 14 div.P.R.i" 28.01./dl 26.300./dl 19 U/L 31U/L 12.L./dl 7 mg.0 % 96 % 492 mg. sumar urina Rezultat 9. -Ph. Negativ -Leu = neg.4 L 170. Ex.

200 8 100/6 0 D = 362 0C S = 364 0C . . Temperatur a 36 0C Observatii 362 0C -dureri postoperatorii -varsaturi postanestezic e -abdomen meteorizat 19.R.01. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 16.01.Pulmon normal.01.2008 Medic Examen cerut M. 120/7 0 120/7 0 100/6 0 100/5 0 R.01.F. Diurez a 18 82 ' ' 18 82 ' ' 17 76 ' ' 18 76 ' ' 2000 ml.A.-pro = neg.200 8 17.Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm. ECHO abdominal REZULTAT .Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.200 8 18.01. . . P.200 8 T. -glu = normal -erit = 250/μl EXAMENE PARACLINICE Data 17.lama de lichid în pelvis.

Puls = 76/min.Se mentine linia venoasa cu branula. .2008 Ora 1800 18. = 100/60 mmHg. P = 76/min.Operatie ora 10 .01.T.01.R. F.01.01.Absenta tranzitului de gaze .Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I.O.200 8 100/6 0 100/6 1 17 82 ' ' 18 80 ' ' D = 364 0C S = 366 0C -se suprima soda Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -plaga curata -stare generala buna -abdomen suplu -stare generala buna -afebrila 22.T. R = 17'. T = 36 0C .01. = 18/min .01. usor meteorizat .A.01.T.Abdomen sensibil. = 100/50 mmHg.anestezice bilioase .20.01.200 8 110/6 0 19 82 ' ' FOAIE DE EVOLUŢIE Data 18.200 8 21.2008 Ora 1300 18.200 8 100/6 1 19 86 ' ' 23. Sonda Foley a démeure .2008 Ora 2200 30 Evolutia .A.2008 18.Varsaturi postoperatorii si post .

stare generala satisfacatoare . Puls = 82'.A. = 100/60 mmHg .Drenaj: 150 ml .Diureza: 250 ml .2008 Ora 1000 .2008 Ora 600 19. = 100/50 mmHg .2008 .Diureza: 500 ml .T.01. = 100/50 mmHg ..Pansament curat M . Tseara = 364 0C .mobilizat .urina clara .T.Abdomen usor meteorizat .Se suprima sonda Foley .01.A.Diureza: 800 ml . = 100/60 mmHg.sero-sanghinolent .urina clara .01.Diureza pe 24 de ore = 2000 ml .urina clara .Stare generala buna .T.Se recomanda hemoglobina de control 20.A.Drenaj parietocolic drept .T.A.Pierde sânge prin vagin în cantitate mica . R = 17' .Stare generala buna .Stare generala buna .Tdimineata = 362 0C.Afebrila .Pansament curat 19.

= 110/70 mmHg.Se suprima tubul de dren .OPERATOR . Puls = 82'.Plaga operatorie curata .Scaun prezent 1/zi . = 100/60 mmHg.Abdomen sensibil la palpare . Puls = 86'.T.T.2008 Tratament POST .A.Stare generala buna.Tdimineata = 364 0C.01.01. Puls = 80'. afebrila . R = 18' . = 110/60 mmHg. mictiuni fiziologice . mobil .01. afebrila .Abdomen suplu.Plaga curata .2008 .Abdomen suplu.2008 Evolutia . R = 19' FOAIE DE TRATAMENT Data 18.tranzit de gaze si materii fecale . Tseara = 366 0C Data 21. scaun prezent .Pansament curat .prezent 22.Abdomen suplu.Stare generala buna.Mictiuni fiziologice.A.A.T.01.2008 .Stare generala buna. R = 19' .. afebrila . plaga curata 23.Tranzit de gaze reluat .

.Glucoza 10% .Gentamicina 2 f.Diazepam tb.m.III la nevoie i. 21. . .m.m. i. 2 milioane la 12 ore i. .m. 2 milioane la 12 ore i. 2 milioane la 12 ore . 1 .2 la nevoie i.III la nevoie i.Diazepam tb.Prozin 3 ml la 6 ore i.Propranolol 1 f. .seara .Algovalmin f.m.500 ml .m.2008 .Penicilina 4 milioane.: 1 f.1500 ml 19..I.m.m.Algocalmin f.2008 . . la 8 ore i.Profenid f. .NaCl 9% . la 6 ore i. 20.m. .p. .2008 . la 8 ore i.Penicilina 4 milioane.v. la nevoie i.Prozin 3 ml la 6 ore. .4. . .: 1 f.Gentamicina 2 f. . la nevoie . la nevoie i.01.2. .Penicilina 4 milioane.Gentamicina 80 mg .Penicilina 4 milioane.01.Profenid f.Algocalmin f.01. 1 .m. 2 milioane la 12 ore i.m.Fenobarbital f.m.m.Propranolol 1 f.Cerucal 1 f.

carne de pui. peste alb.III la nevoie i. lapte.01.01. fasole.pâine prajita cu un ou moale. mazare.m. 22.2008 Medic Succesiunea meselor B. Data 16.01. ceai . oua moi.Penicilina 4 milioane. Mic dejun .Diazepam tb.2008 . varza. ceai 17..C.Diazepam tb. gem . afumaturi. sucuri de fructe.01. .2008 B. cafea.mamaliga cu brânza de vaci. 23.Gentamicina 80 mg . iaurt.III la nevoie i.Algocalmin f. vita.Algocalmin f. Mic dejun Supliment Prânz Cina Regimul alimentar .Gentamicina 80 mg . 1 .Diazepam tb.Algocalmin f. 2 milioane la 12 ore i.II la nevoie i. Alimente interzise: condimente. unt. compot de fructe.supa de legume. 1 . ciorbe de legume. brânza de vaci. .lapte batut . pui cu paste fainoase . mezeluri. 1 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: supe.ceai cu pâine prajita.C.2008 .m.m.m.

iaurt 250 ml. fasole verde cu carne de vita .zaharat 1500 ml . biscuiti 1500 ml . biscuiti .ou moale.C.compot de cirese .lapte dulce .compot de prune .Compot de mere .C.01.ceai.2008 B. biscuiti . 20.lapte batut.Regim hidro . pilaf de pui . pâine prajita . ceai.01.01. unt gem . piure de cartofi cu pui la gratar .macaroane cu sos tomat. Mic dejun Supliment Prânz .2008 Cina 21.ciorba de vacuta.C.supa crema de legume.compot de struguri ceai în . ceai . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22. pâine prajita.01.2008 B. B.Supliment Prânz Cina 18.2008 Mic dejun Supliment Prânz Cina FIsĂ TEHNICĂ .2008 19. ceai.zaharat 1500 ml B. .C.supa cu galuste.mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna.01.ceai.Regim hidro .supa de legume 24 de ore .

EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare "în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete. Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala. Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru. Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul. Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina. INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT: .suspiciunea de sarcina extrauterina; .suspiciunea de sarcina intrauterina; .diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin; .sarcina. PREGĂTIREA PACIENTEI: Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara. Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis". Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati. Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta. Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale. Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta. Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca: Concluzii ale examenului de laborator Se recolteaza: ‫٭‬Glucoza = 101 mg/dl ‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl ‫٭‬Creatinina = 7 mg/dl ‫٭‬TGO = 19 U/L

‫٭‬TGP = 31 U/L ‫٭‬Fibrinogen = 492 mg % ‫٭‬APTT = 40,1' ‫٭‬HGB = 9,7 L ‫٭‬HCT = 28,4 L ‫٭‬PLT = 170.000 ‫٭‬WBC = 9100 ‫٭‬Hematii = 3.300.000 ‫٭‬V.S.H. = 14 div ‫٭‬VDRL = negativ Examen urina: ‫٭‬Leu = neg ‫٭‬Ph = 6 ‫٭‬pro = neg ‫٭‬glu = normal ‫٭‬erit = 250/μl. Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil. Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. T.V. (tuseu vaginal) - col închis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stânga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

Examenul clinic general evidentiaza: I.T.ficat.2008 ora 830 sub anestezie generala I. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18. Gentamicina timp de 5 zile.8 cm. violacee în regiunea ampula pavilionara de 6 .T. soc apexian. Sistem osteo-articular: normal reprezentat. Hemoperitoneu.68m. AV = 82'. . Aparat respirator .torace normal conformat. Mictiuni fiziologice. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R = 18'.01.spatial T = 36 0C.01. TA = 120/70 mmHg. Aparat cardio . Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta.prezent.=1. R.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina. Aparat digesti . În soatiul V intercostal stâng.genital: loje renale libere.O. si se constata salpinga dreapta marita de volum.Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta. splina în limite normale.: orientat tempo .vascular: zgomote cardiace ritmice. Aparat uro .O. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm . Pe data de 17. Penicilina. Tranzit intestinal .lama de lichid în Douglas. G=60 kg. Tegumente si mucoase palide. Sistem ganglionar: nepalpabil. Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice.

I. . psihic. Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal. afebrila. Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor. pentru reluarea tranzitului de gaze. controlul la medicul specialist la 2 saptamâni.05. Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.05. Plaga operatorie vindecata. repaus sexual timp de 30 zile. Prozim f.i se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%.2008.2008 DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcina extrauterina dreapta . Cap 2 STUDIU DE CAZ II NUMELE: S. sex feminin DATA INTERNĂRII : 07. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore. ora 1230 DATA EXTERNĂRII:14. VÂRSTA: 32 ani. TA se mentine între 100-110/60-70 mmHg. AV = 82'.si Ser fiziologic f. PRENUMELE: C. Diureza postoperatorie: 2000 ml.I. repaus fizic. si Propranolol f.3 ml la 6 ore. iar drenajul andominal 150 ml sânge.I.Se mentine linia venoasa cu branula . cel de materii fecale la 72 ore.

varsaturi apoase matinale .rujeola la 6 ani • apendicita la 11 ani ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .menstruatia la 14 ani.T MOTIVELE INTERNĂRII: . ANTECEDENTE PERSONALE: .dureri pelviene.DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Sarcina extrauterina tubara dreapta INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2008 ‫٭‬Laparoscopie diagnostica ‫٭‬Salpingectomie dreapta ‫٭‬Anestezie generala I.amenoree .chiuretaje = 3 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: .mama cu diabet de maturitate .greturi. flux moderat .nasteri = 1 .O.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica . cu precadere în fosa iliaca dreapta.Ab = 0 .

citeste literatura.ANTECEDENTE SOCIALE: . consuma moderat condimente si alcool . reviste.familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra . EXAMEN CLINIC GENERAL: . în anturaj leaga cu usurinta prietenii. .tegumente si mucoase .acces la informatii .tehnician dentar .bine reprezentat SISTEM GANGLIONAR:. asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.obiceiuri alimentare .consuma 3 mese pe zi în graba. .casatorita .merge cu familia la parintii sotului la tara în aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian.mijloace de relaxare .are relatii armonioase în familie. Se prezinta la medicul specialis în policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament. ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin.statut social .nepalpabil SISTEM OSTEOARICULAR:. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase.profesie .integru .mediu familial .relatii cu rudele si prietenii .normal colorate SISTEM MUSCULO-ADIPOS:.

orientata temporo-spatial R.O.apetit capricios .soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara .torace normal conformat .V.ficat si splina în limite normale.N. = 82' .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. R = 18' ritmice APARAT C..VASCULAR:.prezente bilateral EXAMEN LOCAL EXAMEN VALVE .A.col de multipara fara leziuni .tranzit intestinal prezent . .cord în limite normale .APARAT RESPIRATOR:.T. 1/noaptea S. APARAT UROGENITAL:.TA = 120/70 mmHg APARAT DIGESTIV:.mictiuni fiziologice 4/zi.zgomote cardiace ritmice .abdomen suplu spontan si la palpare .loje renale libere .echilibrata.

Rh+. mobil .anexa stânga nepalpabila .L. -densitate: 1015 . = O I.anexa stânga sensibila.corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara. = 6.V. . marita de volum .D./1 ora Glicemie = 80 mg % Uree = 26 mg % V. Ht.300 mmc.R. = negativ - Grup sanguin Rh.anexa dreapta sensibila la mobilizare ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR: Hb. =12g % Trombocite = 290.pierde sânge negricios în cantitate mica T. VSH = 8 div..000 mmc. = 11g % L.

examen cardiologic .pacienta bolnava este dornica sa stie cât mai multe despre boala sa. A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica. = 7. a citit despre sarcina extrauterina .factori predispozanti .clinic sanatoasa se poate opera EVALUAREA CUNOsTINŢELOR PACIENTEI DESPRE: .nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine .Boala . pune întrebari. sumar urina: -sediment: -Ph.pulmon normal .2 -albumina absenta -rare leucocite -rare hematii CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE .Dorinta si bunavointa de a învata .pacienta are cunostinte.-Ex.MRF . -cere informatii despre celioscopie . CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE .Tratament profilactic si medicamentos: -stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos.

secretie abundenta dupa decurarizare .05. A MÂNCA.Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie dreapta celioscopica sub anestezie generala I. 1.reflex de deglutitie .C. A RESPIRA .prezent .O.senzatie de sufocare postanestezica .TA = 100/60 mmHg .Sarcina extrauterina dreapta .frecventa respiratorie R = 18' . A BEA ..gingiile sunt aderente dintilor .mucoasa respiratorie .cavitate bucala cu dentitie completa .uscate 2.PENTRU ZIUA DE 10.pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta .mucoasa bucala umeda fara leziuni ..tegumente palide .umeda.2008 Pacienta S.frecventa pulsului P = 80 batai/minut .T. sex feminin de 32 ani cu diagnostic: .ritmic .

usor meteorizat . o deranjeaza lumina din salon si zgomotele din sectie 5.V.sonda vezicala Foley a démeure . nu se poate întoarce din cauza perfuziei .somnolenta postanestezica. A ELIMINA .somn perturbat. A TE ODIHNI .pacienta nu este satisfacuta de somn.abdomen sensibil.somnul este superficial. A TE MIsCA.sta în pat în decubit dorsal.transpiratie minima la plici .absent 4. neodihnitor. A DORMI.varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml în amestec cu suc gastric .circa 2000 ml/24 ore .. 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor si a tratamentului . nu se poate odihni suficient .pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .urina clara . dar raspunde la întrebari .instalata anterior interventiei chirurgicale .tranzit de gaze si materii fecale .în cantitate mica cu paiul 3. si pe cale orala .adoarme si se trezeste datorita durerilor .

se mentine în aceasta pozitie timp de 2 ore apoi.unghiile îngrijite.tegumente curate. A TE DEZBRĂCA . bucala fara leziuni. tuns scurt . CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . curate. S = 374 0 C .schimbarile de pozitie sunt dureroase 6. A MENŢINE TEMP.mucoasa gingivala.par curat.pielea este palida.temperatura ambientala: 22 0C 8.. curat adus de acasa . roz aderenta dintilor .poarta tricou alb.temperatura corpului masurata în axila: D = 368 0C. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE .urechi cu pavilioane curate.hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si climatului) . A FI CURAT. ajutata se întoarce în decubit lateral stâng sau drept . cu configuratie normala . taiate scurt . fara modificari de culoare .cavitate bucala cu dentitie completa. curata fara carii . fara leziuni. ÎNGRIJIT.este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie 7. A TE ÎMBRĂCA. cu transpiratie minima la plici .

salonul are temperatura de 22 0C . A-ŢI PRACTICA RELIGIA .are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care îi dau o agitatie.are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente.nu are control lejer asupra mediului înconjurator . face dus zilnic 9.normala .salon 11.nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si a rahianesteziei . datorita medicatiei anestezice. A EVITA PERICOLELE . A COMUNICA . iritabilitate .acuitate auditiva si vizuala . infirmiere .anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica .îsi exprima usor emotiile.relatii armonioase în anturajul nou creat . apoi comunica normal cu familia ei . se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi.este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei chirurgicale 10.are deprinderi igienice sanatoase. medic.prezinta incizie recenta postoperatorie ..vorbire taraganata postoperator. temerile .

pacienta are studii superioare.se închina seara la culcare si îsi spune rugaciunea 12.cerioscopia .preoperator si-a spus rugaciunea si s-a închinat .nu se simte utila pentru ca în sala de operatie ea este cea care are nevoie de sprijin moral .capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga .nu poate fi utila celor din jur având în vedere ca se afla în postoperatorul imediat 13. este dornica sa stie cât mai multe despre felul acestor interventii chirurgicale .întelege corect mesajul .pacienta pune întrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei . A FI UTIL. A ÎNVĂŢA .dupa operatie . A TE RECREEA .având studii comunica usor cu cei din jur ..înainte de a intra în sala de operatie s-a recreat citind reviste si a conversat pe diverse teme cu colegele de salon .pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa .crede în Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul .pacienta este de religie ortodoxa .are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze 14. A TE REALIZA .în sala de operatie înaintea interventiei chirurgicale a dorit detalii asupra metodei de interventii .

.pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. . deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala.

Progra mani Refacer -Micul mare -tol ea dejun. vizita di nice: vederea pat.Plan orar al pacientei S. Toaleta Termo Pregat Vizi Exame Examen Rep geme irea ta nele preanes aus nerala: -trizare pentru me paracli tezic în la spa -lat a. mâine. analize s la ml an . patului interîn dupa ventia 500 somnul chirur ml de gicala. opera . ui Exatiei Recolt axile la menul chirurgic Inger area a sal cardiale de toaleta de Repau o 100 ologic. pentr u Primest preg Schimb e a area informat tirea lenjeriei ii de la oper de medic si ato noapte AMG. interven torace.C. apa noapte. cu cea despre de zi. pentru 10%. de e. pe dinti.a dupa ma amia mei za si a sotul ui. pat.2008 600 700 700 800 800 900 900 10 00 1000 1100 1100 1200 1200 1300 1400 00 00 13 14 1500 Vizit Som a nul fami de liei.05. medic cul MRF. în vârsta de 32 de ani cu diagnosticul: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE: 09. ala. inti-ma. rie.

2000 2100 2200 2300 2000 00 00 00 21 22 23 2400 Som n. pilozitat revisilor. rea cu admini lenjerie scurata treaza calca-ta 1 tb de de Diazeacasa. de în somn Asculta scurt cu noapte salo . ea sa este raderea lonului. n. pat. ziare. ceai. Toaleta abdome vul nului cu betadiAerisir Rasfoi vara: na. 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . pentru lumi noctu paci somnul na r-Dus entei. Schimba -Se te. . tie. dieta si pregatiri igienice. -Se Hidrata Repa Termo Hidratar Pregati stin Repa So re cu us la mee cu rea ge us mn. trizarea ceai. raspalarea .Aerisire a sa lonului. pam. dioul.

R.R.05.rare hematii.000 mmc 8 div/lh 80 mg % 26 mg % negativ O I. EXAMENE PARACLINICE Data Medic Examen cerut 08.clinic sanatoasa se .05.1015 Ph.2008 Hemoglobina Leucocite Hematocrit Trombocite VSH Glicemie Uree V.2 Albumina .F. Examen urina Rezultat 11 g % 6300 mmc 12 g % 290.D. Examen Rezultat .EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 08.rare leucocite.L. = 7. Rh+ Densitate .absent Sediment .Pulmon normal. .2008 M. . Grup sanguin Rh.

A.2 0C S = 36. -diureza pe sonda Foley.4 0C D = 36.05.2 0C S = 36.05.05.8 0C Observati i 18 79 ' ' 18 82 ' ' 80 ' 82 ' 82 ' 80 ' 80 ' 80 ' 17 82 ' ' 300 ml 200 ml 500 ml 500 ml -acuza dureri post-operatorii.200 8 08. P. Diurez a Temperatur a D = 36.8 0C -se suprima Sondajul urinar Foley. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 07.05.cardiologic poate opera.200 8 2000 ml D = 36.200 8 10.4 0C D = 36.200 8 09. 11.3 0C S = 36. .05.200 8 Ora 12 Ora 14 Ora 16 Ora 18 Ora 20 Ora 22 Ora 24 T. 110/6 0 110/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 110/6 0 R.6 0C S = 36.

200 8 13.afebrila.05.05.2008 Evolutia zilnica .05. TD = 36.stare generala buna .abdomen suplu .afebrila.2 0C S = 36.TA = 110/60 mmHg Tratament .6 0C D = 36.1 .stare generala buna .afebrila. -tranzit de gaze si materii fecale reluat. TD = 26.greturi.4 0 C .tranzit de gaze si materii fecale prezenz .05.Dazepam tb. TS = 36.pierde sânge negricios prin vagin 08.9 0C -tranzit de gaze.3 0C. TS = 26.2 0C.Diazepam tb.05.8 0 C .stare generala buna .1 .1 . FOAIE DE EVOLUŢIE Data 07. TS = 36.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica 09.2008 .4 0C S = 36.Diazepam tb.4 0C . TD = 36 0C.abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta .TA = 110/60 mmHg .2008 .200 8 120/7 0 110/6 0 16 80 ' ' 16 86 ' ' 2000 ml 2000 ml D = 36. varsaturi matinale apoase .12.

Lystenon f.v.Glucoza 5% .Ser Ringer .Miofilin f.II.05.pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari .Pavilan f.2002 Postoperator: .preanestezie: 10.preoperator: -Lifurox 1.TA = 110/60 mmHg 10.pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10% Ora 0800 .Miostin f.500 ml 10.spalatura vaginala .Fortral f.v.Lifurox 1.i.1 .Nesdonal f.Ser fiziologic .1 .1 Data Evolutia zilnica Ora 08 30 Tratament . la .perfuzie cu branula: -Ser fiziologic 500 ml .toaleta vaginala cu solutie de betadina . Ora 0900 .2008 -Atropina 1 mg -Mialgin 50 mg .5 g în p.1 .2008 Intraoperator: .Profenid f. .05.Mialgin f..Atropina f.1 .5 g ora 18 i.m.05.1 .1000 ml .500 ml .se tranfera în salonul postoperator .sondaj vezical Foley în circuit închis .TA = 100/60 mmHg .2 .2 .

300 ml .TA = 100/60 mmHg.i. în perfuzie .stare generala buna .Cerucal f.varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca. R.Glucoza 10% 1000 ml per .TA = 100/60 mmHg.TA = 100/60 mmHg.300 ml urina clara Ora 12 00 nevoie .diureza 200 ml. P = 82' Ora 1800 . P = 80' Ora 1600 ..I.I. P = 82' Ora 2000 .i.pansament curat. acuza dureri abdominale .continua perfuzie .Ser fiziologic 500 ml fu zie .Algocalmin f.se supravegheaza: TA. seara .500 ml .Fenobarbital f. P. P = 80' Ora 1400 . la nevoie .II. diureza .m.m.stare generala buna .diureza intraoperatorie . T. diureza .afebrila.TA = 100/60 mmHg. urina clara .

pansament curat .1500 ml 12.Diazepam tb.stare generala buna .m.diureza .Profenid f.TA = 110/60 mmHg.500 ml urina clara Data 11.stare generala buna .Algocalmin f.afebrila .afebrila .1 .toleranta digesiva buna .05.TA = 120/70 mmHg.i.05. TS = 36. .1 . P = 80'.Diazepam tb.II.stare generala buna .4 0C.2008 .II.i. P = 74'.abdomen suplu . R = 16' .stare generala buna .TA = 110/60 mmHg.dureri postoperatorii .m. P = 80' .tranzit de gaze reluat .Diureza pe 24 de ore . la nevoie . la nevoie ..2008 Evolutia zilnica Ora 06 00 Tratament .TD = 26.6 0C . R = 16' Ora 2400 .TA = 110/60 mmHg.

peste alb.C. cafea. carne de pasare.pâine prajita.plaga fara semne de inflamatie . brânza de vaci. salate. ou.2002 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. ciorbe.supa de legume. iaurt.se externeaza. Alimente interzise: fasole.2008 . ceai . Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar . Data 07.TD = 36.un pahar de lapte batut . legume fierte. vita.TD = 36. R = 16' .plaga fara semne de inflamatie 13. supe. pilaf cu .2008 Medic B.4 0C.tranzit de gaze si materii fecale reluat . afumaturi. sucuri de fructe.6 0C .afebrila .9 0C . revine pe 15. mezeluri. TS = 36. P = 74'.05.05. alcool. mazare. compoturi.R = 16' . condimente.TA = 110/60 mmHg. varza.stare generala buna .05. TS = 36.2 0C.

pâine de cartofi cu pui . biscuiti .C.un pahar de iaurt cu biscuiti . Mic dejun Supliment Prânz 11.05. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina carne de pasare . ceai 1500 ml .C.ciorba de zarzavat.2008 Medic B.2008 B.compot de prune .2008 B. ceai . fasole verde cu carne de vita . piure .05.tocana de legume.C.05.supa crema cu crutoane.05. unt. ceai .2008 B. Mic dejun Supliment Prânz Cina 09.pâine cu margarina.Regim hidro-zaharat.compot de mere .iaurt 125 gr.2008 B.05.supa crema de legume. Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar .pâine prajita.C.mamaliga cu brânza de vaci. ceai . Mic dejun Supliment Prânz Cina 10.Regim hidro-zaharat. ceai 1500 ml Data 12.C.budinca de paste.Prânz Cina 08. ceai .ceai .

seringi de unica folosinta (5 .tava medicala acoperita cu câmp steril .pâine prajita. sote de legume cu carne de pasare . biscuiti FIsA TEHNICĂ PERFUZIA DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase.2008 B. OBIECTIVE MATERIAL NECESAR TIMPI DE AXECUŢIE .iaurt. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina de cartofi cu pui la gratar .10 ml) .supa de pasare cu galuste.ace de metal de unica folosinta .trusa sterila de perfuzie .Prânz 13. ou moale. biscuiti . ceai .solutii perfuzabile .casoleta cu comprese sterile . Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta.05.C.ceai.o cana de lapte .ace sterile . SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit.

se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina OBIECTIVE TEHNICA PERFUZIEI PREGĂTIREA PSIHICĂ A TIMPI DE EXECUŢIE complet aerul si bulele de aer din circuit.tampoane sterile de unica folosinta .scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena.garou .se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului. se dezinfecteaza cu alcool.alcool .romplast . .sapun si prosop .se anunta pacienta . pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului . desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia .musama si aleza TEHNICA PERFUZIEI .tavita renala .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun. .se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare.. îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat.manusi sterile pentru asistenta .

se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie .se supravegheaza permanent perfuzia . se verifica pozitia acului în vena.se împinge acul de-a lungul venei. se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o TEHNICA . se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus. pacienta si-a golit vezica . dezinfectând dopul .PACIENTEI PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI .deschida pumnul.i se solicita colaborarea .operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie. examineaza starea si calitatea venelor. aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun. aleza .dupa terminarea perfuziei.sub bratul pacientei i se aseaza musamaua.se acopera pacienta cu o patura . în directia axului longitudinal al venei .ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei. se închide prestubul.se solicita pacientei sa închida . se îndeparteaza garoul .i se explica tehnica . îsi pune manusile de cauciuc.se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului .

sex feminin.C. inspectând locul pentru inflamatie. de 32 ani. varsaturi apoase matinale. chiuretaje = 3.miscare brusca . DE REŢINUT:Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bândpansamentul la 24 ore. Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree. acuza greturi si varsaturi matinale apoase. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta S. Motivele internarii sunt: amenoree. se interneaza pe data de 07. avort = 0. Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament. dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta. toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cudata. Examenul clinic general evidentiaza: .se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast. ora si medicatiaadaugata. o nastere.2008. pierde sânge negricios prin vagin. schimbareatubulaturii la max.05. Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani. ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta. si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. 72 h. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat. greturi.

N.spatial. Examen cardiologic . .F. Se investigheaza paraclinic: .articular integru Aparat respirator .pulmon normal.cord în limite normale. Ficat si splina în limite normale.M. apetit capricios.loje renale libere. Aparat urinar .L = 6.T. R.abdomen suplu..Hb = 11 g % . mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.sistem muscular bine reprezentat . Aparat cardiovascular .Hematocrit = 12 g % . prezente bilateral. TA = 120/70 mmHg. se poate opera.sistem ganglionar nepalpabil . S.clinic sanatoasa. zgomote cardiace ritmice. soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara.O.sistem osteo . murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.torace normal conformat. Se recolteaza: .300 mmc .R. Aparat digestiv . tranzit intestinal prezent.tegumente si mucoase nomal colorate . AV = 82'. R = 18'. echilibrata. orientata temporo .

Densitate = 1015. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.II. abdomen suplu. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1.m.D.Ph = 7. Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor.i. Profemid f.V.L.Glicemie = 80 mg % .Albumina = absent .VSH = 8 div/1 h . Starea generala este buna.1500 ml. urina clara pe sonda Folez...Sediment: -rare leucocite -rare hematii. La 24 ore se suprima drenajul urinar.m. = O I. Plaga operatorie în curs de cicatrizare.Grup sanguin Rh. . Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.Trombocite = 290.i. Rh + Examen urina: .v. la nevoie. Diureza pe 24 ore . . TA se mentine la 110/60 mmHg. În data de 09. = negativ .05.II.R.2 . R = 18'. analgetice: algocalmin f. la nevoie.000 mmc . P = 82'. Pansamentul curat.5 gr la 12 ore i.Uree = 26 mg % .2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta.

sex feminin DATA INTERNĂRII : 20.11.dureri colicative în fosa iliaca dreapta .lipotimie . Chist ovarian drept. PRENUMELE: C.2007 ora 1810 DATA EXTERNĂRII: 28.11.greturi. Cap.2007 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcina ectopica dreapta DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. VÂRSTA: 40 ani. MOTIVELE INTERNĂRII: .pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin . varsaturi matinale .3 Studiu de caz III NUMELE: N.Se recomanda: evitarea eforturilor fizice concediu medical 2 saptamâni control la medicul specialist la 10 zile repaus sexual 30 de zile.

oreion.11.P.2007 ‫٭‬Operatia .nasteri = 1 U.profrsionala .O. varicela .obiceiuri alimentare . citeste reviste . = 07. cuclu .mod de relaxare .acces la informatii .mediu familial . ANTECEDENTE PERSONALE: regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .citeste ziare si reviste .relatii cu rudele si prietenii .T.M.Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.10.M.consumatoare de cafea .Ab.regim adecvat . = 13 ani.Chiuretaje = 2 ANTECEDENTE SOCIALE: . se uita la TV.INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22.profesie .asculta radioul. = 0 .casatorita .corespunzatoare ISTORICUL BOLII: .statut socio-economic .nivel de educatie .confectioner .2007 .tricoteaza.

cord în limite normale .64 m. EXAMEN CLINIC GENERAL: .2007. pe data de 07.dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie. varsaturi apoase matinale.Î = 1. Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta. = 62 kg.torace normal conformat . Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare .Pacienta relateaza ca nu are menstruatie .integru .ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .nepalpabil .tegumente si mucoase .U.palide SISTEM MUSCULO .normal reprezentat .AV = 80' .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO .zgomote cardiace ritmice . VASCULAR: .soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara .10.M. R = 18' ritmica APARAT C. acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta. greturi. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . Gr. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.

MRF = pulmon normal 20.0 .0 6 .L.apetit pastrat .50 15 .Ex.4'' Negativ Valori în lim. A. 11.tranzit intestinal prezent .O.1.D.5 107 mg/dl 23.abdomen suplu. Fibrinogen APTT V.2007 .65 180 .120 15.R.36'' CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .ficat si splina în limite normale CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.G. .11.350 % 26 .P. cardiologic = clinic sanatoasa.APARAT DIGESTIV: .T. se poate opera.0 % 96 % 862 mg % 20.11. normale 8 .P. T.45.2007 EXAMENE DE LABORATOR Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina T.ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar .6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.15 65 .G. P. .3 15 . sensibil în fosa iliaca dr.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru data de 20. A ELIMINA .se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete consuma circa 1500 ml de: apa plata.prezinta greturi.prezent .se destind ambele hemitorace ritmic . 1. serveste 3 mese pe zi 3.dentitie completa .frecventa respiratorie R = 18' .puls ritmic = 82 batai/minut .apetitul este normal.pauze egale între respiratii .11.dimineata .TA = 100/60 mmHg 2. varsaturi apoase . A BEA .C.mucoasa bucala faringiana fara leziuni .reflex de deglutitie .torace normal conformat .2007 Pacienta N. în vârsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta. sucuri de fructe . A RESPIRA . A MÂNCA.

constipatie .metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mica .adoarme. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ ..scaun prezent la 3 zile 4.m. nu în îndeplinatatea puterilor sale . A TE MIsCA. muscular si sistemul nervos . A TE ÎMBRĂCA.durata somnului este de cca. A DORMI.miscarile sunt coordonate. se trezeste în cursul noptii. armonioase si incomplete . si din cauza durerilor postoperatorii 5.actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor.varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea . A TE ODIHNI . 5 ore pe noapte .transpiratie minima la plici . .pacienta este mai putin activa. durerea colicativa îi deranjeaza somnul . A TE DEZBRĂCA .se plânge ca nu se poate odihni corespunzator.urina de aspect normal .uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita 6.se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i.

urechi cu configuratie normala.pielea este usor palida. cu pielitele taiate. curate. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . curate.pacienta este ordonata.are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun . halat.se spala zilnic pâna la brâu . date cu oja . curat .se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa .. A FI CURAT ÎNGRIJIT.cavitate bucala cu dentitie alba . S = 36. A MENŢINE TEMP. îsi tine hainele aranjate pe un scaun .2 0C.poarta haine curate.par lung.7 0 C .nas cu secretii minime . fara leziuni . curate .tegumentele cu coloratie normala. alese cu gust în culori vii .hainele sunt adecvate taliei.camasa de noapte. fara ajutor 7.temperatura corpului masurata în axila: D = 36.îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun .unghiile taiate scurt. calduta cu transpiratie minima 8. papuci .

este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic..are personalitate.dureri colicative ce cedeaza la antialgice .acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta .are relatii aromioase în familie .ruptura trompei (hemoperitoneu) . A EVITA PERICOLELE .îsi exprima usor dorintele. Amg . temerile legate de boala sa.functionarea adecvata a organelor de simt: auz. are un facies expresiv . operatie.relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar.este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa .exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii 10. de operatie .nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident . pipait . A COMUNICA .are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur . iritabila din cauza situatiei: internare. vaz.integritate optima a aparatului locomotor . anestezie .mentine un torson curat în regiunea vulvara 9.este anxioasa.

în felul acesta. sa evite astfel de schimbari neplacute . literatura si asculta radioul .pacienta este dinamica. tratament . doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati . A-ŢI PRACTICA RELIGIA . A FI UTIL. A TE REALIZA . intervine imediat.pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea. psihica. atât cât îi este posibil.îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu 12. A TE RECREEA . ea se simte utila 13.pacienta este o femeie credincioasa.este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu . poarta la gât o cruciulita .se documenteaza. anestezie. de religie ortodoxa .pacienta colaboreaza usor cu cei din jur. adptabila .pacienta se relaxeaza citind: presa.crede în fiinta suprema Dumnezeu. le sustine pe cele mai în vârsta. Le aduce un pahar cu apa.pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze 14. întreaba. sa-i ajute pe cei din salon cu ea. A ÎNVĂŢA .cere informatii despre operatie. le ajuta sa mearga la toaleta.11.

.pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie..

a i la ea a ami Diet sot aza salo interve a ane ntiei ului hidri chirur gicale -ca de mâine. axile Toaleta in-tima.Plan orar al pacientei N. u vizinul de ta noapte.2007 0600 0700 0700 . mi dup culu veder liei. Schima -Examenele Vizit paraclinice:M Exam Rep Vizi So a RF. medi Recol cala. în vârsta de 40 de ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE 21.0130 140 150 0 0 0 Trezire Term Preg a de ome atirea dupa -trizar pentr somea.0.11.1100 1100 . tarea Toaleta de geanaliz Repa nerala: e. Prime ste in format ii de la medic .ECHO en pr aus ta mnu med eanest la fa l de i ezic în pat.C. Progra mare pentru interventia chirur gicala. torace. us la spa-lat pat -Micul pe dejun dinti. Periatu l parului.0800 0800 0900 090 0 100 0 1000 .120 130 140 0 1200 .

despr e operatie. pilozita Schimba rea -Se ti lor lenjeriei admini cu una scurata treaza calcata 1 tb. pat -trizare pentru -Dus a paci somscurt cu nul de entei Citest spalarea noape ziare abdomen te. cu cea de zi.2000 . ba impre -Se sii cu sting e coleg ele de lumin salon a în salon 220 230 0 .0230 240 0 0 Hidrat Repa Termo Hidratare Pregati are cu us la me cu ceai. rea ceai. si Toalet ului cu reviste a vul betadivara: na. Aerisir ea salonul ui si asiste nta. noc schim turn. Aerisir radere ea sa a lonului.2100 2000 2100 2200 Ascult Repa a raus dioul.barea lenjerie i de nopte. dieta si pregat iri igienic e 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . de de acasa Dizepa m So mn So mn .

R.D.L.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 20.F.2007 Medic Examen cerut M.T.R.5 g % 107 mg/dl 23.11.11. -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar PARAMETRI FIZIOLOGICI Rezultat 11. EXAMENE PARACLINICE Data 20.2007 Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.T V.P.4 negativ .6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12. ECHO REZULTAT -Pulmon normal -corp uterin de volum normal fara continut.0 % 96 % 862 mg % 20.

Data 20. TD = 36.3 0C S = 36. TS = 36.11. 80 ' 80 ' 80 ' 18 80 ' ' 17 82 ' ' 16 84 ' ' 16 84 ' ' 18 85 ' ' Diurez a Temperatur a T = 36 0C T = 36 0C D = 36.Diazepam tb.3 0C S = 36.200 7 26.tranzit de gaze si materii fecale prezent Tratament . 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/6 0 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/7 0 R.11.200 7 T. mobil cu respiratia .11.4 0C S = 36.200 7 27.11.11.200 7 23.A.2 0C Observati i -acuza dureri post-operatorii -acuza dureri post-operatorii -diureza pe sonda Foley -se suprima Sonda jul urinar Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -abdomen suplu -pansament curat 2000 ml S = 36.7 0C D = 36.2007 Evolutia zilnica .11.200 7 24.abdomen suplu. 1 .200 7 25.11.4 0C 2000 ml 2000 ml 2000 ml 2000 ml D = 36.2 0C S = 36.11.7 0C FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT Data 21.5 0C D = 36.afebrila.2 0C.6 0C D = 36.200 7 22.4 0 C . P.stare generala buna .200 7 21.11.

Nesdonal f1.500 ml .Solutie Ringer .Operatia: anexectomie dr. .2 .I . -medicatie anestezica .Fentanyl f1. varsaturi bilioase postanestezice .O.Glucoza 5% .Diazepam f.I .TA = 110/70 mmHg .greturi.acuze abdominale .2007 .I .Ser fiziologic .Fortral f.1 .Pavalon f..T.Antropina f.pacienta treaza raspunde la simulii externi .I .I .pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin 22.Miostin f.11.Lystenon f.AV = 80' .500 ml Data Evolutia zilnica Tratament .pregatire preoperatorie Ora 1200 .1000 ml .Anestezie generala I.I .

2007 .v.pansament curat .50 ml sânge ..drenaj abdominal functional cca.1 la 6 .Plegomazin f.pansament curat .Cerucal f.11. 3 ml ore .i.Propranolol f. 150 ml Ora 1700 .m.TA = 110/60 mmHg .urina de aspect normal = 600 ml .m.Ser fiziologic 500ml fuzie .afebrila .TA = 110/60 mmHg. seara . .abdomen sensibil. P = 86' Ora 1500 .II.stare generala buna . usor meteorizat .1 i.Fenobarbital f.I în perfuzie .II.m.varsaturi postoperatorii bilioase cca.Gentamicina f.drenaj urinar pe sonda Foley urina clara 600 ml . la nevoie . La 12 ore i.Ora 1300 . .Glucoza 10% 1000ml per .Penicilina 4 mil.Profenid f. 2 mil.m.drenaj abdominal = 100 ml sânge Ora 1800 .pansament curat 22.i.II.absenta trabzitului de gaze . 1f la 12 ore i.stare generala buna .

.TA = 100/60 mmHg . T = 36.P = 86'.Gentamicina f.abdomen sensibil.drenaj abdominal functional = 100 ml sânge Data Evolutia zilnica Ora 6 00 Tratament .m.m. si seara.i. urina cu aspect normal . 1f la 12 ore i.pansament curat .II.Penicilina 4 mil.diureza = 400 ml.II.2007 .Fenobarbital f.diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal . i.2 C. dim. 2 mil la 12 ore i. la nevoie .7 0C Ora 2200 .4 C D 0 S 3 ml ore .stare generala buna 23.pansament curat .Profenid f.T = 36. 0 .afebrila .1 la 6 .11.drenaj abdominal = 100 ml .II. seara .1 i.TD = 36.m.TA = 110/60 mmHg . .drenaj abdominal = 150 ml sânge .urina de aspect normal = 400 ml . R = 16' . usor meteorizat . TS = 36.Plegomazin f.Propranolol f.2 0C.m. .m.

3 ml ore . 1f la 12 ore i.m.Diazepam tb.afebrila .Profenid f.Gentamicina f.stare generala buna .11.m. mobil cu respiratia .Penicilina 4 mil.3 0C.tranzit de gaze si materii fecale reluat .Gentamicina f. R = 17'.1 la 6 . i.Algocalmin f.afebrila .m.abdomen suplu . .II.TA = 110/70 mmHg. si seara. TS = 36.2007 ..I la .II. . la nevoie . R = 16' .diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara .pansament curat .Algocalmin f.11.II.11. 2 mil la 12 ore i.stare generala buna .stare generala buna .TD = 36. . 2 mil la 12 ore i.m. P = 84'.fenobarbital f. mobil cu respiratia .m. P = 82' .2007 Evolutia zilnica . 1 seara Data 26. .2007 .I la nevoie .abdomen suplu.se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar .1 i.Propranolol f. .m.TA = 110/60 mmHg. seara . 2 mil la 12 ore i. dim.tranzit de gaze basent 25.m.tranzit de gaze si materii fecale Tratament .m.i.II. 1f la 12 ore 12 i.m.Gentamicina f.Penicilina 4 mil.Plegomazin f. .5 0C .abdomen suplu.II. 1f la 12 ore i.Penicilina 4 mil.afebrila 24.

TS = 36. mazare. Alimente interzise: fasole.11.ceai.prezent .I. pâine prajita. 1 seara . 1 seara FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. salate. alcool. brânza de vaci.4 0C nevoie . peste alb.2 0C. Data 20.TA = 110/70 mmHg.abdomen suplu. varza. TS = 36. Micul dejun Regimul alimentar .Diazepam tb. mezeluri. condimente.tranzit de gaze si materii fecale prezent .9 0C . R = 18' .2007 Medic Succesiunea meselor R. sucuri conservate. carne de pasare. afumaturi.11.TA = 110/60 mmHg. R = 16' . compoturi.2 0C. legume fierte. cafea.plaga operatorie în curs de cicatrizare 27. margarina .afebrila . P = 84'.Diazepam tb.stare generala buna . sucuri de fructe.TD = 36. mobil cu respiratia . P = 85'.pansament curat . apa gazoasa. ciorbe.2007 . vita.TD = 36. iaurt. supe.

1500 ml pregatire operatorie .I.11. unt.2007 R.un pahar cu lapte . Mic dejun Supliment Prânz 23. pâine .pâine prajita.iaurt . ceai .I.11. Mic dejun Supliment Regimul alimentar . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.un pahar de lapte batut .11.supa de legume . margarina.compot de prune . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina .supa de zarzavat cu crutoane.biscuiti.1500 ml . brânza de vaci.ceai . ceai Data 25.2007 Medic Succesiunea meselor R.I. ceai 1500 ml . ceai .mamaliga cu brânza de vaci si smântâna.pâine prajita.11. ceai .supa de legume .2007 R. sote de legume cu piept de pui .2007 R.2007 R. ou moale.I.11.supa de legume.un borcan de iaurt cu biscuiti .Regim hidro-zaharat.I. Cina Mic dejun Prânz 24.ceai. pilaf cu carne de pasare .Supliment Prânz Cina 21.ceai .

compot de mere . ceai .budinca de macaroane cu brânza de vaci. pâine prajita. gem. Indicatii: . uretra. fasole verde cu carne de vita .I.legume fierte.Prânz Cina 26. lapte .ciorba de legume. Mic dejun Supliment Prânz Cina . introdusa în meat. paste cu sos de rosii cu piept de pasare .11. în retentie acuta de urina • interventie chirurgicala în micul bazin.ciorba de vacuta.pâine prajita. pe organele genitale ale femeii • permite prelevarea unei urini în conditii sterile în vederea obtinerii unei uroculturi corecte În scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor în vezica: • antiseptice • antibiotice • chimioterapeutice . ceai FIsĂ TEHNICĂ SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI) Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.2007 R.

OBIECTIVE Pregatirea materialului necesar TIMPI DE EXECUŢIE .recipient pentru colectarea urinei . sterila .se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal.manusi sterile .se anunta pacienta. parafina .i se solicita pacientului participarea Pregatirea psihica Pregatirea fizica a pacientei OBIECTIVE Tehnica TIMPI DE EXECUŢIE .ulei de vasilina.000) . explicându-i importanta tehnicii .eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura .solutie de cloramina .asistenta se spala pe mâini cu apa si .se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea .sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril .sonda vezicala Foley.se acopera bolnavul cu o patura . cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie .solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.Contraindicatii: • infectii acute ale uretrei • ruptura traumatica a uretrei • stricturi ureterale.

matinale . varsaturi apoase .se aseaza în partea dreapta a pacientei.hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca .11. datorita manevrelor brutale . cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu. cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar.sapun. dezinfecteaza meatul urinar . Motivele internarii sunt: -greturi.2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta.solutie de continuitate a vezicii.C. de 40 ani.sonda nu progreseaza. daca nu este corespunzatoare Incidente accidente Accidente Incidente CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta N.zisa . vine urina sub presiune . îsi pune manusi sterile propriu .când sonda a ajuns în vezica. sex feminin se interneaza pe data de 20.sterge meatul cu o compresa uscata. se dezinfecteaza cu alcool iodat. se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat .la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis .frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata .

Antecedentele personale.torace normal conformat. Aparat cardiovascular .=07. Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U.M. evidentiaza ca pacienta a avut o nastere. greturi.dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie.Medicul specialist opineaza pentru internare . Examenul clinic general evidentiaza: Î = 1. Sistem osteo .2007. U. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P. varsaturi apoase matinale.11.M. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. R=18'. Tegumente si mucoase palide. Av=0. dureri colicative în fosa iliaca dreapta.M.2007. cu ciclu regulat.10.64 m. .zgomote cardiace ritmice. soc apexian în spatiul V intercostal stâng. pe data de 07. TA = 110/70 mmHg. Aparat respirator . G = 62 kg. pe linia medioclaviculara.-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica -dureri colicative în fosa iliaca dreapta -lipotimie.articular = integru.= 13 ani. AV = 80'. Cj=2.

si antiemetice: Cerucal 1 f.v.P.m. = 21 U/L. Pe data de 20. 1f la 12 ore i.P.4.O..m. R. R = 17'. P.6 mg/dl.2007 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. ser fiziologic 500 ml. P = 86'. La 48 ore se suptima drenajul urinar. Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% . Mictiuni frecvente. T.i. V. . analgetice: Profenid f. Se recolteaza: HGB = 11.G. 2 mil la 12 ore i. TA = se mentine 110/60 mmHg.P. = negativ.loje renale libere. A. la nevoie. Diureza pe 24 ore .II. Tranzit prezent.II. Uree = 23.i.T.R. Starea generala este buna.2000 ml. si Gentamicina f. T = 36 0C. = 96 %. Glucoza = 107 mg/dl.G.O. Aparat urinar . Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I.F. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar. ficat în limite normale.11.T.abdomen suplu. = pulmon normal ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. urina calra pe sonda Foley. A.5. Fibrinogen = 862 mg %.0 %.Aparat digestiv .D. Creatinina = 6mg/dl.R.L. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil. sensibil în fosa iliaca dreapta.1000 ml.T.T.m.= 25 U/L. . = 12.O. T.T.prezente. apetit pastrat. Se investigheaza paraclinic: M. Splina. = 20.

Plaga operatorie fara semne de inflamtie.precum si orice factor care impiedica procesul de migrare. Se scot firele la 6 zile. Cap.a fecundatiei sau procesului de premisele unei nidatii ectopice. abdomen suplu. Participarea asistentei la interventii: -examinarea clinica a bolnavului -ajuta medicu. Pacientei i se recomanda: -evitarea eforturilor fizice -concediu medical 2 saptamâni -control la medicul specialist la 10 zile -repaus sexual 30 zile. se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala. -in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze locale. în curs de cicatrizare.l si pacientul.Pansament curat.obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. -fecundatia in afara trompei. dezvoltare a oului poate crea Definitie:--Sarcina ectopica Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare.4 CONCLUZII GENERALE : se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara cavitatii uterine.avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacienta-asistenta -pregateste fizic si psihic pacienta -explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor -pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii -asigura microclimatul in salon -pregateste produsele biologice si le trimite la laborator .

Cu pacienta. asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va îngriji postoperator . sa pregateasca pacienta pentru reântoarcerea acasa.prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV.evolutia normala a sarcinii . Hepatita B. sexuala .igiena individuala. Asistenta medicala educa despre: . gonoree . favorabil muncii de educatie sanitara.la domiciliu.dupa ce in prealabil le eticheteaza -administreaza tratamentul medical la indicatia medicului -schimba si dezinfecteaza pansamentele -scoate firele de la operatie -instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util -nefavorabila -daca se ajunge la hemoragie interna Educatia sanitara in sectia de ginecologie: Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent. SIDA.prevenirea sarcinilor nedorite . Importanta educatiei sanitare consta în sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile. sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie .prevenirea bolilor venerice: lues.planificarea sarcinii .-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator .

pansament. . controlul medical la specialist la 21 de zile.continuat acasa cel putin 21 de zile. igiena sexuala.

Bucuresti.BOLI INFECTIOASE.Neurologie si psihiatrie.IONESCU R .Bucuresti.1994 16) DUNN C DAVID -Chirurgie .1996 12) MOGOSEANU AUREL .vol II.1996 9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti medicali.ANGHELESCU AURELIA .coordonator .Bucuresti.Editura AII.BOLI INFECTIOASE.Editura medicala.vol.1976 .Editura Medicala.1996 14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului.editia III.Compediude medicina interna. 5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie.1 judetean Timisoara.Societatea Stiintifica & Tehnica.1987 13) BORUNDEL C.I si II..Bucuresti..Bucuresti.Manual de anestezie si terapie intensiva ..1996 15) DOMNISORU LEONARD . SRAUSS NOSSE ELISABETH Nursingul medico-chirurgical 8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing.1971 2) GROZA E.Editura INFO -TEAM.Spital clinic nr.Bucuresti .Editura Stiintifica.1971 3) VOICULESCU M.Editura Corint.1980 7) SCHENK ELISABETH.Editura Didactica si Pedagogica.Elemente practice de reanimare.Editura Viata Medicala Romaneasca.Editura Medicala.Editura Viata Medicala Romaneasca.1996 10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului.Editura Viata Medicala Romaneasca.-Manual de medicina interna.Editions du Renouveau Pedagogique Inc.BOLI INFECTIOASE 1971.Bibliografie : 1) GAVRILA I.1997 11) VUZITAS GHEORGHE.1993 6) RADU NICOLAE .Editura Medicala.1989 4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie.diagnostica si tratament.

Bucuresti 2001 27) A.1995 28) FILIPESCU I.Bucuresti.-Ghid clinic.1996 31)V ..Semiologie clinica medicala.1979 19) MIHAILESCU MIHAI .1979 20) CIUCA Dr.1976 18) SHAFFLER A .1969 23) MOLDOVAN TIBERIU .Editura Didactica si Pedagogica.-Anatomia si fiziologia omului .Breviar de obstetrica si ginecologie...Manual ptr liceele sanitare.COMAN Dr.-Ginecologie.Iasi 1993 25) STANCIU LUCA. CRISTEA.Manual ptr scoli sanitare si postliceale.. Medicala.Editura Symposion.MOANGA MARIAN -Policlinica medicala.1961 21) CARMACIU R. TH.17) POPA GEORGE .1994 .COVIC MARIA -Terapie medicala..DANCIU I.TORSAN LELIA Anatomia si fiziologia omului.-Obstetrica...RENZ U..CERNAZEANU P.Chirurgie pentru cadre medii. Stiintifica si Tehnica.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti medicali.BRAUN J. ROXANA MARIA ALBU.Ed... VALERIU BISTRICEANU.Bucuresti 1983 22) BURCHI P.Vademecum de urgente medicale.Dr..Ed.Ed.A.-Obstetrica fiziologica si patologica..Editura Medicala.Editura Medicala.NICULESCU C. MIOARA MINCU -coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul..1994 30)VARTEJ P.Bucuresti.1993 24) UNGUREANU GABRIEL.NANU D.NANU D.Dr.Editura Medicala . ORADEAN L.Ed All.1983 26) Dr..1972 29)MOGA M.NEDELCU AL. Editura Medicala.R.E ditura Didactica si Pedagogica .MATES V.Ed..Editura Medicala.Bucuresti.SAMANCHI L.Stiintifica si Tehnica.Editura Didactica si Pedagogica. NITESCU-Obstetrica si ginecologie. Didactica si Pedagogica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful