Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia cultural umanitara "HENRI COANDA" filiala Constanta sCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI

COANDA"CONSTANTA

PROIECT
EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CONSTANTA 2008

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia Cultural Umanitara "HENRI COANDA"filiala Constanta SCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI COANDA" CONSTANTA

PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL :

SARCINA ECTOPICA CONSTANTA 2008 CUPRINS: PARTEA I -Partea generala Cap 1-Introducere Cap 2-Organele genitale feminine 2.1-Structura ovarului

2.2-Tubele uterine 2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine 2.4-Uterul 2.4.1-Conformatia exterioara 2.4.2-Situatia si directia uterului 2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului 2.4.4-Raporturile uterului 2.4.5-Conformatia interioara 2.4.6-Structura uterului 2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica) 3.1-Definitie 3.2-Variatii anatomice 3.3-Fiziologie

3.4-Etiopatologie 3.5-Fiziopatologie 3.6-Evolutia sarcinii ectopice 3.7-Simptomatologie 3.8-Forme rare de sarcina ectopica PARTEA II-Partea speciala STUDII DE CAZ Cap 1-Studiu de caz I Cap 2-Studiu de caz II Cap 3-Studiu de caz III Cap 4-Concluzii generale Cap 5-Bibliografie

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme

nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. Introducere Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii. Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "oafter morning .Fiind si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si mai mult cunostintele in domeniul ginecologic.PARTEA GENERALA Cap. incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19"° din totalul de sarcini[9]. PARTEA I. depistarea precoce ramane o provocare pentru medici. in ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate. in ultimii 10 ani.Ideea mi-a venit vazand foarte multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic.alegand pentru lucrarea mea de diploma "SARCINA ECTOPICA". Acest review cumuleaza datele din literatura actuala.1 INTRODUCERE Ruxandra Stanculescu Universitatea de Medicina si Farmacie "oCarol Davila"ン Departamentul Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic "Sf. Bucuresti Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice.ginecologice. ecografice. Astfel. Pantelimon"ン.

interstitiale sau ist mice. iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia semnelor de inun datie peritoneala. diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie. examenul clinic ginecologic. Cu cat localizarea sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator localizarii an gulare. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG.pills"ン. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica. semne clinice ce survin la o femeie fertila cu amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani. Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit. evo lutia sarcinii ectopice este mai scurta. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere. alaturi de dozarea valorii de progesteron. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6]. lipo timia. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol 15515h723p escentei. . Anamneza amanuntita. incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in curs de dezvoltare. ecografia endovaginala. Ruperea sal pingei intracapsular conduce la formarea hema tocelului pelvin.Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. me nometroragia. Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta. Aspectele de scrise sunt des intalnite in practica curenta.

cornuale. fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul de sarcina ectopica.Totusi. Astfel. respectiv sarcina ectopica mo lara. acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata. iar din punct de vedere cli nic. ridicand suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza prin degenerescenta tro foblastica. . uneori. Examenul anatomopatologic este obligatoriu. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei localizarii ectopice tubare. Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic. peritoneale con duce la intarzierea terapiei adjuvante cu methotrexat. mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. 12]. ceea ce determina cresterea morbiditatii in caz de tumoare gestationala trofoblastica[1. disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama.

Ovarul a fost comparat cu o migdala verde.2. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe. Forma. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. Dupa uter umeaza vagina. el are forma unui ovoid putin turtit. unde se produce fertilizarea. Tubele uterine. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului. În afara de acest rol. ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine. În ovare se produc ovulele. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter. Acestea sunt conduse în tubele uterine. uterul si vagina constituie caile genitale. dar care totodata este si organul copulatiei. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne. prin secretia hormonilor sexuali. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni.ovulele.Cap. care împreuna formeaza vulva. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere.ORGANELE GENITALE FEMININE Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . Este dispus cu axul mare vertical si i . organul prin care fatul este expulzat la nastere. organul principal al gestatiei.

suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii. Dupa menopauza capata o consistenta dura. cicatrici. 1 cm grosime. . 3 cm latime. Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. În mod normal sunt doua. roz palid la fetita. Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. fibroasa. Numarul ovarelor. doua extremitati (tubarasi uterina). Ovarul este albicios la nou nascuta. dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat. doua margini (libera si mezovariana). Culoarea. la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv. Dupa menopauza devine albicios cenusiu. La femeia adulta. aspectul. dupa cum poate lipsi un ovar. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica. Culoare.se descriu: doua fete (mediala si laterala). unele lineare altele neregulate. Pot exista ovare supranumerate.

3. 2.ligamentul propriu al ovarului.relativ . Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin. sub bifurcatia arterei iliace comune. Mijloacele de fixare. 1.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian . adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. Ligamentul pleaca din fosa iliaca.Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g. Ovarul e suspendat de ligamentul larg.este un cordon fibro-muscular situat în aripioara . alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. El e fixat . ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul. coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului. El este alipit de peretele lateral al excavatiei. 2. devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte.mezovarianul.ligamentul tuboovarian si 4.Ligamentul suspensor. patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. În perioada preovulatorie. Situatie. Este o formatiune fibro-musculara.prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1.ligamentul suspensor.

Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul . Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Este o formatiune scurta. 4. 4.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire.posterioara a ligamentului larg. cu cecul si apendicele vermiform în dreapta. 3. 2. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului.pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului. prin care ovarul este suspendat de acesta. RAPORTURI 1. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul. apoi cu colonul sigmoidian în stânga.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. . 3.

1 STRUCTURA OVARULUI Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru.5. 1. 6. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. corticala. 2. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului. Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie. medulara si alta periferica. .Epiteliul este simplu. 2. sub care se gaseste un învelis conjuctiv. 3. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. si sunt organe pereche.

asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali. foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei. Forma initiala o constituie foliculii primordiali. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben. . corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul. Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. Dupa ovulatie. dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii. unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. extrem de bogat în celule. evolutia folocului ovarian este încheiata. Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini.Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina.

succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a. sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. tertiar. Folicului matur. care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian. care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial . ovulatia se produce în ziua a 14-a. Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar. Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa. formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri.corpul albicans. constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25.Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori. periodice. 2)membrana bazala foliculara. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni. dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. 3)tunica interna si 4)tunica externa. iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben. Celulele . Raportate la un ciclu menstrual.

foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice. Progesteronul este secretat de corpul galben. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. În treimea sa laterala se petrece . Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. sau ICSH si LTH).2 TUBELE UTERINE Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare. 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal. LH. împiedicând ovulatia. apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici. Tubele au un rol important în captarea ovulului. Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor. necesari pentru echilibrul hormonal. 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii. se dispun radiar si constituie coroana radiata. Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual. înalte. 2.

O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin. Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm).portiunile tubei.infundibilul. Mijloace de fixare. 3. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei.fecundatia. Tuba are o lungime de 10-12 cm. între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului.portiunea uterina. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul. 4. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a .istmul si 4. ea prezinta 4 segmente: 1. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina. 2. 1. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru.portiunea ampulara. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.Istmul patrunde în cornul uterului.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Situatie. 2. 3. Forma .

c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. interioara. Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. musculara si mucoasa.provine din ligamentul larg. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea laterala. La interior.ligamentelor largi. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei. STRUCTURA Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa. Conformatie interioara. tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar. b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. . longitudinala. a)Tunica seroasa . Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos. formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. longitudinala. circulara. care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala. mijlocie.

Artera primara a ovarului este artera ovariana. având un caracter terminal.2. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana. Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate. perpendiculare la tuba. .3 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A TUBEI UTERINE Artere. 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala. Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele. coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice. Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge. iar a tubei artera uterina.

Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter. senzitive. De la nivelul tubei. pentru ovar. iar în dreapta direct în vena cava inferioara. ajung în hilul organului. pentru foliculi. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului. se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin. la marginea anterioara a ovarului. pentru vasele sanguine. În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic. În fosa iliaca se unesc întrun trunchi unic. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. . venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara.Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos. vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. limfaticele coboara în mezosapinge si apoi. Venele ovarului plecate din retele capilare. iar lateral se uneste cu venele ovarului. apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. pentru fasciculele musculare. motorii.

uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm. fundul. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala. a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. în care se dezvolta oul. si alta inferioara numita col. turtit antero-posterior. care-l împarte în doua portiuni: una superioara. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior. caruia îi descriem: doua fete. si doua unghiuri tubare. b)Corpul uterului are un aspect conoid. mai voluminoasa. 2. la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ median nepereche.Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin. În partea sa mijlocie. ei urmeaza traiectul vaselor.1 CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ Forma. dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la . doua margini. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. Marginile. cavitar. 2. având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos.4 UTERUL Uterul este un organ musculos. numita corp. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala.4.

usor bombat la mijloc. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. La multipare colul devine tot mai voluminos. grosimea de 2 cm. Colul uterin are forma cilindrica. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. Dimensiunile uterului la femeia adulta. lata de 4-6 mm. de 4 cm. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm. punctiform de forma unei depresiuni transversale. una anterioara si alta posterioara. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele.insertia vaginei pe colul uterin. iar suprafata e neregulata. unite prin doua comisuri laterale. La virgine are un aspect rotunjit.multipare. latimea la nivelul fundului. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm. cilindric. nulipare sau multipare. portiunea vaginala are forma tronconica. care împarte colul în doua buze. . are suprafata neteda si regulata. grosimea de 3 cm. îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica. convex bombat în sus la femeia adulta. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col. latimea de 5 cm. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente.

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic. Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr). Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

2.4.2 SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI
Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În cazurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior. Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie. Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. 1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata

posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. 1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior. Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini. Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale. Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

iar grosimea de 47 mm.Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin. care pleaca de la unghiul tubar al uterului. prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul. Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian. este libera. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase. Marginea superioara. în care se gaseste tuba uterina. Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului. Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm. ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene. iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. 3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche. MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate. . strabate ligamentul larg. încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal.

3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului.dreapta si stânga . nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul. situat sub fundul de sac vezicouterin. întinse de la sacru pâna la oase pubiene. Au o directie sagitala.4 RAPOTURILE UTERULUI Fata vezicala (anterioara). cu toate ca nici muschii. Marginile laterale .4.dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine. 2. Fundul uterului. Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal. . Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene. Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale. 2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene. acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare. Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei.1)Aderentele la vezica si la rect. organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian. acoperit de peritoneu.

Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. Are urmatoarele raporturi: Fata anterioara cu vezica. Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina.Raporturile colului. Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala. 2. Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine. Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. . fornixul vaginei sau domul vaginal. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala.4. care ocupa atât corpul cât si colul uterin.5 CONFORMAŢIA INTERIOARĂ În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara.

aplicati unul pe celalalt.anterior si posterior . netezi. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor. 2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform.unul anterior si altul posterior.plani. Canalul cervical e limitat de doi pereti . una e superioara si doua laterale. Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. . Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice. Fiecare perete prezinta un rafeu median. Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti . Orificiul interior conduce în canalul cervical. cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina.1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara. Dintre cele trei margini. orificiul extern se deschide în vagina.

progesteron .4.mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului. Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. e foarte aderenta la miometru si friabila. musculara si mucoasa.foliculina. are o culoare rozrosiatica. contine si numeroase vase sanguine. 2)Tunica mucoasa sau endometrul. stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de . În lipsa nidatiei.stratul subseros. 2. 1)Tunica seroasa sau perimetrul. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate. dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv. adera strâns la miometru.6 STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. fara interpunerea unei submucoase. este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul. Mucoasa cavitatii uterine este neteda. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv . Sub influenta hormonilor ovarieni .Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun.

se elimina sub forma menstruatiei. brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. Dupa aceasta începe un nou ciclu. in care se gasesc fundurile glandelor uterine.sângelui. se face regenerarea endometrului. . Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. usor alcalin. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen. La nivelul ostiului uterin.este de tip pavimentos. Din stratul profund sau bazal. Glandele colului secreta un mucus gros. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala. care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala. Mucoasa potiunii vaginale . cu numeroase celule mucipare. mucoasa glandulara endocervicala este net. Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. stratificata. format din celule ramificate. necheratinizata. Epiteliul este simplu.

care se varsa în vena epigastrica inferioara. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina.7 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI Arterele. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. . de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala. care se deschide în dreapta în cava inferioara.2. la nivelul fosei ovariene. Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna. Ea naste din artera iliaca interna. situate în stratul plexiform al miometrului.4. Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund. Artera uterina e groasa. musculara si seroasa. iar în stânga în renala. Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale. în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei.

Caile aferente sau motoare.Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: 1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin. 2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate. simpatica si parasimpatica. între segmentele VIXII. Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa. .

.

.

pavilionara. sarcina extrauterina. intramurala si cervicala. Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii: 1. heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles. Uterina: cornuala . 2. În limbajul curent însa. ectopica. Localizarea tubara poate fi pavilionara. ampulara. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala. tubara.Cap.1 DEFINIŢIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine. Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga. Mai mult decât atât. suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine. Tubara: -istmica. . 3.2 VARIAŢII ANATOMICE Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala. incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului. lovalizarea frecventa în trompa. interstitiala si bilaterala. ovariana.în cornul uterului malformat.3 -SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ) 3. cu referire la nidatia în afara endometrului.

7. în saculatie uterina. 5. Ovariana: intrafoliculara. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara. 8. Sarcina concomitenta intra si extra uterina. 3. abdomino-ovariana. Cervicala. 4.3 FIZIOLOGIE . în cornul rudimentar. în diverticului uterin. Abdominala: primara.nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei. extrafoluculara. in spatiul vezicovaginal si pe colul restant. secundara. 6. intramurala.- angulara . Intraligamentara. tubo-ovariana. 3.

lumenul trompei sa fie liber. . Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal. kinetica tubara sa fie normala.În conditii normale ovului omolateral este fecundat în treimea externa a trompei. Fecundatia în afara trompei. precum si orice factor care împiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste.4 ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica. oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge în 5-6 zile. trebuie îndeplinite câteva conditii fiziologice (P. are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein). Ca urmare a activitatii kinetice a trompei. echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie în limite fiziologice. 3. biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice. sarcina fiind initial extrauterina. mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. timp în care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. dinamica. Sârbu): oul sa fie de dimensiuni normale. Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza înca neconfirmata (Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla.

Întârzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%) constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice. salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare. endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%) tuberculoza tubara - în cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu sarcina normala malformatiile tubare - stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.

-

plastiile tubare - trautismul operator asociat leziunilor initiale spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) - prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frânare a estrogenilor. Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice (tubare) asocierea a trei factori: ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

-

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) în trompa a oului înca liber în cavitatea uterina de catre refluxul tubar al sângelui menstrual.

Daca rolul ovulatiei întârzie si al perturbarilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter în trompa pare neverosimil în contextul datelor actuale de fiziologie (D. Alessandrescu). 3.5 FIZIOPATOLOGIA Nidarea oului se poate face în diferite portiuni ale trompei: pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau între planurile mucoasei. Oul nu ramâne la suprafata, ci patrunde prin epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar. Vasele materne se deschid, formând kacuri materne mai mult sau mai putin dezvolate. Sângele poate patrunde în interiorul trofoblastului sau între acesta si tesutul adiacent. Când implantarea se face între pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede si mai usor în peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura intracapsulara) ducând la ruptura intraperitoneala sau avort tubar. Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura acesteia.

Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei, peretele tubar este îngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent sau oprit în evolutie (Mac Donald). Sângerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a placentei ramâne atasata sau se implanteaza secundar. Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta scade, are loc înmuierea istmului si a colului. Caracteristica este însa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul se transforma decidual în absenta elementelor trofoblastice. Arias - Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale în sarcina ectopica datorate actiunii gonadotrofinelor corionice. Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici, hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi întâlnite si mitoze în locuri atipice. Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare. Atipiile Alias - Stella sunt sugestive, nu însa si patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind întâlnite si în endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule trofoblastice. Sângerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza involutiei endometrului si clivajului deciduei.

catre rect. Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex. datorita iritatiei nervului frenic provocata de sângele din cavitatea peritoneala. Exceptând cazurile foarte rare când o sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pâna în trim. iradierea poate fi posterioara.6 EVOLUŢIA SARCINII ECTOPICE Sarcina tubara Localizarea ampulara. celelalte au o evolutie scurta.Durerea întâlnita în sarcina tubara este de doua feluri: -durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea oului. spre hipocondru sau umar. 3. Frecvent durerea are caracter de colica în punct fix (zonele anexiale. frecvent înalta. Conflictul dintre cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx). În hematocelul retrouterin. Din acest moment evolutia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulara). fosele iliace). cu eliminarea oului în cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza hemoragica. însotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale. Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei intraperitoneale. în care tabloul clinic este dominat de dureri. Daca oul . -durerea iridiata. secundar iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu.2 sau chiar pâna la termen.

uterina mai rar în ligamentul larg. Ruptura survine de regula în localizarile ampulare între saptamânile 8 si 12 iar cazurile în care continua sa se dezvolte sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de conceptie. rupturile din aceasta zona au caracter local (Mac Donald). II sau III. urmata de dilacerari ale miometrului. Sarcina cervicala Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia sarcinii decât în cazuri exceptionale în trim. Datorita vascularizatiei bogate din artera uterina si ovariana. Frecvent survine avortul tubar. De . Datorita faptului ca în aceasta situatie sarcina este înconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga decât în celelalte localizari ruptura survenind de regula în lunile 3-4. Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a trompei în aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala.moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind posibile vindecari spontane prin liza în timp al oului si repermeabilizarea în timp a trompei. În unele cazuri implantarea secundara a placentei în cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de sarcina ectopice tuboovariana sau tubo-abdominala. Localizarea interstitiala.I. Rareori sarcina poate fi avortata în cavitatea uterina. Ruptura survine de obicei între saptamânile 8 si 12.

Exceptional se poate transforma în lithopedion (Giles si Lockier). ficat sau splina.II sau la termen. De regula survine ruptura între 10 (M.) iar alteori sarcina se poate opri în evolutie. Majoritatea cazurilor se conplica în primul trim.II 50% evolueaza spre termen iar jumatate din ele cu feti vii.III. Sarcina abdominala În cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre trim. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului. Din sarcinile ajunse pâna la trim. Uneori vilozitatile coriale pot sa patrunda în baza ligamentului larg (I. Oprita în evolutie se poate transforma uneori în "adipocere" sau lithopedion iar în caz de suprainfectie poate duce la abces peritoneal. în majoritatea cazurilor cu malformatii sau cu potential scazut de vioabilitate. Sarcina ovariana Sarcina ovariana ajunge foarte rar în trim.10 saptamâni ca urmare a rupturii în canalul cervical în interiorul vaginului sau în baza ligamentului larg cu aparitia hemetomului retrioperitoneal.regula accidentul hemoragic apare 8 . când placenta evolueaza spre hil sau organele vecine. ruptura în cavitatea peritoneala. rect. în spatiul retroperitoneal sau în organele cavitare: sigmoid. Cernea) si 60 zile (O. Sarcina combinata (dubla) . intestinul subtire. Safta si colab. vezica.

Semn clasic. Amenoreea. tulburari menstruale. predominant în fosele iliace. Sângerarea vaginala este de obicei redusa. sângerare vaginala. În situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre ruptura sau avort. . elementul cel mai important este suspiciunea. de obicei în punct fix. Durerea are caracter de colica.7 SIMPTOMATOLOGIE Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive. nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri. 3. de culoare sepia. iar toate cazurile cu triada: durere abdominala. sau ca drojdia de cafea. trebuie considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului. Rareori se elimina spontan mulajul caducei uterine.În caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort. Sângerarea vaginala apare dupa câteva zile de întârziere si este adesea confundata cu menstruatia. nastere prematura sau la termen. Sarcina tubara Sarcina tubara nerupta (în evolutie). Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii anormale a oului. nu totdeauna simultan. mai rar sânge cu caracter menstrual. Niciodata ambele sarcini nu vor evolua spre termen (Benson).

ca urmarea impregnarii progesteronice.uterina sau în zona de maxima împastare anexiala. Leucocitoza este în majoritatea cazurilor normala. Sensibilitatea fundului de sac posterior.A. si a pulsului în pozitie sezânda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei înaintea aparitiei socului. dureroasa. . Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37 grade în sarcinile în evolutie. negricios si cu microcheaguri. Punctia vaginala efectuata în fundul de sac Douglas poate extraje sânge lacat. incoagulabil (semn de sângerare recenta) sau poate sa se coaguleze în eprubeta (în sarcinile în evolutie). Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata. importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. de consistenta elastica. în tensiune. Masurarea T. Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie. cresterea ei evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia. În acest caz se poate recurge la punctia directa în formatiunea latero . Uterul este dureros la mobilizare. "tipatul Douglasului" evidentiaza acumularea sângelui la acest nivel. uneori pulsatila. reprezinta un element important în diagnosticul diferential cu procesele acute anexiale. Uneori sângele poate sa fie rosu. Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate în fosa iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare. confirmata de tabloul hematologic. dar poate sa ramâna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut loc.Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pâna la aparitia accidentului hemoragic. Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de gestatie. Examene paraclinice.

cea negativa nu îl poate însa exclude. imaginea radiologica a oului. Reactia de sarcina. slab pozitive sau negative în caz de ou mort. Histero . - imaginea de "mlastina" datorita patrunderii substantei radioopacee în interiorul oului. Reactiile biologice de sarcina pot fi pozitive în jumatate din cazuri. Vizualizarea aparatului genital . imaginea neuniforma sau în miez de pâine.ceea ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas sangvin). imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive. umplerea neregulata a trompei. umplerea partiala a trompei. Celioscopia sau culdoscopia ramâne metoda de diagnostic cea mai precisa în cazurile dubioase. atunci când elementele de diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice.Stella.salpingografia poate sa constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcina tubara: absenta opacificarii trompei gravidei. Punctia pozitiva confirma diagnosticul. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila în confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze însa sediul ei. Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din cazuri poate sa constate prezenta fenomenului Alias .

Sângele se acumuleaza frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul trompei bolnave.5 . În absenta individualizarii acestuia. se coaguleaza formând o masa cu aspect pseudotumoral. bolnava este subfebrila sau chiar febrila (37. Diagnosticul devine pozitiv atunci când sacul ovular si ecourile embrionare se situeaza în afara cavitatii uterine. diagnosticul poate fi pus prin excludere în prezenta formatiunii laterouterine si a absentei ecourilor embrionare si a sacului ovular în cavitatea uterina. Alteori hematocelul se constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P. tulburari urinare (polakiurie. uneori subicter ca urmare a rezorbtiei sângelui. durerea diminua sau chiar dispare (Mondor). Ecografia. Uneori hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza. Hematocelul. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii tubare. Se formeaza ca urmare a unei sângerari unice (mai rar) sau repetate (fisura sau prin pavilion) în cavitatea peritoneala. La aceasta se aduga o stare de oboseala persistenta si inexplicabila. Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din sarcina tubara nerupta dar mai accentuata.intern stabileste în majoritatea covârsitoare a cazurilor diagnosticul. Utilizând ecografia în modul B se poate evidentia prezenta formatiunii extrauterine.38 grade). Sârbu). . disurie) si de tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). Laparotomia exploratorie minima este utila în absenta celioscopiei. paloare.

uneori cu senzatie de "zapada" cu limite imprecise care bombeaza prin fundul de sac posterior sensibil la presiune. colul nemodificat ascensionat sub simfiza. sensibil. uterul greu delimitabil sau împins sub peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale. iar punctia vaginala confirma diagnosticul. -hematologic: anemie progresiva. porfirinurie prezenta. hematina poate fi determinata spectrofotometric. Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat. -urinar: urobilnogen crescut. suplu uneori sensibil. Tactul vaginal confirma prezenta masei tumorale. uterul este deplasat de partea opusa. iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune. Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus. amilazemia poate fi crescuta. bilirubina poate fi crescuta în hematocelele vechi. Tactul rectal confirma prezenta masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei. La palpare prezenta unei mase remitente într-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste în dimensiune la examinari repetate. Evolutia hematocelului se poate face în mai multe directii: .Hematocelul retrouterin: abdomen plat. Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine "sonotransparente" iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (sânge lactat si cheaguri). Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative. discreta sensibilizare la palparea hipogastrului. reticulocitoza uneori crescuta. La examenul genital. leucocitoza crescuta în suprainfectii. De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi întâlnit si în chistul ovarian torsionat.

abdominale sau pelviene -erodarea si deschiderea în intestinul subtire sau colon cu aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale). endometiroza peritoneala -hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu evolutie pelvi-abdominala. Poate sa survina: -neasteptat. -hematocel infectat: procese supurative pelviene (piosalpinx. Sârbu). Inundatia peritoneala. abces tubo-ovarian) sau abdominale (apendicular. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea mai grava a unei sarcini extrauterine tubare. când este vorba de o localizare istmica sau interstitiala necunoscuta. -în perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de sarcina ectopica (ruptura tubara). perisigmoidian). fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat în Douglas.-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese aderentiale (rar) -continuarea sângerarii lente sau brutale cu aparitia inundatiei peritoneale -suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii supurate. Diagnostic diferential: -hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina fixa. flegmon de ligament larg. . deoarece angajeaza prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este încadrata printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P.

Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie în plina sanatate aparenta cu durere sincopala "în pumnal" în una din fosele iliace. între folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata interna a capsului ovariene). Punctia vaginala confirma diagnosticul. agravate de ortostatism. urmata de lipotime si semnele hemoragiei intraperitoneale: paloare intensa. .-agravând un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar).7 . în jurul ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee (semnul Cullen). cu varietatile juxtafoliculara. lizereu peribucal (M. lipitomii repetate. În inundatiile masive. diagnosticul de inundatie peritoneala poate fi formulat (Bronstein). incoagulabil. Din punctul de vedere al clasificarii se împarte în: sarcina ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana secundara extrafoliculara (superficiala. transpiratii reci. Alessandrescu) si 0. Reprezinta o varietate surprinzatoare a nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru. În prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei interne si "tipatul Douglasului". Georgescu) respiratie rapida si superficiala. 3. Anamneza de multe ori dificila în aceasta situatie poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale în ultima perioada de timp.8 FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA Sarcina ovariana. buze violete.1% (Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine.5 (D. extragând sânge rosu proaspat. Frecventa este cuprinsa între 0.

În ultimul . Ungureanu): -trompa omolaterala intacta si separata de ovar. splina. complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. intestin.7 din aceasta (D. diaree. -chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. uneori metroragii). Fatul nefiind protejat de peretele uterin. placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie.0.5 . cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv. eventual celioscopia poate furniza elemente în plus. este adesea malformat si în majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). pe baza criteriilor stabilite de Spielberg în 1978 (citat de O. flatulenta. rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea în "adipocere". Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. diagnosticul sarcinii abdominale ramânând de multe ori o surpriza intraoperatorie. Oul se dezvolta în cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii. Placenta se poate insera pe mezouri. iar fatul poate fi expulzat în organele cavitare (vezica. Sarcina abdominala. ficat.Simptomatologia este comuna sarcinii tubare. Alessandrescu). Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului în cavitatea peritoneala. Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe. Diagnosticul diferential se face numai intraoperator. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine în general reprezentând 0. dureri ebdominale difuze. Evolutia este în cele mai multe cazuri dureroasa. Siptomatologia este neclara si frusta.

Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational. transversala) iar prezenta sus situata.poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata în zone comune si sarcinii intrauterine. -ecografia . Tactul vaginal evidentiaza colul lung. . Tratamentul.G. Datorita accidentelor hemoragice si infectioase sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical.situarea anormala a placentei si uterului. Examenul radiologic: -radiografia pe gol .trimestru miscarile fetale sunt dureroase. neconcordante cu cele ale sacului gestational. -H.prezentatia înalta deasupra spinelor sciatice. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica.situarea sacului amniotic în cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina.prezenta fatului în afara cavitatii uterine. -amniografia . nemodificat.S. La majoritatea cazurilor. -scintigrafia placentara . neacomodata la strâmtoarea superioara. colul este deplasat în functie de pozitia prezentatiei.nu este totdeauna concludenta în diagnosticul sarcinii abdominale. .arata marimi variabile ale cavitatii uterine. -histerometria . dar insuficient înmuiat. iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal. iar prezentatia poate uneori fi identificata în afara acestuia. -arteriografia . uneori dehiscent.

Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante.3 luni. Mortalitatea se mentine înca foarte ridicata (40 . peretele cervical. Colul uterin are volumul marit. Ruptura poate sa survina în regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala. Odata oul implantat.diagnostic.A. Sângerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase. Atunci când sarcina se implateaza la orificiul intern. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului. Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului în canalul cervical. complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa. sunt semnele cel mai frecvent întâlnite. Odata cu dezvoltarea sarcinii. Pritchard. cuprinsa între 1/1000 sarcini (Japonia). Evolutia sarcinii are loc de obicei în primele 2 . MacDonald . iar prelungirile acestuia patrund în grosimea peretelui cervical dilacerându-l. sarac în fibre musculare. trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului. placentatia are loc în regiunea cervico . cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei întredeschis. violaceu.istmica.60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce însoteste de obicei sarcina cervicala.) si 1/16000 (Dehalleux). datorita proceselor de dare si/sau infarctizare. Simptomatologie . ligamentul larg). este tumefiat. Frecventa este variabila în functie de diversi autori. în afara orificiului intern. 1/16000 .1/18000 (Mattingly. se destinde progresiv si cedeaza.Sarcina cervicala. dând nastere varietatii cu acelasi nume. inserându-se în baza ligamentului larg. Fiziopatologie.S. . Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical.U. neânsotite de durere.

Alessandrescu). orificiul intern este închis. în timp ce în sarcina cervicala. -placenta interna adera la peretele cervical. Diagnosticul diferential se face cu avortul în doi timpi. corpul uterin este de volum normal. -în avortul în doi timpi sunt deschise atât orificiul intern cât si cel extern al colului. -în avortul în doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atât în col cât si în cavitatea uterina. de multe ori greu delimitabil. T. III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. -în trimestrul II. sau cu aspect de clepsidra. Raportul colsegment inferior/corp uterin este supraunitar în sarcina cervicala (D.La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". . Rubin stabileste în 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale în zona opusa locului de implantare a placentei. Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: -corpul uterin este mai mare în avortul în doi timpi decât în sarcina cervicala. Din punct de vedere anatomo-patologic. -absenta elementelor fetale în cavitatea uterina. Petrescu). -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior. Pop.

În majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramâne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P.Tratament. În sarcinile oprite în evolutie. Sarcina extrauterina tubara Fig 1 . urmat de tamponament strâns. Sârbu). se poate încerca evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blând.

Aparatul genital feminin .

a)sectiune sagitala b)organele genitale c)uterul interne cu sarcina ectopica tubara Fig 2 PARTEA II-PARTEA SPECIALA STUDII DE CAZ: Cap 1 STUDIU DE CAZ I NUMELE: C. PRENUMELE: S. .

N = 1. ‫ ٭‬Hemoperitoneu. • dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere în loja anexiala dreapta.M.2008 Salpingectomie partiala. • frisoane. sex feminin DATA INTERNĂRII: 16.. . Drenaj abdominal.2008 DATA EXTERNĂRII: DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ‫ ٭‬Sarcina ectopica dreapta. ‫ ٭‬Ampula pavilionara dreapta. ANTECEDENTE PERSONALE: . • pierderi de sânge negricios pe cale vaginala. AV = 0. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .01. P. CJ = 1.01. MOTIVELE INTERNĂRII: • amenoree. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫ ٭‬Sarcina extrauterina tubara dr. = 14 ani. INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18.VÂRSTA: 19 ani.

= 2 decembrie 2007 Pe data de 07. apendicectomie. profesie . pierde sânge negricios prin vagin.regim adecvat. Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.citeste carti. pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta în loja abdominala dreapta.relatii în familie corespunzatoare. ISTORICUL BOLII: U.agent vamal • mediu familial (obiceiuri cotidiene) . Face tratament ambulator: Ampicilina. relatii cu rudele si prietenii . ziare.consumatoare de cafea.casatorita. . ANTECEDENTE PATOLOGICE: .2008 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sânge cu intermitenta. leaga usor prietenii cu cei din jur. citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei. În urma cu 5 ore. Metronidazol.01. obiceiuri alimentare . . ANTECEDENTE SOCIALE: . mijloace de relaxare . ciclu regulat. ..citeste presa zilnic. are multe prietene. Gentamicina. Indometacin. acces la informatii .M. . se uita la TV . . statut social .

apetit pastrat.cord în limite normale.torace normal conformat.zgomote cardiace ritmice.tranzit intestinal prezent. = 60 kg. APARAT C.soc apexian în spatiul V intercostal stâng. APARAT DIGESTIV .Î = 1... . . .tegumente si mucoase . . . .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. SISTEM MUSCULO-ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO-ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .palide.ficat si splina în limite normale.V.integru.A. Gr.normal reprezentat.T = 360C.A. .T. R = 18'ritmica. VASCULAR . .68 m. = 82'. .EXAMEN CLINIC GENERAL: .nepalpabil. . . CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . = 120/70 mm Hg. .

2008 EVOLUŢIE:  Stare generala satisfacatoare. cardiologic = clinic sanatoasa.MRF = pulmon normal. . .Ex. Pierde sânge în cantitate redusa. . abdomen suplu.Leu = neg.4 L. = Hematii= Ex.- HGB.erit = 250/μl. = HCT. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale. afebrila.000. 9.000mmc.. 9. .. sensibila. Col întredeschis. 28. ..100. CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .D. V. . = VSH. se poate opera. . . = 6. = 170. = negativ... sumar urina: . 17. trenzit prezent. WBC.7 L.01..300.L.Ph.glu = normal. = PLT.EKG = traseu electric fara modificari.R. Anexa dreapta îngrosata cât un police. 14 div. 3.pro = neg.

01.Ora 845 inductie: Endonal 350 mg. Lystenon 100 mg. = 100/60 mm Hg.2008 .T. 17. . Atropina 0. .01. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm.5 mg. R.m. Drenaj parietocolic drept.spatial. . .O.orientat tempo .C. .01. .T.4/zi.2008 ECHO abdominal:  Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.abdomen suplu.2008 Ora 830 PREGĂTIRE PREOPERATORIE:  Operatia: Salpingectomie dreapta.echilibrata. O2 pe masca.O.cazuta în Douglas. Anexa stânga nepalpabila. mobil. . S. APARAT URO .Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg. Se recomanda ECHO abdominal. . .  R.  Anestezie generala cu I.loje renale libere.lama de lichid în pelvis.Sonda cu balonas. i.GENITAL .B. EXAMEN LOCAL: 16.mictiuni fiziologice: 3 . T. .N..A. TA = 120/70 mm Hg. Fundurile de sac vaginale suple. 18.

.5 + 0. % 40.01. sensibil la mobilizare. ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ EVOLUŢIE: 16. ./dl.01. 492mg.anexa dreapta marita de volum. pierde sânge negricios prin vagin.36 ''  Mentinere: . Fibrinogen APTT 101 mg.0 .col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa.5 + 0. DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta.5 mg.6 mg/dl.3 15 .V.P./dl.2008 EXAMENE DE LABORATOR Glucoza Uree Creatinina T.1'' Valori în lim normale 65 . afebrila. 26. 19 U/L.corp uterin discret marit de volum.EXAMEN VALVE: .2008 .Fentonyl: 0. 7 mg. 31 U/L. .col închis.Se recomanda analize.G.G.45.O.65 180 . T.50 15 .1..120 15. . .zona anexiala stânga libera. sensibila la mobilizare.0 6 . CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.Stare generala buna. . T.350 % 26 .

MEDICAŢIE ANESTEZIE: 18.Ringer = 500 ml. .H.  .5 mg.Se aspira secretiile si se trimite în post .  P. . = 100 mg.Glucoza 5% = 500 ml..  Monitorizarea functiilor vitale. = 9% .V.Miofilin = 240 mg. 2.  Tratament. .01.operator cu recomandarea:  O2. . .  Mentinerea liniei venoase cu branula.500 ml. Atropina f2.Fortal = 60 mg. a diurezei.Atropina = 1 mg.Pavalon : 4 mg. .   Supravegherea temperaturii.C. Mialgin f1. Supravegherea perfuziei.2008 1.  Trezire : . . Drenajul parietocolic drept. .Miostin = 2.H. .NaCl.

Fortral fII. Nesdonal f1.1. 9% . 11. .S..II = 1000 ml.I. CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru ziua de 19. 13. 7. Miofilin f. 6.H. Miostin f.1.Glucoza 5% f1.f1. . 5. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: . f.C. .III. 9.Ringer f1. 1. 8. 10..H. .hematoperitoneu. Pavalon fI.I.I = 500 ml. calde. 12. 4.sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta.100 mg.3.I = 500ml. Lystenon f1. A RESPIRA . ambele hemitorace se destind ritmic. Fentanyl f1. colorate.2008 Pacienta: B.NaCl.III. extremitati uscate.01.

. . . . reflex de diglutitie .A. . usor meteorizat. 3. transpiratie minima la plici. A ELIMINA . 2. . cu glucoza 5% . . compot 1500 ml.1000 ml. A BEA . se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta.. = 100/60 mm Hg. . .v.cantitate 100 ml.. frecventa respiratorie R = 18'. . . mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte. drenaj paritocolic drept . restrictie alimentara postoperatorie. T. frecventa pulsului P = 82 batai / minut. cavitate bucala cu dentitie completa. hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicalaconsuma ceai îndulcit.ferfuzie i. . . A MÂNCA. apa plata.. abdomen sensibil. . ser fiziologic 500 ml. Ringer 500 ml. hidratare parenterala . sânge.prezent. tegumente colorate.. mucoasa bucala fara leziuni. pierde sânge prin vagin în cantitate mica.. sol.

este deranjata de lumina. .instalata preoperator . . temperatura ambientala este de 22 de grade C. pacienta este ordonata si curata. A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . . se plânge ca nu este odihnita . . 5. pacienta solicita sa fie ajutata sa se întoarca în decubit lateral stâng si drept. A DORMI.. 4. . A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . doarme noaptea 5 . A TE ODIHNI . pacienta sta în pat în pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate. 6.adoarme în cursul zilei la amiaza. . cu capul într-o parte din cauza perfuziei .urina clara 2000 ml. A TE ÎMBRĂCA. absenta tranzitului de gaze si materii fecale. schimbarile de pozitie sunt dureroase. se schimba ori de câte ori lenjeria de corp se pateaza. adaptate taliei. 7.se mentine aceasta pozitie timp de 2 ore. zgomot si de tratamentul administrat noaptea. A TE MIsCA. somnul nu este odihnitor . . haine curate de acasa în culori atragatoare. sonda vezicala Foley .prezinta ochii încercanati. A TE DEZBRĂCA .6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii. staturii si anotimpului./24 ore.

. . îngrijite. . dentitoe completa. fara modificari de culoare. exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente si absentei tranzitului de gaze si materii fecale. . unghii taiate scurt. tuns scurt.. . . A EVITA PERICOLELE . plaga curata în curs de cicatrizare. . par curat. nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale. mucoasa gingivala bucala fara leziuni. . temperatura corpului masurata în axila: D = 366 oC. urechi cu pavilioane curate. prezentei drenajului abdominal si a drenajului urinar. tegumente curate. . . S = 372 o C. incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta. tegumente calde. anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea postoperatorie. se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara. curata. 9. . uscate. fara semne de inflamatie. 8. . A FI CURAT ÎNGRIJIT . . transpiratie minima la plici. colorate.

A TE REALIZA . . 12.Fiul. da date precise si descrie coerent durerea. . A COMUNICA . crede în Dumnezeu Tatal si Iisus Christos . acuitate vizuala normala. A-ŢI PRACTICA RELIGIA . nu se poate deplasa singura. . . . ea povesteste despre copii. . acuitate auditiva normala. . A FI UTIL. se închina seara la culcare si îsi spune în gând o rugaciune si se închina. . .. . profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon. simtul tactil . nelinistita. le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila în acest fel. . pacienta este de religie ortodoxa. este agitata. vaicareli. vorbire în ritm moderat. anxietatea. 11. gemete. nu are control liber asupra mediului înconjurator. nu poate fi utila însa celor din salon. 10.pastrat. având în vedere ca se afla în post operatorul imediat.

muzica.13. . .emisiunile de stiri. pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala. în schimb asculta cu placere radioul . 14. . A ÎNVĂŢA . capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda. A TE RECREEA . are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze. ea nu poate citi carti. . pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. stând cu dificultate în decubit dorsal. actualitatile de la TV o destind. . cu toate ca si-ar dori. reviste. pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa. .

5 mg.T.Foley în intra cu circuit perine închis. urina tensiuni perfuzie este clara.I. diurezei postane chiloti . si salonul cu ser de post. treaza. vulvo.fiziologi -Sondaj Toalet Diure operatie c. Aneste opera suprave Adminis ala cu zie torie ghere trare de apa si genera 500 atenta Cerucal sapun la ml.1200 1200 1300 1300 1400 1400 1500 - -Trezire Opera pe Mentina tie: masa rea Sarci de liniei na operatie venoas extrau . P. ina 2 milioa ne. cu temper varsato tricou aturii si rilor curat. HEMOPERITONEU. . pentru de barea pulsului sedare lenjeri operatii. a ei de respirati greturil corp ei.1100 1100 .2 0C.700 700 . Drena j abdo minal 50 ml seros anghinolent . Admini stra- Repa usul la pat contin rea medic ua. halat.800 800 . Supra veghe Admi nistra rea TA.O. Genta Întalni micina rea 1f. drenajul P = 80' si Se termome Toalet trizeaza a: pacienta spalat :D= pe 36. terina ambul a Pacient Perfuzi pavili a este e cu onara condus glucoza . în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRA UTERINĂ TUBARĂ AMPULĂ PAVILIONARĂ. dorsal în decub Diurez Repa usul la pat contin ua înpre una cu perfuz ia.2008 600 .Plan orar a pacientei C.. colabo reaza. stezice curati . Mobili sta în zarea din repau decub s la it pat. vezical a za imediat.01. R. gheaza mm Hg. a în 10%. linie venoa sa cu branul a. a: f. -Se mai -TA = soset suprave 100/60 e. e. .S. betadina Prean estezi e cu Mialgi n 50 mg. cu cei dragi (famili a). în Pacienta . Atropi na 0. OPERATĂ PE DATA DE: 18. . tita.I. rea analg Pacien etice ta linis Profe nid f. dinti. I. or. toalet Toaleta a vaginala partial cu a. i venoas condusa arteriale a Schim în sala . la fel si atiei: Penicil perfu zia.900 900 1000 1000 .

iva si ser buna fiaiolo gic. a 500 ml de urina clara. Pans amen t curat.2400 .1900 1900 .1800 1800 . -TA = 100/6 0 mmH g. Propra Toler nolol .pansam entul Adminis trarea de O2 pe sonda endona zala.2100 2100 2200 2200 2300 2300 . Admini stra- it lateral drept.anta 3 digest ml. 1500 1600 1600 1700 1700 .2000 2000 .m.i. P=82' rea de Prozin .

i. mmHg.I..m. Pacient Abdom a agita Hidratar ta se en usor e orala: meteori plânge Schimb TA = de area -zat 100/60 sensibil dureri lenjeriei mmHg post de corp la palpare. Diureza.I. na 2 -TA = milioane 100/60 f. mmHg. eza Gentami P=82' -TA = Toaleta 500 -cina 100/60 partiml f.fiziologi ferioar c câte e. -P = 86' Diure za 250 ml de urina clara. te. tice: algocal de Penicili-min noapte. în regiun ea lombara. Admini Pregatir Som Som Adminis straea panul nul tra-rea rea de cientei de de de analge.-Drenaj abdominal rii cu Algoca functional. clara 800 ml.m. masaj al spatelu i.. ml.m. -Se Toleran suprim Toaleta ta dia vul-vara Adminis gestiva perfuzi cu trare de buna. Sedare a dure. gât.II. de Propano rivanol lol si calduta. .i. 3 ml. intra -Drenaj muscul urinar ar. Ser elor in.. Ser Hidrata fiziologi re c.30C.i. ala pe de Profenid Diureza P=86' regiuni: urina f1. Dezinfe ctia punctul ui de insertie al sondei cu betadina. Contin ua perfuzia cu glucoza 10%.m.Hidrat are orala cu ceai în cantit ati mici cu paiul. fata. functio nal..i. axile.i. l min f. Pansa ment curat. Miscari Proale pranolo membr l. . a. -TA = 100/60 mmHg. Mobiliz are.I. Repa usul la pat contin ua. operato murdar rii. Admini strarea medica tiei: Prozin. i.pentru noap noap antibiotice: somnul te. sacrala . Termo metrizare: TS = 37. Diur . soluti-e Prozin.m. -TA = 100/6 0 mmH g. m.. e. câte 3 orala.

.i.m.Adminis tra-rea de fenobarbital 1 f.

100 3.6 mg.000 14 div. % 101 mg./dl 26. Ex.000 9. -Ph./dl 19 U/L 31U/L 12. sumar urina Rezultat 9. Negativ -Leu = neg. Hematocrit PLT WBC Hematii VSH V.L.7 g.T.0 % 96 % 492 mg.EXAMENE DE LABORATOR Data 16.R.D./dl 7 mg.P. = 6 .01.T.i" 28.2008 Medic Proba de laborator Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.300.4 L 170. % 40.

P.200 8 17.01.-pro = neg.lama de lichid în pelvis. -glu = normal -erit = 250/μl EXAMENE PARACLINICE Data 17.A.R. .Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.01.Pulmon normal.200 8 T. . Temperatur a 36 0C Observatii 362 0C -dureri postoperatorii -varsaturi postanestezic e -abdomen meteorizat 19.01.F. ECHO abdominal REZULTAT .01.Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm.2008 Medic Examen cerut M. 120/7 0 120/7 0 100/6 0 100/5 0 R. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 16.200 8 18.01. Diurez a 18 82 ' ' 18 82 ' ' 17 76 ' ' 18 76 ' ' 2000 ml. .200 8 100/6 0 D = 362 0C S = 364 0C .

Varsaturi postoperatorii si post .Se mentine linia venoasa cu branula.01. Puls = 76/min.T.anestezice bilioase .2008 Ora 1800 18.2008 Ora 2200 30 Evolutia .01.200 8 100/6 1 19 86 ' ' 23.Absenta tranzitului de gaze .01. F. P = 76/min. Sonda Foley a démeure .01. = 100/60 mmHg.Abdomen sensibil.01. R = 17'. T = 36 0C .2008 Ora 1300 18.T.A. .200 8 100/6 0 100/6 1 17 82 ' ' 18 80 ' ' D = 364 0C S = 366 0C -se suprima soda Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -plaga curata -stare generala buna -abdomen suplu -stare generala buna -afebrila 22.200 8 21.Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I.R.20.O.01.A.200 8 110/6 0 19 82 ' ' FOAIE DE EVOLUŢIE Data 18. = 18/min . usor meteorizat .Operatie ora 10 .01.T.2008 18.01. = 100/50 mmHg.

Stare generala buna . = 100/60 mmHg . = 100/50 mmHg .sero-sanghinolent .Diureza: 500 ml .Stare generala buna .urina clara . = 100/50 mmHg ..2008 Ora 600 19.T.A.Pierde sânge prin vagin în cantitate mica .01.stare generala satisfacatoare .01.Pansament curat 19.A.01.A.A.Tdimineata = 362 0C.Diureza pe 24 de ore = 2000 ml .Se recomanda hemoglobina de control 20.Stare generala buna .Drenaj: 150 ml .T.T.Afebrila .T. Puls = 82'.2008 Ora 1000 .2008 .Se suprima sonda Foley .Pansament curat M . Tseara = 364 0C .mobilizat .Drenaj parietocolic drept . R = 17' .Diureza: 800 ml .urina clara .Abdomen usor meteorizat .urina clara .Diureza: 250 ml . = 100/60 mmHg.

Plaga curata . R = 19' . Puls = 82'.Mictiuni fiziologice. scaun prezent .2008 Tratament POST .2008 Evolutia . mictiuni fiziologice .Pansament curat .Abdomen suplu. Puls = 80'.01.tranzit de gaze si materii fecale . = 110/70 mmHg. afebrila .Plaga operatorie curata . = 110/60 mmHg.A.Tranzit de gaze reluat . afebrila .Stare generala buna. plaga curata 23.Abdomen sensibil la palpare . Tseara = 366 0C Data 21.T.Abdomen suplu.01.2008 . = 100/60 mmHg.Se suprima tubul de dren .01. afebrila .01.A.OPERATOR .Tdimineata = 364 0C.A.Abdomen suplu. Puls = 86'.prezent 22.T. mobil .2008 .Stare generala buna. R = 19' FOAIE DE TRATAMENT Data 18.Scaun prezent 1/zi .Stare generala buna..T. R = 18' .

20.m. .Profenid f. 2 milioane la 12 ore i. . . la nevoie ..v.III la nevoie i.p. la 6 ore i.Propranolol 1 f.Glucoza 10% . 2 milioane la 12 ore .Diazepam tb.Gentamicina 2 f.01.01. .m. i. .NaCl 9% .Propranolol 1 f. .500 ml . . 21.Penicilina 4 milioane. la 8 ore i. 2 milioane la 12 ore i. la nevoie i.Prozin 3 ml la 6 ore i.2.Gentamicina 80 mg . la nevoie i.2008 . 1 . . . 2 milioane la 12 ore i.Cerucal 1 f.m.Profenid f.: 1 f.Gentamicina 2 f.Penicilina 4 milioane.4.m.m.2 la nevoie i.01.Diazepam tb.m.seara .m.Prozin 3 ml la 6 ore. la 8 ore i.: 1 f.m. 1 .1500 ml 19.Penicilina 4 milioane. .2008 .Algocalmin f.m.Algovalmin f.2008 . . .m.Algocalmin f.I. .III la nevoie i.m.m.Fenobarbital f. .Penicilina 4 milioane.m.

pui cu paste fainoase .ceai cu pâine prajita.II la nevoie i.Algocalmin f. 22.01.m. mazare.Gentamicina 80 mg .01.Diazepam tb.supa de legume.2008 .2008 B. vita. Mic dejun Supliment Prânz Cina Regimul alimentar . gem . sucuri de fructe.m.III la nevoie i. ceai . unt. ciorbe de legume. Mic dejun .mamaliga cu brânza de vaci.m. 2 milioane la 12 ore i. . Alimente interzise: condimente.Algocalmin f.lapte batut . ..C.III la nevoie i.Diazepam tb. compot de fructe.Gentamicina 80 mg . 1 .01. brânza de vaci. 23. varza.Algocalmin f. cafea. ceai 17.pâine prajita cu un ou moale. 1 .2008 . lapte. peste alb. mezeluri.2008 Medic Succesiunea meselor B.01. Data 16.Diazepam tb.C. 1 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: supe.m. iaurt. carne de pui. oua moi. afumaturi. fasole.Penicilina 4 milioane.

ou moale.C.01.01.compot de cirese .macaroane cu sos tomat. pilaf de pui .01. . B. fasole verde cu carne de vita .01.2008 Cina 21.compot de struguri ceai în .C. biscuiti .supa cu galuste. 20. pâine prajita .C.ciorba de vacuta. ceai. Mic dejun Supliment Prânz Cina 22. Mic dejun Supliment Prânz .2008 19. ceai .lapte batut. pâine prajita. biscuiti 1500 ml .mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna.2008 B.ceai.C.lapte dulce .Supliment Prânz Cina 18. biscuiti .supa de legume 24 de ore .Regim hidro .supa crema de legume.Regim hidro . ceai.iaurt 250 ml.ceai.01.Compot de mere .zaharat 1500 ml .compot de prune .2008 B.zaharat 1500 ml B.2008 Mic dejun Supliment Prânz Cina FIsĂ TEHNICĂ . unt gem . piure de cartofi cu pui la gratar .

EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare "în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete. Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala. Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru. Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul. Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina. INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT: .suspiciunea de sarcina extrauterina; .suspiciunea de sarcina intrauterina; .diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin; .sarcina. PREGĂTIREA PACIENTEI: Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara. Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis". Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati. Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta. Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale. Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta. Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca: Concluzii ale examenului de laborator Se recolteaza: ‫٭‬Glucoza = 101 mg/dl ‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl ‫٭‬Creatinina = 7 mg/dl ‫٭‬TGO = 19 U/L

‫٭‬TGP = 31 U/L ‫٭‬Fibrinogen = 492 mg % ‫٭‬APTT = 40,1' ‫٭‬HGB = 9,7 L ‫٭‬HCT = 28,4 L ‫٭‬PLT = 170.000 ‫٭‬WBC = 9100 ‫٭‬Hematii = 3.300.000 ‫٭‬V.S.H. = 14 div ‫٭‬VDRL = negativ Examen urina: ‫٭‬Leu = neg ‫٭‬Ph = 6 ‫٭‬pro = neg ‫٭‬glu = normal ‫٭‬erit = 250/μl. Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil. Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. T.V. (tuseu vaginal) - col închis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stânga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

01.8 cm.prezent.T.torace normal conformat. Aparat uro .genital: loje renale libere. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R = 18'. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18.T. splina în limite normale. TA = 120/70 mmHg. Aparat digesti . Tegumente si mucoase palide.ficat. Aparat respirator . R.lama de lichid în Douglas.O. AV = 82'. Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm .vascular: zgomote cardiace ritmice.O. si se constata salpinga dreapta marita de volum. soc apexian.01. Hemoperitoneu. Sistem osteo-articular: normal reprezentat. G=60 kg. Gentamicina timp de 5 zile.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina. Sistem ganglionar: nepalpabil. . violacee în regiunea ampula pavilionara de 6 .=1. Aparat cardio .Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta.2008 ora 830 sub anestezie generala I.68m. Examenul clinic general evidentiaza: I. Pe data de 17. Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. În soatiul V intercostal stâng.spatial T = 36 0C. Mictiuni fiziologice. Tranzit intestinal . Penicilina.: orientat tempo .

ora 1230 DATA EXTERNĂRII:14.I. repaus sexual timp de 30 zile.i se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%. Prozim f. Cap 2 STUDIU DE CAZ II NUMELE: S. si Propranolol f.si Ser fiziologic f. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore. Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile. AV = 82'. cel de materii fecale la 72 ore. TA se mentine între 100-110/60-70 mmHg.Se mentine linia venoasa cu branula .2008 DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcina extrauterina dreapta . controlul la medicul specialist la 2 saptamâni. Plaga operatorie vindecata. PRENUMELE: C.2008. Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal.I. sex feminin DATA INTERNĂRII : 07. repaus fizic. iar drenajul andominal 150 ml sânge. Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor. afebrila.05. . pentru reluarea tranzitului de gaze. VÂRSTA: 32 ani.I.05. psihic. Diureza postoperatorie: 2000 ml.3 ml la 6 ore.

rujeola la 6 ani • apendicita la 11 ani ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .dureri pelviene.menstruatia la 14 ani. ANTECEDENTE PERSONALE: .chiuretaje = 3 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: .pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica .Ab = 0 . varsaturi apoase matinale .O.DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Sarcina extrauterina tubara dreapta INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2008 ‫٭‬Laparoscopie diagnostica ‫٭‬Salpingectomie dreapta ‫٭‬Anestezie generala I.mama cu diabet de maturitate .greturi.amenoree . cu precadere în fosa iliaca dreapta.nasteri = 1 .T MOTIVELE INTERNĂRII: . flux moderat .

familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra .normal colorate SISTEM MUSCULO-ADIPOS:. consuma moderat condimente si alcool .tehnician dentar . Se prezinta la medicul specialis în policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament.casatorita .profesie . în anturaj leaga cu usurinta prietenii. ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase.nepalpabil SISTEM OSTEOARICULAR:.integru .merge cu familia la parintii sotului la tara în aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian.tegumente si mucoase .consuma 3 mese pe zi în graba. .ANTECEDENTE SOCIALE: .acces la informatii .are relatii armonioase în familie. EXAMEN CLINIC GENERAL: .mediu familial .citeste literatura.relatii cu rudele si prietenii .bine reprezentat SISTEM GANGLIONAR:.mijloace de relaxare .statut social .obiceiuri alimentare . . reviste. asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.

zgomote cardiace ritmice . 1/noaptea S.mictiuni fiziologice 4/zi. orientata temporo-spatial R.VASCULAR:.T..abdomen suplu spontan si la palpare .ficat si splina în limite normale.echilibrata. APARAT UROGENITAL:.loje renale libere .A. R = 18' ritmice APARAT C.apetit capricios . = 82' .O.TA = 120/70 mmHg APARAT DIGESTIV:.soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara .tranzit intestinal prezent .torace normal conformat .col de multipara fara leziuni .APARAT RESPIRATOR:.cord în limite normale .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.N.prezente bilateral EXAMEN LOCAL EXAMEN VALVE . .V.

Ht. = 11g % L.V. -densitate: 1015 .000 mmc.300 mmc.anexa stânga sensibila.L.corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara.anexa dreapta sensibila la mobilizare ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR: Hb. Rh+.pierde sânge negricios în cantitate mica T.R. . VSH = 8 div. = 6.D. mobil .anexa stânga nepalpabila . =12g % Trombocite = 290. marita de volum . = O I. = negativ - Grup sanguin Rh./1 ora Glicemie = 80 mg % Uree = 26 mg % V..

2 -albumina absenta -rare leucocite -rare hematii CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE . sumar urina: -sediment: -Ph.factori predispozanti .Dorinta si bunavointa de a învata .clinic sanatoasa se poate opera EVALUAREA CUNOsTINŢELOR PACIENTEI DESPRE: .Boala .-Ex. A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica. CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE . = 7.pacienta bolnava este dornica sa stie cât mai multe despre boala sa.examen cardiologic . -cere informatii despre celioscopie .MRF .pacienta are cunostinte.Tratament profilactic si medicamentos: -stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos. a citit despre sarcina extrauterina .pulmon normal . pune întrebari.nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine .

C.tegumente palide . 1.PENTRU ZIUA DE 10.ritmic .senzatie de sufocare postanestezica .T.TA = 100/60 mmHg .Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie dreapta celioscopica sub anestezie generala I.mucoasa bucala umeda fara leziuni . A BEA .. sex feminin de 32 ani cu diagnostic: .pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta .05.reflex de deglutitie . secretie abundenta dupa decurarizare .cavitate bucala cu dentitie completa .prezent .Sarcina extrauterina dreapta .frecventa pulsului P = 80 batai/minut .gingiile sunt aderente dintilor .2008 Pacienta S.umeda.frecventa respiratorie R = 18' ..uscate 2. A RESPIRA .mucoasa respiratorie . A MÂNCA.O.

o deranjeaza lumina din salon si zgomotele din sectie 5..urina clara .transpiratie minima la plici .circa 2000 ml/24 ore . neodihnitor.sta în pat în decubit dorsal. A ELIMINA .somn perturbat. nu se poate odihni suficient .sonda vezicala Foley a démeure .tranzit de gaze si materii fecale .adoarme si se trezeste datorita durerilor . A TE MIsCA.absent 4. A TE ODIHNI . si pe cale orala .pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I.somnul este superficial. nu se poate întoarce din cauza perfuziei .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml în amestec cu suc gastric .în cantitate mica cu paiul 3. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor si a tratamentului . usor meteorizat . A DORMI.V.instalata anterior interventiei chirurgicale .somnolenta postanestezica.pacienta nu este satisfacuta de somn. dar raspunde la întrebari .abdomen sensibil.

fara modificari de culoare .hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si climatului) . A FI CURAT.unghiile îngrijite. bucala fara leziuni. curata fara carii . cu transpiratie minima la plici . fara leziuni. roz aderenta dintilor .tegumente curate.pielea este palida. tuns scurt .urechi cu pavilioane curate.temperatura corpului masurata în axila: D = 368 0C.mucoasa gingivala.poarta tricou alb.schimbarile de pozitie sunt dureroase 6. S = 374 0 C . A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . A MENŢINE TEMP. cu configuratie normala .cavitate bucala cu dentitie completa..temperatura ambientala: 22 0C 8. ÎNGRIJIT. curat adus de acasa . A TE ÎMBRĂCA. ajutata se întoarce în decubit lateral stâng sau drept . CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie 7. curate.par curat. taiate scurt . A TE DEZBRĂCA .se mentine în aceasta pozitie timp de 2 ore apoi.

îsi exprima usor emotiile. apoi comunica normal cu familia ei . A-ŢI PRACTICA RELIGIA .nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si a rahianesteziei .salon 11.relatii armonioase în anturajul nou creat .nu are control lejer asupra mediului înconjurator .vorbire taraganata postoperator. A EVITA PERICOLELE .. A COMUNICA .are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente. iritabilitate . face dus zilnic 9. temerile .anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica .are deprinderi igienice sanatoase.normala .salonul are temperatura de 22 0C . infirmiere . se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi.prezinta incizie recenta postoperatorie .acuitate auditiva si vizuala .are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care îi dau o agitatie.este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei chirurgicale 10. medic. datorita medicatiei anestezice.

pacienta pune întrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei . A ÎNVĂŢA .pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa .capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga .pacienta este de religie ortodoxa .se închina seara la culcare si îsi spune rugaciunea 12..cerioscopia . A FI UTIL. A TE RECREEA .având studii comunica usor cu cei din jur .preoperator si-a spus rugaciunea si s-a închinat .în sala de operatie înaintea interventiei chirurgicale a dorit detalii asupra metodei de interventii .nu se simte utila pentru ca în sala de operatie ea este cea care are nevoie de sprijin moral . este dornica sa stie cât mai multe despre felul acestor interventii chirurgicale .înainte de a intra în sala de operatie s-a recreat citind reviste si a conversat pe diverse teme cu colegele de salon .dupa operatie .crede în Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul .întelege corect mesajul . A TE REALIZA .pacienta are studii superioare.are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze 14.nu poate fi utila celor din jur având în vedere ca se afla în postoperatorul imediat 13.

pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util.. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala. .

analize s la ml an . pentru 10%. apa noapte. Progra mani Refacer -Micul mare -tol ea dejun.a dupa ma amia mei za si a sotul ui. inti-ma. de e. vizita di nice: vederea pat. pat. pentr u Primest preg Schimb e a area informat tirea lenjeriei ii de la oper de medic si ato noapte AMG. ala.2008 600 700 700 800 800 900 900 10 00 1000 1100 1100 1200 1200 1300 1400 00 00 13 14 1500 Vizit Som a nul fami de liei. rie. ui Exatiei Recolt axile la menul chirurgic Inger area a sal cardiale de toaleta de Repau o 100 ologic. cu cea despre de zi. patului interîn dupa ventia 500 somnul chirur ml de gicala. Toaleta Termo Pregat Vizi Exame Examen Rep geme irea ta nele preanes aus nerala: -trizare pentru me paracli tezic în la spa -lat a. în vârsta de 32 de ani cu diagnosticul: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE: 09. medic cul MRF. pe dinti.Plan orar al pacientei S. interven torace.05. mâine. opera .C.

. pilozitat revisilor.Aerisire a sa lonului. rea cu admini lenjerie scurata treaza calca-ta 1 tb de de Diazeacasa. tie. Toaleta abdome vul nului cu betadiAerisir Rasfoi vara: na. trizarea ceai. n. ceai. de în somn Asculta scurt cu noapte salo . pam. pentru lumi noctu paci somnul na r-Dus entei. dieta si pregatiri igienice. pat. ziare. dioul. 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . -Se Hidrata Repa Termo Hidratar Pregati stin Repa So re cu us la mee cu rea ge us mn. Schimba -Se te. raspalarea . ea sa este raderea lonului.2000 2100 2200 2300 2000 00 00 00 21 22 23 2400 Som n.

absent Sediment .L. Examen Rezultat . Examen urina Rezultat 11 g % 6300 mmc 12 g % 290.2008 Hemoglobina Leucocite Hematocrit Trombocite VSH Glicemie Uree V.000 mmc 8 div/lh 80 mg % 26 mg % negativ O I.2 Albumina . = 7.2008 M. .EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 08.F.Pulmon normal.clinic sanatoasa se .05. Grup sanguin Rh.rare hematii. Rh+ Densitate .05. EXAMENE PARACLINICE Data Medic Examen cerut 08.1015 Ph.R.rare leucocite. .R.D.

A.2 0C S = 36.4 0C D = 36.05. P.05. Diurez a Temperatur a D = 36. 11.8 0C -se suprima Sondajul urinar Foley. 110/6 0 110/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 110/6 0 R.3 0C S = 36.200 8 10. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 07.8 0C Observati i 18 79 ' ' 18 82 ' ' 80 ' 82 ' 82 ' 80 ' 80 ' 80 ' 17 82 ' ' 300 ml 200 ml 500 ml 500 ml -acuza dureri post-operatorii.200 8 2000 ml D = 36.200 8 09.cardiologic poate opera.200 8 08.200 8 Ora 12 Ora 14 Ora 16 Ora 18 Ora 20 Ora 22 Ora 24 T.05.6 0C S = 36.05.4 0C D = 36.2 0C S = 36. .05. -diureza pe sonda Foley.

1 . -tranzit de gaze si materii fecale reluat. TD = 36.afebrila.1 .TA = 110/60 mmHg .2008 .Dazepam tb.05.2 0C S = 36.TA = 110/60 mmHg Tratament .Diazepam tb.4 0C .tranzit de gaze si materii fecale prezenz .3 0C.afebrila.abdomen suplu .2 0C.4 0 C .stare generala buna .stare generala buna . FOAIE DE EVOLUŢIE Data 07.12.200 8 13.05.8 0 C . TD = 26.05. TS = 26.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica 09.2008 .Diazepam tb.pierde sânge negricios prin vagin 08. TS = 36.05.9 0C -tranzit de gaze.stare generala buna .abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta . TD = 36 0C.4 0C S = 36.200 8 120/7 0 110/6 0 16 80 ' ' 16 86 ' ' 2000 ml 2000 ml D = 36. varsaturi matinale apoase .afebrila. TS = 36.6 0C D = 36.greturi.2008 Evolutia zilnica .05.1 .

pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10% Ora 0800 .1 .II.sondaj vezical Foley în circuit închis .1 .2 .05.toaleta vaginala cu solutie de betadina .2008 Intraoperator: .pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari . .500 ml .1000 ml .Miostin f.Ser fiziologic .05.TA = 100/60 mmHg . Ora 0900 .1 .m.5 g în p.Profenid f.Ser Ringer ..Miofilin f.perfuzie cu branula: -Ser fiziologic 500 ml .spalatura vaginala .Lifurox 1.2002 Postoperator: .se tranfera în salonul postoperator .2008 -Atropina 1 mg -Mialgin 50 mg .1 .Fortral f.preanestezie: 10.2 .5 g ora 18 i.1 Data Evolutia zilnica Ora 08 30 Tratament .Pavilan f.preoperator: -Lifurox 1. la .1 .v.Glucoza 5% .Lystenon f.Atropina f.Mialgin f.TA = 110/60 mmHg 10.05.Nesdonal f.500 ml 10.v.i.

la nevoie .TA = 100/60 mmHg. R.m.diureza intraoperatorie .500 ml .i.stare generala buna .TA = 100/60 mmHg.Ser fiziologic 500 ml fu zie .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca. P = 82' Ora 2000 . în perfuzie .300 ml urina clara Ora 12 00 nevoie .TA = 100/60 mmHg.I.pansament curat.afebrila.i. seara . P = 80' Ora 1600 .continua perfuzie . urina clara .Algocalmin f. diureza . T.II.m. diureza .diureza 200 ml. acuza dureri abdominale .. P = 82' Ora 1800 .se supravegheaza: TA. P.Fenobarbital f.Cerucal f.I.stare generala buna . 300 ml .TA = 100/60 mmHg.Glucoza 10% 1000 ml per . P = 80' Ora 1400 .

tranzit de gaze reluat .stare generala buna .pansament curat .stare generala buna .i.m.Algocalmin f.1 .TA = 120/70 mmHg.stare generala buna .i.abdomen suplu . R = 16' .Diazepam tb.2008 .II. R = 16' Ora 2400 .Diazepam tb..Profenid f.Diureza pe 24 de ore . la nevoie .TD = 26.1 .1500 ml 12.4 0C.toleranta digesiva buna .TA = 110/60 mmHg. TS = 36.6 0C .afebrila . P = 80'. .dureri postoperatorii .TA = 110/60 mmHg.05.diureza . P = 74'.stare generala buna . la nevoie .05. P = 80' .2008 Evolutia zilnica Ora 06 00 Tratament .m.afebrila .500 ml urina clara Data 11.II.TA = 110/60 mmHg.

se externeaza.un pahar de lapte batut . brânza de vaci.pâine prajita. vita.C. ceai . salate.2008 Medic B. Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar .4 0C. condimente. iaurt.plaga fara semne de inflamatie 13. peste alb.TD = 36.2 0C.05. ou.supa de legume.05. mezeluri. compoturi. legume fierte. afumaturi. R = 16' . mazare. pilaf cu .TA = 110/60 mmHg. carne de pasare.2008 . Alimente interzise: fasole. TS = 36.plaga fara semne de inflamatie . supe. P = 74'.05. ciorbe.9 0C . TS = 36. cafea.afebrila . revine pe 15. Data 07. varza.tranzit de gaze si materii fecale reluat . sucuri de fructe.6 0C . alcool.2002 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte.stare generala buna .R = 16' .TD = 36.

biscuiti .Regim hidro-zaharat.supa crema cu crutoane.Regim hidro-zaharat.Prânz Cina 08.budinca de paste.05. Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar .2008 B. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina carne de pasare . ceai .2008 B.2008 B.2008 Medic B.ciorba de zarzavat. Mic dejun Supliment Prânz Cina 09. ceai 1500 ml .C.05. fasole verde cu carne de vita . pâine de cartofi cu pui . unt. Mic dejun Supliment Prânz Cina 10. ceai .un pahar de iaurt cu biscuiti .ceai .05.iaurt 125 gr.C. Mic dejun Supliment Prânz 11.2008 B.compot de mere .tocana de legume. piure .supa crema de legume. ceai 1500 ml Data 12.05.C.05.mamaliga cu brânza de vaci. ceai .C. ceai .C.compot de prune .pâine cu margarina.pâine prajita.

tava medicala acoperita cu câmp steril .seringi de unica folosinta (5 . Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta.05. biscuiti .ace de metal de unica folosinta .solutii perfuzabile .pâine prajita. biscuiti FIsA TEHNICĂ PERFUZIA DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase.ace sterile .iaurt. OBIECTIVE MATERIAL NECESAR TIMPI DE AXECUŢIE .o cana de lapte . sote de legume cu carne de pasare . ou moale.casoleta cu comprese sterile . ceai .ceai. SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit.Prânz 13.supa de pasare cu galuste.2008 B.C.trusa sterila de perfuzie . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina de cartofi cu pui la gratar .10 ml) .

pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului .se anunta pacienta .se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare..tampoane sterile de unica folosinta .musama si aleza TEHNICA PERFUZIEI . desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia .alcool .se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului. se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina OBIECTIVE TEHNICA PERFUZIEI PREGĂTIREA PSIHICĂ A TIMPI DE EXECUŢIE complet aerul si bulele de aer din circuit. . îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat. .garou .sapun si prosop .manusi sterile pentru asistenta .tavita renala . se dezinfecteaza cu alcool.romplast .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun.scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena.

operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie. îsi pune manusile de cauciuc.se supravegheaza permanent perfuzia . examineaza starea si calitatea venelor.ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei. se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o TEHNICA . se verifica pozitia acului în vena. în directia axului longitudinal al venei . aleza .i se solicita colaborarea . pacienta si-a golit vezica .se solicita pacientei sa închida .i se explica tehnica .se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie . se îndeparteaza garoul . se închide prestubul.deschida pumnul.dupa terminarea perfuziei. se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus. aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm .PACIENTEI PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI . dezinfectând dopul .se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun.sub bratul pacientei i se aseaza musamaua.se împinge acul de-a lungul venei.se acopera pacienta cu o patura .

toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cudata. si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. o nastere.se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast. 72 h. sex feminin.2008. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat. inspectând locul pentru inflamatie. varsaturi apoase matinale. Motivele internarii sunt: amenoree. greturi. se interneaza pe data de 07. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta S. dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta. Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament. Examenul clinic general evidentiaza: . Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree. ora si medicatiaadaugata. acuza greturi si varsaturi matinale apoase. DE REŢINUT:Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bândpansamentul la 24 ore. avort = 0. ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta. pierde sânge negricios prin vagin.C.05. schimbareatubulaturii la max. Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani.miscare brusca . de 32 ani. chiuretaje = 3.

Aparat urinar . Aparat cardiovascular .sistem osteo .clinic sanatoasa. prezente bilateral. AV = 82'. se poate opera.loje renale libere.300 mmc . Examen cardiologic .T. zgomote cardiace ritmice.Hematocrit = 12 g % .abdomen suplu. Aparat digestiv .. tranzit intestinal prezent. Se recolteaza: . echilibrata.tegumente si mucoase nomal colorate . R.L = 6. orientata temporo .sistem muscular bine reprezentat . mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.F. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. Ficat si splina în limite normale. Se investigheaza paraclinic: .O.N. soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara.articular integru Aparat respirator .R.torace normal conformat.sistem ganglionar nepalpabil .cord în limite normale. . TA = 120/70 mmHg. S. R = 18'.pulmon normal.M.Hb = 11 g % . apetit capricios.spatial.

Sediment: -rare leucocite -rare hematii.Albumina = absent ..L. Diureza pe 24 ore . Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.i. R = 18'. la nevoie.Densitate = 1015.Glicemie = 80 mg % .m. la nevoie.Uree = 26 mg % . Plaga operatorie în curs de cicatrizare. În data de 09. TA se mentine la 110/60 mmHg.2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta.II.R.i. = negativ . urina clara pe sonda Folez.VSH = 8 div/1 h .V.Trombocite = 290.1500 ml. .05. Profemid f.Ph = 7.m. P = 82'. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1. abdomen suplu. Rh + Examen urina: . Pansamentul curat. analgetice: algocalmin f.Grup sanguin Rh. Starea generala este buna.. Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor. . La 24 ore se suprima drenajul urinar.D.v.2 . Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.II.000 mmc .5 gr la 12 ore i. = O I.

varsaturi matinale . sex feminin DATA INTERNĂRII : 20.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin .11.dureri colicative în fosa iliaca dreapta .greturi. PRENUMELE: C.11. Chist ovarian drept.Se recomanda: evitarea eforturilor fizice concediu medical 2 saptamâni control la medicul specialist la 10 zile repaus sexual 30 de zile. MOTIVELE INTERNĂRII: . Cap.2007 ora 1810 DATA EXTERNĂRII: 28.lipotimie .2007 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcina ectopica dreapta DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta.3 Studiu de caz III NUMELE: N. VÂRSTA: 40 ani.

relatii cu rudele si prietenii .10.citeste ziare si reviste .tricoteaza.mediu familial .profrsionala . citeste reviste .O.consumatoare de cafea .11.casatorita .M.confectioner .P. se uita la TV.obiceiuri alimentare .oreion.Ab.2007 ‫٭‬Operatia .T.nivel de educatie .2007 .acces la informatii .mod de relaxare .asculta radioul. = 13 ani.INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22. = 07.M.regim adecvat .corespunzatoare ISTORICUL BOLII: . cuclu .profesie .nasteri = 1 U.Anexectomie dreapta sub anestezie generala I. = 0 .statut socio-economic . varicela . ANTECEDENTE PERSONALE: regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .Chiuretaje = 2 ANTECEDENTE SOCIALE: .

soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara . Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare . = 62 kg.tegumente si mucoase . Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.cord în limite normale .dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie.palide SISTEM MUSCULO .10. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO .nepalpabil .U.Î = 1.2007.normal reprezentat . Gr. EXAMEN CLINIC GENERAL: .torace normal conformat .64 m. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . varsaturi apoase matinale. VASCULAR: .integru .Pacienta relateaza ca nu are menstruatie .AV = 80' .zgomote cardiace ritmice . greturi. acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta.M. pe data de 07. R = 18' ritmica APARAT C.ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .

11.P. T.R. sensibil în fosa iliaca dr.5 107 mg/dl 23. .2007 .0 6 .350 % 26 .G.ficat si splina în limite normale CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.APARAT DIGESTIV: .ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar .4'' Negativ Valori în lim.T.D.36'' CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .O.P.1.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12. A.45.15 65 .Ex.MRF = pulmon normal 20.2007 EXAMENE DE LABORATOR Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina T.120 15.50 15 .0 % 96 % 862 mg % 20. .apetit pastrat . Fibrinogen APTT V.G. normale 8 . cardiologic = clinic sanatoasa.L.0 .3 15 .abdomen suplu.tranzit intestinal prezent . P.65 180 .11. se poate opera.11.

varsaturi apoase .apetitul este normal. A BEA .frecventa respiratorie R = 18' .dimineata .CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru data de 20. 1. A MÂNCA.prezent .torace normal conformat .mucoasa bucala faringiana fara leziuni . sucuri de fructe .se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete consuma circa 1500 ml de: apa plata. serveste 3 mese pe zi 3.reflex de deglutitie .pauze egale între respiratii .TA = 100/60 mmHg 2.11.se destind ambele hemitorace ritmic .2007 Pacienta N.prezinta greturi. A RESPIRA .dentitie completa . A ELIMINA .puls ritmic = 82 batai/minut . în vârsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta.C.

.durata somnului este de cca. A TE DEZBRĂCA .. se trezeste în cursul noptii. A TE ÎMBRĂCA.transpiratie minima la plici .miscarile sunt coordonate. muscular si sistemul nervos . A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .urina de aspect normal .uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita 6. si din cauza durerilor postoperatorii 5.actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor.metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mica .se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i. A TE ODIHNI . nu în îndeplinatatea puterilor sale . A TE MIsCA.adoarme.constipatie .pacienta este mai putin activa. 5 ore pe noapte . A DORMI.m.varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea .scaun prezent la 3 zile 4. armonioase si incomplete . durerea colicativa îi deranjeaza somnul .se plânge ca nu se poate odihni corespunzator.

nas cu secretii minime .temperatura corpului masurata în axila: D = 36.camasa de noapte.7 0 C . îsi tine hainele aranjate pe un scaun .urechi cu configuratie normala.pielea este usor palida.îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun . S = 36. curate .se spala zilnic pâna la brâu .tegumentele cu coloratie normala.are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura. fara ajutor 7. staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun . A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE .. curate. curat .poarta haine curate.hainele sunt adecvate taliei. curate. cu pielitele taiate. A FI CURAT ÎNGRIJIT.pacienta este ordonata. A MENŢINE TEMP.unghiile taiate scurt. calduta cu transpiratie minima 8. date cu oja . alese cu gust în culori vii .se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa . halat.2 0C. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . papuci .par lung.cavitate bucala cu dentitie alba . fara leziuni .

de operatie .are personalitate.integritate optima a aparatului locomotor .îsi exprima usor dorintele. are un facies expresiv .functionarea adecvata a organelor de simt: auz.este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa . pipait . operatie.are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur .este anxioasa. A EVITA PERICOLELE .acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta .nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident ..exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii 10.ruptura trompei (hemoperitoneu) . A COMUNICA .dureri colicative ce cedeaza la antialgice . vaz. Amg .relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar. anestezie . iritabila din cauza situatiei: internare.mentine un torson curat în regiunea vulvara 9.are relatii aromioase în familie . este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic. temerile legate de boala sa.

pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze 14. A FI UTIL. doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati . ea se simte utila 13. de religie ortodoxa . sa-i ajute pe cei din salon cu ea.este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu .crede în fiinta suprema Dumnezeu. poarta la gât o cruciulita . A TE RECREEA . atât cât îi este posibil. psihica. le sustine pe cele mai în vârsta. A TE REALIZA .11. le ajuta sa mearga la toaleta. în felul acesta.pacienta este dinamica.îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu 12.pacienta colaboreaza usor cu cei din jur. literatura si asculta radioul .pacienta este o femeie credincioasa.se documenteaza.pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea. adptabila . tratament .pacienta se relaxeaza citind: presa. întreaba. A ÎNVĂŢA . A-ŢI PRACTICA RELIGIA . intervine imediat. Le aduce un pahar cu apa. anestezie. sa evite astfel de schimbari neplacute .cere informatii despre operatie.

pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie.. .

Schima -Examenele Vizit paraclinice:M Exam Rep Vizi So a RF.2007 0600 0700 0700 . Periatu l parului. a i la ea a ami Diet sot aza salo interve a ane ntiei ului hidri chirur gicale -ca de mâine. Prime ste in format ii de la medic . us la spa-lat pat -Micul pe dejun dinti.0.0800 0800 0900 090 0 100 0 1000 . u vizinul de ta noapte. axile Toaleta in-tima. Progra mare pentru interventia chirur gicala. medi Recol cala. tarea Toaleta de geanaliz Repa nerala: e.1100 1100 .C. torace.120 130 140 0 1200 .11.ECHO en pr aus ta mnu med eanest la fa l de i ezic în pat.0130 140 150 0 0 0 Trezire Term Preg a de ome atirea dupa -trizar pentr somea. mi dup culu veder liei. în vârsta de 40 de ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE 21.Plan orar al pacientei N.

rea ceai. Aerisir radere ea sa a lonului.barea lenjerie i de nopte. si Toalet ului cu reviste a vul betadivara: na. cu cea de zi. de de acasa Dizepa m So mn So mn . dieta si pregat iri igienic e 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . pat -trizare pentru -Dus a paci somscurt cu nul de entei Citest spalarea noape ziare abdomen te.2100 2000 2100 2200 Ascult Repa a raus dioul. ba impre -Se sii cu sting e coleg ele de lumin salon a în salon 220 230 0 . despr e operatie.0230 240 0 0 Hidrat Repa Termo Hidratare Pregati are cu us la me cu ceai.2000 . Aerisir ea salonul ui si asiste nta. pilozita Schimba rea -Se ti lor lenjeriei admini cu una scurata treaza calcata 1 tb. noc schim turn.

R. EXAMENE PARACLINICE Data 20.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12. -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar PARAMETRI FIZIOLOGICI Rezultat 11.11.D.R.T V.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 20.2007 Medic Examen cerut M. ECHO REZULTAT -Pulmon normal -corp uterin de volum normal fara continut.L.P.11.4 negativ .0 % 96 % 862 mg % 20.F.5 g % 107 mg/dl 23.T.2007 Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.

4 0 C . 80 ' 80 ' 80 ' 18 80 ' ' 17 82 ' ' 16 84 ' ' 16 84 ' ' 18 85 ' ' Diurez a Temperatur a T = 36 0C T = 36 0C D = 36.2007 Evolutia zilnica . 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/6 0 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/7 0 R.200 7 21.200 7 T.7 0C D = 36.11.200 7 24.11.200 7 27.11.Data 20. P.stare generala buna .11.4 0C S = 36.2 0C.afebrila.A.2 0C S = 36.11.2 0C Observati i -acuza dureri post-operatorii -acuza dureri post-operatorii -diureza pe sonda Foley -se suprima Sonda jul urinar Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -abdomen suplu -pansament curat 2000 ml S = 36.11.11.Diazepam tb.11.6 0C D = 36. 1 . TD = 36. mobil cu respiratia .7 0C FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT Data 21.abdomen suplu. TS = 36.200 7 23.200 7 26.3 0C S = 36.200 7 22.4 0C 2000 ml 2000 ml 2000 ml 2000 ml D = 36.3 0C S = 36.11.5 0C D = 36.tranzit de gaze si materii fecale prezent Tratament .200 7 25.

Nesdonal f1.1 . .I .500 ml .Pavalon f.Glucoza 5% .2007 .AV = 80' .I .2 .Solutie Ringer .I . varsaturi bilioase postanestezice .Antropina f.Lystenon f.Operatia: anexectomie dr.greturi.O.acuze abdominale .I .T.Fentanyl f1.pacienta treaza raspunde la simulii externi .pregatire preoperatorie Ora 1200 .11.Fortral f.TA = 110/70 mmHg .pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin 22.1000 ml .I .Ser fiziologic .Diazepam f.I ..Anestezie generala I. -medicatie anestezica .500 ml Data Evolutia zilnica Tratament .Miostin f.

m.urina de aspect normal = 600 ml .drenaj urinar pe sonda Foley urina clara 600 ml .II.pansament curat .Ser fiziologic 500ml fuzie .II.1 i. .m. 1f la 12 ore i.pansament curat .m.afebrila .Profenid f. seara . 150 ml Ora 1700 .Ora 1300 .v.Plegomazin f.varsaturi postoperatorii bilioase cca. 3 ml ore .TA = 110/60 mmHg . la nevoie . La 12 ore i.i.1 la 6 .i.stare generala buna .I în perfuzie .TA = 110/60 mmHg..Propranolol f.Gentamicina f.Fenobarbital f.abdomen sensibil.drenaj abdominal = 100 ml sânge Ora 1800 .Glucoza 10% 1000ml per . usor meteorizat .stare generala buna . P = 86' Ora 1500 .2007 . .Cerucal f.pansament curat 22.50 ml sânge .absenta trabzitului de gaze . 2 mil.m.drenaj abdominal functional cca.11.Penicilina 4 mil.II.

TD = 36.2 C.1 la 6 .i. R = 16' .II.II.m.stare generala buna 23.m. 0 .Gentamicina f. i.T = 36. 2 mil la 12 ore i.Fenobarbital f.urina de aspect normal = 400 ml .abdomen sensibil.pansament curat . dim.drenaj abdominal = 100 ml .. .2 0C.m. usor meteorizat .Propranolol f. seara . 1f la 12 ore i. T = 36.11.drenaj abdominal functional = 100 ml sânge Data Evolutia zilnica Ora 6 00 Tratament .TA = 100/60 mmHg .1 i.II.pansament curat . TS = 36. la nevoie .Profenid f.TA = 110/60 mmHg .diureza = 400 ml.P = 86'.m.7 0C Ora 2200 .m. urina cu aspect normal . si seara.Penicilina 4 mil.diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal .Plegomazin f.drenaj abdominal = 150 ml sânge .4 C D 0 S 3 ml ore . .2007 .afebrila .

2007 .Algocalmin f.afebrila 24.Propranolol f. 1f la 12 ore i.II. la nevoie .m.II.Gentamicina f.2007 . R = 16' .TA = 110/60 mmHg. 1f la 12 ore 12 i.II.abdomen suplu.m.diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara . 1f la 12 ore i.11. mobil cu respiratia . .se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar . .tranzit de gaze basent 25. 2 mil la 12 ore i. R = 17'.Diazepam tb.I la .Profenid f.afebrila .pansament curat .stare generala buna .Gentamicina f.TD = 36.m.5 0C . si seara. i.3 0C. 2 mil la 12 ore i.abdomen suplu .m. .abdomen suplu. TS = 36. P = 84'.Gentamicina f.Penicilina 4 mil.m.fenobarbital f. .Algocalmin f.II. .stare generala buna . P = 82' .tranzit de gaze si materii fecale reluat .I la nevoie .Plegomazin f.TA = 110/70 mmHg. mobil cu respiratia .1 i.m.i.II..stare generala buna .Penicilina 4 mil.1 la 6 . dim.11.m. .afebrila . 1 seara Data 26.11. 3 ml ore . seara .Penicilina 4 mil.m.m.2007 Evolutia zilnica .tranzit de gaze si materii fecale Tratament . 2 mil la 12 ore i.

afumaturi.plaga operatorie în curs de cicatrizare 27.stare generala buna . supe. salate.2007 Medic Succesiunea meselor R. ciorbe.2007 . peste alb.TA = 110/60 mmHg.11. brânza de vaci. P = 84'. R = 16' . pâine prajita.prezent . legume fierte. R = 18' . P = 85'. vita.pansament curat . cafea.Diazepam tb.2 0C. sucuri de fructe. TS = 36. apa gazoasa. mazare. margarina . 1 seara FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte.afebrila . Alimente interzise: fasole. iaurt. sucuri conservate. compoturi.tranzit de gaze si materii fecale prezent .abdomen suplu. carne de pasare.4 0C nevoie .Diazepam tb. Micul dejun Regimul alimentar . condimente. alcool.TA = 110/70 mmHg. mezeluri.9 0C .I. TS = 36. varza. Data 20.TD = 36.TD = 36.ceai. 1 seara .2 0C. mobil cu respiratia .11.

sote de legume cu piept de pui .ceai. brânza de vaci.ceai . unt.1500 ml .ceai .compot de prune . ceai Data 25.pâine prajita.2007 R. Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.11. Cina Mic dejun Prânz 24. Mic dejun Supliment Regimul alimentar .biscuiti. Mic dejun Supliment Prânz 23.pâine prajita.2007 R.I.un pahar cu lapte .11.Regim hidro-zaharat.I. margarina.iaurt .11. ceai .supa de zarzavat cu crutoane.11.I. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina .supa de legume .un pahar de lapte batut .2007 Medic Succesiunea meselor R. ceai .I. pâine . ceai .Supliment Prânz Cina 21.2007 R.1500 ml pregatire operatorie .I.supa de legume . ceai 1500 ml .2007 R. ou moale. pilaf cu carne de pasare .supa de legume.11.mamaliga cu brânza de vaci si smântâna.un borcan de iaurt cu biscuiti .

ciorba de legume. gem. în retentie acuta de urina • interventie chirurgicala în micul bazin.ciorba de vacuta. uretra. Mic dejun Supliment Prânz Cina .11.compot de mere . pâine prajita.2007 R. Indicatii: . lapte . fasole verde cu carne de vita .legume fierte. ceai .pâine prajita. paste cu sos de rosii cu piept de pasare .budinca de macaroane cu brânza de vaci.Prânz Cina 26. introdusa în meat. ceai FIsĂ TEHNICĂ SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI) Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde. pe organele genitale ale femeii • permite prelevarea unei urini în conditii sterile în vederea obtinerii unei uroculturi corecte În scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor în vezica: • antiseptice • antibiotice • chimioterapeutice .I.

se anunta pacienta. OBIECTIVE Pregatirea materialului necesar TIMPI DE EXECUŢIE .se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal.solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.se acopera bolnavul cu o patura .i se solicita pacientului participarea Pregatirea psihica Pregatirea fizica a pacientei OBIECTIVE Tehnica TIMPI DE EXECUŢIE .eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura .000) .sonda vezicala Foley.solutie de cloramina . explicându-i importanta tehnicii .asistenta se spala pe mâini cu apa si .ulei de vasilina.sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril .recipient pentru colectarea urinei . sterila .manusi sterile .Contraindicatii: • infectii acute ale uretrei • ruptura traumatica a uretrei • stricturi ureterale.se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea . cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie . parafina .

Motivele internarii sunt: -greturi. dezinfecteaza meatul urinar .frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata .la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis . vine urina sub presiune . daca nu este corespunzatoare Incidente accidente Accidente Incidente CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta N. cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar. de 40 ani. îsi pune manusi sterile propriu . sex feminin se interneaza pe data de 20.hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca .C. se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat . datorita manevrelor brutale .matinale .când sonda a ajuns în vezica.sterge meatul cu o compresa uscata.2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta. cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu. varsaturi apoase .se aseaza în partea dreapta a pacientei.sapun.zisa . se dezinfecteaza cu alcool iodat.11.sonda nu progreseaza.solutie de continuitate a vezicii.

Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.M. Cj=2. varsaturi apoase matinale.-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica -dureri colicative în fosa iliaca dreapta -lipotimie. soc apexian în spatiul V intercostal stâng. cu ciclu regulat. pe linia medioclaviculara. Av=0. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P. pe data de 07. evidentiaza ca pacienta a avut o nastere. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. Aparat cardiovascular . U.2007. Sistem osteo . Tegumente si mucoase palide.2007.64 m.= 13 ani.Medicul specialist opineaza pentru internare .11. TA = 110/70 mmHg. dureri colicative în fosa iliaca dreapta. Aparat respirator . AV = 80'. Antecedentele personale.M.dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie.articular = integru.10.zgomote cardiace ritmice. Examenul clinic general evidentiaza: Î = 1. R=18'.=07. . Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U.torace normal conformat. G = 62 kg.M. greturi.

T.m. = 20.R.5. = 21 U/L.G.II. Pe data de 20.6 mg/dl. V. Glucoza = 107 mg/dl.T. apetit pastrat. = negativ.0 %.F. = 96 %.2000 ml. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil.loje renale libere. . A. P = 86'. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar.i. T. si Gentamicina f. sensibil în fosa iliaca dreapta. La 48 ore se suptima drenajul urinar. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I. T. urina calra pe sonda Foley.= 25 U/L.T.P.G.T. 1f la 12 ore i. R.D. Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% . Splina. R = 17'. T = 36 0C. Mictiuni frecvente. ficat în limite normale.11. Starea generala este buna.R.v.O. A.prezente.P.4.i. Aparat urinar .O. = pulmon normal ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut.T. . Diureza pe 24 ore . ser fiziologic 500 ml.1000 ml.2007 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. si antiemetice: Cerucal 1 f.m. 2 mil la 12 ore i.O. Tranzit prezent. TA = se mentine 110/60 mmHg. Se investigheaza paraclinic: M. analgetice: Profenid f. Fibrinogen = 862 mg %.Aparat digestiv . Creatinina = 6mg/dl.m.L.II.abdomen suplu.P. = 12. Se recolteaza: HGB = 11. la nevoie.. Uree = 23. P.

obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. Se scot firele la 6 zile.a fecundatiei sau procesului de premisele unei nidatii ectopice. Cap. Plaga operatorie fara semne de inflamtie. -in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze locale.avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacienta-asistenta -pregateste fizic si psihic pacienta -explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor -pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii -asigura microclimatul in salon -pregateste produsele biologice si le trimite la laborator . Pacientei i se recomanda: -evitarea eforturilor fizice -concediu medical 2 saptamâni -control la medicul specialist la 10 zile -repaus sexual 30 zile.precum si orice factor care impiedica procesul de migrare. Participarea asistentei la interventii: -examinarea clinica a bolnavului -ajuta medicu.Pansament curat.4 CONCLUZII GENERALE : se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara cavitatii uterine. abdomen suplu. în curs de cicatrizare. se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala.l si pacientul. dezvoltare a oului poate crea Definitie:--Sarcina ectopica Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare. -fecundatia in afara trompei.

dupa ce in prealabil le eticheteaza -administreaza tratamentul medical la indicatia medicului -schimba si dezinfecteaza pansamentele -scoate firele de la operatie -instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util -nefavorabila -daca se ajunge la hemoragie interna Educatia sanitara in sectia de ginecologie: Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent. Cu pacienta.prevenirea bolilor venerice: lues. Asistenta medicala educa despre: .prevenirea sarcinilor nedorite . gonoree .igiena individuala. asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va îngriji postoperator . sexuala . sa pregateasca pacienta pentru reântoarcerea acasa. Hepatita B.prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV.evolutia normala a sarcinii . SIDA.la domiciliu. Importanta educatiei sanitare consta în sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile. sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie .planificarea sarcinii . favorabil muncii de educatie sanitara.-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator .

pansament. controlul medical la specialist la 21 de zile. .continuat acasa cel putin 21 de zile. igiena sexuala.

..1989 4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie.Editura Didactica si Pedagogica.ANGHELESCU AURELIA .Bucuresti.Editura Viata Medicala Romaneasca.Editura INFO -TEAM.1996 9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti medicali.Bucuresti .IONESCU R .BOLI INFECTIOASE 1971.diagnostica si tratament.Editura Corint.Neurologie si psihiatrie.Editura Medicala.Editura AII.1996 12) MOGOSEANU AUREL ..1996 14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului.Editura Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti.vol II.Bibliografie : 1) GAVRILA I.1993 6) RADU NICOLAE .coordonator .Editura Stiintifica.Editura Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti.Editura Medicala.vol.Compediude medicina interna.BOLI INFECTIOASE.1 judetean Timisoara.Bucuresti.1971 3) VOICULESCU M.editia III.Societatea Stiintifica & Tehnica.Manual de anestezie si terapie intensiva . SRAUSS NOSSE ELISABETH Nursingul medico-chirurgical 8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing.1996 10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului.-Manual de medicina interna.Bucuresti.Elemente practice de reanimare.Editura Medicala.BOLI INFECTIOASE.1980 7) SCHENK ELISABETH.I si II.Editura medicala.1971 2) GROZA E. 5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie.Editions du Renouveau Pedagogique Inc.Spital clinic nr.1997 11) VUZITAS GHEORGHE.1996 15) DOMNISORU LEONARD .1994 16) DUNN C DAVID -Chirurgie .1987 13) BORUNDEL C.1976 .

Stiintifica si Tehnica.Ed.1994 30)VARTEJ P..R...CERNAZEANU P.MATES V.Stiintifica si Tehnica.NANU D.Editura Symposion.1972 29)MOGA M.RENZ U.NANU D..-Anatomia si fiziologia omului .1961 21) CARMACIU R.NEDELCU AL.. ORADEAN L.Manual ptr liceele sanitare..Ed.Dr.1976 18) SHAFFLER A .Editura Medicala..Bucuresti 1983 22) BURCHI P. MIOARA MINCU -coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul.Vademecum de urgente medicale.Ed All. TH...Bucuresti.1979 19) MIHAILESCU MIHAI . NITESCU-Obstetrica si ginecologie.Semiologie clinica medicala..Ed.Editura Medicala.MOANGA MARIAN -Policlinica medicala.1994 .DANCIU I.Chirurgie pentru cadre medii.-Ghid clinic. CRISTEA..Dr.Iasi 1993 25) STANCIU LUCA.1983 26) Dr.. Medicala.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti medicali..1969 23) MOLDOVAN TIBERIU . Editura Medicala.COMAN Dr.Bucuresti.BRAUN J.Ed.Editura Medicala.-Obstetrica fiziologica si patologica.1979 20) CIUCA Dr.1993 24) UNGUREANU GABRIEL..E ditura Didactica si Pedagogica .Breviar de obstetrica si ginecologie.Manual ptr scoli sanitare si postliceale.Editura Didactica si Pedagogica..17) POPA GEORGE .A.SAMANCHI L.Editura Medicala .COVIC MARIA -Terapie medicala.Bucuresti.-Ginecologie. Didactica si Pedagogica.-Obstetrica.Bucuresti 2001 27) A.Editura Didactica si Pedagogica. ROXANA MARIA ALBU.NICULESCU C.1996 31)V . VALERIU BISTRICEANU.1995 28) FILIPESCU I.TORSAN LELIA Anatomia si fiziologia omului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful