Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia cultural umanitara "HENRI COANDA" filiala Constanta sCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI

COANDA"CONSTANTA

PROIECT
EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CONSTANTA 2008

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia Cultural Umanitara "HENRI COANDA"filiala Constanta SCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI COANDA" CONSTANTA

PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL :

SARCINA ECTOPICA CONSTANTA 2008 CUPRINS: PARTEA I -Partea generala Cap 1-Introducere Cap 2-Organele genitale feminine 2.1-Structura ovarului

2.2-Tubele uterine 2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine 2.4-Uterul 2.4.1-Conformatia exterioara 2.4.2-Situatia si directia uterului 2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului 2.4.4-Raporturile uterului 2.4.5-Conformatia interioara 2.4.6-Structura uterului 2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica) 3.1-Definitie 3.2-Variatii anatomice 3.3-Fiziologie

3.4-Etiopatologie 3.5-Fiziopatologie 3.6-Evolutia sarcinii ectopice 3.7-Simptomatologie 3.8-Forme rare de sarcina ectopica PARTEA II-Partea speciala STUDII DE CAZ Cap 1-Studiu de caz I Cap 2-Studiu de caz II Cap 3-Studiu de caz III Cap 4-Concluzii generale Cap 5-Bibliografie

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme

PARTEA GENERALA Cap. Introducere Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii.Fiind si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si mai mult cunostintele in domeniul ginecologic. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice. nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. depistarea precoce ramane o provocare pentru medici.Ideea mi-a venit vazand foarte multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic. in ultimii 10 ani. Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "oafter morning . cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate. Pantelimon"ン. Astfel.1 INTRODUCERE Ruxandra Stanculescu Universitatea de Medicina si Farmacie "oCarol Davila"ン Departamentul Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic "Sf.ginecologice. ecografice. Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. PARTEA I. examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. Bucuresti Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19"° din totalul de sarcini[9].alegand pentru lucrarea mea de diploma "SARCINA ECTOPICA". in ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). Acest review cumuleaza datele din literatura actuala.

Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit. interstitiale sau ist mice. iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia semnelor de inun datie peritoneala.pills"ン.Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. lipo timia. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol 15515h723p escentei. me nometroragia. ecografia endovaginala. evo lutia sarcinii ectopice este mai scurta. diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. Anamneza amanuntita. Cu cat localizarea sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator localizarii an gulare. examenul clinic ginecologic. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6]. . Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta. alaturi de dozarea valorii de progesteron. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica. semne clinice ce survin la o femeie fertila cu amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG. Ruperea sal pingei intracapsular conduce la formarea hema tocelului pelvin. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. Aspectele de scrise sunt des intalnite in practica curenta. incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in curs de dezvoltare. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie.

ceea ce determina cresterea morbiditatii in caz de tumoare gestationala trofoblastica[1.Totusi. iar din punct de vedere cli nic. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei localizarii ectopice tubare. cornuale. Examenul anatomopatologic este obligatoriu. mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. uneori. peritoneale con duce la intarzierea terapiei adjuvante cu methotrexat. acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata. Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic. Astfel. . disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama. respectiv sarcina ectopica mo lara. ridicand suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza prin degenerescenta tro foblastica. 12]. fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul de sarcina ectopica.

unde se produce fertilizarea. Acestea sunt conduse în tubele uterine. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter. el are forma unui ovoid putin turtit. În ovare se produc ovulele.Cap. care împreuna formeaza vulva. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe.2.ORGANELE GENITALE FEMININE Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . organul principal al gestatiei. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului. În afara de acest rol. ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine. organul prin care fatul este expulzat la nastere. prin secretia hormonilor sexuali. Este dispus cu axul mare vertical si i . În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. uterul si vagina constituie caile genitale. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni. dar care totodata este si organul copulatiei.ovulele. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. Forma. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne. Tubele uterine. Dupa uter umeaza vagina. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde.

La femeia adulta. aspectul. Culoarea. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. cicatrici. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica.se descriu: doua fete (mediala si laterala). la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. roz palid la fetita. . De la aceasta epoca capata un aspect neregulat. doua extremitati (tubarasi uterina). Culoare. Ovarul este albicios la nou nascuta. consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii. fibroasa. Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza devine albicios cenusiu. doua margini (libera si mezovariana). Pot exista ovare supranumerate. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv. unele lineare altele neregulate. În mod normal sunt doua. suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. dupa cum poate lipsi un ovar. 1 cm grosime. Dupa menopauza capata o consistenta dura. Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. 3 cm latime. Numarul ovarelor.

sub bifurcatia arterei iliace comune.relativ . patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. 1. Situatie. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. În perioada preovulatorie. Mijloacele de fixare. Este o formatiune fibro-musculara. ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul. coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului.mezovarianul.ligamentul tuboovarian si 4. 2.este un cordon fibro-muscular situat în aripioara . Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin. El este alipit de peretele lateral al excavatiei.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian . devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte. 3.ligamentul suspensor.prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1. 2. Ligamentul pleaca din fosa iliaca. El e fixat .Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g.Ligamentul suspensor. adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi.ligamentul propriu al ovarului.

RAPORTURI 1. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire.posterioara a ligamentului larg. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul . prin care ovarul este suspendat de acesta.pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. 3.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. apoi cu colonul sigmoidian în stânga. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. . 4. cu cecul si apendicele vermiform în dreapta. Este o formatiune scurta. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul. 2. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului. 4. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. 3.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg.

Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. sub care se gaseste un învelis conjuctiv. 2. Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu.1 STRUCTURA OVARULUI Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin. Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. . corticala. si sunt organe pereche.5. 1. 3. 2.Epiteliul este simplu. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. medulara si alta periferica. 6. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului.

Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei. asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali.Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii. Dupa ovulatie. Forma initiala o constituie foliculii primordiali. Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei. extrem de bogat în celule. foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini. Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben. corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul. . evolutia folocului ovarian este încheiata.

periodice. Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial .corpul albicans. 2)membrana bazala foliculara. tertiar. Celulele .Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian. Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa. sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri. succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a. 3)tunica interna si 4)tunica externa. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori. dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni. ovulatia se produce în ziua a 14-a. Raportate la un ciclu menstrual. constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25. iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben. Folicului matur.

se dispun radiar si constituie coroana radiata. înalte. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici. 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal. împiedicând ovulatia. 2. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu.foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice. necesari pentru echilibrul hormonal. apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. sau ICSH si LTH).2 TUBELE UTERINE Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare. 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii. Progesteronul este secretat de corpul galben. Tubele au un rol important în captarea ovulului. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. LH. 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. În treimea sa laterala se petrece . Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor.

portiunea uterina. Situatie. Forma . între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului.fecundatia.portiunea ampulara. 1. Mijloace de fixare. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a . O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin. Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm). 3. 2. ea prezinta 4 segmente: 1. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina. 3.portiunile tubei. 2.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm.Istmul patrunde în cornul uterului.infundibilul. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge.istmul si 4.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Tuba are o lungime de 10-12 cm. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei. 4. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul.

STRUCTURA Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa.ligamentelor largi. Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. mijlocie. c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. Conformatie interioara. La interior. a)Tunica seroasa . Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar. formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea laterala. musculara si mucoasa. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. . tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina. longitudinala.provine din ligamentul larg. longitudinala. b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei. circulara. interioara. care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala.

2. . Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana. coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice. Artera primara a ovarului este artera ovariana. având un caracter terminal. Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. perpendiculare la tuba. Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge. iar a tubei artera uterina. 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala. Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate.3 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A TUBEI UTERINE Artere.

senzitive. se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului. De la nivelul tubei. pentru fasciculele musculare. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. pentru ovar. venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara. pentru foliculi. apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos. În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic.Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. pentru vasele sanguine. la marginea anterioara a ovarului. . iar în dreapta direct în vena cava inferioara. Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. motorii. vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala. limfaticele coboara în mezosapinge si apoi. Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter. ajung în hilul organului. Venele ovarului plecate din retele capilare. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. În fosa iliaca se unesc întrun trunchi unic. iar lateral se uneste cu venele ovarului.

Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin.4 UTERUL Uterul este un organ musculos. caruia îi descriem: doua fete. în care se dezvolta oul.4. Marginile. În partea sa mijlocie. doua margini. la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ median nepereche. dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la . mai voluminoasa. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. cavitar. b)Corpul uterului are un aspect conoid. ei urmeaza traiectul vaselor. numita corp.1 CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ Forma. si alta inferioara numita col. a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular. fundul. 2. uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm. si doua unghiuri tubare. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala. turtit antero-posterior. care-l împarte în doua portiuni: una superioara. 2. având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos.

Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente. La virgine are un aspect rotunjit. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col. Dimensiunile uterului la femeia adulta.multipare. portiunea vaginala are forma tronconica. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele. lata de 4-6 mm. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. unite prin doua comisuri laterale. grosimea de 3 cm. îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica. latimea de 5 cm. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. punctiform de forma unei depresiuni transversale. una anterioara si alta posterioara.insertia vaginei pe colul uterin. usor bombat la mijloc. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. care împarte colul în doua buze. cilindric. La multipare colul devine tot mai voluminos. nulipare sau multipare. de 4 cm. grosimea de 2 cm. . Colul uterin are forma cilindrica. convex bombat în sus la femeia adulta. are suprafata neteda si regulata. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. latimea la nivelul fundului. iar suprafata e neregulata. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm.

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic. Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr). Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

2.4.2 SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI
Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În cazurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior. Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie. Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. 1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata

posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. 1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior. Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini. Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale. Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

Marginea superioara. Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm. 3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche. . MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate. iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. iar grosimea de 47 mm. Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian. în care se gaseste tuba uterina. Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului. strabate ligamentul larg. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase. prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul. ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene. este libera.Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin. încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal. care pleaca de la unghiul tubar al uterului.

dreapta si stânga .4. acoperit de peritoneu. vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian. situat sub fundul de sac vezicouterin. 3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului. Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale. cu toate ca nici muschii. Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal. întinse de la sacru pâna la oase pubiene. Fundul uterului. acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene. 2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene. 2. Au o directie sagitala. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal.1)Aderentele la vezica si la rect. nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul. .dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine.4 RAPOTURILE UTERULUI Fata vezicala (anterioara). Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei. organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. Marginile laterale .

Are urmatoarele raporturi: Fata anterioara cu vezica. Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala. 2. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara. . care ocupa atât corpul cât si colul uterin.Raporturile colului. Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine. Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei.4.5 CONFORMAŢIA INTERIOARĂ În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior. Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala. fornixul vaginei sau domul vaginal.

Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice. Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Dintre cele trei margini. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor. . cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical.1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara. 2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. aplicati unul pe celalalt.plani.anterior si posterior . orificiul extern se deschide în vagina. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina. netezi.unul anterior si altul posterior. una e superioara si doua laterale. Canalul cervical e limitat de doi pereti . Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti . Fiecare perete prezinta un rafeu median. Orificiul interior conduce în canalul cervical.

foliculina.mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului. 1)Tunica seroasa sau perimetrul. stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de . e foarte aderenta la miometru si friabila. fara interpunerea unei submucoase. are o culoare rozrosiatica. contine si numeroase vase sanguine. musculara si mucoasa. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate. 2. Mucoasa cavitatii uterine este neteda.6 STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. adera strâns la miometru.Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun. În lipsa nidatiei. Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv. Sub influenta hormonilor ovarieni . este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul.stratul subseros.4. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv . 2)Tunica mucoasa sau endometrul. progesteron .

. cu numeroase celule mucipare. Epiteliul este simplu. stratificata. Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa potiunii vaginale . Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala. brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. format din celule ramificate. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. se face regenerarea endometrului. care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen. Din stratul profund sau bazal. necheratinizata. in care se gasesc fundurile glandelor uterine. Dupa aceasta începe un nou ciclu. mucoasa glandulara endocervicala este net. se elimina sub forma menstruatiei. Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. La nivelul ostiului uterin.este de tip pavimentos. usor alcalin.sângelui. Glandele colului secreta un mucus gros.

care se varsa în vena epigastrica inferioara.2. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale. Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund. Artera uterina e groasa. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina. la nivelul fosei ovariene. care se deschide în dreapta în cava inferioara. în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. situate în stratul plexiform al miometrului. iar în stânga în renala. de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala.7 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI Arterele.4. musculara si seroasa. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei. în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana. Ea naste din artera iliaca interna. Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. .

simpatica si parasimpatica.Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. Caile aferente sau motoare. 2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate. . Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: 1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale. între segmentele VIXII.

.

.

intramurala si cervicala. ampulara.2 VARIAŢII ANATOMICE Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala.Cap. suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala. sarcina extrauterina. pavilionara. tubara. heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles. lovalizarea frecventa în trompa. În limbajul curent însa. Mai mult decât atât.3 -SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ) 3. ectopica. interstitiala si bilaterala. 2. Tubara: -istmica. Localizarea tubara poate fi pavilionara.în cornul uterului malformat. Uterina: cornuala . Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga. ovariana. incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului. 3. Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii: 1.1 DEFINIŢIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine. . cu referire la nidatia în afara endometrului.

3 FIZIOLOGIE .nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei. in spatiul vezicovaginal si pe colul restant. Cervicala. 8. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara. Intraligamentara. Ovariana: intrafoliculara. intramurala. extrafoluculara. 7. Abdominala: primara. 5. tubo-ovariana. abdomino-ovariana. în diverticului uterin. în saculatie uterina. 3. 6. secundara. 4. 3. Sarcina concomitenta intra si extra uterina.- angulara . în cornul rudimentar.

Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal. lumenul trompei sa fie liber. Fecundatia în afara trompei. 3. . trebuie îndeplinite câteva conditii fiziologice (P. precum si orice factor care împiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. sarcina fiind initial extrauterina. are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein).4 ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica. echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie în limite fiziologice. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei.În conditii normale ovului omolateral este fecundat în treimea externa a trompei. Sârbu): oul sa fie de dimensiuni normale. mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili. dinamica. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. timp în care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza înca neconfirmata (Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla. oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge în 5-6 zile. kinetica tubara sa fie normala. biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice.

Întârzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%) constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice. salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare. endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%) tuberculoza tubara - în cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu sarcina normala malformatiile tubare - stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.

-

plastiile tubare - trautismul operator asociat leziunilor initiale spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) - prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frânare a estrogenilor. Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice (tubare) asocierea a trei factori: ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

-

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) în trompa a oului înca liber în cavitatea uterina de catre refluxul tubar al sângelui menstrual.

Daca rolul ovulatiei întârzie si al perturbarilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter în trompa pare neverosimil în contextul datelor actuale de fiziologie (D. Alessandrescu). 3.5 FIZIOPATOLOGIA Nidarea oului se poate face în diferite portiuni ale trompei: pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau între planurile mucoasei. Oul nu ramâne la suprafata, ci patrunde prin epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar. Vasele materne se deschid, formând kacuri materne mai mult sau mai putin dezvolate. Sângele poate patrunde în interiorul trofoblastului sau între acesta si tesutul adiacent. Când implantarea se face între pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede si mai usor în peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura intracapsulara) ducând la ruptura intraperitoneala sau avort tubar. Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura acesteia.

Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei, peretele tubar este îngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent sau oprit în evolutie (Mac Donald). Sângerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a placentei ramâne atasata sau se implanteaza secundar. Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta scade, are loc înmuierea istmului si a colului. Caracteristica este însa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul se transforma decidual în absenta elementelor trofoblastice. Arias - Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale în sarcina ectopica datorate actiunii gonadotrofinelor corionice. Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici, hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi întâlnite si mitoze în locuri atipice. Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare. Atipiile Alias - Stella sunt sugestive, nu însa si patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind întâlnite si în endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule trofoblastice. Sângerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza involutiei endometrului si clivajului deciduei.

3.6 EVOLUŢIA SARCINII ECTOPICE Sarcina tubara Localizarea ampulara. fosele iliace). Frecvent durerea are caracter de colica în punct fix (zonele anexiale. Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei intraperitoneale. catre rect. celelalte au o evolutie scurta.2 sau chiar pâna la termen. Din acest moment evolutia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulara). cu eliminarea oului în cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza hemoragica. datorita iritatiei nervului frenic provocata de sângele din cavitatea peritoneala. frecvent înalta.Durerea întâlnita în sarcina tubara este de doua feluri: -durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea oului. În hematocelul retrouterin. însotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale. Exceptând cazurile foarte rare când o sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pâna în trim. secundar iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu. în care tabloul clinic este dominat de dureri. Conflictul dintre cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx). Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex. Daca oul . -durerea iridiata. iradierea poate fi posterioara. spre hipocondru sau umar.

Ruptura survine de obicei între saptamânile 8 si 12. Datorita vascularizatiei bogate din artera uterina si ovariana. În unele cazuri implantarea secundara a placentei în cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de sarcina ectopice tuboovariana sau tubo-abdominala.moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind posibile vindecari spontane prin liza în timp al oului si repermeabilizarea în timp a trompei. Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a trompei în aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. urmata de dilacerari ale miometrului. De . Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara. Rareori sarcina poate fi avortata în cavitatea uterina.I. Localizarea interstitiala. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala. Ruptura survine de regula în localizarile ampulare între saptamânile 8 si 12 iar cazurile în care continua sa se dezvolte sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de conceptie. II sau III. Sarcina cervicala Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia sarcinii decât în cazuri exceptionale în trim. Datorita faptului ca în aceasta situatie sarcina este înconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga decât în celelalte localizari ruptura survenind de regula în lunile 3-4. rupturile din aceasta zona au caracter local (Mac Donald). Frecvent survine avortul tubar. uterina mai rar în ligamentul larg.

Sarcina combinata (dubla) . Sarcina ovariana Sarcina ovariana ajunge foarte rar în trim. în majoritatea cazurilor cu malformatii sau cu potential scazut de vioabilitate. vezica. Cernea) si 60 zile (O. rect. Din sarcinile ajunse pâna la trim.III. intestinul subtire. când placenta evolueaza spre hil sau organele vecine. Exceptional se poate transforma în lithopedion (Giles si Lockier).II sau la termen. în spatiul retroperitoneal sau în organele cavitare: sigmoid. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului. Majoritatea cazurilor se conplica în primul trim.) iar alteori sarcina se poate opri în evolutie. Safta si colab. Sarcina abdominala În cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre trim. ruptura în cavitatea peritoneala. Uneori vilozitatile coriale pot sa patrunda în baza ligamentului larg (I.10 saptamâni ca urmare a rupturii în canalul cervical în interiorul vaginului sau în baza ligamentului larg cu aparitia hemetomului retrioperitoneal. Oprita în evolutie se poate transforma uneori în "adipocere" sau lithopedion iar în caz de suprainfectie poate duce la abces peritoneal.II 50% evolueaza spre termen iar jumatate din ele cu feti vii.regula accidentul hemoragic apare 8 . ficat sau splina. De regula survine ruptura între 10 (M.

Sângerarea vaginala este de obicei redusa. Rareori se elimina spontan mulajul caducei uterine. predominant în fosele iliace. Durerea are caracter de colica. În situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre ruptura sau avort. Sângerarea vaginala apare dupa câteva zile de întârziere si este adesea confundata cu menstruatia. trebuie considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului. nastere prematura sau la termen. 3. Sarcina tubara Sarcina tubara nerupta (în evolutie). Amenoreea. . sau ca drojdia de cafea. mai rar sânge cu caracter menstrual. Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii anormale a oului. elementul cel mai important este suspiciunea. de obicei în punct fix.7 SIMPTOMATOLOGIE Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive. Semn clasic. nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri. iar toate cazurile cu triada: durere abdominala. nu totdeauna simultan. sângerare vaginala.În caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort. Niciodata ambele sarcini nu vor evolua spre termen (Benson). tulburari menstruale. de culoare sepia.

cresterea ei evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia. de consistenta elastica. confirmata de tabloul hematologic. si a pulsului în pozitie sezânda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei înaintea aparitiei socului. Examene paraclinice. Uneori sângele poate sa fie rosu. Uterul este dureros la mobilizare. Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie. în tensiune. Masurarea T. Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37 grade în sarcinile în evolutie.A. negricios si cu microcheaguri. dar poate sa ramâna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut loc. "tipatul Douglasului" evidentiaza acumularea sângelui la acest nivel. dureroasa. importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. incoagulabil (semn de sângerare recenta) sau poate sa se coaguleze în eprubeta (în sarcinile în evolutie). Punctia vaginala efectuata în fundul de sac Douglas poate extraje sânge lacat. Leucocitoza este în majoritatea cazurilor normala.uterina sau în zona de maxima împastare anexiala. reprezinta un element important în diagnosticul diferential cu procesele acute anexiale. Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de gestatie. Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata. Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate în fosa iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare. Sensibilitatea fundului de sac posterior. uneori pulsatila. .Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pâna la aparitia accidentului hemoragic. În acest caz se poate recurge la punctia directa în formatiunea latero . ca urmarea impregnarii progesteronice.

Stella. Histero .ceea ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas sangvin). - imaginea de "mlastina" datorita patrunderii substantei radioopacee în interiorul oului. atunci când elementele de diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice. Punctia pozitiva confirma diagnosticul.salpingografia poate sa constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcina tubara: absenta opacificarii trompei gravidei. cea negativa nu îl poate însa exclude. Celioscopia sau culdoscopia ramâne metoda de diagnostic cea mai precisa în cazurile dubioase. umplerea partiala a trompei. imaginea radiologica a oului. Vizualizarea aparatului genital . Reactiile biologice de sarcina pot fi pozitive în jumatate din cazuri. Reactia de sarcina. umplerea neregulata a trompei. slab pozitive sau negative în caz de ou mort. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila în confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze însa sediul ei. imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive. imaginea neuniforma sau în miez de pâine. Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din cazuri poate sa constate prezenta fenomenului Alias .

Utilizând ecografia în modul B se poate evidentia prezenta formatiunii extrauterine. . uneori subicter ca urmare a rezorbtiei sângelui. La aceasta se aduga o stare de oboseala persistenta si inexplicabila. paloare. Diagnosticul devine pozitiv atunci când sacul ovular si ecourile embrionare se situeaza în afara cavitatii uterine. Hematocelul. Uneori hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii tubare. În absenta individualizarii acestuia. disurie) si de tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). diagnosticul poate fi pus prin excludere în prezenta formatiunii laterouterine si a absentei ecourilor embrionare si a sacului ovular în cavitatea uterina. durerea diminua sau chiar dispare (Mondor). Sângele se acumuleaza frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul trompei bolnave.5 . Sârbu). tulburari urinare (polakiurie.38 grade). Se formeaza ca urmare a unei sângerari unice (mai rar) sau repetate (fisura sau prin pavilion) în cavitatea peritoneala. bolnava este subfebrila sau chiar febrila (37. Alteori hematocelul se constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P. Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din sarcina tubara nerupta dar mai accentuata.intern stabileste în majoritatea covârsitoare a cazurilor diagnosticul. se coaguleaza formând o masa cu aspect pseudotumoral. Laparotomia exploratorie minima este utila în absenta celioscopiei. Ecografia.

uterul este deplasat de partea opusa. -hematologic: anemie progresiva. Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine "sonotransparente" iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (sânge lactat si cheaguri). iar punctia vaginala confirma diagnosticul. -urinar: urobilnogen crescut. sensibil. Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative. hematina poate fi determinata spectrofotometric. Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus. bilirubina poate fi crescuta în hematocelele vechi. De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi întâlnit si în chistul ovarian torsionat. Tactul rectal confirma prezenta masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei. discreta sensibilizare la palparea hipogastrului. suplu uneori sensibil. Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat. uneori cu senzatie de "zapada" cu limite imprecise care bombeaza prin fundul de sac posterior sensibil la presiune.Hematocelul retrouterin: abdomen plat. leucocitoza crescuta în suprainfectii. colul nemodificat ascensionat sub simfiza. uterul greu delimitabil sau împins sub peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale. iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune. Tactul vaginal confirma prezenta masei tumorale. Evolutia hematocelului se poate face în mai multe directii: . amilazemia poate fi crescuta. reticulocitoza uneori crescuta. La examenul genital. La palpare prezenta unei mase remitente într-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste în dimensiune la examinari repetate. porfirinurie prezenta.

când este vorba de o localizare istmica sau interstitiala necunoscuta.-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese aderentiale (rar) -continuarea sângerarii lente sau brutale cu aparitia inundatiei peritoneale -suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii supurate. Diagnostic diferential: -hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina fixa. abces tubo-ovarian) sau abdominale (apendicular. Poate sa survina: -neasteptat. deoarece angajeaza prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este încadrata printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P. Inundatia peritoneala. perisigmoidian). abdominale sau pelviene -erodarea si deschiderea în intestinul subtire sau colon cu aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale). fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat în Douglas. Sârbu). endometiroza peritoneala -hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu evolutie pelvi-abdominala. flegmon de ligament larg. -hematocel infectat: procese supurative pelviene (piosalpinx. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea mai grava a unei sarcini extrauterine tubare. . -în perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de sarcina ectopica (ruptura tubara).

Frecventa este cuprinsa între 0.5 (D. incoagulabil.-agravând un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar).7 . agravate de ortostatism. Anamneza de multe ori dificila în aceasta situatie poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale în ultima perioada de timp.1% (Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine. Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie în plina sanatate aparenta cu durere sincopala "în pumnal" în una din fosele iliace. În inundatiile masive. diagnosticul de inundatie peritoneala poate fi formulat (Bronstein). Punctia vaginala confirma diagnosticul. extragând sânge rosu proaspat. Din punctul de vedere al clasificarii se împarte în: sarcina ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana secundara extrafoliculara (superficiala. . buze violete. transpiratii reci. în jurul ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee (semnul Cullen). lipitomii repetate. Alessandrescu) si 0. În prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei interne si "tipatul Douglasului". cu varietatile juxtafoliculara.8 FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA Sarcina ovariana. Georgescu) respiratie rapida si superficiala. lizereu peribucal (M. 3. între folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata interna a capsului ovariene). Reprezinta o varietate surprinzatoare a nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru. urmata de lipotime si semnele hemoragiei intraperitoneale: paloare intensa.

complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. În ultimul . Diagnosticul diferential se face numai intraoperator. Siptomatologia este neclara si frusta. Fatul nefiind protejat de peretele uterin. Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe. uneori metroragii). diagnosticul sarcinii abdominale ramânând de multe ori o surpriza intraoperatorie. flatulenta. pe baza criteriilor stabilite de Spielberg în 1978 (citat de O. splina. ficat. -chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv. Placenta se poate insera pe mezouri. placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie. iar fatul poate fi expulzat în organele cavitare (vezica. rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea în "adipocere". Evolutia este în cele mai multe cazuri dureroasa. dureri ebdominale difuze. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului în cavitatea peritoneala. Ungureanu): -trompa omolaterala intacta si separata de ovar.0. Oul se dezvolta în cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii.5 . eventual celioscopia poate furniza elemente în plus.Simptomatologia este comuna sarcinii tubare. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine în general reprezentând 0. intestin. este adesea malformat si în majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). Alessandrescu). Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. Sarcina abdominala.7 din aceasta (D. diaree.

La majoritatea cazurilor.prezenta fatului în afara cavitatii uterine. iar prezentatia poate uneori fi identificata în afara acestuia. -amniografia .G. -H.trimestru miscarile fetale sunt dureroase.prezentatia înalta deasupra spinelor sciatice.situarea anormala a placentei si uterului. nemodificat. colul este deplasat în functie de pozitia prezentatiei. Datorita accidentelor hemoragice si infectioase sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical. transversala) iar prezenta sus situata. -histerometria .poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata în zone comune si sarcinii intrauterine. neconcordante cu cele ale sacului gestational. neacomodata la strâmtoarea superioara. -arteriografia . .situarea sacului amniotic în cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina. Tactul vaginal evidentiaza colul lung.arata marimi variabile ale cavitatii uterine. Tratamentul.S. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica. -ecografia . Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational. -scintigrafia placentara . uneori dehiscent. iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal.nu este totdeauna concludenta în diagnosticul sarcinii abdominale. . dar insuficient înmuiat. Examenul radiologic: -radiografia pe gol .

peretele cervical. sunt semnele cel mai frecvent întâlnite.diagnostic. se destinde progresiv si cedeaza. 1/16000 . Simptomatologie .Sarcina cervicala. Evolutia sarcinii are loc de obicei în primele 2 .1/18000 (Mattingly. cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei întredeschis. violaceu. Fiziopatologie. Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului. Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical. trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului. în afara orificiului intern. Sângerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase.A.istmica.U. iar prelungirile acestuia patrund în grosimea peretelui cervical dilacerându-l. Odata oul implantat. datorita proceselor de dare si/sau infarctizare. Pritchard. Frecventa este variabila în functie de diversi autori. Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului în canalul cervical. Colul uterin are volumul marit.) si 1/16000 (Dehalleux).60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce însoteste de obicei sarcina cervicala. Odata cu dezvoltarea sarcinii. inserându-se în baza ligamentului larg. Ruptura poate sa survina în regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala. Mortalitatea se mentine înca foarte ridicata (40 .S.3 luni. . complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa. cuprinsa între 1/1000 sarcini (Japonia). neânsotite de durere. sarac în fibre musculare. placentatia are loc în regiunea cervico . este tumefiat. MacDonald . dând nastere varietatii cu acelasi nume. Atunci când sarcina se implateaza la orificiul intern. ligamentul larg).

în timp ce în sarcina cervicala. Din punct de vedere anatomo-patologic. de multe ori greu delimitabil. Pop. Alessandrescu). orificiul intern este închis. T. corpul uterin este de volum normal. Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: -corpul uterin este mai mare în avortul în doi timpi decât în sarcina cervicala.La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". sau cu aspect de clepsidra. -în avortul în doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atât în col cât si în cavitatea uterina. -absenta elementelor fetale în cavitatea uterina. -placenta interna adera la peretele cervical. -în avortul în doi timpi sunt deschise atât orificiul intern cât si cel extern al colului. -în trimestrul II. -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior. Rubin stabileste în 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale în zona opusa locului de implantare a placentei. Raportul colsegment inferior/corp uterin este supraunitar în sarcina cervicala (D. III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. . Petrescu). Diagnosticul diferential se face cu avortul în doi timpi.

se poate încerca evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blând. În majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramâne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P. Sârbu). urmat de tamponament strâns.Tratament. Sarcina extrauterina tubara Fig 1 . În sarcinile oprite în evolutie.

Aparatul genital feminin .

a)sectiune sagitala b)organele genitale c)uterul interne cu sarcina ectopica tubara Fig 2 PARTEA II-PARTEA SPECIALA STUDII DE CAZ: Cap 1 STUDIU DE CAZ I NUMELE: C. . PRENUMELE: S.

M.01. • dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere în loja anexiala dreapta. sex feminin DATA INTERNĂRII: 16. . N = 1.2008 Salpingectomie partiala. Drenaj abdominal. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫ ٭‬Sarcina extrauterina tubara dr. = 14 ani.2008 DATA EXTERNĂRII: DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ‫ ٭‬Sarcina ectopica dreapta. MOTIVELE INTERNĂRII: • amenoree. P. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .. AV = 0. ANTECEDENTE PERSONALE: . INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18. • pierderi de sânge negricios pe cale vaginala. CJ = 1.01.VÂRSTA: 19 ani. • frisoane. ‫ ٭‬Hemoperitoneu. ‫ ٭‬Ampula pavilionara dreapta.

citeste carti.citeste presa zilnic.consumatoare de cafea. .casatorita. Face tratament ambulator: Ampicilina. are multe prietene. obiceiuri alimentare . Metronidazol. pierde sânge negricios prin vagin.relatii în familie corespunzatoare. acces la informatii . . mijloace de relaxare .2008 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sânge cu intermitenta. Indometacin. ziare. profesie . pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta în loja abdominala dreapta.01. .M. statut social . ANTECEDENTE PATOLOGICE: . apendicectomie. citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei. În urma cu 5 ore. ANTECEDENTE SOCIALE: . ciclu regulat. se uita la TV . Gentamicina. = 2 decembrie 2007 Pe data de 07. relatii cu rudele si prietenii . ISTORICUL BOLII: U.agent vamal • mediu familial (obiceiuri cotidiene) . Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.regim adecvat.. . . leaga usor prietenii cu cei din jur.

zgomote cardiace ritmice.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. = 120/70 mm Hg.apetit pastrat.A. .tegumente si mucoase . = 60 kg. APARAT DIGESTIV .Î = 1.. . . . . .normal reprezentat. VASCULAR .torace normal conformat. .68 m.nepalpabil.integru.T = 360C.ficat si splina în limite normale.V.EXAMEN CLINIC GENERAL: ..T. Gr. SISTEM MUSCULO-ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO-ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .soc apexian în spatiul V intercostal stâng.tranzit intestinal prezent. = 82'. .palide. . APARAT C.A. . . .cord în limite normale. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . R = 18'ritmica.

= 170. = PLT.01.D..Ex.. = VSH.glu = normal.. = negativ. .Leu = neg. sensibila. .pro = neg. = 6. .MRF = pulmon normal.R.000. Pierde sânge în cantitate redusa. 28.EKG = traseu electric fara modificari. . cardiologic = clinic sanatoasa.Ph. CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: . trenzit prezent. = Hematii= Ex.. .- HGB.2008 EVOLUŢIE:  Stare generala satisfacatoare.300. V.L. se poate opera.000mmc. . 17. sumar urina: .4 L.7 L. . 9. .erit = 250/μl.. abdomen suplu. 3. WBC. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale.100. 9. Anexa dreapta îngrosata cât un police. Col întredeschis. 14 div.. = HCT. afebrila.

Fundurile de sac vaginale suple. mobil.O.C.4/zi. . 18.N.Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg. . APARAT URO .spatial.01.GENITAL . .01.mictiuni fiziologice: 3 .Ora 845 inductie: Endonal 350 mg. .Sonda cu balonas.m.A. . Drenaj parietocolic drept.T.abdomen suplu.O. . R.01. EXAMEN LOCAL: 16.orientat tempo . Anexa stânga nepalpabila.B.loje renale libere. S.T. Lystenon 100 mg. = 100/60 mm Hg. 17. i.lama de lichid în pelvis. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm. O2 pe masca. TA = 120/70 mm Hg.  R.2008 Ora 830 PREGĂTIRE PREOPERATORIE:  Operatia: Salpingectomie dreapta. .5 mg.  Anestezie generala cu I. ..2008 .echilibrata. . Se recomanda ECHO abdominal. Atropina 0.cazuta în Douglas. T.2008 ECHO abdominal:  Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat. .

T. pierde sânge negricios prin vagin. afebrila. .3 15 .50 15 . . sensibil la mobilizare.EXAMEN VALVE: ./dl. 492mg.zona anexiala stânga libera.V. DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta. CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16..45.G.120 15.5 mg.2008 .col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. 19 U/L.01.0 . % 40.6 mg/dl. sensibila la mobilizare.Se recomanda analize.0 6 .P.corp uterin discret marit de volum. . . . 31 U/L. .5 + 0. 26./dl. T.col închis.Stare generala buna. ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ EVOLUŢIE: 16.G.350 % 26 .01.36 ''  Mentinere: .2008 EXAMENE DE LABORATOR Glucoza Uree Creatinina T.65 180 .5 + 0.1'' Valori în lim normale 65 .1.anexa dreapta marita de volum. 7 mg.Fentonyl: 0. Fibrinogen APTT 101 mg.O.

Mialgin f1.  Tratament. Supravegherea perfuziei.  P.Ringer = 500 ml. = 9% . a diurezei.  Monitorizarea functiilor vitale.H. . Atropina f2.Glucoza 5% = 500 ml. . .5 mg.  Trezire : .  .NaCl.   Supravegherea temperaturii.  Mentinerea liniei venoase cu branula..Se aspira secretiile si se trimite în post .500 ml. .Pavalon : 4 mg.01.Fortal = 60 mg. .V. = 100 mg. .H.operator cu recomandarea:  O2. Drenajul parietocolic drept.2008 1. .Miostin = 2. . . 2.C.MEDICAŢIE ANESTEZIE: 18.Atropina = 1 mg.Miofilin = 240 mg.

hematoperitoneu. 4. calde. Lystenon f1.NaCl. colorate. .C. .II = 1000 ml. A RESPIRA .1.I = 500 ml. 7.I. . ambele hemitorace se destind ritmic. 8.2008 Pacienta: B.Ringer f1.01. 6.III.. Fentanyl f1. f.f1. Miostin f. 11. 1.I = 500ml. 10. 12. . CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru ziua de 19. Fortral fII.III. 5.1.I. 9% .H.H. Pavalon fI. 13. 9. Miofilin f.100 mg.sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta. Nesdonal f1.Glucoza 5% f1.S. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: . extremitati uscate..3.

A BEA . ..v. reflex de diglutitie . restrictie alimentara postoperatorie. frecventa respiratorie R = 18'. .. 3. mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte. . transpiratie minima la plici. cu glucoza 5% . sânge. apa plata. = 100/60 mm Hg. hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicalaconsuma ceai îndulcit. Ringer 500 ml. T.1000 ml. . se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta. abdomen sensibil.. . A MÂNCA.. ser fiziologic 500 ml. tegumente colorate. 2. .. .ferfuzie i. . . compot 1500 ml.prezent. . sol. usor meteorizat.A. . drenaj paritocolic drept . hidratare parenterala . cavitate bucala cu dentitie completa. mucoasa bucala fara leziuni. . . A ELIMINA .cantitate 100 ml. pierde sânge prin vagin în cantitate mica. frecventa pulsului P = 82 batai / minut. .

cu capul într-o parte din cauza perfuziei . 4. . A TE DEZBRĂCA . .se mentine aceasta pozitie timp de 2 ore.instalata preoperator . 7./24 ore. . A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . . A TE MIsCA. . A DORMI. temperatura ambientala este de 22 de grade C. pacienta solicita sa fie ajutata sa se întoarca în decubit lateral stâng si drept. se plânge ca nu este odihnita . absenta tranzitului de gaze si materii fecale. staturii si anotimpului. se schimba ori de câte ori lenjeria de corp se pateaza. sonda vezicala Foley . adaptate taliei. . 5.adoarme în cursul zilei la amiaza. pacienta este ordonata si curata.6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii. A TE ODIHNI ..prezinta ochii încercanati. . somnul nu este odihnitor . zgomot si de tratamentul administrat noaptea. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . schimbarile de pozitie sunt dureroase.urina clara 2000 ml. pacienta sta în pat în pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate. este deranjata de lumina. haine curate de acasa în culori atragatoare. 6. doarme noaptea 5 . A TE ÎMBRĂCA.

transpiratie minima la plici. curata. colorate. . . uscate. mucoasa gingivala bucala fara leziuni. incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta. tegumente calde.. . . prezentei drenajului abdominal si a drenajului urinar. . anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea postoperatorie. A FI CURAT ÎNGRIJIT . temperatura corpului masurata în axila: D = 366 oC. tuns scurt. dentitoe completa. . . par curat. exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente si absentei tranzitului de gaze si materii fecale. . . 8. . plaga curata în curs de cicatrizare. S = 372 o C. fara semne de inflamatie. unghii taiate scurt. urechi cu pavilioane curate. nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale. . . fara modificari de culoare. . se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara. A EVITA PERICOLELE . tegumente curate. îngrijite. 9.

A-ŢI PRACTICA RELIGIA . . nu are control liber asupra mediului înconjurator. pacienta este de religie ortodoxa. . este agitata. . A FI UTIL. acuitate vizuala normala. relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon. simtul tactil . . nu poate fi utila însa celor din salon. acuitate auditiva normala. A COMUNICA . . A TE REALIZA . se închina seara la culcare si îsi spune în gând o rugaciune si se închina. . 11. da date precise si descrie coerent durerea. profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. ea povesteste despre copii.pastrat.. crede în Dumnezeu Tatal si Iisus Christos . vaicareli. gemete. . având în vedere ca se afla în post operatorul imediat. 10. 12. .Fiul. . anxietatea. . nelinistita. nu se poate deplasa singura. . vorbire în ritm moderat. le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila în acest fel.

actualitatile de la TV o destind. . pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. . A ÎNVĂŢA . muzica.13. . ea nu poate citi carti. 14. în schimb asculta cu placere radioul . . pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa. A TE RECREEA . pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala. cu toate ca si-ar dori.emisiunile de stiri. capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda. reviste. stând cu dificultate în decubit dorsal. . . are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze.

drenajul P = 80' si Se termome Toalet trizeaza a: pacienta spalat :D= pe 36. e. colabo reaza. Genta Întalni micina rea 1f.700 700 . diurezei postane chiloti . P. i venoas condusa arteriale a Schim în sala . a în 10%.S. vezical a za imediat. Admini stra- Repa usul la pat contin rea medic ua. or. Aneste opera suprave Adminis ala cu zie torie ghere trare de apa si genera 500 atenta Cerucal sapun la ml.I. Mobili sta în zarea din repau decub s la it pat. a: f.1200 1200 1300 1300 1400 1400 1500 - -Trezire Opera pe Mentina tie: masa rea Sarci de liniei na operatie venoas extrau . în Pacienta . dinti. HEMOPERITONEU.900 900 1000 1000 . . linie venoa sa cu branul a. cu cei dragi (famili a). rea analg Pacien etice ta linis Profe nid f. dorsal în decub Diurez Repa usul la pat contin ua înpre una cu perfuz ia. Drena j abdo minal 50 ml seros anghinolent . pentru de barea pulsului sedare lenjeri operatii.1100 1100 . si salonul cu ser de post.01. treaza.800 800 . betadina Prean estezi e cu Mialgi n 50 mg. -Se mai -TA = soset suprave 100/60 e. la fel si atiei: Penicil perfu zia. vulvo.. a ei de respirati greturil corp ei.O. Supra veghe Admi nistra rea TA. . toalet Toaleta a vaginala partial cu a.Plan orar a pacientei C. ina 2 milioa ne. Atropi na 0. cu temper varsato tricou aturii si rilor curat.Foley în intra cu circuit perine închis. R. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRA UTERINĂ TUBARĂ AMPULĂ PAVILIONARĂ. urina tensiuni perfuzie este clara. .I. I.fiziologi -Sondaj Toalet Diure operatie c. OPERATĂ PE DATA DE: 18. tita. gheaza mm Hg. stezice curati .2 0C.T.2008 600 .5 mg. halat. terina ambul a Pacient Perfuzi pavili a este e cu onara condus glucoza .

2100 2100 2200 2200 2300 2300 .i.1800 1800 .m. iva si ser buna fiaiolo gic. -TA = 100/6 0 mmH g. Admini stra- it lateral drept.pansam entul Adminis trarea de O2 pe sonda endona zala. a 500 ml de urina clara. Pans amen t curat.anta 3 digest ml.2400 .2000 2000 .1900 1900 . Propra Toler nolol . 1500 1600 1600 1700 1700 . P=82' rea de Prozin .

Diur . Admini Pregatir Som Som Adminis straea panul nul tra-rea rea de cientei de de de analge. -TA = 100/6 0 mmH g.. Termo metrizare: TS = 37. sacrala .m. e.m. Ser Hidrata fiziologi re c. Ser elor in. clara 800 ml. functio nal.. Sedare a dure. -TA = 100/60 mmHg.I.i. tice: algocal de Penicili-min noapte.I. Mobiliz are. Pansa ment curat. .-Drenaj abdominal rii cu Algoca functional. 3 ml.m. Admini strarea medica tiei: Prozin. masaj al spatelu i. în regiun ea lombara. m. Repa usul la pat contin ua. Miscari Proale pranolo membr l. ala pe de Profenid Diureza P=86' regiuni: urina f1..30C. eza Gentami P=82' -TA = Toaleta 500 -cina 100/60 partiml f. -Se Toleran suprim Toaleta ta dia vul-vara Adminis gestiva perfuzi cu trare de buna.I. câte 3 orala. na 2 -TA = milioane 100/60 f. .m.. Diureza. soluti-e Prozin. Pacient Abdom a agita Hidratar ta se en usor e orala: meteori plânge Schimb TA = de area -zat 100/60 sensibil dureri lenjeriei mmHg post de corp la palpare. intra -Drenaj muscul urinar ar.pentru noap noap antibiotice: somnul te.i. a.i..fiziologi ferioar c câte e. axile. -P = 86' Diure za 250 ml de urina clara. operato murdar rii. fata.i. i. l min f. te. mmHg.Hidrat are orala cu ceai în cantit ati mici cu paiul. Dezinfe ctia punctul ui de insertie al sondei cu betadina. de Propano rivanol lol si calduta.i. mmHg. Contin ua perfuzia cu glucoza 10%.II.m. gât. ml.

m.i.Adminis tra-rea de fenobarbital 1 f. .

000 9.300.EXAMENE DE LABORATOR Data 16.0 % 96 % 492 mg.P. % 101 mg. Ex.T.100 3./dl 19 U/L 31U/L 12.000 14 div.D. % 40.01.L.R. sumar urina Rezultat 9.T./dl 7 mg.7 g. Negativ -Leu = neg. -Ph. Hematocrit PLT WBC Hematii VSH V.i" 28./dl 26. = 6 .4 L 170.2008 Medic Proba de laborator Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.6 mg.

200 8 100/6 0 D = 362 0C S = 364 0C .01.lama de lichid în pelvis.200 8 17. P.Pulmon normal. ECHO abdominal REZULTAT . .F.2008 Medic Examen cerut M.01.Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm. Diurez a 18 82 ' ' 18 82 ' ' 17 76 ' ' 18 76 ' ' 2000 ml. 120/7 0 120/7 0 100/6 0 100/5 0 R.01. Temperatur a 36 0C Observatii 362 0C -dureri postoperatorii -varsaturi postanestezic e -abdomen meteorizat 19. .-pro = neg. .01.R.200 8 18. -glu = normal -erit = 250/μl EXAMENE PARACLINICE Data 17.Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.A.200 8 T.01. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 16.

200 8 110/6 0 19 82 ' ' FOAIE DE EVOLUŢIE Data 18.01.Operatie ora 10 . .01.A.O.T.2008 Ora 2200 30 Evolutia . Puls = 76/min. T = 36 0C . = 100/50 mmHg.Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I. = 18/min .Absenta tranzitului de gaze .Varsaturi postoperatorii si post . P = 76/min.Se mentine linia venoasa cu branula.200 8 100/6 1 19 86 ' ' 23.2008 Ora 1800 18. R = 17'.2008 Ora 1300 18.01.T. = 100/60 mmHg.T.01.20.01.2008 18.01.200 8 100/6 0 100/6 1 17 82 ' ' 18 80 ' ' D = 364 0C S = 366 0C -se suprima soda Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -plaga curata -stare generala buna -abdomen suplu -stare generala buna -afebrila 22. F.01.Abdomen sensibil.anestezice bilioase . usor meteorizat .A. Sonda Foley a démeure .200 8 21.R.01.

urina clara .01.Diureza pe 24 de ore = 2000 ml . Tseara = 364 0C .2008 Ora 600 19.Pierde sânge prin vagin în cantitate mica .2008 .2008 Ora 1000 .Diureza: 250 ml .Drenaj: 150 ml .Pansament curat M .T.T.Afebrila .stare generala satisfacatoare .Tdimineata = 362 0C.Se recomanda hemoglobina de control 20.A.sero-sanghinolent .T. = 100/50 mmHg . = 100/60 mmHg.01. = 100/50 mmHg .T.Pansament curat 19.Stare generala buna .Stare generala buna . Puls = 82'.Diureza: 800 ml .A.Diureza: 500 ml . R = 17' .mobilizat .urina clara .A.Drenaj parietocolic drept .urina clara .Abdomen usor meteorizat .Se suprima sonda Foley .Stare generala buna .A. = 100/60 mmHg .01..

Puls = 80'.tranzit de gaze si materii fecale .Se suprima tubul de dren .T. Puls = 86'. Tseara = 366 0C Data 21. afebrila . scaun prezent . Puls = 82'. = 110/60 mmHg.Stare generala buna.OPERATOR .Pansament curat .A.01. R = 19' . plaga curata 23.01.01.A.Abdomen suplu.Abdomen suplu.2008 Tratament POST .Stare generala buna.Scaun prezent 1/zi .Plaga operatorie curata .T.Abdomen sensibil la palpare . mobil . afebrila . R = 18' .2008 Evolutia .Mictiuni fiziologice. R = 19' FOAIE DE TRATAMENT Data 18.T.A. afebrila .Abdomen suplu.2008 .01..Stare generala buna. = 100/60 mmHg.Plaga curata .Tranzit de gaze reluat .2008 . = 110/70 mmHg.Tdimineata = 364 0C.prezent 22. mictiuni fiziologice .

I.m. .Penicilina 4 milioane. 2 milioane la 12 ore i.2008 .III la nevoie i.Propranolol 1 f.Propranolol 1 f.Gentamicina 2 f.Algovalmin f. i.01.m. .m. 2 milioane la 12 ore i. . . .m.m.Gentamicina 2 f.2 la nevoie i.m.Profenid f. 20. .m.Diazepam tb.v. 1 .01.Glucoza 10% . la 6 ore i. .Profenid f.Prozin 3 ml la 6 ore i. . la nevoie i.m.Algocalmin f.m.2008 .: 1 f. .: 1 f. . .Gentamicina 80 mg . la 8 ore i.4.p. 21. .m. 2 milioane la 12 ore . la 8 ore i. 1 .NaCl 9% .seara . .500 ml .III la nevoie i.Cerucal 1 f.Prozin 3 ml la 6 ore.1500 ml 19. 2 milioane la 12 ore i.Penicilina 4 milioane.Penicilina 4 milioane.. .m. la nevoie .Fenobarbital f.Algocalmin f.m. la nevoie i.Diazepam tb.01.2.Penicilina 4 milioane.m.2008 .

m. oua moi.Diazepam tb. brânza de vaci.Diazepam tb. ceai . lapte. 1 . afumaturi.01.Penicilina 4 milioane.2008 .supa de legume.III la nevoie i.II la nevoie i.lapte batut . sucuri de fructe. Mic dejun . iaurt.m. pui cu paste fainoase .01.Algocalmin f. gem . ceai 17. vita. varza.mamaliga cu brânza de vaci. peste alb. 23. Alimente interzise: condimente. compot de fructe. mezeluri. Mic dejun Supliment Prânz Cina Regimul alimentar .ceai cu pâine prajita.Algocalmin f.Diazepam tb.2008 .2008 B. mazare.m. 2 milioane la 12 ore i.Gentamicina 80 mg . cafea.C. unt.III la nevoie i. 22. 1 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: supe.Algocalmin f.m.01.C. Data 16. fasole. . 1 .. ciorbe de legume.2008 Medic Succesiunea meselor B.Gentamicina 80 mg . carne de pui.pâine prajita cu un ou moale. .01.

unt gem .Regim hidro . ceai.01.2008 B.supa cu galuste.supa de legume 24 de ore . ceai. pâine prajita .zaharat 1500 ml .C. .supa crema de legume.01.01.iaurt 250 ml.mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna. biscuiti .C. piure de cartofi cu pui la gratar .compot de prune .C.Regim hidro . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.lapte dulce . fasole verde cu carne de vita .macaroane cu sos tomat.ciorba de vacuta. pilaf de pui .Supliment Prânz Cina 18. biscuiti 1500 ml . biscuiti . B. Mic dejun Supliment Prânz .ou moale.01.2008 Cina 21.Compot de mere .C. pâine prajita.2008 19.2008 B.2008 Mic dejun Supliment Prânz Cina FIsĂ TEHNICĂ . 20.ceai.01. ceai .ceai.lapte batut.compot de cirese .zaharat 1500 ml B.compot de struguri ceai în .

EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare "în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete. Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala. Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru. Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul. Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina. INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT: .suspiciunea de sarcina extrauterina; .suspiciunea de sarcina intrauterina; .diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin; .sarcina. PREGĂTIREA PACIENTEI: Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara. Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis". Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati. Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta. Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale. Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta. Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca: Concluzii ale examenului de laborator Se recolteaza: ‫٭‬Glucoza = 101 mg/dl ‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl ‫٭‬Creatinina = 7 mg/dl ‫٭‬TGO = 19 U/L

‫٭‬TGP = 31 U/L ‫٭‬Fibrinogen = 492 mg % ‫٭‬APTT = 40,1' ‫٭‬HGB = 9,7 L ‫٭‬HCT = 28,4 L ‫٭‬PLT = 170.000 ‫٭‬WBC = 9100 ‫٭‬Hematii = 3.300.000 ‫٭‬V.S.H. = 14 div ‫٭‬VDRL = negativ Examen urina: ‫٭‬Leu = neg ‫٭‬Ph = 6 ‫٭‬pro = neg ‫٭‬glu = normal ‫٭‬erit = 250/μl. Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil. Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. T.V. (tuseu vaginal) - col închis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stânga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

. Penicilina. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm . splina în limite normale. Aparat respirator . R. G=60 kg. Sistem osteo-articular: normal reprezentat. Aparat digesti . violacee în regiunea ampula pavilionara de 6 .68m. Mictiuni fiziologice.=1.lama de lichid în Douglas.vascular: zgomote cardiace ritmice.prezent.2008 ora 830 sub anestezie generala I. Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R = 18'.01. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18. TA = 120/70 mmHg. În soatiul V intercostal stâng. Tranzit intestinal .ficat. Pe data de 17. Sistem ganglionar: nepalpabil. Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice.Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta. Hemoperitoneu. soc apexian.genital: loje renale libere.T. Gentamicina timp de 5 zile.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina.spatial T = 36 0C.01.T. si se constata salpinga dreapta marita de volum. Tegumente si mucoase palide.O. Examenul clinic general evidentiaza: I. AV = 82'.8 cm.torace normal conformat.: orientat tempo . Aparat uro . Aparat cardio .O.

sex feminin DATA INTERNĂRII : 07. VÂRSTA: 32 ani.i se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%.I.I. iar drenajul andominal 150 ml sânge.Se mentine linia venoasa cu branula . ora 1230 DATA EXTERNĂRII:14. cel de materii fecale la 72 ore. Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.I. Prozim f. Diureza postoperatorie: 2000 ml. controlul la medicul specialist la 2 saptamâni. repaus sexual timp de 30 zile. Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor. TA se mentine între 100-110/60-70 mmHg.si Ser fiziologic f. pentru reluarea tranzitului de gaze. Plaga operatorie vindecata. AV = 82'.2008 DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcina extrauterina dreapta . psihic.2008. PRENUMELE: C.05.05. Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal. si Propranolol f. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore. . Cap 2 STUDIU DE CAZ II NUMELE: S. afebrila.3 ml la 6 ore. repaus fizic.

dureri pelviene.O. varsaturi apoase matinale .menstruatia la 14 ani.Ab = 0 .T MOTIVELE INTERNĂRII: .pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica . ANTECEDENTE PERSONALE: . flux moderat .mama cu diabet de maturitate .amenoree .DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Sarcina extrauterina tubara dreapta INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2008 ‫٭‬Laparoscopie diagnostica ‫٭‬Salpingectomie dreapta ‫٭‬Anestezie generala I.chiuretaje = 3 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: .nasteri = 1 . cu precadere în fosa iliaca dreapta.greturi.rujeola la 6 ani • apendicita la 11 ani ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .

mijloace de relaxare .familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra .nepalpabil SISTEM OSTEOARICULAR:. asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.consuma 3 mese pe zi în graba. . în anturaj leaga cu usurinta prietenii. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase.acces la informatii . Se prezinta la medicul specialis în policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament.relatii cu rudele si prietenii . consuma moderat condimente si alcool . . ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin.tehnician dentar .normal colorate SISTEM MUSCULO-ADIPOS:.statut social .are relatii armonioase în familie.bine reprezentat SISTEM GANGLIONAR:.integru .profesie .casatorita .citeste literatura.tegumente si mucoase .obiceiuri alimentare . EXAMEN CLINIC GENERAL: .mediu familial .ANTECEDENTE SOCIALE: .merge cu familia la parintii sotului la tara în aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian. reviste.

abdomen suplu spontan si la palpare .loje renale libere .mictiuni fiziologice 4/zi.prezente bilateral EXAMEN LOCAL EXAMEN VALVE .col de multipara fara leziuni . = 82' .zgomote cardiace ritmice . APARAT UROGENITAL:.cord în limite normale .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.A. orientata temporo-spatial R.torace normal conformat . 1/noaptea S.TA = 120/70 mmHg APARAT DIGESTIV:.V. R = 18' ritmice APARAT C.VASCULAR:..APARAT RESPIRATOR:. .T.soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara .tranzit intestinal prezent .echilibrata.O.N.ficat si splina în limite normale.apetit capricios .

000 mmc. = negativ - Grup sanguin Rh.D. .corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara. Rh+.V.L. =12g % Trombocite = 290. = O I.anexa stânga nepalpabila . = 11g % L. = 6. -densitate: 1015 . VSH = 8 div.anexa dreapta sensibila la mobilizare ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR: Hb.300 mmc.pierde sânge negricios în cantitate mica T.R. mobil .anexa stânga sensibila../1 ora Glicemie = 80 mg % Uree = 26 mg % V. Ht. marita de volum .

pulmon normal . -cere informatii despre celioscopie . sumar urina: -sediment: -Ph. = 7.MRF .2 -albumina absenta -rare leucocite -rare hematii CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE .examen cardiologic .factori predispozanti . a citit despre sarcina extrauterina .pacienta are cunostinte.pacienta bolnava este dornica sa stie cât mai multe despre boala sa.clinic sanatoasa se poate opera EVALUAREA CUNOsTINŢELOR PACIENTEI DESPRE: . CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE . pune întrebari.Tratament profilactic si medicamentos: -stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos. A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica.nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine .Boala .-Ex.Dorinta si bunavointa de a învata .

cavitate bucala cu dentitie completa .2008 Pacienta S.PENTRU ZIUA DE 10.prezent .Sarcina extrauterina dreapta .reflex de deglutitie . secretie abundenta dupa decurarizare .Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie dreapta celioscopica sub anestezie generala I.05.senzatie de sufocare postanestezica .TA = 100/60 mmHg . A MÂNCA.frecventa pulsului P = 80 batai/minut .umeda.frecventa respiratorie R = 18' .mucoasa bucala umeda fara leziuni .pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta .gingiile sunt aderente dintilor .tegumente palide .T.C. A RESPIRA .uscate 2.mucoasa respiratorie . sex feminin de 32 ani cu diagnostic: . A BEA .. 1..ritmic .O.

în cantitate mica cu paiul 3. usor meteorizat . neodihnitor.circa 2000 ml/24 ore .sta în pat în decubit dorsal.somn perturbat.abdomen sensibil. 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor si a tratamentului .. o deranjeaza lumina din salon si zgomotele din sectie 5. nu se poate întoarce din cauza perfuziei .transpiratie minima la plici . A TE MIsCA.somnul este superficial. A ELIMINA .urina clara .absent 4.instalata anterior interventiei chirurgicale . nu se poate odihni suficient .tranzit de gaze si materii fecale .somnolenta postanestezica.varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml în amestec cu suc gastric . dar raspunde la întrebari .V.sonda vezicala Foley a démeure .pacienta nu este satisfacuta de somn. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .adoarme si se trezeste datorita durerilor . si pe cale orala . A TE ODIHNI .pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I. A DORMI.

temperatura ambientala: 22 0C 8.mucoasa gingivala. fara leziuni. A MENŢINE TEMP. curat adus de acasa . cu configuratie normala .schimbarile de pozitie sunt dureroase 6.poarta tricou alb. tuns scurt . S = 374 0 C . A TE ÎMBRĂCA. cu transpiratie minima la plici .par curat. taiate scurt . curate. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . A TE DEZBRĂCA .hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si climatului) .pielea este palida.cavitate bucala cu dentitie completa. bucala fara leziuni.temperatura corpului masurata în axila: D = 368 0C.urechi cu pavilioane curate. A FI CURAT. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . curata fara carii .se mentine în aceasta pozitie timp de 2 ore apoi..tegumente curate. roz aderenta dintilor . ajutata se întoarce în decubit lateral stâng sau drept .unghiile îngrijite.este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie 7. fara modificari de culoare . ÎNGRIJIT.

iritabilitate . face dus zilnic 9.nu are control lejer asupra mediului înconjurator . datorita medicatiei anestezice.normala . medic. A COMUNICA .anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica .salonul are temperatura de 22 0C .acuitate auditiva si vizuala .vorbire taraganata postoperator. se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi.nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si a rahianesteziei .are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care îi dau o agitatie. apoi comunica normal cu familia ei .îsi exprima usor emotiile.are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente. infirmiere . A EVITA PERICOLELE .are deprinderi igienice sanatoase.este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei chirurgicale 10..relatii armonioase în anturajul nou creat . A-ŢI PRACTICA RELIGIA .salon 11. temerile .prezinta incizie recenta postoperatorie .

pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa . A FI UTIL.se închina seara la culcare si îsi spune rugaciunea 12.întelege corect mesajul .pacienta este de religie ortodoxa .crede în Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul .capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga .preoperator si-a spus rugaciunea si s-a închinat .înainte de a intra în sala de operatie s-a recreat citind reviste si a conversat pe diverse teme cu colegele de salon . A TE REALIZA .are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze 14.având studii comunica usor cu cei din jur .nu se simte utila pentru ca în sala de operatie ea este cea care are nevoie de sprijin moral . A TE RECREEA . este dornica sa stie cât mai multe despre felul acestor interventii chirurgicale .dupa operatie ..pacienta pune întrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei .pacienta are studii superioare. A ÎNVĂŢA .cerioscopia .nu poate fi utila celor din jur având în vedere ca se afla în postoperatorul imediat 13.în sala de operatie înaintea interventiei chirurgicale a dorit detalii asupra metodei de interventii .

deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala..pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. .

de e. pentr u Primest preg Schimb e a area informat tirea lenjeriei ii de la oper de medic si ato noapte AMG.C.05. opera . apa noapte. analize s la ml an . vizita di nice: vederea pat. mâine. inti-ma. pat. Toaleta Termo Pregat Vizi Exame Examen Rep geme irea ta nele preanes aus nerala: -trizare pentru me paracli tezic în la spa -lat a. pentru 10%. rie. patului interîn dupa ventia 500 somnul chirur ml de gicala. ala. Progra mani Refacer -Micul mare -tol ea dejun. în vârsta de 32 de ani cu diagnosticul: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE: 09. cu cea despre de zi. pe dinti. medic cul MRF. interven torace.Plan orar al pacientei S. ui Exatiei Recolt axile la menul chirurgic Inger area a sal cardiale de toaleta de Repau o 100 ologic.2008 600 700 700 800 800 900 900 10 00 1000 1100 1100 1200 1200 1300 1400 00 00 13 14 1500 Vizit Som a nul fami de liei.a dupa ma amia mei za si a sotul ui.

Toaleta abdome vul nului cu betadiAerisir Rasfoi vara: na. Schimba -Se te. . -Se Hidrata Repa Termo Hidratar Pregati stin Repa So re cu us la mee cu rea ge us mn. de în somn Asculta scurt cu noapte salo . dieta si pregatiri igienice. pentru lumi noctu paci somnul na r-Dus entei. tie. pam.Aerisire a sa lonului. n. 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . ziare. raspalarea . pat. ceai. dioul. trizarea ceai. rea cu admini lenjerie scurata treaza calca-ta 1 tb de de Diazeacasa. pilozitat revisilor. ea sa este raderea lonului.2000 2100 2200 2300 2000 00 00 00 21 22 23 2400 Som n.

EXAMENE PARACLINICE Data Medic Examen cerut 08.rare hematii. Rh+ Densitate .Pulmon normal. Examen urina Rezultat 11 g % 6300 mmc 12 g % 290.absent Sediment . = 7.1015 Ph.R.05. Grup sanguin Rh.05.L.D.2 Albumina .rare leucocite.clinic sanatoasa se . Examen Rezultat . .EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 08.2008 M.2008 Hemoglobina Leucocite Hematocrit Trombocite VSH Glicemie Uree V. .000 mmc 8 div/lh 80 mg % 26 mg % negativ O I.F.R.

05.05.3 0C S = 36. Diurez a Temperatur a D = 36. P.200 8 Ora 12 Ora 14 Ora 16 Ora 18 Ora 20 Ora 22 Ora 24 T. 11. -diureza pe sonda Foley.2 0C S = 36.200 8 2000 ml D = 36. .200 8 08.4 0C D = 36.8 0C -se suprima Sondajul urinar Foley.4 0C D = 36.05.200 8 09.05.8 0C Observati i 18 79 ' ' 18 82 ' ' 80 ' 82 ' 82 ' 80 ' 80 ' 80 ' 17 82 ' ' 300 ml 200 ml 500 ml 500 ml -acuza dureri post-operatorii. 110/6 0 110/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 110/6 0 R. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 07.A.200 8 10.6 0C S = 36.cardiologic poate opera.05.2 0C S = 36.

TS = 26.Dazepam tb.1 . TS = 36.afebrila.abdomen suplu .200 8 120/7 0 110/6 0 16 80 ' ' 16 86 ' ' 2000 ml 2000 ml D = 36.pierde sânge negricios prin vagin 08.Diazepam tb.2 0C.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica 09.afebrila.4 0C S = 36.9 0C -tranzit de gaze.tranzit de gaze si materii fecale prezenz .2008 .05.05.12. varsaturi matinale apoase .2008 .stare generala buna .05.1 .Diazepam tb.8 0 C .greturi.1 . FOAIE DE EVOLUŢIE Data 07.05.6 0C D = 36.abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta . TS = 36. TD = 26.TA = 110/60 mmHg .200 8 13.TA = 110/60 mmHg Tratament .3 0C.4 0C .2 0C S = 36. TD = 36 0C.4 0 C . TD = 36.stare generala buna .05.afebrila. -tranzit de gaze si materii fecale reluat.stare generala buna .2008 Evolutia zilnica .

2 .pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari ..1 .Miofilin f.v.preanestezie: 10.spalatura vaginala .TA = 100/60 mmHg .Pavilan f.500 ml .5 g ora 18 i.pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10% Ora 0800 .5 g în p.500 ml 10.2 .TA = 110/60 mmHg 10.1 .perfuzie cu branula: -Ser fiziologic 500 ml .Lifurox 1.Glucoza 5% .II.Mialgin f.05.Fortral f.05.Nesdonal f.1 Data Evolutia zilnica Ora 08 30 Tratament .1 .2002 Postoperator: .1 .v.05.se tranfera în salonul postoperator . .Ser fiziologic .sondaj vezical Foley în circuit închis .Miostin f. Ora 0900 .i.Lystenon f.1 .Atropina f.2008 -Atropina 1 mg -Mialgin 50 mg .preoperator: -Lifurox 1.Ser Ringer . la .2008 Intraoperator: .toaleta vaginala cu solutie de betadina .Profenid f.1000 ml .m.

stare generala buna . R.Glucoza 10% 1000 ml per .300 ml urina clara Ora 12 00 nevoie . P = 80' Ora 1400 .m. P.pansament curat. diureza .m. în perfuzie .i. diureza .diureza 200 ml. seara . urina clara . P = 80' Ora 1600 . la nevoie . P = 82' Ora 1800 .Cerucal f.se supravegheaza: TA.Ser fiziologic 500 ml fu zie . T. P = 82' Ora 2000 .TA = 100/60 mmHg.TA = 100/60 mmHg.Algocalmin f.TA = 100/60 mmHg.afebrila. acuza dureri abdominale .i.I. 300 ml .stare generala buna .500 ml .TA = 100/60 mmHg.II..Fenobarbital f.I.diureza intraoperatorie .continua perfuzie .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca.

afebrila .TA = 110/60 mmHg. R = 16' .Diazepam tb.II.1 .2008 Evolutia zilnica Ora 06 00 Tratament .toleranta digesiva buna .stare generala buna . .m.II.Algocalmin f.i. P = 80'.TD = 26. P = 74'. la nevoie .6 0C .tranzit de gaze reluat .2008 .TA = 110/60 mmHg.Diazepam tb.TA = 120/70 mmHg.afebrila .4 0C.05.diureza .1500 ml 12.abdomen suplu . la nevoie .Diureza pe 24 de ore .pansament curat .500 ml urina clara Data 11. TS = 36.TA = 110/60 mmHg.05.stare generala buna .Profenid f.stare generala buna . P = 80' .stare generala buna .m.i.1 .dureri postoperatorii . R = 16' Ora 2400 ..

Data 07.2008 . varza. salate. legume fierte.9 0C . compoturi.05. Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar .afebrila .C. revine pe 15. mazare. pilaf cu . supe. ceai . afumaturi. vita.supa de legume.stare generala buna . condimente.plaga fara semne de inflamatie 13. alcool. brânza de vaci. peste alb.05. ciorbe. mezeluri. TS = 36.2002 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte.tranzit de gaze si materii fecale reluat . R = 16' . sucuri de fructe.TD = 36. P = 74'.plaga fara semne de inflamatie .4 0C. TS = 36. cafea. carne de pasare.05.un pahar de lapte batut .2 0C. ou.TD = 36.se externeaza.6 0C .2008 Medic B.TA = 110/60 mmHg.pâine prajita. iaurt.R = 16' . Alimente interzise: fasole.

C.pâine prajita.Regim hidro-zaharat.compot de prune . ceai 1500 ml . ceai .05. Mic dejun Supliment Prânz 11. unt. ceai . Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar .pâine cu margarina.ciorba de zarzavat.2008 B. Mic dejun Supliment Prânz Cina 10.2008 B.05. ceai . pâine de cartofi cu pui .budinca de paste.2008 B.compot de mere . fasole verde cu carne de vita . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina carne de pasare .C.mamaliga cu brânza de vaci.2008 Medic B.C.Regim hidro-zaharat.un pahar de iaurt cu biscuiti .supa crema cu crutoane.C.tocana de legume.C. Mic dejun Supliment Prânz Cina 09. biscuiti . ceai .05.iaurt 125 gr.05.supa crema de legume. piure .ceai . ceai 1500 ml Data 12.2008 B.05.Prânz Cina 08.

supa de pasare cu galuste. Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta.o cana de lapte .trusa sterila de perfuzie .2008 B.ace de metal de unica folosinta .ace sterile .ceai. SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit. OBIECTIVE MATERIAL NECESAR TIMPI DE AXECUŢIE . biscuiti FIsA TEHNICĂ PERFUZIA DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase.Prânz 13. biscuiti . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina de cartofi cu pui la gratar .seringi de unica folosinta (5 .iaurt.casoleta cu comprese sterile .tava medicala acoperita cu câmp steril .10 ml) .C.solutii perfuzabile . ceai . ou moale.05.pâine prajita. sote de legume cu carne de pasare .

musama si aleza TEHNICA PERFUZIEI . desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia . îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat.se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului.nursa se spala pe mâini cu apa si sapun. .scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena.manusi sterile pentru asistenta . pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului . se dezinfecteaza cu alcool. .se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare..garou .romplast .tampoane sterile de unica folosinta .alcool .se anunta pacienta .tavita renala . se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina OBIECTIVE TEHNICA PERFUZIEI PREGĂTIREA PSIHICĂ A TIMPI DE EXECUŢIE complet aerul si bulele de aer din circuit.sapun si prosop .

ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei.PACIENTEI PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun.i se solicita colaborarea .deschida pumnul. se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus. aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm . pacienta si-a golit vezica . se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o TEHNICA .operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie. se îndeparteaza garoul . dezinfectând dopul .i se explica tehnica .se acopera pacienta cu o patura . îsi pune manusile de cauciuc.se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului . în directia axului longitudinal al venei .dupa terminarea perfuziei.se împinge acul de-a lungul venei. aleza . se verifica pozitia acului în vena.sub bratul pacientei i se aseaza musamaua.se supravegheaza permanent perfuzia .se solicita pacientei sa închida . examineaza starea si calitatea venelor.se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie . se închide prestubul.

DE REŢINUT:Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bândpansamentul la 24 ore. varsaturi apoase matinale. Motivele internarii sunt: amenoree. Examenul clinic general evidentiaza: . Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament. dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta. pierde sânge negricios prin vagin. de 32 ani.2008. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat. acuza greturi si varsaturi matinale apoase. se interneaza pe data de 07.C.miscare brusca .se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast. ora si medicatiaadaugata. si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cudata. schimbareatubulaturii la max. avort = 0. greturi. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta S. Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree. 72 h. Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani. sex feminin. chiuretaje = 3. o nastere. ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta.05. inspectând locul pentru inflamatie.

zgomote cardiace ritmice.cord în limite normale. S. R. . soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara.O.loje renale libere. Se investigheaza paraclinic: . tranzit intestinal prezent. Aparat cardiovascular .T. prezente bilateral. mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.Hematocrit = 12 g % .300 mmc .R. R = 18'.Hb = 11 g % .sistem osteo .sistem muscular bine reprezentat . Ficat si splina în limite normale.spatial.abdomen suplu. AV = 82'.torace normal conformat. Examen cardiologic . TA = 120/70 mmHg. Aparat digestiv .articular integru Aparat respirator .F. echilibrata. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. Se recolteaza: . orientata temporo .tegumente si mucoase nomal colorate .pulmon normal. apetit capricios.. Aparat urinar .clinic sanatoasa.sistem ganglionar nepalpabil .M.L = 6. se poate opera.N.

.L.II.VSH = 8 div/1 h .1500 ml. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1. În data de 09. La 24 ore se suprima drenajul urinar.Ph = 7.5 gr la 12 ore i. Plaga operatorie în curs de cicatrizare. Profemid f. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.000 mmc . . = negativ .m. P = 82'.Grup sanguin Rh.m.v. Diureza pe 24 ore .. analgetice: algocalmin f. = O I. la nevoie.05.2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta.Trombocite = 290.i.Densitate = 1015.i..Glicemie = 80 mg % . abdomen suplu. urina clara pe sonda Folez. Rh + Examen urina: .R.V.Albumina = absent .II.2 .Uree = 26 mg % . Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor. Starea generala este buna.Sediment: -rare leucocite -rare hematii.D. la nevoie. Pansamentul curat. TA se mentine la 110/60 mmHg. R = 18'. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.

sex feminin DATA INTERNĂRII : 20. PRENUMELE: C.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin . varsaturi matinale .11. Cap.lipotimie .11. VÂRSTA: 40 ani.2007 ora 1810 DATA EXTERNĂRII: 28.greturi.3 Studiu de caz III NUMELE: N. MOTIVELE INTERNĂRII: .Se recomanda: evitarea eforturilor fizice concediu medical 2 saptamâni control la medicul specialist la 10 zile repaus sexual 30 de zile.dureri colicative în fosa iliaca dreapta .2007 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcina ectopica dreapta DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. Chist ovarian drept.

10. ANTECEDENTE PERSONALE: regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.citeste ziare si reviste . = 07.nasteri = 1 U.tricoteaza.INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22.Ab.casatorita . cuclu .O.profrsionala . = 13 ani.2007 .mod de relaxare .profesie .Chiuretaje = 2 ANTECEDENTE SOCIALE: . citeste reviste .T.M.mediu familial .statut socio-economic .obiceiuri alimentare .consumatoare de cafea .nivel de educatie .11. se uita la TV.acces la informatii .oreion.confectioner .corespunzatoare ISTORICUL BOLII: . varicela . = 0 .regim adecvat .M.P.asculta radioul.relatii cu rudele si prietenii .2007 ‫٭‬Operatia .

Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . = 62 kg. R = 18' ritmica APARAT C. varsaturi apoase matinale.torace normal conformat .Pacienta relateaza ca nu are menstruatie .Î = 1.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. greturi.dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie.AV = 80' .palide SISTEM MUSCULO .normal reprezentat . Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare .zgomote cardiace ritmice .ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO .U.soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara .64 m.2007.integru .10.tegumente si mucoase . EXAMEN CLINIC GENERAL: . Gr.ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: . VASCULAR: . acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta. pe data de 07.cord în limite normale . Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.M.nepalpabil .

P.abdomen suplu.ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar .120 15. . Fibrinogen APTT V.apetit pastrat .0 % 96 % 862 mg % 20.tranzit intestinal prezent .P.Ex. sensibil în fosa iliaca dr.45.65 180 .11.2007 EXAMENE DE LABORATOR Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina T.4'' Negativ Valori în lim.T.0 .MRF = pulmon normal 20.15 65 .6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.D.1. A.G. . T.11.3 15 .O.APARAT DIGESTIV: .0 6 .R. normale 8 . se poate opera.50 15 .5 107 mg/dl 23.350 % 26 . cardiologic = clinic sanatoasa. P.G.2007 . 11.ficat si splina în limite normale CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.L.36'' CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .

1. A MÂNCA.reflex de deglutitie .apetitul este normal.11. varsaturi apoase . în vârsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta.prezinta greturi.dimineata .frecventa respiratorie R = 18' .torace normal conformat .dentitie completa .C.mucoasa bucala faringiana fara leziuni . A BEA .pauze egale între respiratii .se destind ambele hemitorace ritmic . A RESPIRA .se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete consuma circa 1500 ml de: apa plata.puls ritmic = 82 batai/minut .TA = 100/60 mmHg 2.CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru data de 20. serveste 3 mese pe zi 3.2007 Pacienta N. A ELIMINA . sucuri de fructe .prezent .

urina de aspect normal . .varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea . si din cauza durerilor postoperatorii 5.scaun prezent la 3 zile 4.actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor.adoarme.uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita 6. A TE DEZBRĂCA .. A TE ÎMBRĂCA.durata somnului este de cca. 5 ore pe noapte .se plânge ca nu se poate odihni corespunzator. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .constipatie .transpiratie minima la plici . nu în îndeplinatatea puterilor sale .miscarile sunt coordonate. A TE ODIHNI . durerea colicativa îi deranjeaza somnul .pacienta este mai putin activa. se trezeste în cursul noptii. muscular si sistemul nervos .metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mica .se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i. armonioase si incomplete . A DORMI.m. A TE MIsCA.

S = 36.pielea este usor palida.îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun .nas cu secretii minime .cavitate bucala cu dentitie alba ..se spala zilnic pâna la brâu .urechi cu configuratie normala. curate.unghiile taiate scurt. A MENŢINE TEMP. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . alese cu gust în culori vii . cu pielitele taiate.temperatura corpului masurata în axila: D = 36. curat . curate.pacienta este ordonata. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . îsi tine hainele aranjate pe un scaun .tegumentele cu coloratie normala. A FI CURAT ÎNGRIJIT.par lung. fara leziuni .poarta haine curate. fara ajutor 7.camasa de noapte.se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa .7 0 C .hainele sunt adecvate taliei. halat. curate . papuci .are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura. date cu oja . calduta cu transpiratie minima 8. staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun .2 0C.

relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar.este anxioasa.îsi exprima usor dorintele.functionarea adecvata a organelor de simt: auz. iritabila din cauza situatiei: internare.mentine un torson curat în regiunea vulvara 9. de operatie . anestezie .are relatii aromioase în familie . este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic. temerile legate de boala sa.are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur .este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa .dureri colicative ce cedeaza la antialgice . A EVITA PERICOLELE . A COMUNICA .ruptura trompei (hemoperitoneu) . pipait . operatie.acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta ..nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident . Amg .integritate optima a aparatului locomotor .are personalitate. are un facies expresiv . vaz.exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii 10.

pacienta se relaxeaza citind: presa. le ajuta sa mearga la toaleta. le sustine pe cele mai în vârsta. literatura si asculta radioul . psihica.pacienta este dinamica. A-ŢI PRACTICA RELIGIA . ea se simte utila 13. tratament . întreaba.îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu 12.cere informatii despre operatie.se documenteaza. atât cât îi este posibil.11. Le aduce un pahar cu apa. sa evite astfel de schimbari neplacute .crede în fiinta suprema Dumnezeu.pacienta colaboreaza usor cu cei din jur. A TE RECREEA .pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea. poarta la gât o cruciulita . A ÎNVĂŢA . A FI UTIL. anestezie.pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze 14. A TE REALIZA . intervine imediat. sa-i ajute pe cei din salon cu ea. în felul acesta.pacienta este o femeie credincioasa.este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu . doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati . de religie ortodoxa . adptabila .

.pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie..

Periatu l parului.0. Prime ste in format ii de la medic .C.0800 0800 0900 090 0 100 0 1000 .1100 1100 . u vizinul de ta noapte. medi Recol cala.11.0130 140 150 0 0 0 Trezire Term Preg a de ome atirea dupa -trizar pentr somea. Schima -Examenele Vizit paraclinice:M Exam Rep Vizi So a RF. axile Toaleta in-tima.2007 0600 0700 0700 . tarea Toaleta de geanaliz Repa nerala: e. mi dup culu veder liei. torace. în vârsta de 40 de ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE 21.Plan orar al pacientei N.ECHO en pr aus ta mnu med eanest la fa l de i ezic în pat. a i la ea a ami Diet sot aza salo interve a ane ntiei ului hidri chirur gicale -ca de mâine. Progra mare pentru interventia chirur gicala.120 130 140 0 1200 . us la spa-lat pat -Micul pe dejun dinti.

2000 . noc schim turn. pat -trizare pentru -Dus a paci somscurt cu nul de entei Citest spalarea noape ziare abdomen te. ba impre -Se sii cu sting e coleg ele de lumin salon a în salon 220 230 0 . si Toalet ului cu reviste a vul betadivara: na. de de acasa Dizepa m So mn So mn . despr e operatie. Aerisir radere ea sa a lonului.2100 2000 2100 2200 Ascult Repa a raus dioul. Aerisir ea salonul ui si asiste nta.barea lenjerie i de nopte. pilozita Schimba rea -Se ti lor lenjeriei admini cu una scurata treaza calcata 1 tb. dieta si pregat iri igienic e 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 . cu cea de zi.0230 240 0 0 Hidrat Repa Termo Hidratare Pregati are cu us la me cu ceai. rea ceai.

R.L.F.11. EXAMENE PARACLINICE Data 20.2007 Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.T.0 % 96 % 862 mg % 20.D.P.2007 Medic Examen cerut M. -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar PARAMETRI FIZIOLOGICI Rezultat 11.R.5 g % 107 mg/dl 23.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 20.11. ECHO REZULTAT -Pulmon normal -corp uterin de volum normal fara continut.T V.4 negativ .

11.2 0C.200 7 T.Data 20.200 7 25.2 0C S = 36. 80 ' 80 ' 80 ' 18 80 ' ' 17 82 ' ' 16 84 ' ' 16 84 ' ' 18 85 ' ' Diurez a Temperatur a T = 36 0C T = 36 0C D = 36.3 0C S = 36.4 0C S = 36.stare generala buna . 1 .7 0C FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT Data 21.11.5 0C D = 36.11.11.6 0C D = 36.200 7 27.4 0 C .200 7 22.4 0C 2000 ml 2000 ml 2000 ml 2000 ml D = 36.11.A.3 0C S = 36.11. P.afebrila.200 7 26.11.11. TS = 36.11. mobil cu respiratia . 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/6 0 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/7 0 R.200 7 23.200 7 24.Diazepam tb.200 7 21.2007 Evolutia zilnica .abdomen suplu.7 0C D = 36. TD = 36.tranzit de gaze si materii fecale prezent Tratament .2 0C Observati i -acuza dureri post-operatorii -acuza dureri post-operatorii -diureza pe sonda Foley -se suprima Sonda jul urinar Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -abdomen suplu -pansament curat 2000 ml S = 36.

I .Diazepam f.O. -medicatie anestezica .Ser fiziologic .I .Glucoza 5% .Solutie Ringer . ..Fentanyl f1.acuze abdominale .Nesdonal f1.Fortral f.500 ml .Anestezie generala I. varsaturi bilioase postanestezice .1 .11.TA = 110/70 mmHg .2 .Antropina f.Lystenon f.Operatia: anexectomie dr.1000 ml .I .AV = 80' .pacienta treaza raspunde la simulii externi .greturi.2007 .500 ml Data Evolutia zilnica Tratament .I .I .Pavalon f.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin 22.T.Miostin f.I .pregatire preoperatorie Ora 1200 .

2007 .afebrila .I în perfuzie .Glucoza 10% 1000ml per .abdomen sensibil.urina de aspect normal = 600 ml . 150 ml Ora 1700 .50 ml sânge . 3 ml ore . 1f la 12 ore i. La 12 ore i.TA = 110/60 mmHg .drenaj urinar pe sonda Foley urina clara 600 ml .drenaj abdominal = 100 ml sânge Ora 1800 .Profenid f.pansament curat .1 la 6 .pansament curat 22.Cerucal f.i. P = 86' Ora 1500 .II.11.drenaj abdominal functional cca.Gentamicina f. .absenta trabzitului de gaze .varsaturi postoperatorii bilioase cca.TA = 110/60 mmHg.stare generala buna .m. 2 mil.Penicilina 4 mil.m.II.1 i.Ora 1300 .Ser fiziologic 500ml fuzie .. usor meteorizat .II. seara .stare generala buna .Plegomazin f. la nevoie .m.pansament curat .v.Propranolol f. .Fenobarbital f.m.i.

pansament curat . 2 mil la 12 ore i.7 0C Ora 2200 .TA = 100/60 mmHg .Propranolol f.P = 86'.urina de aspect normal = 400 ml .II. 0 .II.drenaj abdominal = 100 ml .II.m.i.Penicilina 4 mil. R = 16' . i.m.m.1 la 6 . si seara.afebrila .2 0C.. .diureza = 400 ml.11.2007 .Fenobarbital f. dim.m.m.abdomen sensibil.Plegomazin f. T = 36.T = 36.1 i. .drenaj abdominal = 150 ml sânge . TS = 36. seara .drenaj abdominal functional = 100 ml sânge Data Evolutia zilnica Ora 6 00 Tratament .diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal .Gentamicina f.pansament curat . la nevoie .2 C.Profenid f. urina cu aspect normal . usor meteorizat .stare generala buna 23.4 C D 0 S 3 ml ore .TA = 110/60 mmHg . 1f la 12 ore i.TD = 36.

2007 .m.m.m.Plegomazin f.Propranolol f.11.3 0C. mobil cu respiratia .. si seara.diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara . dim.Algocalmin f. mobil cu respiratia .TA = 110/60 mmHg.m.fenobarbital f. .tranzit de gaze si materii fecale Tratament .I la . 1f la 12 ore i.se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar .Gentamicina f.Penicilina 4 mil.stare generala buna .afebrila .2007 Evolutia zilnica .abdomen suplu. .afebrila 24.m. . 1f la 12 ore i. 1 seara Data 26.II. 2 mil la 12 ore i. R = 17'. seara . .m.Algocalmin f.11. R = 16' . 1f la 12 ore 12 i.tranzit de gaze basent 25.I la nevoie .1 la 6 .TD = 36. 2 mil la 12 ore i.11. la nevoie . P = 84'.afebrila .tranzit de gaze si materii fecale reluat .stare generala buna .Profenid f.II.m.Diazepam tb. P = 82' . .TA = 110/70 mmHg. . 2 mil la 12 ore i.II.pansament curat .2007 .abdomen suplu .Gentamicina f.5 0C .m. 3 ml ore .Penicilina 4 mil.II.stare generala buna . i.1 i.II. TS = 36.i.abdomen suplu.Penicilina 4 mil.Gentamicina f.m.

pâine prajita. compoturi. afumaturi.2 0C.stare generala buna . Alimente interzise: fasole. salate. TS = 36.9 0C . apa gazoasa. iaurt.2007 .ceai. 1 seara . Micul dejun Regimul alimentar . brânza de vaci.11. sucuri conservate. ciorbe. TS = 36. alcool. carne de pasare. Data 20.TA = 110/70 mmHg.Diazepam tb.TA = 110/60 mmHg. margarina .TD = 36.I.11.4 0C nevoie . supe. P = 85'. mobil cu respiratia .2007 Medic Succesiunea meselor R. varza. condimente. R = 18' . cafea.Diazepam tb.2 0C. R = 16' . P = 84'. 1 seara FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte.TD = 36.abdomen suplu.plaga operatorie în curs de cicatrizare 27. mazare. sucuri de fructe.afebrila . peste alb. mezeluri.tranzit de gaze si materii fecale prezent . vita.pansament curat . legume fierte.prezent .

I. ceai . ou moale.I.Supliment Prânz Cina 21. pilaf cu carne de pasare .pâine prajita.ceai .supa de legume . sote de legume cu piept de pui . ceai Data 25.biscuiti.11.11.un borcan de iaurt cu biscuiti .I.1500 ml . unt. Mic dejun Supliment Regimul alimentar .iaurt . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22. ceai .2007 R.2007 R.supa de legume.I.pâine prajita. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina .compot de prune .ceai .supa de legume .I.supa de zarzavat cu crutoane.2007 Medic Succesiunea meselor R.1500 ml pregatire operatorie . ceai 1500 ml .2007 R.ceai.un pahar cu lapte .mamaliga cu brânza de vaci si smântâna. Mic dejun Supliment Prânz 23.2007 R. ceai .Regim hidro-zaharat. brânza de vaci.un pahar de lapte batut .11.11.11. Cina Mic dejun Prânz 24. pâine . margarina.

pâine prajita. pe organele genitale ale femeii • permite prelevarea unei urini în conditii sterile în vederea obtinerii unei uroculturi corecte În scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor în vezica: • antiseptice • antibiotice • chimioterapeutice . paste cu sos de rosii cu piept de pasare . Mic dejun Supliment Prânz Cina . gem.pâine prajita.Prânz Cina 26.ciorba de legume. lapte .I.compot de mere . uretra.ciorba de vacuta. ceai FIsĂ TEHNICĂ SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI) Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.legume fierte.budinca de macaroane cu brânza de vaci.11. introdusa în meat. fasole verde cu carne de vita .2007 R. în retentie acuta de urina • interventie chirurgicala în micul bazin. ceai . Indicatii: .

sonda vezicala Foley.Contraindicatii: • infectii acute ale uretrei • ruptura traumatica a uretrei • stricturi ureterale.recipient pentru colectarea urinei .i se solicita pacientului participarea Pregatirea psihica Pregatirea fizica a pacientei OBIECTIVE Tehnica TIMPI DE EXECUŢIE .eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura . OBIECTIVE Pregatirea materialului necesar TIMPI DE EXECUŢIE .se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal.asistenta se spala pe mâini cu apa si . sterila .000) .se acopera bolnavul cu o patura . explicându-i importanta tehnicii .manusi sterile .se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea .sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril . cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie .solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.solutie de cloramina .ulei de vasilina.se anunta pacienta. parafina .

se aseaza în partea dreapta a pacientei. varsaturi apoase . dezinfecteaza meatul urinar .matinale . cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar.C. se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat .când sonda a ajuns în vezica.hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca . cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu. datorita manevrelor brutale .sterge meatul cu o compresa uscata. Motivele internarii sunt: -greturi.sonda nu progreseaza.solutie de continuitate a vezicii.frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata .sapun.2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta. îsi pune manusi sterile propriu .zisa .la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis . daca nu este corespunzatoare Incidente accidente Accidente Incidente CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta N. vine urina sub presiune .11. sex feminin se interneaza pe data de 20. se dezinfecteaza cu alcool iodat. de 40 ani.

Examenul clinic general evidentiaza: Î = 1. U.articular = integru. Aparat cardiovascular .=07. AV = 80'.M. G = 62 kg.-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica -dureri colicative în fosa iliaca dreapta -lipotimie.2007.2007.64 m. Antecedentele personale. R=18'. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica. evidentiaza ca pacienta a avut o nastere. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. .11.torace normal conformat. cu ciclu regulat. TA = 110/70 mmHg. varsaturi apoase matinale. pe data de 07.10.zgomote cardiace ritmice. Sistem osteo .= 13 ani. Cj=2. greturi.M. Tegumente si mucoase palide. Aparat respirator . Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P.M. soc apexian în spatiul V intercostal stâng.Medicul specialist opineaza pentru internare . dureri colicative în fosa iliaca dreapta. Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U. pe linia medioclaviculara.dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie. Av=0.

Tranzit prezent. = negativ. V. = 12.= 25 U/L.5. TA = se mentine 110/60 mmHg. A. Fibrinogen = 862 mg %. Creatinina = 6mg/dl. la nevoie.R.i. analgetice: Profenid f.1000 ml. urina calra pe sonda Foley. Diureza pe 24 ore .P. T = 36 0C. P = 86'. Starea generala este buna. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil.T.i.L. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar. R. Uree = 23.R.O. 2 mil la 12 ore i.v.4.T. Splina. = 20.O. R = 17'. Pe data de 20.prezente. .2007 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta.Aparat digestiv .6 mg/dl.II.11.II. = 21 U/L. La 48 ore se suptima drenajul urinar.T. si antiemetice: Cerucal 1 f.F. T.0 %. Se recolteaza: HGB = 11. A. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I. si Gentamicina f. Mictiuni frecvente.T.G. sensibil în fosa iliaca dreapta. ficat în limite normale. Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% . Glucoza = 107 mg/dl.G. apetit pastrat. ser fiziologic 500 ml.m.P.m. = pulmon normal ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. Aparat urinar .2000 ml.O. T.T.. = 96 %. .D. Se investigheaza paraclinic: M.P.abdomen suplu.loje renale libere. P. 1f la 12 ore i.m.

4 CONCLUZII GENERALE : se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara cavitatii uterine. -fecundatia in afara trompei.Pansament curat. dezvoltare a oului poate crea Definitie:--Sarcina ectopica Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare.precum si orice factor care impiedica procesul de migrare. Plaga operatorie fara semne de inflamtie.a fecundatiei sau procesului de premisele unei nidatii ectopice. Se scot firele la 6 zile.avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacienta-asistenta -pregateste fizic si psihic pacienta -explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor -pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii -asigura microclimatul in salon -pregateste produsele biologice si le trimite la laborator . se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala.l si pacientul.obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. Pacientei i se recomanda: -evitarea eforturilor fizice -concediu medical 2 saptamâni -control la medicul specialist la 10 zile -repaus sexual 30 zile. în curs de cicatrizare. Participarea asistentei la interventii: -examinarea clinica a bolnavului -ajuta medicu. abdomen suplu. Cap. -in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze locale.

dupa ce in prealabil le eticheteaza -administreaza tratamentul medical la indicatia medicului -schimba si dezinfecteaza pansamentele -scoate firele de la operatie -instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util -nefavorabila -daca se ajunge la hemoragie interna Educatia sanitara in sectia de ginecologie: Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent. sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie . sa pregateasca pacienta pentru reântoarcerea acasa. Cu pacienta.igiena individuala.prevenirea bolilor venerice: lues. favorabil muncii de educatie sanitara. gonoree .prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV.planificarea sarcinii .prevenirea sarcinilor nedorite . sexuala .la domiciliu.evolutia normala a sarcinii . Hepatita B. Importanta educatiei sanitare consta în sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile. SIDA.-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator . Asistenta medicala educa despre: . asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va îngriji postoperator .

continuat acasa cel putin 21 de zile. pansament. igiena sexuala. . controlul medical la specialist la 21 de zile.

Editura Stiintifica.1997 11) VUZITAS GHEORGHE.BOLI INFECTIOASE.Societatea Stiintifica & Tehnica.1996 14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului.Manual de anestezie si terapie intensiva .1 judetean Timisoara.vol.1996 10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului.Bucuresti.1980 7) SCHENK ELISABETH.Editura Viata Medicala Romaneasca.Editura INFO -TEAM..Bucuresti.Editions du Renouveau Pedagogique Inc.1971 2) GROZA E.Editura Viata Medicala Romaneasca.Bibliografie : 1) GAVRILA I.Editura Didactica si Pedagogica.1989 4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie..-Manual de medicina interna.Spital clinic nr.BOLI INFECTIOASE 1971.1987 13) BORUNDEL C.Bucuresti.1971 3) VOICULESCU M.vol II.Editura Medicala.Elemente practice de reanimare.Editura AII.BOLI INFECTIOASE.IONESCU R .I si II.Editura Medicala. 5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie.Bucuresti.Compediude medicina interna.1996 12) MOGOSEANU AUREL . SRAUSS NOSSE ELISABETH Nursingul medico-chirurgical 8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing.1993 6) RADU NICOLAE .diagnostica si tratament.Editura medicala.Bucuresti.Editura Corint.Editura Medicala.Bucuresti .coordonator .Neurologie si psihiatrie.ANGHELESCU AURELIA ..editia III.Editura Viata Medicala Romaneasca.1996 9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti medicali.1994 16) DUNN C DAVID -Chirurgie .1976 .1996 15) DOMNISORU LEONARD .

.Editura Didactica si Pedagogica.Breviar de obstetrica si ginecologie.1995 28) FILIPESCU I.COVIC MARIA -Terapie medicala.Manual ptr liceele sanitare.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti medicali.Ed.Iasi 1993 25) STANCIU LUCA.Vademecum de urgente medicale. NITESCU-Obstetrica si ginecologie.Ed..DANCIU I.-Ghid clinic.Editura Symposion.BRAUN J.Semiologie clinica medicala.1961 21) CARMACIU R.Bucuresti 1983 22) BURCHI P. Editura Medicala. VALERIU BISTRICEANU.1979 20) CIUCA Dr.Dr.Editura Medicala.TORSAN LELIA Anatomia si fiziologia omului. TH.COMAN Dr.-Ginecologie.RENZ U.1994 30)VARTEJ P..Bucuresti. ORADEAN L.Editura Didactica si Pedagogica.CERNAZEANU P.Ed.17) POPA GEORGE .Manual ptr scoli sanitare si postliceale.-Anatomia si fiziologia omului ..Bucuresti.NANU D.-Obstetrica fiziologica si patologica..1979 19) MIHAILESCU MIHAI ....1969 23) MOLDOVAN TIBERIU .Bucuresti 2001 27) A..-Obstetrica.1993 24) UNGUREANU GABRIEL. Medicala.MOANGA MARIAN -Policlinica medicala.Stiintifica si Tehnica.1972 29)MOGA M. ROXANA MARIA ALBU.Chirurgie pentru cadre medii.Editura Medicala.MATES V.Dr..Editura Medicala ...R.1994 .SAMANCHI L. Didactica si Pedagogica.Ed. Stiintifica si Tehnica.Editura Medicala.A.E ditura Didactica si Pedagogica ..NEDELCU AL..NANU D.Ed All.1996 31)V .Bucuresti. MIOARA MINCU -coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul.NICULESCU C.1976 18) SHAFFLER A .1983 26) Dr.. CRISTEA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful