Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia cultural umanitara "HENRI COANDA" filiala Constanta sCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI

COANDA"CONSTANTA

PROIECT
EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CONSTANTA 2008

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia Cultural Umanitara "HENRI COANDA"filiala Constanta SCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI COANDA" CONSTANTA

PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL :

SARCINA ECTOPICA CONSTANTA 2008 CUPRINS: PARTEA I -Partea generala Cap 1-Introducere Cap 2-Organele genitale feminine 2.1-Structura ovarului

2.2-Tubele uterine 2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine 2.4-Uterul 2.4.1-Conformatia exterioara 2.4.2-Situatia si directia uterului 2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului 2.4.4-Raporturile uterului 2.4.5-Conformatia interioara 2.4.6-Structura uterului 2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica) 3.1-Definitie 3.2-Variatii anatomice 3.3-Fiziologie

3.4-Etiopatologie 3.5-Fiziopatologie 3.6-Evolutia sarcinii ectopice 3.7-Simptomatologie 3.8-Forme rare de sarcina ectopica PARTEA II-Partea speciala STUDII DE CAZ Cap 1-Studiu de caz I Cap 2-Studiu de caz II Cap 3-Studiu de caz III Cap 4-Concluzii generale Cap 5-Bibliografie

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme

Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "oafter morning . nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. Astfel. incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19"° din totalul de sarcini[9].ginecologice. Pantelimon"ン.1 INTRODUCERE Ruxandra Stanculescu Universitatea de Medicina si Farmacie "oCarol Davila"ン Departamentul Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic "Sf. PARTEA I. Acest review cumuleaza datele din literatura actuala. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice.alegand pentru lucrarea mea de diploma "SARCINA ECTOPICA". depistarea precoce ramane o provocare pentru medici. examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. Bucuresti Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. Introducere Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii. in ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate.Fiind si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si mai mult cunostintele in domeniul ginecologic.PARTEA GENERALA Cap. in ultimii 10 ani.Ideea mi-a venit vazand foarte multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic. ecografice.

diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol 15515h723p escentei. alaturi de dozarea valorii de progesteron. semne clinice ce survin la o femeie fertila cu amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani. me nometroragia. ecografia endovaginala. Cu cat localizarea sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator localizarii an gulare. .Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. evo lutia sarcinii ectopice este mai scurta. Ruperea sal pingei intracapsular conduce la formarea hema tocelului pelvin. Aspectele de scrise sunt des intalnite in practica curenta. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere. Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta. examenul clinic ginecologic. incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in curs de dezvoltare. interstitiale sau ist mice. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie. Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit.pills"ン. Anamneza amanuntita. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG. iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia semnelor de inun datie peritoneala. lipo timia. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6].

. acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata. peritoneale con duce la intarzierea terapiei adjuvante cu methotrexat. ceea ce determina cresterea morbiditatii in caz de tumoare gestationala trofoblastica[1. mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. cornuale. fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul de sarcina ectopica. ridicand suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza prin degenerescenta tro foblastica. 12]. Examenul anatomopatologic este obligatoriu. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei localizarii ectopice tubare. uneori. Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic. disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama. Astfel.Totusi. respectiv sarcina ectopica mo lara. iar din punct de vedere cli nic.

prin secretia hormonilor sexuali. ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine. care împreuna formeaza vulva. dar care totodata este si organul copulatiei. În ovare se produc ovulele. unde se produce fertilizarea. Forma.Cap. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter. În afara de acest rol. organul prin care fatul este expulzat la nastere. uterul si vagina constituie caile genitale. el are forma unui ovoid putin turtit. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. Dupa uter umeaza vagina. Tubele uterine. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe. Este dispus cu axul mare vertical si i . Acestea sunt conduse în tubele uterine. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului.ovulele. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne.2.ORGANELE GENITALE FEMININE Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . organul principal al gestatiei. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni.

Pot exista ovare supranumerate. Dupa menopauza capata o consistenta dura. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. Culoare. 3 cm latime. Numarul ovarelor. fibroasa. unele lineare altele neregulate. la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. La femeia adulta. . Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. roz palid la fetita. Culoarea. În mod normal sunt doua. consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii. dupa cum poate lipsi un ovar. dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. doua extremitati (tubarasi uterina). aspectul. Ovarul este albicios la nou nascuta. 1 cm grosime. suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv. doua margini (libera si mezovariana). Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat.se descriu: doua fete (mediala si laterala). cicatrici. Dupa menopauza devine albicios cenusiu. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica.

ligamentul tuboovarian si 4.relativ . 3.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian . Mijloacele de fixare. Ligamentul pleaca din fosa iliaca.mezovarianul. coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului. 2.Ligamentul suspensor.ligamentul propriu al ovarului. alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. Este o formatiune fibro-musculara.prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1. El este alipit de peretele lateral al excavatiei.ligamentul suspensor. ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul. patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. sub bifurcatia arterei iliace comune. 2. 1. Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin. Situatie. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte.este un cordon fibro-muscular situat în aripioara . El e fixat . adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. În perioada preovulatorie.Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g.

3. cu cecul si apendicele vermiform în dreapta. 3. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul. 4. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. . prin care ovarul este suspendat de acesta. 2. RAPORTURI 1. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. apoi cu colonul sigmoidian în stânga.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. Este o formatiune scurta. 4. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul .pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.posterioara a ligamentului larg. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire.

Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie. . Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu.1 STRUCTURA OVARULUI Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. 1. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. si sunt organe pereche. 3. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.5. corticala. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului. 2. 6. medulara si alta periferica. 2.Epiteliul este simplu. sub care se gaseste un învelis conjuctiv.

evolutia folocului ovarian este încheiata. . unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. extrem de bogat în celule. corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul. Forma initiala o constituie foliculii primordiali. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben. pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei.Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali. dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii. Dupa ovulatie. Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina. care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini.

care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian.corpul albicans.Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice. ovulatia se produce în ziua a 14-a. 3)tunica interna si 4)tunica externa. sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. Folicului matur. formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori. Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni. Raportate la un ciclu menstrual. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar. iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa. Celulele . constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25. care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial . succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a. tertiar. dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala. periodice. 2)membrana bazala foliculara.

2. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual. Progesteronul este secretat de corpul galben. necesari pentru echilibrul hormonal. Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu. În treimea sa laterala se petrece . se dispun radiar si constituie coroana radiata. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici. LH. 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii. 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal.foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. Tubele au un rol important în captarea ovulului. apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. înalte.2 TUBELE UTERINE Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare. sau ICSH si LTH). împiedicând ovulatia.

istmul si 4. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina. 1. 4. Mijloace de fixare.portiunea ampulara.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm.portiunea uterina. 3. Situatie. Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm). 2. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul.fecundatia. O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.Istmul patrunde în cornul uterului.portiunile tubei. 3.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei. 2. Forma .infundibilul. Tuba are o lungime de 10-12 cm. între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a .Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei. ea prezinta 4 segmente: 1. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru.

musculara si mucoasa.ligamentelor largi. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea laterala. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei. mijlocie. Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos. STRUCTURA Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa. longitudinala. Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar. . La interior. b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. a)Tunica seroasa . interioara. care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala. c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. Conformatie interioara. tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina.provine din ligamentul larg. circulara. longitudinala.

Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele. iar a tubei artera uterina. Artera primara a ovarului este artera ovariana. . 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala. perpendiculare la tuba.3 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A TUBEI UTERINE Artere. având un caracter terminal.2. Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice. Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana. coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana.

pentru vasele sanguine. Venele ovarului plecate din retele capilare. provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. la marginea anterioara a ovarului.Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter. pentru fasciculele musculare. pentru ovar. vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala. În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic. Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului. pentru foliculi. senzitive. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. De la nivelul tubei. În fosa iliaca se unesc întrun trunchi unic. iar în dreapta direct în vena cava inferioara. motorii. se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. . limfaticele coboara în mezosapinge si apoi. iar lateral se uneste cu venele ovarului. formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos. ajung în hilul organului.

2. mai voluminoasa. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. b)Corpul uterului are un aspect conoid. si alta inferioara numita col.4. ei urmeaza traiectul vaselor. a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular. caruia îi descriem: doua fete.1 CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ Forma. Este un organ median nepereche. 2. turtit antero-posterior. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala. în care se dezvolta oul.4 UTERUL Uterul este un organ musculos. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. fundul. si doua unghiuri tubare. numita corp. doua margini. În partea sa mijlocie. având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. cavitar. uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm. Marginile. care-l împarte în doua portiuni: una superioara. dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la . la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui.Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior.

Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. iar suprafata e neregulata. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. care împarte colul în doua buze. usor bombat la mijloc. portiunea vaginala are forma tronconica. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm. punctiform de forma unei depresiuni transversale. La multipare colul devine tot mai voluminos. latimea la nivelul fundului. una anterioara si alta posterioara. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. . are suprafata neteda si regulata. grosimea de 2 cm. grosimea de 3 cm. convex bombat în sus la femeia adulta. nulipare sau multipare. de 4 cm. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. Dimensiunile uterului la femeia adulta. cilindric. latimea de 5 cm. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col.insertia vaginei pe colul uterin. lata de 4-6 mm. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm.multipare. îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica. La virgine are un aspect rotunjit. unite prin doua comisuri laterale. Colul uterin are forma cilindrica.

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic. Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr). Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

2.4.2 SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI
Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În cazurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior. Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie. Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. 1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata

posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. 1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior. Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini. Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale. Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal. iar grosimea de 47 mm. Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului. iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene. Marginea superioara. . Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm.Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin. prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase. strabate ligamentul larg. este libera. Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian. în care se gaseste tuba uterina. care pleaca de la unghiul tubar al uterului. 3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche. MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate.

2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene.4.1)Aderentele la vezica si la rect. întinse de la sacru pâna la oase pubiene. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal. nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul. Fundul uterului. .dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine. Au o directie sagitala. Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei.dreapta si stânga . Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale. acoperit de peritoneu.4 RAPOTURILE UTERULUI Fata vezicala (anterioara). cu toate ca nici muschii. acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare. 3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene. Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal. 2. situat sub fundul de sac vezicouterin. vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian. Marginile laterale . organizate pe traiectul vaselor hipogastrice.

. Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. 2. Are urmatoarele raporturi: Fata anterioara cu vezica.Raporturile colului.4. Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine. Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara.5 CONFORMAŢIA INTERIOARĂ În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior. fornixul vaginei sau domul vaginal. Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina. prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala. care ocupa atât corpul cât si colul uterin. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala.

unul anterior si altul posterior. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. aplicati unul pe celalalt. Canalul cervical e limitat de doi pereti . Dintre cele trei margini.anterior si posterior . Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. 2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. Orificiul interior conduce în canalul cervical. Fiecare perete prezinta un rafeu median. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina. una e superioara si doua laterale. orificiul extern se deschide în vagina. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor.1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara.plani. netezi. . cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice. Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti .

6 STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate. În lipsa nidatiei. Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. 2)Tunica mucoasa sau endometrul. 2.foliculina.stratul subseros. este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul. musculara si mucoasa. 1)Tunica seroasa sau perimetrul. progesteron . fara interpunerea unei submucoase. Mucoasa cavitatii uterine este neteda.Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun. adera strâns la miometru. are o culoare rozrosiatica. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv . dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv. Sub influenta hormonilor ovarieni . stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de .mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului.4. e foarte aderenta la miometru si friabila. contine si numeroase vase sanguine.

Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. Epiteliul este simplu. Glandele colului secreta un mucus gros. Din stratul profund sau bazal. brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. cu numeroase celule mucipare. usor alcalin. necheratinizata.este de tip pavimentos. Mucoasa potiunii vaginale . in care se gasesc fundurile glandelor uterine.sângelui. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala. La nivelul ostiului uterin. . format din celule ramificate. se elimina sub forma menstruatiei. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. se face regenerarea endometrului. Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. Dupa aceasta începe un nou ciclu. stratificata. mucoasa glandulara endocervicala este net. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala.

la nivelul fosei ovariene. Ea naste din artera iliaca interna. situate în stratul plexiform al miometrului. în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei. Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna. Artera uterina e groasa. . iar în stânga în renala. musculara si seroasa.2. care se varsa în vena epigastrica inferioara. Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund. în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. care se deschide în dreapta în cava inferioara. de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala.7 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI Arterele.4.

2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale. . între segmentele VIXII. Caile aferente sau motoare. simpatica si parasimpatica. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: 1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin.Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa.

.

.

Tubara: -istmica. 2. incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului.în cornul uterului malformat. . ovariana. În limbajul curent însa. ampulara. cu referire la nidatia în afara endometrului. heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles.3 -SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ) 3. Localizarea tubara poate fi pavilionara. Mai mult decât atât. 3.Cap. interstitiala si bilaterala. sarcina extrauterina. Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga. intramurala si cervicala. suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine. pavilionara. Uterina: cornuala . tubara. Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii: 1. lovalizarea frecventa în trompa. ectopica. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala.2 VARIAŢII ANATOMICE Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala.1 DEFINIŢIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine.

intramurala. 4. 3. abdomino-ovariana.nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara. Abdominala: primara. Cervicala. Ovariana: intrafoliculara.3 FIZIOLOGIE . 8. în saculatie uterina. secundara. 5. Sarcina concomitenta intra si extra uterina. în cornul rudimentar. Intraligamentara. tubo-ovariana. in spatiul vezicovaginal si pe colul restant. 6.- angulara . 3. 7. extrafoluculara. în diverticului uterin.

3.În conditii normale ovului omolateral este fecundat în treimea externa a trompei.4 ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica. Sârbu): oul sa fie de dimensiuni normale. echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie în limite fiziologice. kinetica tubara sa fie normala. Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal. lumenul trompei sa fie liber. Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza înca neconfirmata (Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla. oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge în 5-6 zile. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei. trebuie îndeplinite câteva conditii fiziologice (P. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. dinamica. . are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein). Fecundatia în afara trompei. biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice. precum si orice factor care împiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili. timp în care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. sarcina fiind initial extrauterina.

Întârzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%) constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice. salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare. endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%) tuberculoza tubara - în cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu sarcina normala malformatiile tubare - stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.

-

plastiile tubare - trautismul operator asociat leziunilor initiale spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) - prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frânare a estrogenilor. Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice (tubare) asocierea a trei factori: ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

-

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) în trompa a oului înca liber în cavitatea uterina de catre refluxul tubar al sângelui menstrual.

Daca rolul ovulatiei întârzie si al perturbarilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter în trompa pare neverosimil în contextul datelor actuale de fiziologie (D. Alessandrescu). 3.5 FIZIOPATOLOGIA Nidarea oului se poate face în diferite portiuni ale trompei: pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau între planurile mucoasei. Oul nu ramâne la suprafata, ci patrunde prin epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar. Vasele materne se deschid, formând kacuri materne mai mult sau mai putin dezvolate. Sângele poate patrunde în interiorul trofoblastului sau între acesta si tesutul adiacent. Când implantarea se face între pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede si mai usor în peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura intracapsulara) ducând la ruptura intraperitoneala sau avort tubar. Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura acesteia.

Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei, peretele tubar este îngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent sau oprit în evolutie (Mac Donald). Sângerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a placentei ramâne atasata sau se implanteaza secundar. Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta scade, are loc înmuierea istmului si a colului. Caracteristica este însa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul se transforma decidual în absenta elementelor trofoblastice. Arias - Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale în sarcina ectopica datorate actiunii gonadotrofinelor corionice. Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici, hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi întâlnite si mitoze în locuri atipice. Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare. Atipiile Alias - Stella sunt sugestive, nu însa si patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind întâlnite si în endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule trofoblastice. Sângerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza involutiei endometrului si clivajului deciduei.

Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei intraperitoneale. spre hipocondru sau umar. cu eliminarea oului în cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza hemoragica. secundar iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu. celelalte au o evolutie scurta.Durerea întâlnita în sarcina tubara este de doua feluri: -durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea oului. Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex. datorita iritatiei nervului frenic provocata de sângele din cavitatea peritoneala. fosele iliace). catre rect. Frecvent durerea are caracter de colica în punct fix (zonele anexiale.6 EVOLUŢIA SARCINII ECTOPICE Sarcina tubara Localizarea ampulara. În hematocelul retrouterin. Din acest moment evolutia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulara). în care tabloul clinic este dominat de dureri. Exceptând cazurile foarte rare când o sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pâna în trim. Daca oul .2 sau chiar pâna la termen. Conflictul dintre cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx). însotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale. frecvent înalta. 3. iradierea poate fi posterioara. -durerea iridiata.

I. Rareori sarcina poate fi avortata în cavitatea uterina. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala. Datorita faptului ca în aceasta situatie sarcina este înconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga decât în celelalte localizari ruptura survenind de regula în lunile 3-4. urmata de dilacerari ale miometrului. Ruptura survine de obicei între saptamânile 8 si 12. Localizarea interstitiala. Datorita vascularizatiei bogate din artera uterina si ovariana. Frecvent survine avortul tubar. uterina mai rar în ligamentul larg.moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind posibile vindecari spontane prin liza în timp al oului si repermeabilizarea în timp a trompei. Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara. De . În unele cazuri implantarea secundara a placentei în cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de sarcina ectopice tuboovariana sau tubo-abdominala. Ruptura survine de regula în localizarile ampulare între saptamânile 8 si 12 iar cazurile în care continua sa se dezvolte sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de conceptie. Sarcina cervicala Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia sarcinii decât în cazuri exceptionale în trim. Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a trompei în aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. rupturile din aceasta zona au caracter local (Mac Donald). II sau III.

când placenta evolueaza spre hil sau organele vecine.II sau la termen. rect. ruptura în cavitatea peritoneala. Oprita în evolutie se poate transforma uneori în "adipocere" sau lithopedion iar în caz de suprainfectie poate duce la abces peritoneal. în majoritatea cazurilor cu malformatii sau cu potential scazut de vioabilitate. Sarcina ovariana Sarcina ovariana ajunge foarte rar în trim. intestinul subtire. Sarcina abdominala În cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre trim. Exceptional se poate transforma în lithopedion (Giles si Lockier). vezica. Uneori vilozitatile coriale pot sa patrunda în baza ligamentului larg (I. ficat sau splina.10 saptamâni ca urmare a rupturii în canalul cervical în interiorul vaginului sau în baza ligamentului larg cu aparitia hemetomului retrioperitoneal. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului. Majoritatea cazurilor se conplica în primul trim.regula accidentul hemoragic apare 8 . Sarcina combinata (dubla) .III.) iar alteori sarcina se poate opri în evolutie. Din sarcinile ajunse pâna la trim. în spatiul retroperitoneal sau în organele cavitare: sigmoid. Safta si colab. Cernea) si 60 zile (O.II 50% evolueaza spre termen iar jumatate din ele cu feti vii. De regula survine ruptura între 10 (M.

trebuie considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului. . sângerare vaginala. Sângerarea vaginala apare dupa câteva zile de întârziere si este adesea confundata cu menstruatia. nu totdeauna simultan. Rareori se elimina spontan mulajul caducei uterine. nastere prematura sau la termen. Sângerarea vaginala este de obicei redusa. Semn clasic. Sarcina tubara Sarcina tubara nerupta (în evolutie). Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii anormale a oului. Durerea are caracter de colica. nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri.7 SIMPTOMATOLOGIE Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive. Niciodata ambele sarcini nu vor evolua spre termen (Benson). tulburari menstruale. În situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre ruptura sau avort. mai rar sânge cu caracter menstrual. elementul cel mai important este suspiciunea. de obicei în punct fix. de culoare sepia. iar toate cazurile cu triada: durere abdominala. 3. sau ca drojdia de cafea. Amenoreea.În caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort. predominant în fosele iliace.

Punctia vaginala efectuata în fundul de sac Douglas poate extraje sânge lacat. dureroasa. uneori pulsatila. Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata. . si a pulsului în pozitie sezânda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei înaintea aparitiei socului. de consistenta elastica. Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de gestatie. Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie.A. "tipatul Douglasului" evidentiaza acumularea sângelui la acest nivel. Masurarea T. negricios si cu microcheaguri. cresterea ei evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia. Uterul este dureros la mobilizare. incoagulabil (semn de sângerare recenta) sau poate sa se coaguleze în eprubeta (în sarcinile în evolutie). în tensiune. importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. dar poate sa ramâna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut loc. În acest caz se poate recurge la punctia directa în formatiunea latero . Sensibilitatea fundului de sac posterior. Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37 grade în sarcinile în evolutie. Leucocitoza este în majoritatea cazurilor normala. ca urmarea impregnarii progesteronice. Examene paraclinice. confirmata de tabloul hematologic. Uneori sângele poate sa fie rosu.Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pâna la aparitia accidentului hemoragic. reprezinta un element important în diagnosticul diferential cu procesele acute anexiale.uterina sau în zona de maxima împastare anexiala. Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate în fosa iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare.

Celioscopia sau culdoscopia ramâne metoda de diagnostic cea mai precisa în cazurile dubioase.Stella.salpingografia poate sa constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcina tubara: absenta opacificarii trompei gravidei. Reactiile biologice de sarcina pot fi pozitive în jumatate din cazuri. umplerea partiala a trompei. imaginea radiologica a oului. Reactia de sarcina.ceea ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas sangvin). cea negativa nu îl poate însa exclude. - imaginea de "mlastina" datorita patrunderii substantei radioopacee în interiorul oului. Vizualizarea aparatului genital . Histero . imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila în confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze însa sediul ei. Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din cazuri poate sa constate prezenta fenomenului Alias . umplerea neregulata a trompei. imaginea neuniforma sau în miez de pâine. slab pozitive sau negative în caz de ou mort. Punctia pozitiva confirma diagnosticul. atunci când elementele de diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice.

Ecografia.38 grade). diagnosticul poate fi pus prin excludere în prezenta formatiunii laterouterine si a absentei ecourilor embrionare si a sacului ovular în cavitatea uterina. În absenta individualizarii acestuia. Alteori hematocelul se constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P. Laparotomia exploratorie minima este utila în absenta celioscopiei. Uneori hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza. . Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din sarcina tubara nerupta dar mai accentuata. paloare. uneori subicter ca urmare a rezorbtiei sângelui. Utilizând ecografia în modul B se poate evidentia prezenta formatiunii extrauterine.intern stabileste în majoritatea covârsitoare a cazurilor diagnosticul. tulburari urinare (polakiurie. se coaguleaza formând o masa cu aspect pseudotumoral. disurie) si de tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). Sârbu). durerea diminua sau chiar dispare (Mondor). bolnava este subfebrila sau chiar febrila (37. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii tubare. Sângele se acumuleaza frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul trompei bolnave. La aceasta se aduga o stare de oboseala persistenta si inexplicabila. Se formeaza ca urmare a unei sângerari unice (mai rar) sau repetate (fisura sau prin pavilion) în cavitatea peritoneala. Hematocelul. Diagnosticul devine pozitiv atunci când sacul ovular si ecourile embrionare se situeaza în afara cavitatii uterine.5 .

Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative. uterul greu delimitabil sau împins sub peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale. reticulocitoza uneori crescuta. amilazemia poate fi crescuta. colul nemodificat ascensionat sub simfiza. -hematologic: anemie progresiva. La examenul genital. hematina poate fi determinata spectrofotometric. sensibil. leucocitoza crescuta în suprainfectii.Hematocelul retrouterin: abdomen plat. Tactul vaginal confirma prezenta masei tumorale. Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat. discreta sensibilizare la palparea hipogastrului. iar punctia vaginala confirma diagnosticul. -urinar: urobilnogen crescut. La palpare prezenta unei mase remitente într-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste în dimensiune la examinari repetate. uterul este deplasat de partea opusa. suplu uneori sensibil. iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune. porfirinurie prezenta. De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi întâlnit si în chistul ovarian torsionat. bilirubina poate fi crescuta în hematocelele vechi. Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine "sonotransparente" iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (sânge lactat si cheaguri). Evolutia hematocelului se poate face în mai multe directii: . Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus. uneori cu senzatie de "zapada" cu limite imprecise care bombeaza prin fundul de sac posterior sensibil la presiune. Tactul rectal confirma prezenta masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei.

Diagnostic diferential: -hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina fixa. fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat în Douglas. flegmon de ligament larg. Sârbu). endometiroza peritoneala -hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu evolutie pelvi-abdominala. deoarece angajeaza prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este încadrata printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P. abces tubo-ovarian) sau abdominale (apendicular. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea mai grava a unei sarcini extrauterine tubare. când este vorba de o localizare istmica sau interstitiala necunoscuta. Poate sa survina: -neasteptat. abdominale sau pelviene -erodarea si deschiderea în intestinul subtire sau colon cu aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale). perisigmoidian). -în perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de sarcina ectopica (ruptura tubara).-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese aderentiale (rar) -continuarea sângerarii lente sau brutale cu aparitia inundatiei peritoneale -suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii supurate. Inundatia peritoneala. -hematocel infectat: procese supurative pelviene (piosalpinx. .

extragând sânge rosu proaspat. Frecventa este cuprinsa între 0. Georgescu) respiratie rapida si superficiala. cu varietatile juxtafoliculara.5 (D. . Punctia vaginala confirma diagnosticul.8 FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA Sarcina ovariana. între folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata interna a capsului ovariene).7 . diagnosticul de inundatie peritoneala poate fi formulat (Bronstein). În prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei interne si "tipatul Douglasului". lizereu peribucal (M. în jurul ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee (semnul Cullen). Alessandrescu) si 0.-agravând un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar). agravate de ortostatism. Reprezinta o varietate surprinzatoare a nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru. Din punctul de vedere al clasificarii se împarte în: sarcina ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana secundara extrafoliculara (superficiala. lipitomii repetate.1% (Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine. Anamneza de multe ori dificila în aceasta situatie poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale în ultima perioada de timp. incoagulabil. buze violete. transpiratii reci. În inundatiile masive. urmata de lipotime si semnele hemoragiei intraperitoneale: paloare intensa. Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie în plina sanatate aparenta cu durere sincopala "în pumnal" în una din fosele iliace. 3.

placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie. Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe. uneori metroragii). iar fatul poate fi expulzat în organele cavitare (vezica. Ungureanu): -trompa omolaterala intacta si separata de ovar. eventual celioscopia poate furniza elemente în plus.0. splina. Diagnosticul diferential se face numai intraoperator.7 din aceasta (D. Oul se dezvolta în cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii.5 . Evolutia este în cele mai multe cazuri dureroasa. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine în general reprezentând 0. Siptomatologia este neclara si frusta. Alessandrescu). diaree. Fatul nefiind protejat de peretele uterin. intestin.Simptomatologia este comuna sarcinii tubare. Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. este adesea malformat si în majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea în "adipocere". dureri ebdominale difuze. Placenta se poate insera pe mezouri. pe baza criteriilor stabilite de Spielberg în 1978 (citat de O. flatulenta. cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv. ficat. Sarcina abdominala. -chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. diagnosticul sarcinii abdominale ramânând de multe ori o surpriza intraoperatorie. complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului în cavitatea peritoneala. În ultimul .

iar prezentatia poate uneori fi identificata în afara acestuia. . colul este deplasat în functie de pozitia prezentatiei. uneori dehiscent.situarea sacului amniotic în cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina. -H. Tactul vaginal evidentiaza colul lung. transversala) iar prezenta sus situata. dar insuficient înmuiat.G.prezentatia înalta deasupra spinelor sciatice. Examenul radiologic: -radiografia pe gol . La majoritatea cazurilor. iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica.arata marimi variabile ale cavitatii uterine.poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata în zone comune si sarcinii intrauterine.S. -histerometria . -scintigrafia placentara . -amniografia .nu este totdeauna concludenta în diagnosticul sarcinii abdominale. . Datorita accidentelor hemoragice si infectioase sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical.trimestru miscarile fetale sunt dureroase. Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational. neacomodata la strâmtoarea superioara. nemodificat. Tratamentul.prezenta fatului în afara cavitatii uterine. -arteriografia . neconcordante cu cele ale sacului gestational. -ecografia .situarea anormala a placentei si uterului.

Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului în canalul cervical. sarac în fibre musculare. Odata cu dezvoltarea sarcinii. Simptomatologie . .A.istmica. 1/16000 . datorita proceselor de dare si/sau infarctizare.S. MacDonald .) si 1/16000 (Dehalleux). Pritchard. este tumefiat. trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului. peretele cervical. iar prelungirile acestuia patrund în grosimea peretelui cervical dilacerându-l. Odata oul implantat. Evolutia sarcinii are loc de obicei în primele 2 . Ruptura poate sa survina în regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala.U. se destinde progresiv si cedeaza. dând nastere varietatii cu acelasi nume.60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce însoteste de obicei sarcina cervicala.1/18000 (Mattingly. în afara orificiului intern. violaceu. Frecventa este variabila în functie de diversi autori. neânsotite de durere.diagnostic. Atunci când sarcina se implateaza la orificiul intern.3 luni. cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei întredeschis. Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical. Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante. placentatia are loc în regiunea cervico . Colul uterin are volumul marit. Sângerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase.Sarcina cervicala. ligamentul larg). Mortalitatea se mentine înca foarte ridicata (40 . Fiziopatologie. sunt semnele cel mai frecvent întâlnite. complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului. cuprinsa între 1/1000 sarcini (Japonia). inserându-se în baza ligamentului larg.

Pop. de multe ori greu delimitabil. -placenta interna adera la peretele cervical. Raportul colsegment inferior/corp uterin este supraunitar în sarcina cervicala (D. Diagnosticul diferential se face cu avortul în doi timpi. orificiul intern este închis. . Alessandrescu). -în avortul în doi timpi sunt deschise atât orificiul intern cât si cel extern al colului. -în trimestrul II. Din punct de vedere anatomo-patologic. -absenta elementelor fetale în cavitatea uterina. în timp ce în sarcina cervicala. Petrescu). Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: -corpul uterin este mai mare în avortul în doi timpi decât în sarcina cervicala. -în avortul în doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atât în col cât si în cavitatea uterina. sau cu aspect de clepsidra. T.La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. corpul uterin este de volum normal. -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior. Rubin stabileste în 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale în zona opusa locului de implantare a placentei.

urmat de tamponament strâns.Tratament. Sarcina extrauterina tubara Fig 1 . se poate încerca evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blând. În sarcinile oprite în evolutie. În majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramâne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P. Sârbu).

Aparatul genital feminin .

a)sectiune sagitala b)organele genitale c)uterul interne cu sarcina ectopica tubara Fig 2 PARTEA II-PARTEA SPECIALA STUDII DE CAZ: Cap 1 STUDIU DE CAZ I NUMELE: C. PRENUMELE: S. .

2008 Salpingectomie partiala. INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18. • pierderi de sânge negricios pe cale vaginala.2008 DATA EXTERNĂRII: DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ‫ ٭‬Sarcina ectopica dreapta.M. . ‫ ٭‬Hemoperitoneu. CJ = 1. = 14 ani. Drenaj abdominal. N = 1. sex feminin DATA INTERNĂRII: 16. • frisoane. • dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere în loja anexiala dreapta. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .. MOTIVELE INTERNĂRII: • amenoree.VÂRSTA: 19 ani.01. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫ ٭‬Sarcina extrauterina tubara dr. P.01. ‫ ٭‬Ampula pavilionara dreapta. AV = 0. ANTECEDENTE PERSONALE: .

pierde sânge negricios prin vagin.01. Metronidazol. Indometacin.citeste presa zilnic.consumatoare de cafea.citeste carti. leaga usor prietenii cu cei din jur. statut social . = 2 decembrie 2007 Pe data de 07. mijloace de relaxare . Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.M. . ISTORICUL BOLII: U. obiceiuri alimentare . . acces la informatii . .casatorita. Face tratament ambulator: Ampicilina. citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei. se uita la TV . apendicectomie.agent vamal • mediu familial (obiceiuri cotidiene) . are multe prietene. . Gentamicina. profesie . .relatii în familie corespunzatoare.. ciclu regulat.2008 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sânge cu intermitenta. În urma cu 5 ore. ANTECEDENTE PATOLOGICE: . pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta în loja abdominala dreapta. relatii cu rudele si prietenii . ziare. ANTECEDENTE SOCIALE: .regim adecvat.

. . = 60 kg. .. = 120/70 mm Hg.palide.torace normal conformat.nepalpabil.Î = 1.integru.soc apexian în spatiul V intercostal stâng.zgomote cardiace ritmice. . . . ..T.normal reprezentat. SISTEM MUSCULO-ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO-ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: . .68 m. .A.A.ficat si splina în limite normale. APARAT DIGESTIV . VASCULAR .EXAMEN CLINIC GENERAL: .tegumente si mucoase . . APARAT C.V. . R = 18'ritmica.T = 360C.cord în limite normale. = 82'.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.apetit pastrat.tranzit intestinal prezent. . Gr. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: .

L. trenzit prezent.000mmc. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale.erit = 250/μl. Pierde sânge în cantitate redusa. 17.D. 14 div. = VSH. 3. CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: . Anexa dreapta îngrosata cât un police. .Ph. 9.. 9. = 6. .R. . = negativ. sensibila.100. V.Leu = neg.EKG = traseu electric fara modificari. 28.. se poate opera. = 170.. = HCT. . .7 L.4 L.01.glu = normal. .. WBC. abdomen suplu.000. .pro = neg.300.2008 EVOLUŢIE:  Stare generala satisfacatoare.. = Hematii= Ex. cardiologic = clinic sanatoasa. = PLT.MRF = pulmon normal.Ex. sumar urina: . afebrila.. Col întredeschis.- HGB. .

Ora 845 inductie: Endonal 350 mg. = 100/60 mm Hg.T.echilibrata. Anexa stânga nepalpabila.4/zi. APARAT URO . EXAMEN LOCAL: 16.01. Lystenon 100 mg.01.  R.A.  Anestezie generala cu I.O. . Atropina 0. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm. 17. TA = 120/70 mm Hg.01. . O2 pe masca.abdomen suplu.m.O.orientat tempo . .loje renale libere. i.lama de lichid în pelvis.Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg.5 mg. .C.cazuta în Douglas. mobil.GENITAL .2008 ECHO abdominal:  Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat. . .T.B. . 18. Fundurile de sac vaginale suple.2008 Ora 830 PREGĂTIRE PREOPERATORIE:  Operatia: Salpingectomie dreapta.N. Drenaj parietocolic drept.mictiuni fiziologice: 3 . Se recomanda ECHO abdominal. . . R.. . S.Sonda cu balonas.spatial.2008 . T.

.45. sensibila la mobilizare.O.01. ..0 6 .2008 . CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.anexa dreapta marita de volum.corp uterin discret marit de volum.0 . sensibil la mobilizare.36 ''  Mentinere: . T.2008 EXAMENE DE LABORATOR Glucoza Uree Creatinina T.zona anexiala stânga libera. afebrila.5 mg. 31 U/L.350 % 26 .120 15.P.01. T. Fibrinogen APTT 101 mg. .1. 19 U/L. pierde sânge negricios prin vagin. .EXAMEN VALVE: . 26.Stare generala buna.col închis.Se recomanda analize./dl./dl.col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa.G.5 + 0.G. .1'' Valori în lim normale 65 . DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta.V.3 15 .6 mg/dl.Fentonyl: 0. . ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ EVOLUŢIE: 16.5 + 0.50 15 . 7 mg. 492mg. % 40.65 180 .

.Se aspira secretiile si se trimite în post . .C.NaCl.operator cu recomandarea:  O2.  Mentinerea liniei venoase cu branula.  Trezire : .Glucoza 5% = 500 ml.5 mg. a diurezei. .Miofilin = 240 mg.  P. . Atropina f2. 2.Fortal = 60 mg.H.V. . = 100 mg.Pavalon : 4 mg.  Tratament. Supravegherea perfuziei.Atropina = 1 mg.Miostin = 2. Drenajul parietocolic drept.  Monitorizarea functiilor vitale. .  .MEDICAŢIE ANESTEZIE: 18.H.   Supravegherea temperaturii. . . . = 9% ..Ringer = 500 ml.01.2008 1.500 ml. Mialgin f1.

1.II = 1000 ml. Miostin f.H. extremitati uscate. 4. 10. Miofilin f. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: .01.f1. 6. calde.2008 Pacienta: B.sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta. 13.I = 500 ml.hematoperitoneu.III. f. 5. . 7.Glucoza 5% f1. Fortral fII.3. . CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru ziua de 19.NaCl. colorate. Nesdonal f1. 1..I.C. 12.. 11.S. ambele hemitorace se destind ritmic. Fentanyl f1. 8. A RESPIRA . Pavalon fI.Ringer f1.100 mg.H.I. . .I = 500ml.III. Lystenon f1.1. 9% . 9.

. frecventa pulsului P = 82 batai / minut.1000 ml.ferfuzie i. sânge. restrictie alimentara postoperatorie. A ELIMINA . T. sol. Ringer 500 ml. cavitate bucala cu dentitie completa.. tegumente colorate.cantitate 100 ml. abdomen sensibil. . . . A BEA . cu glucoza 5% . . ser fiziologic 500 ml. pierde sânge prin vagin în cantitate mica.A.. . usor meteorizat. A MÂNCA. 2. reflex de diglutitie . .prezent. apa plata. drenaj paritocolic drept . . hidratare parenterala . = 100/60 mm Hg. mucoasa bucala fara leziuni.. hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicalaconsuma ceai îndulcit. .. 3. se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta. transpiratie minima la plici.v. . frecventa respiratorie R = 18'.. mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte. . . . . compot 1500 ml.

. A TE MIsCA. schimbarile de pozitie sunt dureroase. absenta tranzitului de gaze si materii fecale. .. A TE ODIHNI . A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . sonda vezicala Foley . pacienta sta în pat în pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate. zgomot si de tratamentul administrat noaptea. somnul nu este odihnitor . 6.prezinta ochii încercanati. . 5. se plânge ca nu este odihnita . pacienta este ordonata si curata./24 ore. A TE DEZBRĂCA .se mentine aceasta pozitie timp de 2 ore. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . . 4. haine curate de acasa în culori atragatoare. temperatura ambientala este de 22 de grade C.adoarme în cursul zilei la amiaza.instalata preoperator . doarme noaptea 5 . este deranjata de lumina. . .urina clara 2000 ml. A TE ÎMBRĂCA. . 7. staturii si anotimpului. A DORMI. se schimba ori de câte ori lenjeria de corp se pateaza.6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii. pacienta solicita sa fie ajutata sa se întoarca în decubit lateral stâng si drept. cu capul într-o parte din cauza perfuziei . adaptate taliei.

prezentei drenajului abdominal si a drenajului urinar. . temperatura corpului masurata în axila: D = 366 oC. tegumente curate. 9. urechi cu pavilioane curate. . tuns scurt. îngrijite. transpiratie minima la plici. fara modificari de culoare. tegumente calde. incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta. . uscate. .. se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara. S = 372 o C. A EVITA PERICOLELE . mucoasa gingivala bucala fara leziuni. exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente si absentei tranzitului de gaze si materii fecale. par curat. anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea postoperatorie. . . . . curata. 8. colorate. . dentitoe completa. . A FI CURAT ÎNGRIJIT . fara semne de inflamatie. unghii taiate scurt. nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale. . plaga curata în curs de cicatrizare. . .

A-ŢI PRACTICA RELIGIA . simtul tactil . . A FI UTIL.pastrat. . gemete. nu poate fi utila însa celor din salon. . A TE REALIZA . ea povesteste despre copii. . având în vedere ca se afla în post operatorul imediat. anxietatea. . le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila în acest fel. . . 11. acuitate vizuala normala. 10. pacienta este de religie ortodoxa. . da date precise si descrie coerent durerea. . relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon. este agitata. profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. 12. . A COMUNICA . nu se poate deplasa singura. crede în Dumnezeu Tatal si Iisus Christos . nu are control liber asupra mediului înconjurator. se închina seara la culcare si îsi spune în gând o rugaciune si se închina. vaicareli.. nelinistita. .Fiul. acuitate auditiva normala. vorbire în ritm moderat.

are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze. . ea nu poate citi carti. .13. pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. cu toate ca si-ar dori. reviste.emisiunile de stiri. capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda. pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa. stând cu dificultate în decubit dorsal. A ÎNVĂŢA . A TE RECREEA . actualitatile de la TV o destind. 14. în schimb asculta cu placere radioul . pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa. . . . muzica. . deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala.

fiziologi -Sondaj Toalet Diure operatie c. . colabo reaza.01.2 0C.T. OPERATĂ PE DATA DE: 18.1100 1100 . Supra veghe Admi nistra rea TA.1200 1200 1300 1300 1400 1400 1500 - -Trezire Opera pe Mentina tie: masa rea Sarci de liniei na operatie venoas extrau . tita. Aneste opera suprave Adminis ala cu zie torie ghere trare de apa si genera 500 atenta Cerucal sapun la ml. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRA UTERINĂ TUBARĂ AMPULĂ PAVILIONARĂ. si salonul cu ser de post. dorsal în decub Diurez Repa usul la pat contin ua înpre una cu perfuz ia. HEMOPERITONEU. cu cei dragi (famili a).5 mg. treaza. diurezei postane chiloti .700 700 . or. toalet Toaleta a vaginala partial cu a. linie venoa sa cu branul a. Genta Întalni micina rea 1f. ina 2 milioa ne. la fel si atiei: Penicil perfu zia. vezical a za imediat. Admini stra- Repa usul la pat contin rea medic ua. halat.2008 600 .900 900 1000 1000 . . a în 10%. Drena j abdo minal 50 ml seros anghinolent . stezice curati . gheaza mm Hg.Foley în intra cu circuit perine închis. I. a ei de respirati greturil corp ei.800 800 . în Pacienta . rea analg Pacien etice ta linis Profe nid f. betadina Prean estezi e cu Mialgi n 50 mg. R. Atropi na 0. vulvo. pentru de barea pulsului sedare lenjeri operatii. -Se mai -TA = soset suprave 100/60 e.. drenajul P = 80' si Se termome Toalet trizeaza a: pacienta spalat :D= pe 36. e. i venoas condusa arteriale a Schim în sala . terina ambul a Pacient Perfuzi pavili a este e cu onara condus glucoza . Mobili sta în zarea din repau decub s la it pat. P. dinti. a: f.Plan orar a pacientei C. urina tensiuni perfuzie este clara. cu temper varsato tricou aturii si rilor curat. .I.I.S.O.

Admini stra- it lateral drept. Propra Toler nolol . iva si ser buna fiaiolo gic.1900 1900 .i.2100 2100 2200 2200 2300 2300 .m.anta 3 digest ml.2000 2000 .1800 1800 . 1500 1600 1600 1700 1700 .2400 . P=82' rea de Prozin . -TA = 100/6 0 mmH g.pansam entul Adminis trarea de O2 pe sonda endona zala. Pans amen t curat. a 500 ml de urina clara.

i.m. ala pe de Profenid Diureza P=86' regiuni: urina f1. l min f. axile. -Se Toleran suprim Toaleta ta dia vul-vara Adminis gestiva perfuzi cu trare de buna. -P = 86' Diure za 250 ml de urina clara. Pacient Abdom a agita Hidratar ta se en usor e orala: meteori plânge Schimb TA = de area -zat 100/60 sensibil dureri lenjeriei mmHg post de corp la palpare. Miscari Proale pranolo membr l. fata. m. 3 ml..I.30C. Termo metrizare: TS = 37. de Propano rivanol lol si calduta. câte 3 orala. clara 800 ml. Admini Pregatir Som Som Adminis straea panul nul tra-rea rea de cientei de de de analge. Mobiliz are. tice: algocal de Penicili-min noapte... .. mmHg. functio nal. intra -Drenaj muscul urinar ar. mmHg.i. -TA = 100/6 0 mmH g.fiziologi ferioar c câte e. -TA = 100/60 mmHg.. masaj al spatelu i.m. i.i. ml.II. Diur . Ser Hidrata fiziologi re c.-Drenaj abdominal rii cu Algoca functional. soluti-e Prozin. eza Gentami P=82' -TA = Toaleta 500 -cina 100/60 partiml f. Pansa ment curat. e.m. Admini strarea medica tiei: Prozin.pentru noap noap antibiotice: somnul te.m. gât. Repa usul la pat contin ua.m. operato murdar rii.Hidrat are orala cu ceai în cantit ati mici cu paiul.i. Dezinfe ctia punctul ui de insertie al sondei cu betadina. în regiun ea lombara. . Ser elor in. te.i. Sedare a dure. a. sacrala . Diureza. na 2 -TA = milioane 100/60 f.I. Contin ua perfuzia cu glucoza 10%.I.

Adminis tra-rea de fenobarbital 1 f.i. .m.

% 40.D./dl 19 U/L 31U/L 12. -Ph.000 9. Ex.L.T. sumar urina Rezultat 9. % 101 mg. Hematocrit PLT WBC Hematii VSH V.6 mg.4 L 170.i" 28.2008 Medic Proba de laborator Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.EXAMENE DE LABORATOR Data 16./dl 7 mg./dl 26. = 6 .300.100 3.T.0 % 96 % 492 mg.R.01.000 14 div. Negativ -Leu = neg.P.7 g.

.F. -glu = normal -erit = 250/μl EXAMENE PARACLINICE Data 17.01.Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm.01.-pro = neg.200 8 17.01.R.A. P.2008 Medic Examen cerut M.01. Diurez a 18 82 ' ' 18 82 ' ' 17 76 ' ' 18 76 ' ' 2000 ml.200 8 T.01. .200 8 18.Pulmon normal.Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat. .lama de lichid în pelvis.200 8 100/6 0 D = 362 0C S = 364 0C . Temperatur a 36 0C Observatii 362 0C -dureri postoperatorii -varsaturi postanestezic e -abdomen meteorizat 19. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 16. 120/7 0 120/7 0 100/6 0 100/5 0 R. ECHO abdominal REZULTAT .

200 8 110/6 0 19 82 ' ' FOAIE DE EVOLUŢIE Data 18.T.anestezice bilioase .200 8 21.Absenta tranzitului de gaze .01.Operatie ora 10 .T.Se mentine linia venoasa cu branula.01.2008 Ora 1800 18.T.2008 Ora 2200 30 Evolutia .01.A. = 100/50 mmHg. P = 76/min. Sonda Foley a démeure .A.2008 18. = 18/min .20.01.01.Varsaturi postoperatorii si post .01.2008 Ora 1300 18.200 8 100/6 1 19 86 ' ' 23.200 8 100/6 0 100/6 1 17 82 ' ' 18 80 ' ' D = 364 0C S = 366 0C -se suprima soda Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -plaga curata -stare generala buna -abdomen suplu -stare generala buna -afebrila 22. . usor meteorizat .01.O. R = 17'.R.Abdomen sensibil. T = 36 0C . F.01. Puls = 76/min.Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I. = 100/60 mmHg.

urina clara .Stare generala buna .2008 Ora 600 19.Se recomanda hemoglobina de control 20. = 100/50 mmHg .01.2008 Ora 1000 .Pansament curat M .Diureza: 800 ml .sero-sanghinolent .stare generala satisfacatoare . = 100/60 mmHg.Drenaj: 150 ml . = 100/60 mmHg .A.Diureza pe 24 de ore = 2000 ml .Diureza: 250 ml .Se suprima sonda Foley . Puls = 82'.Afebrila . R = 17' .urina clara .2008 .A.T.01.Pansament curat 19..urina clara .01. Tseara = 364 0C .Tdimineata = 362 0C.Pierde sânge prin vagin în cantitate mica .Drenaj parietocolic drept .mobilizat .A.Abdomen usor meteorizat . = 100/50 mmHg .Stare generala buna .Stare generala buna .Diureza: 500 ml .T.T.T.A.

= 100/60 mmHg.A. R = 19' FOAIE DE TRATAMENT Data 18.Scaun prezent 1/zi .Abdomen suplu.Stare generala buna.Se suprima tubul de dren .Stare generala buna.2008 . = 110/70 mmHg.A.Abdomen sensibil la palpare .01. Tseara = 366 0C Data 21.Plaga curata .Stare generala buna.Tdimineata = 364 0C.Mictiuni fiziologice..Tranzit de gaze reluat .01. R = 19' . R = 18' . Puls = 82'. Puls = 80'. afebrila . plaga curata 23. mictiuni fiziologice .T. Puls = 86'.2008 . scaun prezent . afebrila .tranzit de gaze si materii fecale .01.2008 Tratament POST .OPERATOR .Abdomen suplu.T.T. = 110/60 mmHg. mobil .Pansament curat .01.prezent 22. afebrila .A.Plaga operatorie curata .2008 Evolutia .Abdomen suplu.

2 milioane la 12 ore i.Penicilina 4 milioane. 20.Gentamicina 2 f.Penicilina 4 milioane. 1 . . la 6 ore i.m.01. . .2008 .Algovalmin f. 21.Profenid f.Diazepam tb.Propranolol 1 f.Penicilina 4 milioane.Glucoza 10% .1500 ml 19.m.01. .: 1 f. la 8 ore i.2 la nevoie i.m. i. la nevoie .500 ml .Profenid f. . 2 milioane la 12 ore i. .Penicilina 4 milioane.Fenobarbital f.m.m.m. la nevoie i.2. .m.: 1 f. .4.Algocalmin f.m. .seara .Algocalmin f.v.Diazepam tb.I. .III la nevoie i.III la nevoie i. 2 milioane la 12 ore . .01. la nevoie i.NaCl 9% .Prozin 3 ml la 6 ore i. .2008 .Gentamicina 80 mg .m.m.. 1 .p. .m. 2 milioane la 12 ore i.Prozin 3 ml la 6 ore. la 8 ore i.m.Propranolol 1 f. .Cerucal 1 f.Gentamicina 2 f.m.2008 .

Diazepam tb.II la nevoie i.m.Penicilina 4 milioane.III la nevoie i.2008 .01.III la nevoie i. Mic dejun .lapte batut . .C. compot de fructe.Gentamicina 80 mg . peste alb. afumaturi.m. sucuri de fructe.Algocalmin f. . iaurt.ceai cu pâine prajita. 1 .2008 B. 22. Data 16. ceai . pui cu paste fainoase .pâine prajita cu un ou moale. cafea. brânza de vaci.2008 Medic Succesiunea meselor B.01.. 1 . mazare. ceai 17.m. Alimente interzise: condimente.Gentamicina 80 mg .2008 . varza. carne de pui. unt.m.01. 1 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: supe.Algocalmin f. lapte. 23. 2 milioane la 12 ore i. vita.Algocalmin f.supa de legume.mamaliga cu brânza de vaci. oua moi. Mic dejun Supliment Prânz Cina Regimul alimentar . ciorbe de legume. mezeluri.C.Diazepam tb.Diazepam tb. fasole.01. gem .

lapte batut. . ceai .ceai.01. B.01. Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.Supliment Prânz Cina 18.compot de cirese . pâine prajita.2008 B. piure de cartofi cu pui la gratar .iaurt 250 ml.2008 B.compot de struguri ceai în . pâine prajita .Regim hidro .ciorba de vacuta. Mic dejun Supliment Prânz .supa de legume 24 de ore . biscuiti .mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna.2008 Cina 21. fasole verde cu carne de vita .supa crema de legume.macaroane cu sos tomat. ceai. ceai. pilaf de pui .Compot de mere .supa cu galuste.C.01.compot de prune .Regim hidro .C. 20.2008 19. biscuiti 1500 ml .ou moale.01.C. unt gem . biscuiti .2008 Mic dejun Supliment Prânz Cina FIsĂ TEHNICĂ .ceai.C.zaharat 1500 ml B.01.lapte dulce .zaharat 1500 ml .

EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare "în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete. Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala. Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru. Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul. Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina. INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT: .suspiciunea de sarcina extrauterina; .suspiciunea de sarcina intrauterina; .diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin; .sarcina. PREGĂTIREA PACIENTEI: Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara. Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis". Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati. Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta. Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale. Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta. Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca: Concluzii ale examenului de laborator Se recolteaza: ‫٭‬Glucoza = 101 mg/dl ‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl ‫٭‬Creatinina = 7 mg/dl ‫٭‬TGO = 19 U/L

‫٭‬TGP = 31 U/L ‫٭‬Fibrinogen = 492 mg % ‫٭‬APTT = 40,1' ‫٭‬HGB = 9,7 L ‫٭‬HCT = 28,4 L ‫٭‬PLT = 170.000 ‫٭‬WBC = 9100 ‫٭‬Hematii = 3.300.000 ‫٭‬V.S.H. = 14 div ‫٭‬VDRL = negativ Examen urina: ‫٭‬Leu = neg ‫٭‬Ph = 6 ‫٭‬pro = neg ‫٭‬glu = normal ‫٭‬erit = 250/μl. Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil. Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. T.V. (tuseu vaginal) - col închis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stânga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

01.prezent.ficat.8 cm.torace normal conformat.2008 ora 830 sub anestezie generala I. Gentamicina timp de 5 zile.genital: loje renale libere. R. Hemoperitoneu.spatial T = 36 0C.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina.Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta. Pe data de 17. AV = 82'. Mictiuni fiziologice.O. Penicilina. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm . Sistem osteo-articular: normal reprezentat. G=60 kg.68m. Aparat cardio .lama de lichid în Douglas. soc apexian. Sistem ganglionar: nepalpabil.T. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R = 18'. Aparat digesti .01. TA = 120/70 mmHg. Tegumente si mucoase palide. Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. .T. Aparat uro . Examenul clinic general evidentiaza: I. violacee în regiunea ampula pavilionara de 6 . si se constata salpinga dreapta marita de volum. Tranzit intestinal . Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18.O.=1. Aparat respirator . În soatiul V intercostal stâng.: orientat tempo .vascular: zgomote cardiace ritmice. splina în limite normale.

sex feminin DATA INTERNĂRII : 07.05. AV = 82'.3 ml la 6 ore. Cap 2 STUDIU DE CAZ II NUMELE: S. Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal. Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor.05. afebrila. pentru reluarea tranzitului de gaze.si Ser fiziologic f.2008 DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcina extrauterina dreapta .I.I. cel de materii fecale la 72 ore. PRENUMELE: C. repaus fizic.Se mentine linia venoasa cu branula . si Propranolol f. psihic. TA se mentine între 100-110/60-70 mmHg. ora 1230 DATA EXTERNĂRII:14. VÂRSTA: 32 ani. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore. Plaga operatorie vindecata.2008. iar drenajul andominal 150 ml sânge. Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.i se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%. repaus sexual timp de 30 zile. .I. Prozim f. controlul la medicul specialist la 2 saptamâni. Diureza postoperatorie: 2000 ml.

pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica . flux moderat .nasteri = 1 .menstruatia la 14 ani.Ab = 0 .rujeola la 6 ani • apendicita la 11 ani ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: . varsaturi apoase matinale .T MOTIVELE INTERNĂRII: .chiuretaje = 3 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: .mama cu diabet de maturitate .greturi.dureri pelviene.amenoree . cu precadere în fosa iliaca dreapta. ANTECEDENTE PERSONALE: .O.DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Sarcina extrauterina tubara dreapta INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2008 ‫٭‬Laparoscopie diagnostica ‫٭‬Salpingectomie dreapta ‫٭‬Anestezie generala I.

.are relatii armonioase în familie. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase.bine reprezentat SISTEM GANGLIONAR:.merge cu familia la parintii sotului la tara în aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian.normal colorate SISTEM MUSCULO-ADIPOS:. în anturaj leaga cu usurinta prietenii. consuma moderat condimente si alcool .casatorita . EXAMEN CLINIC GENERAL: .mediu familial .familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra . ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin.tegumente si mucoase .consuma 3 mese pe zi în graba.mijloace de relaxare .obiceiuri alimentare .acces la informatii . reviste. Se prezinta la medicul specialis în policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament.citeste literatura.ANTECEDENTE SOCIALE: .profesie .nepalpabil SISTEM OSTEOARICULAR:.relatii cu rudele si prietenii .tehnician dentar .statut social . . asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.integru .

1/noaptea S.prezente bilateral EXAMEN LOCAL EXAMEN VALVE .A.APARAT RESPIRATOR:.echilibrata.ficat si splina în limite normale. R = 18' ritmice APARAT C.O.cord în limite normale .apetit capricios . = 82' . orientata temporo-spatial R.zgomote cardiace ritmice .soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara .abdomen suplu spontan si la palpare .mictiuni fiziologice 4/zi.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.VASCULAR:.N.T.col de multipara fara leziuni .tranzit intestinal prezent .loje renale libere . APARAT UROGENITAL:.TA = 120/70 mmHg APARAT DIGESTIV:. ..torace normal conformat .V.

Rh+.V.anexa stânga nepalpabila . = 11g % L. = negativ - Grup sanguin Rh. .300 mmc. -densitate: 1015 . Ht. VSH = 8 div. = 6.000 mmc. mobil . = O I. marita de volum .anexa stânga sensibila.anexa dreapta sensibila la mobilizare ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR: Hb.L.D./1 ora Glicemie = 80 mg % Uree = 26 mg % V.R.pierde sânge negricios în cantitate mica T.. =12g % Trombocite = 290.corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara.

-Ex.nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine . -cere informatii despre celioscopie .clinic sanatoasa se poate opera EVALUAREA CUNOsTINŢELOR PACIENTEI DESPRE: . = 7. sumar urina: -sediment: -Ph. a citit despre sarcina extrauterina . A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica. pune întrebari.Boala .pacienta are cunostinte.pacienta bolnava este dornica sa stie cât mai multe despre boala sa.factori predispozanti .Dorinta si bunavointa de a învata .Tratament profilactic si medicamentos: -stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos.pulmon normal . CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE .2 -albumina absenta -rare leucocite -rare hematii CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE .examen cardiologic .MRF .

.frecventa pulsului P = 80 batai/minut .mucoasa respiratorie .Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie dreapta celioscopica sub anestezie generala I.cavitate bucala cu dentitie completa .senzatie de sufocare postanestezica .T.uscate 2. sex feminin de 32 ani cu diagnostic: . A MÂNCA.gingiile sunt aderente dintilor .O.tegumente palide .pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta .2008 Pacienta S. 1.05.C. secretie abundenta dupa decurarizare .TA = 100/60 mmHg .Sarcina extrauterina dreapta .reflex de deglutitie . A RESPIRA .PENTRU ZIUA DE 10. A BEA ..ritmic .frecventa respiratorie R = 18' .prezent .mucoasa bucala umeda fara leziuni .umeda.

A TE MIsCA.V.absent 4.pacienta nu este satisfacuta de somn.transpiratie minima la plici ..sonda vezicala Foley a démeure . usor meteorizat .pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I. 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor si a tratamentului .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml în amestec cu suc gastric . A TE ODIHNI . dar raspunde la întrebari . o deranjeaza lumina din salon si zgomotele din sectie 5.urina clara . neodihnitor. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .somn perturbat.abdomen sensibil.în cantitate mica cu paiul 3.somnolenta postanestezica. nu se poate întoarce din cauza perfuziei .adoarme si se trezeste datorita durerilor .somnul este superficial. A ELIMINA .instalata anterior interventiei chirurgicale . A DORMI. si pe cale orala .tranzit de gaze si materii fecale .circa 2000 ml/24 ore .sta în pat în decubit dorsal. nu se poate odihni suficient .

pielea este palida.se mentine în aceasta pozitie timp de 2 ore apoi. bucala fara leziuni. A TE ÎMBRĂCA. tuns scurt . curat adus de acasa . A MENŢINE TEMP. S = 374 0 C . curate.cavitate bucala cu dentitie completa.unghiile îngrijite.temperatura corpului masurata în axila: D = 368 0C.par curat. taiate scurt .este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie 7. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . cu transpiratie minima la plici .temperatura ambientala: 22 0C 8.hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si climatului) .urechi cu pavilioane curate. curata fara carii .mucoasa gingivala. roz aderenta dintilor .poarta tricou alb. fara leziuni. fara modificari de culoare . ÎNGRIJIT. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . A TE DEZBRĂCA . cu configuratie normala . ajutata se întoarce în decubit lateral stâng sau drept ..tegumente curate.schimbarile de pozitie sunt dureroase 6. A FI CURAT.

anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica . apoi comunica normal cu familia ei . medic.nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si a rahianesteziei .este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei chirurgicale 10.nu are control lejer asupra mediului înconjurator .vorbire taraganata postoperator. datorita medicatiei anestezice. face dus zilnic 9. infirmiere . se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi. iritabilitate .are deprinderi igienice sanatoase.relatii armonioase în anturajul nou creat .normala . A COMUNICA .prezinta incizie recenta postoperatorie .are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care îi dau o agitatie. temerile .acuitate auditiva si vizuala .are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente.salonul are temperatura de 22 0C . A EVITA PERICOLELE . A-ŢI PRACTICA RELIGIA ..salon 11.îsi exprima usor emotiile.

înainte de a intra în sala de operatie s-a recreat citind reviste si a conversat pe diverse teme cu colegele de salon .având studii comunica usor cu cei din jur . A ÎNVĂŢA .cerioscopia .întelege corect mesajul .crede în Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul . A FI UTIL.nu poate fi utila celor din jur având în vedere ca se afla în postoperatorul imediat 13. A TE REALIZA .se închina seara la culcare si îsi spune rugaciunea 12.pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa .în sala de operatie înaintea interventiei chirurgicale a dorit detalii asupra metodei de interventii ..nu se simte utila pentru ca în sala de operatie ea este cea care are nevoie de sprijin moral .are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze 14.capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga .pacienta este de religie ortodoxa . este dornica sa stie cât mai multe despre felul acestor interventii chirurgicale . A TE RECREEA .preoperator si-a spus rugaciunea si s-a închinat .pacienta are studii superioare.pacienta pune întrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei .dupa operatie .

. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala.pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. .

de e. pat. medic cul MRF. opera . Progra mani Refacer -Micul mare -tol ea dejun.05. analize s la ml an . interven torace. pentr u Primest preg Schimb e a area informat tirea lenjeriei ii de la oper de medic si ato noapte AMG. în vârsta de 32 de ani cu diagnosticul: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE: 09. inti-ma. rie. ui Exatiei Recolt axile la menul chirurgic Inger area a sal cardiale de toaleta de Repau o 100 ologic. Toaleta Termo Pregat Vizi Exame Examen Rep geme irea ta nele preanes aus nerala: -trizare pentru me paracli tezic în la spa -lat a. apa noapte.2008 600 700 700 800 800 900 900 10 00 1000 1100 1100 1200 1200 1300 1400 00 00 13 14 1500 Vizit Som a nul fami de liei. pentru 10%.Plan orar al pacientei S. patului interîn dupa ventia 500 somnul chirur ml de gicala. mâine. cu cea despre de zi.a dupa ma amia mei za si a sotul ui.C. ala. vizita di nice: vederea pat. pe dinti.

rea cu admini lenjerie scurata treaza calca-ta 1 tb de de Diazeacasa. trizarea ceai. pilozitat revisilor. dieta si pregatiri igienice. Schimba -Se te. n. pam. ziare. dioul. de în somn Asculta scurt cu noapte salo . pat. pentru lumi noctu paci somnul na r-Dus entei. -Se Hidrata Repa Termo Hidratar Pregati stin Repa So re cu us la mee cu rea ge us mn.Aerisire a sa lonului. tie. . ceai. 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 .2000 2100 2200 2300 2000 00 00 00 21 22 23 2400 Som n. Toaleta abdome vul nului cu betadiAerisir Rasfoi vara: na. ea sa este raderea lonului. raspalarea .

05.R.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 08.000 mmc 8 div/lh 80 mg % 26 mg % negativ O I.1015 Ph.2 Albumina .05.Pulmon normal. Examen urina Rezultat 11 g % 6300 mmc 12 g % 290. .L.clinic sanatoasa se .absent Sediment .R. Examen Rezultat .2008 M. Rh+ Densitate . Grup sanguin Rh. = 7.2008 Hemoglobina Leucocite Hematocrit Trombocite VSH Glicemie Uree V.D.rare leucocite.rare hematii. .F. EXAMENE PARACLINICE Data Medic Examen cerut 08.

2 0C S = 36. P.cardiologic poate opera.200 8 Ora 12 Ora 14 Ora 16 Ora 18 Ora 20 Ora 22 Ora 24 T.200 8 10. 11. 110/6 0 110/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 110/6 0 R. Diurez a Temperatur a D = 36.4 0C D = 36.A.2 0C S = 36.8 0C Observati i 18 79 ' ' 18 82 ' ' 80 ' 82 ' 82 ' 80 ' 80 ' 80 ' 17 82 ' ' 300 ml 200 ml 500 ml 500 ml -acuza dureri post-operatorii.05. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 07. -diureza pe sonda Foley.3 0C S = 36.05.8 0C -se suprima Sondajul urinar Foley.4 0C D = 36. .200 8 08.05.200 8 09.200 8 2000 ml D = 36.05.05.6 0C S = 36.

greturi.2008 Evolutia zilnica .2 0C S = 36. TD = 26.4 0 C .stare generala buna .abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta .05.3 0C.TA = 110/60 mmHg Tratament .afebrila.1 .Dazepam tb.05.TA = 110/60 mmHg .9 0C -tranzit de gaze. TD = 36.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica 09.4 0C . TS = 36. TS = 36.stare generala buna .200 8 13.4 0C S = 36.05.tranzit de gaze si materii fecale prezenz . TD = 36 0C. -tranzit de gaze si materii fecale reluat.8 0 C .Diazepam tb.05.1 .2008 .1 .afebrila.stare generala buna . FOAIE DE EVOLUŢIE Data 07.2008 .6 0C D = 36.2 0C.05.12. TS = 26.pierde sânge negricios prin vagin 08. varsaturi matinale apoase .abdomen suplu .Diazepam tb.afebrila.200 8 120/7 0 110/6 0 16 80 ' ' 16 86 ' ' 2000 ml 2000 ml D = 36.

sondaj vezical Foley în circuit închis .5 g în p.Profenid f. la .v.pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10% Ora 0800 .05.Nesdonal f.05.2008 Intraoperator: .Atropina f.toaleta vaginala cu solutie de betadina .Lifurox 1.se tranfera în salonul postoperator .1 .05.1 .perfuzie cu branula: -Ser fiziologic 500 ml .2008 -Atropina 1 mg -Mialgin 50 mg . .Miofilin f.500 ml 10.TA = 110/60 mmHg 10.TA = 100/60 mmHg .Ser Ringer .2 .spalatura vaginala .1 Data Evolutia zilnica Ora 08 30 Tratament .II.pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari .500 ml .2002 Postoperator: .Pavilan f.Miostin f.Mialgin f.Glucoza 5% .preanestezie: 10.1 .1 .Fortral f..i.preoperator: -Lifurox 1.5 g ora 18 i.m. Ora 0900 .1 .v.Ser fiziologic .Lystenon f.2 .1000 ml .

I. R.m. P = 80' Ora 1400 .500 ml . în perfuzie .Cerucal f. la nevoie . acuza dureri abdominale .Fenobarbital f.. diureza .Algocalmin f.Glucoza 10% 1000 ml per .diureza 200 ml.II. urina clara .TA = 100/60 mmHg.TA = 100/60 mmHg.i.i.m.afebrila.I.stare generala buna . diureza .stare generala buna .300 ml urina clara Ora 12 00 nevoie . P.TA = 100/60 mmHg. seara .se supravegheaza: TA. P = 80' Ora 1600 .continua perfuzie .TA = 100/60 mmHg. P = 82' Ora 1800 . 300 ml . T.diureza intraoperatorie .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca. P = 82' Ora 2000 .pansament curat.Ser fiziologic 500 ml fu zie .

Algocalmin f. P = 80'.TA = 110/60 mmHg.afebrila .abdomen suplu .Profenid f. R = 16' Ora 2400 . .4 0C.2008 . la nevoie .Diazepam tb.1 .diureza .2008 Evolutia zilnica Ora 06 00 Tratament .TA = 120/70 mmHg. P = 80' .stare generala buna .500 ml urina clara Data 11.m. P = 74'.II. TS = 36.TD = 26.afebrila . R = 16' .II.stare generala buna .m.tranzit de gaze reluat ..stare generala buna .dureri postoperatorii .toleranta digesiva buna . la nevoie .6 0C .05.1500 ml 12.1 .i.Diazepam tb.05.stare generala buna .TA = 110/60 mmHg.Diureza pe 24 de ore .TA = 110/60 mmHg.pansament curat .i.

ou. condimente.TA = 110/60 mmHg. P = 74'.6 0C . Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar . carne de pasare.2 0C. ceai . supe.stare generala buna . salate. peste alb. compoturi. R = 16' .2008 Medic B.supa de legume. brânza de vaci.4 0C.05.05. pilaf cu .plaga fara semne de inflamatie . iaurt. sucuri de fructe.R = 16' .afebrila . vita. varza. Data 07.2008 .se externeaza. TS = 36.C. afumaturi. mazare. TS = 36. Alimente interzise: fasole.TD = 36. revine pe 15. cafea. legume fierte.05.tranzit de gaze si materii fecale reluat . ciorbe.pâine prajita.TD = 36.2002 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. mezeluri.plaga fara semne de inflamatie 13. alcool.un pahar de lapte batut .9 0C .

ceai .un pahar de iaurt cu biscuiti .compot de mere .Regim hidro-zaharat.C.05.mamaliga cu brânza de vaci.pâine cu margarina.C. fasole verde cu carne de vita . Mic dejun Supliment Prânz Cina 10.05.Regim hidro-zaharat. ceai .05.2008 B.2008 B.pâine prajita. ceai .supa crema de legume. ceai 1500 ml .C.compot de prune .05.2008 Medic B.C. ceai . Mic dejun Supliment Prânz 11. biscuiti .ceai .Prânz Cina 08.C. Mic dejun Supliment Prânz Cina 09. ceai 1500 ml Data 12. piure .budinca de paste.2008 B.supa crema cu crutoane.ciorba de zarzavat. Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina carne de pasare . unt.tocana de legume.05.2008 B. pâine de cartofi cu pui .iaurt 125 gr.

SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit.Prânz 13.10 ml) .tava medicala acoperita cu câmp steril .ace sterile . biscuiti FIsA TEHNICĂ PERFUZIA DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase. sote de legume cu carne de pasare .2008 B.05.pâine prajita.trusa sterila de perfuzie .o cana de lapte .seringi de unica folosinta (5 .ceai. biscuiti . OBIECTIVE MATERIAL NECESAR TIMPI DE AXECUŢIE .supa de pasare cu galuste. ceai .casoleta cu comprese sterile . ou moale.C.iaurt. Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta.solutii perfuzabile . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina de cartofi cu pui la gratar .ace de metal de unica folosinta .

sapun si prosop . se dezinfecteaza cu alcool. îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat.romplast .alcool .garou .scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena.se anunta pacienta .tampoane sterile de unica folosinta . . .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun.. pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului . se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina OBIECTIVE TEHNICA PERFUZIEI PREGĂTIREA PSIHICĂ A TIMPI DE EXECUŢIE complet aerul si bulele de aer din circuit.se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare.tavita renala .manusi sterile pentru asistenta .se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului. desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia .musama si aleza TEHNICA PERFUZIEI .

se acopera pacienta cu o patura . se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus.ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei.deschida pumnul.operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie. se îndeparteaza garoul .se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie .i se solicita colaborarea .dupa terminarea perfuziei. în directia axului longitudinal al venei . dezinfectând dopul . aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm . se închide prestubul. aleza . pacienta si-a golit vezica .PACIENTEI PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI .se solicita pacientei sa închida . se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o TEHNICA .i se explica tehnica .nursa se spala pe mâini cu apa si sapun. se verifica pozitia acului în vena.se supravegheaza permanent perfuzia .sub bratul pacientei i se aseaza musamaua. îsi pune manusile de cauciuc.se împinge acul de-a lungul venei.se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului . examineaza starea si calitatea venelor.

se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast. Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament.miscare brusca . Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree. greturi. Examenul clinic general evidentiaza: . sex feminin. pierde sânge negricios prin vagin. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat. avort = 0. DE REŢINUT:Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bândpansamentul la 24 ore. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta S.C. de 32 ani.05. schimbareatubulaturii la max. se interneaza pe data de 07. ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta. ora si medicatiaadaugata.2008. 72 h. inspectând locul pentru inflamatie. Motivele internarii sunt: amenoree. o nastere. chiuretaje = 3. varsaturi apoase matinale. dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta. si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cudata. acuza greturi si varsaturi matinale apoase. Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani.

murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. Examen cardiologic . TA = 120/70 mmHg.M. Aparat urinar . Se recolteaza: . apetit capricios.Hematocrit = 12 g % . tranzit intestinal prezent.sistem muscular bine reprezentat . AV = 82'.sistem ganglionar nepalpabil .N.Hb = 11 g % .cord în limite normale. se poate opera. Se investigheaza paraclinic: . Aparat digestiv . . soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara. zgomote cardiace ritmice.O.T.L = 6. orientata temporo .tegumente si mucoase nomal colorate .abdomen suplu.pulmon normal.F. R = 18'.torace normal conformat. Aparat cardiovascular .sistem osteo .articular integru Aparat respirator . echilibrata. S. prezente bilateral.spatial. mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte. Ficat si splina în limite normale.. R.300 mmc .loje renale libere.R.clinic sanatoasa.

VSH = 8 div/1 h . La 24 ore se suprima drenajul urinar.1500 ml. la nevoie.v.Grup sanguin Rh.2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta. Plaga operatorie în curs de cicatrizare. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica. Profemid f.m.Trombocite = 290.. Pansamentul curat. Diureza pe 24 ore .i.Densitate = 1015.II. analgetice: algocalmin f. Rh + Examen urina: . Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor. .000 mmc . P = 82'.D. În data de 09. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.Glicemie = 80 mg % . abdomen suplu.i. R = 18'. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1. = negativ .Uree = 26 mg % .Albumina = absent .L. = O I. Starea generala este buna.Sediment: -rare leucocite -rare hematii. TA se mentine la 110/60 mmHg..II. la nevoie.5 gr la 12 ore i.2 .Ph = 7. .R.05.V.m. urina clara pe sonda Folez.

sex feminin DATA INTERNĂRII : 20.Se recomanda: evitarea eforturilor fizice concediu medical 2 saptamâni control la medicul specialist la 10 zile repaus sexual 30 de zile. Cap.11.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin .lipotimie .dureri colicative în fosa iliaca dreapta .2007 ora 1810 DATA EXTERNĂRII: 28.greturi. Chist ovarian drept.2007 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcina ectopica dreapta DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta.3 Studiu de caz III NUMELE: N. MOTIVELE INTERNĂRII: . VÂRSTA: 40 ani.11. PRENUMELE: C. varsaturi matinale .

tricoteaza.asculta radioul.T.10. cuclu . = 0 . se uita la TV.P.11. = 13 ani. ANTECEDENTE PERSONALE: regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .oreion.profesie .statut socio-economic .mediu familial .acces la informatii .confectioner .profrsionala .O.INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22. varicela .nasteri = 1 U.Chiuretaje = 2 ANTECEDENTE SOCIALE: .casatorita .M.corespunzatoare ISTORICUL BOLII: .consumatoare de cafea . = 07.Ab.nivel de educatie .mod de relaxare .Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.obiceiuri alimentare .citeste ziare si reviste .2007 ‫٭‬Operatia .2007 .M.regim adecvat . citeste reviste .relatii cu rudele si prietenii .

Gr. CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: .soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara .tegumente si mucoase .64 m.normal reprezentat .U. VASCULAR: .10.2007. acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta.dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie.integru .cord în limite normale .ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO .Pacienta relateaza ca nu are menstruatie .palide SISTEM MUSCULO .zgomote cardiace ritmice . Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.M. R = 18' ritmica APARAT C. EXAMEN CLINIC GENERAL: .ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .nepalpabil .Î = 1.torace normal conformat . Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare . = 62 kg.AV = 80' . Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta. pe data de 07. varsaturi apoase matinale. greturi.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

.ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar . A.5 107 mg/dl 23.4'' Negativ Valori în lim.45.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.65 180 .APARAT DIGESTIV: .G.50 15 .ficat si splina în limite normale CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.tranzit intestinal prezent .L. T.11.0 6 .R. Fibrinogen APTT V.P.15 65 . P.abdomen suplu.T. normale 8 .O. .P. se poate opera.2007 .350 % 26 .3 15 .120 15.0 % 96 % 862 mg % 20. cardiologic = clinic sanatoasa.D.1.Ex. 11.36'' CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .0 .G.MRF = pulmon normal 20.2007 EXAMENE DE LABORATOR Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina T.11. sensibil în fosa iliaca dr.apetit pastrat .

în vârsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta.C.11.2007 Pacienta N.torace normal conformat . A MÂNCA.prezinta greturi.CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru data de 20.frecventa respiratorie R = 18' .pauze egale între respiratii .mucoasa bucala faringiana fara leziuni .apetitul este normal.dimineata . A RESPIRA .TA = 100/60 mmHg 2.reflex de deglutitie . varsaturi apoase .se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete consuma circa 1500 ml de: apa plata. A ELIMINA .puls ritmic = 82 batai/minut .se destind ambele hemitorace ritmic .dentitie completa . sucuri de fructe . 1.prezent . serveste 3 mese pe zi 3. A BEA .

A TE ÎMBRĂCA. si din cauza durerilor postoperatorii 5.varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea .scaun prezent la 3 zile 4.actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor.pacienta este mai putin activa. nu în îndeplinatatea puterilor sale . 5 ore pe noapte .m.transpiratie minima la plici . A TE ODIHNI . . armonioase si incomplete . A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . se trezeste în cursul noptii.se plânge ca nu se poate odihni corespunzator. A TE DEZBRĂCA . A TE MIsCA.urina de aspect normal . muscular si sistemul nervos .. A DORMI.constipatie .se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i.miscarile sunt coordonate. durerea colicativa îi deranjeaza somnul .uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita 6.metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mica .adoarme.durata somnului este de cca.

par lung.pielea este usor palida.2 0C. alese cu gust în culori vii .cavitate bucala cu dentitie alba .nas cu secretii minime . A MENŢINE TEMP. fara leziuni . staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun .îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun .7 0 C .hainele sunt adecvate taliei.camasa de noapte.pacienta este ordonata. date cu oja . curat .urechi cu configuratie normala. S = 36. A FI CURAT ÎNGRIJIT. curate . CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .temperatura corpului masurata în axila: D = 36.se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa .. calduta cu transpiratie minima 8. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE . halat.tegumentele cu coloratie normala.unghiile taiate scurt.are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura. îsi tine hainele aranjate pe un scaun . curate. fara ajutor 7.se spala zilnic pâna la brâu . curate. papuci . cu pielitele taiate.poarta haine curate.

pipait .este anxioasa.relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar.îsi exprima usor dorintele.functionarea adecvata a organelor de simt: auz.nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident .are personalitate.ruptura trompei (hemoperitoneu) .exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii 10. A EVITA PERICOLELE .este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa . iritabila din cauza situatiei: internare. de operatie .dureri colicative ce cedeaza la antialgice .are relatii aromioase în familie .are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur .mentine un torson curat în regiunea vulvara 9. are un facies expresiv .integritate optima a aparatului locomotor . temerile legate de boala sa.. Amg . anestezie . A COMUNICA .acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta . operatie. vaz. este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic.

pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze 14. tratament . de religie ortodoxa .se documenteaza. sa evite astfel de schimbari neplacute .11. în felul acesta.pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea.pacienta colaboreaza usor cu cei din jur. doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati .este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu . le sustine pe cele mai în vârsta.cere informatii despre operatie. anestezie. A-ŢI PRACTICA RELIGIA . poarta la gât o cruciulita . intervine imediat. Le aduce un pahar cu apa. literatura si asculta radioul . atât cât îi este posibil. psihica. sa-i ajute pe cei din salon cu ea.pacienta este dinamica.pacienta se relaxeaza citind: presa. A FI UTIL.pacienta este o femeie credincioasa. A TE RECREEA . întreaba. A ÎNVĂŢA . le ajuta sa mearga la toaleta. A TE REALIZA .îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu 12.crede în fiinta suprema Dumnezeu. adptabila . ea se simte utila 13.

.pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie..

torace.ECHO en pr aus ta mnu med eanest la fa l de i ezic în pat. Progra mare pentru interventia chirur gicala. tarea Toaleta de geanaliz Repa nerala: e.1100 1100 .0.0800 0800 0900 090 0 100 0 1000 .120 130 140 0 1200 . a i la ea a ami Diet sot aza salo interve a ane ntiei ului hidri chirur gicale -ca de mâine.2007 0600 0700 0700 .Plan orar al pacientei N. în vârsta de 40 de ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE 21. us la spa-lat pat -Micul pe dejun dinti. Periatu l parului.0130 140 150 0 0 0 Trezire Term Preg a de ome atirea dupa -trizar pentr somea. mi dup culu veder liei. medi Recol cala.11. Prime ste in format ii de la medic .C. u vizinul de ta noapte. Schima -Examenele Vizit paraclinice:M Exam Rep Vizi So a RF. axile Toaleta in-tima.

noc schim turn.2100 2000 2100 2200 Ascult Repa a raus dioul. despr e operatie. rea ceai. dieta si pregat iri igienic e 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 .2000 . Aerisir ea salonul ui si asiste nta. cu cea de zi. pat -trizare pentru -Dus a paci somscurt cu nul de entei Citest spalarea noape ziare abdomen te. de de acasa Dizepa m So mn So mn . Aerisir radere ea sa a lonului.barea lenjerie i de nopte.0230 240 0 0 Hidrat Repa Termo Hidratare Pregati are cu us la me cu ceai. si Toalet ului cu reviste a vul betadivara: na. ba impre -Se sii cu sting e coleg ele de lumin salon a în salon 220 230 0 . pilozita Schimba rea -Se ti lor lenjeriei admini cu una scurata treaza calcata 1 tb.

L. ECHO REZULTAT -Pulmon normal -corp uterin de volum normal fara continut.T V.F.T.4 negativ .11.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 20.0 % 96 % 862 mg % 20.P.5 g % 107 mg/dl 23.2007 Medic Examen cerut M.2007 Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.R. -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar PARAMETRI FIZIOLOGICI Rezultat 11.D.11.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.R. EXAMENE PARACLINICE Data 20.

200 7 26.2 0C S = 36.11.200 7 25. 1 .2 0C. 80 ' 80 ' 80 ' 18 80 ' ' 17 82 ' ' 16 84 ' ' 16 84 ' ' 18 85 ' ' Diurez a Temperatur a T = 36 0C T = 36 0C D = 36.2007 Evolutia zilnica . 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/6 0 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/7 0 R.3 0C S = 36.tranzit de gaze si materii fecale prezent Tratament .200 7 21.stare generala buna .11.afebrila. TS = 36.11. mobil cu respiratia .7 0C FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT Data 21.200 7 23.11. TD = 36.11.11.4 0C S = 36.5 0C D = 36.200 7 27.6 0C D = 36.Diazepam tb.4 0C 2000 ml 2000 ml 2000 ml 2000 ml D = 36.2 0C Observati i -acuza dureri post-operatorii -acuza dureri post-operatorii -diureza pe sonda Foley -se suprima Sonda jul urinar Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -abdomen suplu -pansament curat 2000 ml S = 36.11.200 7 22.A.200 7 24.abdomen suplu.200 7 T.11.3 0C S = 36.7 0C D = 36. P.11.Data 20.4 0 C .

500 ml Data Evolutia zilnica Tratament .500 ml .Operatia: anexectomie dr.AV = 80' .Diazepam f.greturi. -medicatie anestezica . .I .I .pregatire preoperatorie Ora 1200 .T.acuze abdominale .I .Miostin f.2007 .Solutie Ringer .pacienta treaza raspunde la simulii externi .Ser fiziologic .Pavalon f.Anestezie generala I.11.Glucoza 5% .Lystenon f. varsaturi bilioase postanestezice .I .I .2 .TA = 110/70 mmHg .Nesdonal f1.O.Fentanyl f1.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin 22.1 .1000 ml .Antropina f.Fortral f..I .

150 ml Ora 1700 .I în perfuzie . .stare generala buna . 3 ml ore .v. La 12 ore i. seara .varsaturi postoperatorii bilioase cca.II. P = 86' Ora 1500 . .Cerucal f.TA = 110/60 mmHg .afebrila .m.pansament curat .drenaj urinar pe sonda Foley urina clara 600 ml .m.Profenid f.Fenobarbital f.urina de aspect normal = 600 ml . 1f la 12 ore i. la nevoie .m.i.Plegomazin f.TA = 110/60 mmHg.II.Gentamicina f.stare generala buna . usor meteorizat .1 i. 2 mil.i.2007 .pansament curat ..Penicilina 4 mil.11.Glucoza 10% 1000ml per .Ora 1300 .pansament curat 22.Ser fiziologic 500ml fuzie .1 la 6 .drenaj abdominal functional cca.Propranolol f.absenta trabzitului de gaze .50 ml sânge .II.abdomen sensibil.m.drenaj abdominal = 100 ml sânge Ora 1800 .

i.drenaj abdominal functional = 100 ml sânge Data Evolutia zilnica Ora 6 00 Tratament . .II.afebrila . i.P = 86'.drenaj abdominal = 150 ml sânge .1 i.TD = 36. dim.T = 36.TA = 110/60 mmHg .m. si seara.TA = 100/60 mmHg .Propranolol f.drenaj abdominal = 100 ml .Penicilina 4 mil. 0 .Gentamicina f. R = 16' .II.m.diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal . 2 mil la 12 ore i.2007 .2 0C.stare generala buna 23.urina de aspect normal = 400 ml .Plegomazin f.2 C.II. .Fenobarbital f.. usor meteorizat . seara . T = 36. urina cu aspect normal . TS = 36.4 C D 0 S 3 ml ore .7 0C Ora 2200 .pansament curat . la nevoie .pansament curat . 1f la 12 ore i.1 la 6 .abdomen sensibil.m.diureza = 400 ml.11.Profenid f.m.m.

R = 17'. mobil cu respiratia . .abdomen suplu . 2 mil la 12 ore i. . P = 84'.11.afebrila .m.Penicilina 4 mil. 3 ml ore .TA = 110/70 mmHg.i. si seara. . .stare generala buna .Penicilina 4 mil. P = 82' .tranzit de gaze si materii fecale Tratament . .afebrila 24.diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara .se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar .II. 1f la 12 ore i. R = 16' .abdomen suplu. 1f la 12 ore i. seara .m.tranzit de gaze si materii fecale reluat . 2 mil la 12 ore i.TA = 110/60 mmHg.m.Gentamicina f.m.stare generala buna .m.stare generala buna .Gentamicina f.II.Algocalmin f. la nevoie .m.II.2007 .3 0C.II.TD = 36.afebrila . .I la .11.tranzit de gaze basent 25.II.Algocalmin f. TS = 36.m. dim.Penicilina 4 mil. mobil cu respiratia .Propranolol f. 2 mil la 12 ore i.5 0C .m.11.1 la 6 .2007 Evolutia zilnica .m.Gentamicina f.I la nevoie .2007 .Diazepam tb.fenobarbital f. i.1 i.Plegomazin f. 1f la 12 ore 12 i..pansament curat .abdomen suplu.Profenid f. 1 seara Data 26.

pansament curat . alcool.11. P = 84'. mezeluri. Alimente interzise: fasole. mobil cu respiratia .2 0C.Diazepam tb. condimente.plaga operatorie în curs de cicatrizare 27.2 0C. pâine prajita.9 0C . sucuri de fructe.afebrila . carne de pasare.TD = 36. supe. TS = 36.abdomen suplu.TA = 110/60 mmHg. sucuri conservate.2007 . 1 seara .prezent . peste alb. cafea. compoturi. iaurt. mazare. P = 85'.Diazepam tb. R = 16' . brânza de vaci.11. Micul dejun Regimul alimentar . salate.I.2007 Medic Succesiunea meselor R. TS = 36. R = 18' .TA = 110/70 mmHg.stare generala buna . Data 20.ceai. vita. margarina . afumaturi. apa gazoasa.tranzit de gaze si materii fecale prezent . varza.4 0C nevoie . 1 seara FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. ciorbe.TD = 36. legume fierte.

2007 R.11.pâine prajita. pilaf cu carne de pasare . sote de legume cu piept de pui . pâine . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina .11. ou moale.I.I. Mic dejun Supliment Regimul alimentar . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.11. Mic dejun Supliment Prânz 23.ceai .1500 ml .2007 R.11.2007 R.un borcan de iaurt cu biscuiti .ceai .I.supa de legume.Supliment Prânz Cina 21. brânza de vaci. margarina.compot de prune .2007 Medic Succesiunea meselor R.I. ceai Data 25.I.ceai.un pahar de lapte batut .iaurt . ceai . ceai 1500 ml .biscuiti.Regim hidro-zaharat.un pahar cu lapte .1500 ml pregatire operatorie . unt. Cina Mic dejun Prânz 24.supa de zarzavat cu crutoane.supa de legume . ceai .pâine prajita.mamaliga cu brânza de vaci si smântâna.supa de legume .11.2007 R. ceai .

compot de mere .ciorba de legume.I.2007 R. lapte .Prânz Cina 26. în retentie acuta de urina • interventie chirurgicala în micul bazin. ceai . uretra. gem.pâine prajita. pâine prajita. Indicatii: . pe organele genitale ale femeii • permite prelevarea unei urini în conditii sterile în vederea obtinerii unei uroculturi corecte În scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor în vezica: • antiseptice • antibiotice • chimioterapeutice .legume fierte.ciorba de vacuta. Mic dejun Supliment Prânz Cina . introdusa în meat. paste cu sos de rosii cu piept de pasare .budinca de macaroane cu brânza de vaci.11. fasole verde cu carne de vita . ceai FIsĂ TEHNICĂ SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI) Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.

000) .Contraindicatii: • infectii acute ale uretrei • ruptura traumatica a uretrei • stricturi ureterale. cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie .eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura .sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril .se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea . sterila .se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal.se acopera bolnavul cu o patura . explicându-i importanta tehnicii .se anunta pacienta. parafina . OBIECTIVE Pregatirea materialului necesar TIMPI DE EXECUŢIE .ulei de vasilina.asistenta se spala pe mâini cu apa si .manusi sterile .solutie de cloramina .i se solicita pacientului participarea Pregatirea psihica Pregatirea fizica a pacientei OBIECTIVE Tehnica TIMPI DE EXECUŢIE .solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.sonda vezicala Foley.recipient pentru colectarea urinei .

datorita manevrelor brutale . daca nu este corespunzatoare Incidente accidente Accidente Incidente CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta N.sterge meatul cu o compresa uscata. vine urina sub presiune . se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat .când sonda a ajuns în vezica. dezinfecteaza meatul urinar .hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca . de 40 ani. îsi pune manusi sterile propriu .sapun. se dezinfecteaza cu alcool iodat. cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar.zisa .C.frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata .matinale . cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu. Motivele internarii sunt: -greturi. varsaturi apoase .2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta. sex feminin se interneaza pe data de 20.la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis .sonda nu progreseaza.11.se aseaza în partea dreapta a pacientei.solutie de continuitate a vezicii.

Aparat cardiovascular . G = 62 kg. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P.11. Tegumente si mucoase palide.torace normal conformat.= 13 ani.2007.M. Sistem osteo .=07.2007. evidentiaza ca pacienta a avut o nastere.M. Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U. Cj=2. TA = 110/70 mmHg.M. Examenul clinic general evidentiaza: Î = 1. soc apexian în spatiul V intercostal stâng. Aparat respirator . Antecedentele personale. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.articular = integru. R=18'.zgomote cardiace ritmice.dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie. Av=0. AV = 80'. pe linia medioclaviculara. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. greturi.Medicul specialist opineaza pentru internare . pe data de 07. U.64 m. .-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica -dureri colicative în fosa iliaca dreapta -lipotimie. cu ciclu regulat. dureri colicative în fosa iliaca dreapta. varsaturi apoase matinale.10.

sensibil în fosa iliaca dreapta. ficat în limite normale.prezente. T = 36 0C.T.loje renale libere. T.P.m. Splina.= 25 U/L. apetit pastrat. Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% ..II. Glucoza = 107 mg/dl.0 %.T.2000 ml. . si Gentamicina f. 1f la 12 ore i.i. Se investigheaza paraclinic: M.G.P.D. A.Aparat digestiv . = 20.4. = 21 U/L.O. si antiemetice: Cerucal 1 f.II. Aparat urinar . = 96 %.T. La 48 ore se suptima drenajul urinar.O. Pe data de 20. Diureza pe 24 ore .P. T.abdomen suplu. Creatinina = 6mg/dl. R. TA = se mentine 110/60 mmHg.m. 2 mil la 12 ore i.i.G.T.R. R = 17'. = pulmon normal ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. analgetice: Profenid f. Tranzit prezent.L. A. urina calra pe sonda Foley.v. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar.F. Se recolteaza: HGB = 11. V.6 mg/dl. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil.T. Fibrinogen = 862 mg %. . = negativ. Uree = 23.1000 ml.5.R. Mictiuni frecvente. ser fiziologic 500 ml. la nevoie. = 12. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I. Starea generala este buna.11.m.2007 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. P = 86'.O. P.

Pansament curat.l si pacientul. Participarea asistentei la interventii: -examinarea clinica a bolnavului -ajuta medicu.precum si orice factor care impiedica procesul de migrare. abdomen suplu.obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. în curs de cicatrizare. Cap.4 CONCLUZII GENERALE : se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara cavitatii uterine. Plaga operatorie fara semne de inflamtie. se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala. -fecundatia in afara trompei. -in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze locale. Pacientei i se recomanda: -evitarea eforturilor fizice -concediu medical 2 saptamâni -control la medicul specialist la 10 zile -repaus sexual 30 zile. Se scot firele la 6 zile.avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacienta-asistenta -pregateste fizic si psihic pacienta -explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor -pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii -asigura microclimatul in salon -pregateste produsele biologice si le trimite la laborator .a fecundatiei sau procesului de premisele unei nidatii ectopice. dezvoltare a oului poate crea Definitie:--Sarcina ectopica Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare.

sa pregateasca pacienta pentru reântoarcerea acasa. Hepatita B. Cu pacienta.planificarea sarcinii . asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va îngriji postoperator . sexuala . sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie .dupa ce in prealabil le eticheteaza -administreaza tratamentul medical la indicatia medicului -schimba si dezinfecteaza pansamentele -scoate firele de la operatie -instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util -nefavorabila -daca se ajunge la hemoragie interna Educatia sanitara in sectia de ginecologie: Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent.igiena individuala.prevenirea sarcinilor nedorite . gonoree .evolutia normala a sarcinii . SIDA.-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator . Asistenta medicala educa despre: .prevenirea bolilor venerice: lues.prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV. Importanta educatiei sanitare consta în sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile.la domiciliu. favorabil muncii de educatie sanitara.

igiena sexuala. . pansament.continuat acasa cel putin 21 de zile. controlul medical la specialist la 21 de zile.

coordonator .BOLI INFECTIOASE 1971.Bucuresti.Bucuresti.Editura Medicala.Editura Viata Medicala Romaneasca.IONESCU R .1996 15) DOMNISORU LEONARD .1996 14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului.1994 16) DUNN C DAVID -Chirurgie ..Bucuresti.Bucuresti.Manual de anestezie si terapie intensiva ..Bibliografie : 1) GAVRILA I.Editura Corint.1996 9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti medicali.1996 10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului. 5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie.Bucuresti.Editura Stiintifica..-Manual de medicina interna.Neurologie si psihiatrie.Editura Didactica si Pedagogica.Editura AII.1993 6) RADU NICOLAE .1989 4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie. SRAUSS NOSSE ELISABETH Nursingul medico-chirurgical 8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing.Spital clinic nr.Elemente practice de reanimare.Societatea Stiintifica & Tehnica.Editions du Renouveau Pedagogique Inc.Editura Medicala.vol II.1 judetean Timisoara.Editura Viata Medicala Romaneasca.diagnostica si tratament.Editura Viata Medicala Romaneasca.1976 .1997 11) VUZITAS GHEORGHE.editia III.1996 12) MOGOSEANU AUREL .1987 13) BORUNDEL C.ANGHELESCU AURELIA .1980 7) SCHENK ELISABETH.1971 2) GROZA E.Bucuresti .Editura INFO -TEAM.Editura Medicala.I si II.vol.Compediude medicina interna.Editura medicala.BOLI INFECTIOASE.BOLI INFECTIOASE.1971 3) VOICULESCU M.

-Ghid clinic.Editura Symposion.Chirurgie pentru cadre medii.Editura Medicala..Ed.Editura Medicala.1996 31)V .1979 20) CIUCA Dr.Editura Didactica si Pedagogica.Stiintifica si Tehnica. Editura Medicala.Ed..NANU D..Manual ptr liceele sanitare.MOANGA MARIAN -Policlinica medicala.RENZ U..Semiologie clinica medicala.Ed.Breviar de obstetrica si ginecologie.1995 28) FILIPESCU I..-Obstetrica.Ed.Bucuresti.MATES V..Dr.Bucuresti 1983 22) BURCHI P.R.. TH. Didactica si Pedagogica.Editura Medicala. ROXANA MARIA ALBU. ORADEAN L.TORSAN LELIA Anatomia si fiziologia omului..1993 24) UNGUREANU GABRIEL.SAMANCHI L.Editura Didactica si Pedagogica.CERNAZEANU P.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti medicali. Stiintifica si Tehnica... MIOARA MINCU -coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul.A.DANCIU I. NITESCU-Obstetrica si ginecologie.NICULESCU C.Bucuresti.Manual ptr scoli sanitare si postliceale.-Anatomia si fiziologia omului .1979 19) MIHAILESCU MIHAI .Editura Medicala .COVIC MARIA -Terapie medicala.1976 18) SHAFFLER A . VALERIU BISTRICEANU.Dr.1972 29)MOGA M.1961 21) CARMACIU R.Bucuresti 2001 27) A...1983 26) Dr.BRAUN J.Ed All.Bucuresti.-Ginecologie.17) POPA GEORGE .COMAN Dr..E ditura Didactica si Pedagogica .Iasi 1993 25) STANCIU LUCA.-Obstetrica fiziologica si patologica.NANU D.1994 30)VARTEJ P.NEDELCU AL. Medicala.Vademecum de urgente medicale..1969 23) MOLDOVAN TIBERIU ..1994 . CRISTEA.