Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia cultural umanitara "HENRI COANDA" filiala Constanta sCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI

COANDA"CONSTANTA

PROIECT
EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
CONSTANTA 2008

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului Fundatia Cultural Umanitara "HENRI COANDA"filiala Constanta SCOALA TEHNICA POSTLICEALA "HENRI COANDA" CONSTANTA

PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL :

SARCINA ECTOPICA CONSTANTA 2008 CUPRINS: PARTEA I -Partea generala Cap 1-Introducere Cap 2-Organele genitale feminine 2.1-Structura ovarului

2.2-Tubele uterine 2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine 2.4-Uterul 2.4.1-Conformatia exterioara 2.4.2-Situatia si directia uterului 2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului 2.4.4-Raporturile uterului 2.4.5-Conformatia interioara 2.4.6-Structura uterului 2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica) 3.1-Definitie 3.2-Variatii anatomice 3.3-Fiziologie

3.4-Etiopatologie 3.5-Fiziopatologie 3.6-Evolutia sarcinii ectopice 3.7-Simptomatologie 3.8-Forme rare de sarcina ectopica PARTEA II-Partea speciala STUDII DE CAZ Cap 1-Studiu de caz I Cap 2-Studiu de caz II Cap 3-Studiu de caz III Cap 4-Concluzii generale Cap 5-Bibliografie

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme

Fiind si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si mai mult cunostintele in domeniul ginecologic. in ultimii 10 ani.PARTEA GENERALA Cap. examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. depistarea precoce ramane o provocare pentru medici.1 INTRODUCERE Ruxandra Stanculescu Universitatea de Medicina si Farmacie "oCarol Davila"ン Departamentul Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic "Sf. Pantelimon"ン.alegand pentru lucrarea mea de diploma "SARCINA ECTOPICA". ecografice. Acest review cumuleaza datele din literatura actuala. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice. Astfel. cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate. Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. in ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). PARTEA I. nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. Introducere Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii. Bucuresti Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "oafter morning . incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19"° din totalul de sarcini[9].Ideea mi-a venit vazand foarte multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic.ginecologice.

. Ruperea sal pingei intracapsular conduce la formarea hema tocelului pelvin. iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia semnelor de inun datie peritoneala. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol 15515h723p escentei. me nometroragia.Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. examenul clinic ginecologic. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica. Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit.pills"ン. Aspectele de scrise sunt des intalnite in practica curenta. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie. lipo timia. alaturi de dozarea valorii de progesteron. ecografia endovaginala. Cu cat localizarea sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator localizarii an gulare. Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta. semne clinice ce survin la o femeie fertila cu amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani. diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. Anamneza amanuntita. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6]. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere. interstitiale sau ist mice. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG. evo lutia sarcinii ectopice este mai scurta. incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in curs de dezvoltare.

mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul de sarcina ectopica. respectiv sarcina ectopica mo lara. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei localizarii ectopice tubare. iar din punct de vedere cli nic. peritoneale con duce la intarzierea terapiei adjuvante cu methotrexat. ceea ce determina cresterea morbiditatii in caz de tumoare gestationala trofoblastica[1. ridicand suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza prin degenerescenta tro foblastica. cornuale. Astfel. Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic. . 12]. disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama. uneori. Examenul anatomopatologic este obligatoriu. acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata.Totusi.

Tubele uterine. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde. În ovare se produc ovulele.Cap. Acestea sunt conduse în tubele uterine. unde se produce fertilizarea. organul prin care fatul este expulzat la nastere. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne. care împreuna formeaza vulva. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. În afara de acest rol. uterul si vagina constituie caile genitale. organul principal al gestatiei.ovulele.2. dar care totodata este si organul copulatiei.ORGANELE GENITALE FEMININE Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine. prin secretia hormonilor sexuali. el are forma unui ovoid putin turtit. Este dispus cu axul mare vertical si i . Dupa uter umeaza vagina. Forma.

dupa cum poate lipsi un ovar. la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv.se descriu: doua fete (mediala si laterala). aspectul. Culoare. Culoarea. La femeia adulta. Dupa menopauza capata o consistenta dura. unele lineare altele neregulate. Numarul ovarelor. . În mod normal sunt doua. doua margini (libera si mezovariana). Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. 3 cm latime. consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii. Ovarul este albicios la nou nascuta. suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. cicatrici. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica. Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. roz palid la fetita. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat. Dupa menopauza devine albicios cenusiu. Pot exista ovare supranumerate. 1 cm grosime. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. doua extremitati (tubarasi uterina). dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. fibroasa.

este un cordon fibro-muscular situat în aripioara . coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului. patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. În perioada preovulatorie.Ligamentul suspensor. 1.relativ . Ovarul e suspendat de ligamentul larg. adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. 3. El este alipit de peretele lateral al excavatiei. El e fixat .mezovarianul. Ligamentul pleaca din fosa iliaca. devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte.ligamentul tuboovarian si 4.ligamentul suspensor. ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul.prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1. alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. Este o formatiune fibro-musculara. 2. Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin.Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g.ligamentul propriu al ovarului. sub bifurcatia arterei iliace comune. 2. Mijloacele de fixare. Situatie.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian .

pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge.posterioara a ligamentului larg. 4. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul . Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. cu cecul si apendicele vermiform în dreapta. prin care ovarul este suspendat de acesta.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire. 3. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. Este o formatiune scurta. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului. . RAPORTURI 1.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg. 3. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul. apoi cu colonul sigmoidian în stânga. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. 4. 2. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului.

2. 2. Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu.1 STRUCTURA OVARULUI Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin. medulara si alta periferica. . Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru. 6. 1.5. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala. 3.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. sub care se gaseste un învelis conjuctiv. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian. si sunt organe pereche.Epiteliul este simplu. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. corticala.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie.

asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali. Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina. Dupa ovulatie. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei. unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii. extrem de bogat în celule. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. Forma initiala o constituie foliculii primordiali.Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei. . Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). evolutia folocului ovarian este încheiata. care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini. Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben. corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul.

Folicului matur. constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25. 2)membrana bazala foliculara. sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. tertiar. succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori.corpul albicans. Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar. iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni. care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian. Raportate la un ciclu menstrual. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa. 3)tunica interna si 4)tunica externa.Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice. Celulele . Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. ovulatia se produce în ziua a 14-a. care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial . periodice. dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala. formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri.

Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu. Tubele au un rol important în captarea ovulului. Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. se dispun radiar si constituie coroana radiata. apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. 2. înalte. 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii. În treimea sa laterala se petrece . LH. Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor. necesari pentru echilibrul hormonal. 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal. 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. împiedicând ovulatia.2 TUBELE UTERINE Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare. Progesteronul este secretat de corpul galben. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici.foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice. sau ICSH si LTH).

portiunea uterina. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru.infundibilul. ea prezinta 4 segmente: 1. 3.Portiunea uterina strabate peretele uterului. 3. 4. Mijloace de fixare.portiunea ampulara.portiunile tubei. 2. Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm). Tuba are o lungime de 10-12 cm.Istmul patrunde în cornul uterului. Forma . 1. O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a . Tubele uterine sunt în continuare cu uterul.fecundatia.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm. Situatie.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei.istmul si 4. 2. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge. între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.

circulara. Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea laterala. longitudinala. interioara. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar. b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. .provine din ligamentul larg. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. La interior. longitudinala. musculara si mucoasa. el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei. STRUCTURA Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa. formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos. mijlocie. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. Conformatie interioara. care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala. a)Tunica seroasa . c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric.ligamentelor largi. tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina.

Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge. Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana. Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice. având un caracter terminal. perpendiculare la tuba. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne.2. 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala.3 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A TUBEI UTERINE Artere. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana. . Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele. iar a tubei artera uterina. Artera primara a ovarului este artera ovariana. coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate.

motorii. vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala. De la nivelul tubei. pentru fasciculele musculare. iar lateral se uneste cu venele ovarului. la marginea anterioara a ovarului. apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului. senzitive. ajung în hilul organului. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic. pentru vasele sanguine. provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin.Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. pentru ovar. Venele ovarului plecate din retele capilare. iar în dreapta direct în vena cava inferioara. limfaticele coboara în mezosapinge si apoi. se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin. pentru foliculi. venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara. Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. În fosa iliaca se unesc întrun trunchi unic. . Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter. formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos.

la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. ei urmeaza traiectul vaselor. cavitar. a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular. numita corp. dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la .4 UTERUL Uterul este un organ musculos. În partea sa mijlocie. caruia îi descriem: doua fete. turtit antero-posterior. Marginile. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. 2.1 CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ Forma. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior. si doua unghiuri tubare. si alta inferioara numita col. în care se dezvolta oul.4. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. 2. Este un organ median nepereche.Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin. care-l împarte în doua portiuni: una superioara. având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. doua margini. uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm. b)Corpul uterului are un aspect conoid. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. mai voluminoasa. fundul. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala.

La virgine are un aspect rotunjit. îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica.insertia vaginei pe colul uterin. lata de 4-6 mm. latimea la nivelul fundului. unite prin doua comisuri laterale. Colul uterin are forma cilindrica. convex bombat în sus la femeia adulta. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. de 4 cm. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. una anterioara si alta posterioara. La multipare colul devine tot mai voluminos. grosimea de 2 cm. portiunea vaginala are forma tronconica. usor bombat la mijloc. are suprafata neteda si regulata. nulipare sau multipare. grosimea de 3 cm. La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm. care împarte colul în doua buze.multipare. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele. latimea de 5 cm. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm. punctiform de forma unei depresiuni transversale. cilindric. iar suprafata e neregulata. Dimensiunile uterului la femeia adulta. .

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic. Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr). Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

2.4.2 SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI
Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale. Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În cazurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune. Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior. Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie. Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. 1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata

posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. 1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior. Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini. Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale. Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal. iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari.Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin. ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene. . Marginea superioara. Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm. Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului. în care se gaseste tuba uterina. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase. este libera. prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul. iar grosimea de 47 mm. care pleaca de la unghiul tubar al uterului. Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian. 3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche. strabate ligamentul larg. MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate.

cu toate ca nici muschii.4. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal. 2. acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare. Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale. situat sub fundul de sac vezicouterin. . 3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului.dreapta si stânga . organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. Au o directie sagitala. nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul. Fundul uterului.4 RAPOTURILE UTERULUI Fata vezicala (anterioara). Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene. Marginile laterale . Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal. acoperit de peritoneu. 2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene.dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine. vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian. întinse de la sacru pâna la oase pubiene.1)Aderentele la vezica si la rect.

care ocupa atât corpul cât si colul uterin. .Raporturile colului. Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara. 2. Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine. Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Are urmatoarele raporturi: Fata anterioara cu vezica.4. Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. fornixul vaginei sau domul vaginal.5 CONFORMAŢIA INTERIOARĂ În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior. prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala. Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala.

Canalul cervical e limitat de doi pereti .plani. Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina. Fiecare perete prezinta un rafeu median. Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti . Dintre cele trei margini. netezi.anterior si posterior . aplicati unul pe celalalt. una e superioara si doua laterale. 2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. .1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. orificiul extern se deschide în vagina.unul anterior si altul posterior. cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical. Orificiul interior conduce în canalul cervical. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice.

Sub influenta hormonilor ovarieni .Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun. Mucoasa cavitatii uterine este neteda. dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv. Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. progesteron . musculara si mucoasa. 2)Tunica mucoasa sau endometrul. contine si numeroase vase sanguine. În lipsa nidatiei.mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului. adera strâns la miometru. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv .6 STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. are o culoare rozrosiatica. este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate. 1)Tunica seroasa sau perimetrul.4. 2. fara interpunerea unei submucoase. stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de . e foarte aderenta la miometru si friabila.stratul subseros.foliculina.

Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. Glandele colului secreta un mucus gros.este de tip pavimentos. Epiteliul este simplu. Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. Din stratul profund sau bazal. se face regenerarea endometrului. se elimina sub forma menstruatiei. brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. usor alcalin. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen. Mucoasa potiunii vaginale . format din celule ramificate. in care se gasesc fundurile glandelor uterine. . cu numeroase celule mucipare. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. La nivelul ostiului uterin. necheratinizata. mucoasa glandulara endocervicala este net.sângelui. stratificata. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala. Dupa aceasta începe un nou ciclu. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala.

Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale. iar în stânga în renala. care se deschide în dreapta în cava inferioara. situate în stratul plexiform al miometrului. Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund. . în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana. Ea naste din artera iliaca interna. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei.7 VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI Arterele. la nivelul fosei ovariene. Artera uterina e groasa. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna.2. în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului.4. care se varsa în vena epigastrica inferioara. de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala. musculara si seroasa. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina.

simpatica si parasimpatica. 2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate. Caile aferente sau motoare. Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: 1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin.Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale. . între segmentele VIXII.

.

.

Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga. pavilionara. 3. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala. Localizarea tubara poate fi pavilionara. Uterina: cornuala .Cap. interstitiala si bilaterala. lovalizarea frecventa în trompa.2 VARIAŢII ANATOMICE Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala. Tubara: -istmica. ectopica. cu referire la nidatia în afara endometrului. .în cornul uterului malformat. 2.1 DEFINIŢIE Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine. tubara. ampulara. Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii: 1.3 -SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ) 3. suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine. În limbajul curent însa. Mai mult decât atât. ovariana. sarcina extrauterina. heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles. incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului. intramurala si cervicala.

în saculatie uterina. Sarcina concomitenta intra si extra uterina. extrafoluculara. în diverticului uterin. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara. 7. 4. in spatiul vezicovaginal si pe colul restant. 3. abdomino-ovariana. tubo-ovariana. 8. 6. Intraligamentara. Cervicala. 5. intramurala.3 FIZIOLOGIE . Ovariana: intrafoliculara. Abdominala: primara. în cornul rudimentar.nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traectul interstitial al trompei. secundara. 3.- angulara .

echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie în limite fiziologice. mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili.4 ETIOPATOLOGIE Modificarea fiziologiei tubare (mecanica. are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein). lumenul trompei sa fie liber. oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge în 5-6 zile. 3. timp în care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal.În conditii normale ovului omolateral este fecundat în treimea externa a trompei. biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice. Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza înca neconfirmata (Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla. kinetica tubara sa fie normala. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei. precum si orice factor care împiedica procesul de migrare obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste. . Fecundatia în afara trompei. dinamica. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. Sârbu): oul sa fie de dimensiuni normale. sarcina fiind initial extrauterina. trebuie îndeplinite câteva conditii fiziologice (P.

Întârzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%) constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice. salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului. Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10 ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare. endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%) tuberculoza tubara - în cazurile stabilizate, tratate, frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu sarcina normala malformatiile tubare - stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.

-

plastiile tubare - trautismul operator asociat leziunilor initiale spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) - prin compresiunea exercitata pe traiectul interstitial.

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frânare a estrogenilor. Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice (tubare) asocierea a trei factori: ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

-

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) în trompa a oului înca liber în cavitatea uterina de catre refluxul tubar al sângelui menstrual.

Daca rolul ovulatiei întârzie si al perturbarilor estro progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter în trompa pare neverosimil în contextul datelor actuale de fiziologie (D. Alessandrescu). 3.5 FIZIOPATOLOGIA Nidarea oului se poate face în diferite portiuni ale trompei: pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau între planurile mucoasei. Oul nu ramâne la suprafata, ci patrunde prin epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar. Vasele materne se deschid, formând kacuri materne mai mult sau mai putin dezvolate. Sângele poate patrunde în interiorul trofoblastului sau între acesta si tesutul adiacent. Când implantarea se face între pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede si mai usor în peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura intracapsulara) ducând la ruptura intraperitoneala sau avort tubar. Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura acesteia.

Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei, peretele tubar este îngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent sau oprit în evolutie (Mac Donald). Sângerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a placentei ramâne atasata sau se implanteaza secundar. Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta scade, are loc înmuierea istmului si a colului. Caracteristica este însa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul se transforma decidual în absenta elementelor trofoblastice. Arias - Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale în sarcina ectopica datorate actiunii gonadotrofinelor corionice. Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici, hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi întâlnite si mitoze în locuri atipice. Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare. Atipiile Alias - Stella sunt sugestive, nu însa si patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind întâlnite si în endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule trofoblastice. Sângerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza involutiei endometrului si clivajului deciduei.

Durerea întâlnita în sarcina tubara este de doua feluri: -durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea oului.6 EVOLUŢIA SARCINII ECTOPICE Sarcina tubara Localizarea ampulara. celelalte au o evolutie scurta. Exceptând cazurile foarte rare când o sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pâna în trim. Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex. iradierea poate fi posterioara. 3. Conflictul dintre cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx). în care tabloul clinic este dominat de dureri. datorita iritatiei nervului frenic provocata de sângele din cavitatea peritoneala. Din acest moment evolutia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulara). secundar iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu.2 sau chiar pâna la termen. Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei intraperitoneale. frecvent înalta. În hematocelul retrouterin. cu eliminarea oului în cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza hemoragica. fosele iliace). însotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale. -durerea iridiata. catre rect. Frecvent durerea are caracter de colica în punct fix (zonele anexiale. spre hipocondru sau umar. Daca oul .

Localizarea interstitiala. II sau III. Sarcina cervicala Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia sarcinii decât în cazuri exceptionale în trim. Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara. Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a trompei în aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. urmata de dilacerari ale miometrului.moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind posibile vindecari spontane prin liza în timp al oului si repermeabilizarea în timp a trompei. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala. Ruptura survine de obicei între saptamânile 8 si 12. Datorita faptului ca în aceasta situatie sarcina este înconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga decât în celelalte localizari ruptura survenind de regula în lunile 3-4.I. rupturile din aceasta zona au caracter local (Mac Donald). Frecvent survine avortul tubar. De . uterina mai rar în ligamentul larg. Datorita vascularizatiei bogate din artera uterina si ovariana. Rareori sarcina poate fi avortata în cavitatea uterina. Ruptura survine de regula în localizarile ampulare între saptamânile 8 si 12 iar cazurile în care continua sa se dezvolte sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de conceptie. În unele cazuri implantarea secundara a placentei în cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de sarcina ectopice tuboovariana sau tubo-abdominala.

Safta si colab.II sau la termen. Uneori vilozitatile coriale pot sa patrunda în baza ligamentului larg (I. Cernea) si 60 zile (O. Sarcina abdominala În cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre trim. intestinul subtire. Sarcina ovariana Sarcina ovariana ajunge foarte rar în trim. în majoritatea cazurilor cu malformatii sau cu potential scazut de vioabilitate. rect. ficat sau splina. Majoritatea cazurilor se conplica în primul trim. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului. Oprita în evolutie se poate transforma uneori în "adipocere" sau lithopedion iar în caz de suprainfectie poate duce la abces peritoneal.) iar alteori sarcina se poate opri în evolutie.II 50% evolueaza spre termen iar jumatate din ele cu feti vii. ruptura în cavitatea peritoneala.10 saptamâni ca urmare a rupturii în canalul cervical în interiorul vaginului sau în baza ligamentului larg cu aparitia hemetomului retrioperitoneal. Din sarcinile ajunse pâna la trim. vezica.III. în spatiul retroperitoneal sau în organele cavitare: sigmoid. De regula survine ruptura între 10 (M. Sarcina combinata (dubla) . Exceptional se poate transforma în lithopedion (Giles si Lockier).regula accidentul hemoragic apare 8 . când placenta evolueaza spre hil sau organele vecine.

nu totdeauna simultan. Sarcina tubara Sarcina tubara nerupta (în evolutie). În situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre ruptura sau avort. predominant în fosele iliace. sângerare vaginala. tulburari menstruale. Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii anormale a oului. Niciodata ambele sarcini nu vor evolua spre termen (Benson). iar toate cazurile cu triada: durere abdominala.7 SIMPTOMATOLOGIE Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive. Sângerarea vaginala apare dupa câteva zile de întârziere si este adesea confundata cu menstruatia. Sângerarea vaginala este de obicei redusa. Rareori se elimina spontan mulajul caducei uterine. sau ca drojdia de cafea. trebuie considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului. de obicei în punct fix. Durerea are caracter de colica.În caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort. nastere prematura sau la termen. mai rar sânge cu caracter menstrual. elementul cel mai important este suspiciunea. Semn clasic. nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri. . 3. Amenoreea. de culoare sepia.

Uterul este dureros la mobilizare. Sensibilitatea fundului de sac posterior. si a pulsului în pozitie sezânda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei înaintea aparitiei socului.uterina sau în zona de maxima împastare anexiala. Punctia vaginala efectuata în fundul de sac Douglas poate extraje sânge lacat. dureroasa. "tipatul Douglasului" evidentiaza acumularea sângelui la acest nivel. cresterea ei evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia. reprezinta un element important în diagnosticul diferential cu procesele acute anexiale. în tensiune. Leucocitoza este în majoritatea cazurilor normala. negricios si cu microcheaguri. uneori pulsatila. ca urmarea impregnarii progesteronice. de consistenta elastica. Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de gestatie. Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate în fosa iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare. În acest caz se poate recurge la punctia directa în formatiunea latero . Uneori sângele poate sa fie rosu. Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37 grade în sarcinile în evolutie. confirmata de tabloul hematologic. Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata.Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pâna la aparitia accidentului hemoragic. Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie. . incoagulabil (semn de sângerare recenta) sau poate sa se coaguleze în eprubeta (în sarcinile în evolutie). importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. dar poate sa ramâna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut loc. Masurarea T. Examene paraclinice.A.

imaginea radiologica a oului. atunci când elementele de diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice. - imaginea de "mlastina" datorita patrunderii substantei radioopacee în interiorul oului. umplerea neregulata a trompei.ceea ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas sangvin). Reactia de sarcina. Histero . Celioscopia sau culdoscopia ramâne metoda de diagnostic cea mai precisa în cazurile dubioase. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila în confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze însa sediul ei. Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din cazuri poate sa constate prezenta fenomenului Alias . cea negativa nu îl poate însa exclude.Stella.salpingografia poate sa constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcina tubara: absenta opacificarii trompei gravidei. umplerea partiala a trompei. imaginea neuniforma sau în miez de pâine. Punctia pozitiva confirma diagnosticul. Vizualizarea aparatului genital . imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive. Reactiile biologice de sarcina pot fi pozitive în jumatate din cazuri. slab pozitive sau negative în caz de ou mort.

. Sârbu). Uneori hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza. Se formeaza ca urmare a unei sângerari unice (mai rar) sau repetate (fisura sau prin pavilion) în cavitatea peritoneala. Alteori hematocelul se constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P.38 grade). La aceasta se aduga o stare de oboseala persistenta si inexplicabila.intern stabileste în majoritatea covârsitoare a cazurilor diagnosticul. bolnava este subfebrila sau chiar febrila (37. uneori subicter ca urmare a rezorbtiei sângelui. În absenta individualizarii acestuia. durerea diminua sau chiar dispare (Mondor). Diagnosticul devine pozitiv atunci când sacul ovular si ecourile embrionare se situeaza în afara cavitatii uterine. disurie) si de tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). Ecografia. se coaguleaza formând o masa cu aspect pseudotumoral. Hematocelul. Laparotomia exploratorie minima este utila în absenta celioscopiei.5 . Utilizând ecografia în modul B se poate evidentia prezenta formatiunii extrauterine. paloare. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii tubare. Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din sarcina tubara nerupta dar mai accentuata. diagnosticul poate fi pus prin excludere în prezenta formatiunii laterouterine si a absentei ecourilor embrionare si a sacului ovular în cavitatea uterina. Sângele se acumuleaza frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul trompei bolnave. tulburari urinare (polakiurie.

Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine "sonotransparente" iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (sânge lactat si cheaguri). uneori cu senzatie de "zapada" cu limite imprecise care bombeaza prin fundul de sac posterior sensibil la presiune. iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune. amilazemia poate fi crescuta. Tactul vaginal confirma prezenta masei tumorale.Hematocelul retrouterin: abdomen plat. De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi întâlnit si în chistul ovarian torsionat. Tactul rectal confirma prezenta masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei. sensibil. La palpare prezenta unei mase remitente într-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste în dimensiune la examinari repetate. discreta sensibilizare la palparea hipogastrului. leucocitoza crescuta în suprainfectii. uterul este deplasat de partea opusa. Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus. iar punctia vaginala confirma diagnosticul. Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative. -hematologic: anemie progresiva. reticulocitoza uneori crescuta. hematina poate fi determinata spectrofotometric. Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat. La examenul genital. suplu uneori sensibil. uterul greu delimitabil sau împins sub peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale. porfirinurie prezenta. bilirubina poate fi crescuta în hematocelele vechi. colul nemodificat ascensionat sub simfiza. Evolutia hematocelului se poate face în mai multe directii: . -urinar: urobilnogen crescut.

perisigmoidian). când este vorba de o localizare istmica sau interstitiala necunoscuta. Poate sa survina: -neasteptat. endometiroza peritoneala -hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu evolutie pelvi-abdominala. fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat în Douglas. Diagnostic diferential: -hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina fixa. abdominale sau pelviene -erodarea si deschiderea în intestinul subtire sau colon cu aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale).-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese aderentiale (rar) -continuarea sângerarii lente sau brutale cu aparitia inundatiei peritoneale -suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii supurate. -hematocel infectat: procese supurative pelviene (piosalpinx. Sârbu). abces tubo-ovarian) sau abdominale (apendicular. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea mai grava a unei sarcini extrauterine tubare. -în perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de sarcina ectopica (ruptura tubara). . deoarece angajeaza prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este încadrata printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P. Inundatia peritoneala. flegmon de ligament larg.

incoagulabil. extragând sânge rosu proaspat. lipitomii repetate. Alessandrescu) si 0. între folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata interna a capsului ovariene).8 FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA Sarcina ovariana.7 . buze violete. urmata de lipotime si semnele hemoragiei intraperitoneale: paloare intensa.1% (Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine. cu varietatile juxtafoliculara. Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie în plina sanatate aparenta cu durere sincopala "în pumnal" în una din fosele iliace. Din punctul de vedere al clasificarii se împarte în: sarcina ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana secundara extrafoliculara (superficiala. Punctia vaginala confirma diagnosticul.-agravând un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar). În inundatiile masive. Anamneza de multe ori dificila în aceasta situatie poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale în ultima perioada de timp. Frecventa este cuprinsa între 0. Reprezinta o varietate surprinzatoare a nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru. lizereu peribucal (M.5 (D. în jurul ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee (semnul Cullen). agravate de ortostatism. . În prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei interne si "tipatul Douglasului". Georgescu) respiratie rapida si superficiala. transpiratii reci. diagnosticul de inundatie peritoneala poate fi formulat (Bronstein). 3.

Simptomatologia este comuna sarcinii tubare. dureri ebdominale difuze. complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. Siptomatologia este neclara si frusta. Ungureanu): -trompa omolaterala intacta si separata de ovar. eventual celioscopia poate furniza elemente în plus. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine în general reprezentând 0. Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv. placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie. Fatul nefiind protejat de peretele uterin. diagnosticul sarcinii abdominale ramânând de multe ori o surpriza intraoperatorie. Placenta se poate insera pe mezouri. Sarcina abdominala. pe baza criteriilor stabilite de Spielberg în 1978 (citat de O. ficat. intestin. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului în cavitatea peritoneala. Evolutia este în cele mai multe cazuri dureroasa. Alessandrescu). uneori metroragii). Diagnosticul diferential se face numai intraoperator. În ultimul .5 . -chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. diaree. splina. rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea în "adipocere". flatulenta. iar fatul poate fi expulzat în organele cavitare (vezica.7 din aceasta (D. este adesea malformat si în majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe. Oul se dezvolta în cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii.0.

-histerometria . Tratamentul. Examenul radiologic: -radiografia pe gol . transversala) iar prezenta sus situata. colul este deplasat în functie de pozitia prezentatiei.poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata în zone comune si sarcinii intrauterine. neacomodata la strâmtoarea superioara. -scintigrafia placentara .prezentatia înalta deasupra spinelor sciatice. dar insuficient înmuiat. -amniografia . . iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal. -H.trimestru miscarile fetale sunt dureroase.nu este totdeauna concludenta în diagnosticul sarcinii abdominale. iar prezentatia poate uneori fi identificata în afara acestuia. nemodificat.arata marimi variabile ale cavitatii uterine.situarea anormala a placentei si uterului. -ecografia . Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational. neconcordante cu cele ale sacului gestational. -arteriografia .G. . uneori dehiscent. Tactul vaginal evidentiaza colul lung.prezenta fatului în afara cavitatii uterine.S.situarea sacului amniotic în cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina. Datorita accidentelor hemoragice si infectioase sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica. La majoritatea cazurilor.

dând nastere varietatii cu acelasi nume. ligamentul larg). inserându-se în baza ligamentului larg. Evolutia sarcinii are loc de obicei în primele 2 . Odata oul implantat.1/18000 (Mattingly. Pritchard. Sângerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase. peretele cervical.3 luni. este tumefiat. Atunci când sarcina se implateaza la orificiul intern. . în afara orificiului intern.Sarcina cervicala. Mortalitatea se mentine înca foarte ridicata (40 . complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa. iar prelungirile acestuia patrund în grosimea peretelui cervical dilacerându-l.U.diagnostic. datorita proceselor de dare si/sau infarctizare. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului. se destinde progresiv si cedeaza. Ruptura poate sa survina în regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala. neânsotite de durere. Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului în canalul cervical. trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului.60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce însoteste de obicei sarcina cervicala. 1/16000 . Frecventa este variabila în functie de diversi autori. Colul uterin are volumul marit. sarac în fibre musculare. Fiziopatologie. MacDonald . Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical. cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei întredeschis. Odata cu dezvoltarea sarcinii. violaceu. Simptomatologie . Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante. cuprinsa între 1/1000 sarcini (Japonia).A. placentatia are loc în regiunea cervico .) si 1/16000 (Dehalleux). sunt semnele cel mai frecvent întâlnite.S.istmica.

orificiul intern este închis. Raportul colsegment inferior/corp uterin este supraunitar în sarcina cervicala (D. -în trimestrul II. Rubin stabileste în 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale în zona opusa locului de implantare a placentei. -în avortul în doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atât în col cât si în cavitatea uterina. T. Alessandrescu). -în avortul în doi timpi sunt deschise atât orificiul intern cât si cel extern al colului. -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior. III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. de multe ori greu delimitabil. sau cu aspect de clepsidra. Din punct de vedere anatomo-patologic. corpul uterin este de volum normal. -placenta interna adera la peretele cervical. Petrescu). în timp ce în sarcina cervicala.La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". Diagnosticul diferential se face cu avortul în doi timpi. Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: -corpul uterin este mai mare în avortul în doi timpi decât în sarcina cervicala. Pop. -absenta elementelor fetale în cavitatea uterina. .

urmat de tamponament strâns. Sârbu). În majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramâne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P. În sarcinile oprite în evolutie.Tratament. Sarcina extrauterina tubara Fig 1 . se poate încerca evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blând.

Aparatul genital feminin .

PRENUMELE: S.a)sectiune sagitala b)organele genitale c)uterul interne cu sarcina ectopica tubara Fig 2 PARTEA II-PARTEA SPECIALA STUDII DE CAZ: Cap 1 STUDIU DE CAZ I NUMELE: C. .

VÂRSTA: 19 ani. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: . . = 14 ani. Drenaj abdominal. • pierderi de sânge negricios pe cale vaginala. P.. • frisoane.01. MOTIVELE INTERNĂRII: • amenoree.2008 Salpingectomie partiala. ANTECEDENTE PERSONALE: . N = 1.2008 DATA EXTERNĂRII: DIAGNOSTIC LA INTERNARE : ‫ ٭‬Sarcina ectopica dreapta. AV = 0.01. sex feminin DATA INTERNĂRII: 16. • dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere în loja anexiala dreapta. DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫ ٭‬Sarcina extrauterina tubara dr. ‫ ٭‬Ampula pavilionara dreapta. INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18.M. CJ = 1. ‫ ٭‬Hemoperitoneu.

pierde sânge negricios prin vagin. profesie . statut social . . Gentamicina. . Metronidazol..citeste presa zilnic. relatii cu rudele si prietenii .01. . = 2 decembrie 2007 Pe data de 07. În urma cu 5 ore. apendicectomie.regim adecvat. are multe prietene.agent vamal • mediu familial (obiceiuri cotidiene) . Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin suspiciune de: sarcina ectopica dreapta. ziare.casatorita.M. ISTORICUL BOLII: U. ANTECEDENTE PATOLOGICE: . . citeste literatura medicala legata de bolile copilului si ale ei. mijloace de relaxare .2008 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sânge cu intermitenta. Indometacin. pacienta acuza dureri pelvine cu predominanta în loja abdominala dreapta. acces la informatii . ANTECEDENTE SOCIALE: . leaga usor prietenii cu cei din jur.citeste carti. ciclu regulat. obiceiuri alimentare .relatii în familie corespunzatoare.consumatoare de cafea. se uita la TV . Face tratament ambulator: Ampicilina. .

EXAMEN CLINIC GENERAL: .Î = 1..soc apexian în spatiul V intercostal stâng.A. = 82'. . . = 120/70 mm Hg.68 m.apetit pastrat. SISTEM MUSCULO-ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO-ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: . . ..V. APARAT C. R = 18'ritmica.zgomote cardiace ritmice. APARAT DIGESTIV .murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.torace normal conformat.tegumente si mucoase . . .palide.cord în limite normale. .T = 360C. . Gr.nepalpabil. . .normal reprezentat.A.integru.tranzit intestinal prezent.ficat si splina în limite normale. .T. VASCULAR . = 60 kg. . CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: .

100. = HCT. 9. = PLT.4 L.R. 3. = VSH. cardiologic = clinic sanatoasa. 28. = 6.L. .7 L. = negativ.D.pro = neg. sensibila. Col întredeschis.Leu = neg. . 17.000. .EKG = traseu electric fara modificari. = 170. sumar urina: .Ex. V. 9... Anexa dreapta îngrosata cât un police. . trenzit prezent. CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: . ..Ph. .01..300..000mmc.MRF = pulmon normal.2008 EVOLUŢIE:  Stare generala satisfacatoare. afebrila. abdomen suplu. se poate opera. . .glu = normal. Corp uterin intermediar de dimensiuni normale.erit = 250/μl. 14 div. Pierde sânge în cantitate redusa. WBC.- HGB.. = Hematii= Ex.

Fundurile de sac vaginale suple.mictiuni fiziologice: 3 .5 mg..01.Ora 845 inductie: Endonal 350 mg. = 100/60 mm Hg. . Atropina 0.m. . T. S. 17. .2008 .echilibrata. .T. Lystenon 100 mg. .loje renale libere.abdomen suplu. . Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm. . Anexa stânga nepalpabila.Sonda cu balonas.2008 ECHO abdominal:  Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat. Drenaj parietocolic drept.01.4/zi.  Anestezie generala cu I.spatial.01. .C.N. .  R.GENITAL . Se recomanda ECHO abdominal. TA = 120/70 mm Hg.O.cazuta în Douglas. R.A. i.orientat tempo . APARAT URO .lama de lichid în pelvis. EXAMEN LOCAL: 16. 18. . mobil.B. O2 pe masca.2008 Ora 830 PREGĂTIRE PREOPERATORIE:  Operatia: Salpingectomie dreapta.O.T.Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg.

.6 mg/dl.anexa dreapta marita de volum. 26.2008 EXAMENE DE LABORATOR Glucoza Uree Creatinina T.G. 19 U/L. .36 ''  Mentinere: . sensibila la mobilizare.120 15. 7 mg. T.01.EXAMEN VALVE: .. .0 6 .1'' Valori în lim normale 65 .V.Stare generala buna.65 180 . 492mg.3 15 . T./dl.50 15 . .G. afebrila.5 + 0. 31 U/L.01.col închis.P.zona anexiala stânga libera. CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.0 .col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa.corp uterin discret marit de volum.Se recomanda analize.2008 . DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta. % 40.45. sensibil la mobilizare.350 % 26 . Fibrinogen APTT 101 mg.O. pierde sânge negricios prin vagin.5 + 0. ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ EVOLUŢIE: 16./dl. . .1.5 mg.Fentonyl: 0.

Miofilin = 240 mg.H.  Monitorizarea functiilor vitale. Atropina f2. .  Tratament.Atropina = 1 mg.NaCl. .  Mentinerea liniei venoase cu branula. .C.Se aspira secretiile si se trimite în post .V. .2008 1.Glucoza 5% = 500 ml.5 mg.500 ml. 2. = 9% .operator cu recomandarea:  O2.Fortal = 60 mg..Miostin = 2. Drenajul parietocolic drept.H.Pavalon : 4 mg. a diurezei.   Supravegherea temperaturii.  . Mialgin f1. . = 100 mg.Ringer = 500 ml. . . Supravegherea perfuziei.01.  Trezire : .MEDICAŢIE ANESTEZIE: 18.  P. . .

III. 9.2008 Pacienta: B.Glucoza 5% f1. Lystenon f1.I. Fentanyl f1. CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru ziua de 19.1. extremitati uscate.Ringer f1. 1. 6. Fortral fII.S. colorate.III. A RESPIRA . .f1.100 mg. 7.hematoperitoneu. Nesdonal f1.I = 500ml. Miostin f. 9% . .I = 500 ml.. calde.II = 1000 ml.NaCl. ambele hemitorace se destind ritmic. 11. .3. 8.1.H. 13. . f.. 4.01.H. 5. 10.sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta.I. 12.C. Miofilin f. în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: . Pavalon fI.

1000 ml. hidratare parenterala . 2. mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte. tegumente colorate. T.. . usor meteorizat. . .cantitate 100 ml. mucoasa bucala fara leziuni. ser fiziologic 500 ml. hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicalaconsuma ceai îndulcit. drenaj paritocolic drept . . apa plata. sânge. cu glucoza 5% . .. cavitate bucala cu dentitie completa. . . frecventa pulsului P = 82 batai / minut. restrictie alimentara postoperatorie. . . compot 1500 ml.. A BEA . sol. . .A. . transpiratie minima la plici.. A MÂNCA.prezent. . = 100/60 mm Hg. se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta.ferfuzie i. Ringer 500 ml.v. . pierde sânge prin vagin în cantitate mica.. reflex de diglutitie . 3. abdomen sensibil. A ELIMINA . frecventa respiratorie R = 18'.

. . A TE DEZBRĂCA . . staturii si anotimpului. . sonda vezicala Foley . haine curate de acasa în culori atragatoare. temperatura ambientala este de 22 de grade C./24 ore. se plânge ca nu este odihnita . pacienta sta în pat în pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate. A TE ODIHNI . 4. adaptate taliei.urina clara 2000 ml. . somnul nu este odihnitor .6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii. 5. se schimba ori de câte ori lenjeria de corp se pateaza. 7. .instalata preoperator . cu capul într-o parte din cauza perfuziei . . A TE ÎMBRĂCA. doarme noaptea 5 .se mentine aceasta pozitie timp de 2 ore. absenta tranzitului de gaze si materii fecale. pacienta solicita sa fie ajutata sa se întoarca în decubit lateral stâng si drept. A DORMI. schimbarile de pozitie sunt dureroase. zgomot si de tratamentul administrat noaptea. pacienta este ordonata si curata. A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .prezinta ochii încercanati.. este deranjata de lumina. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . 6. A TE MIsCA.adoarme în cursul zilei la amiaza.

tegumente calde. . fara semne de inflamatie. . dentitoe completa. . S = 372 o C. . anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea postoperatorie. se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara. mucoasa gingivala bucala fara leziuni. îngrijite. unghii taiate scurt. A EVITA PERICOLELE . temperatura corpului masurata în axila: D = 366 oC. 8. . . fara modificari de culoare. exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente si absentei tranzitului de gaze si materii fecale. incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta. . . 9. tuns scurt. uscate. . nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale. tegumente curate. . . plaga curata în curs de cicatrizare. colorate. par curat. prezentei drenajului abdominal si a drenajului urinar. transpiratie minima la plici. urechi cu pavilioane curate.. curata. . A FI CURAT ÎNGRIJIT . .

. . A COMUNICA . . le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila în acest fel. . gemete. nu are control liber asupra mediului înconjurator. 10. 11. nu se poate deplasa singura. A TE REALIZA . este agitata.Fiul.. . A-ŢI PRACTICA RELIGIA . simtul tactil . .pastrat. . . profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. pacienta este de religie ortodoxa. nelinistita. . A FI UTIL. . relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon. crede în Dumnezeu Tatal si Iisus Christos . da date precise si descrie coerent durerea. acuitate vizuala normala. se închina seara la culcare si îsi spune în gând o rugaciune si se închina. anxietatea. ea povesteste despre copii. vaicareli. nu poate fi utila însa celor din salon. 12. acuitate auditiva normala. . vorbire în ritm moderat. având în vedere ca se afla în post operatorul imediat.

stând cu dificultate în decubit dorsal. A ÎNVĂŢA . . ea nu poate citi carti. capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda. pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. reviste. . deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala. pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa. A TE RECREEA . . .emisiunile de stiri. 14. . în schimb asculta cu placere radioul . are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze. pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa.13. muzica. . actualitatile de la TV o destind. cu toate ca si-ar dori.

stezice curati .Foley în intra cu circuit perine închis.T. treaza.Plan orar a pacientei C. e. or. la fel si atiei: Penicil perfu zia. vezical a za imediat. betadina Prean estezi e cu Mialgi n 50 mg. . pentru de barea pulsului sedare lenjeri operatii.800 800 .S. Drena j abdo minal 50 ml seros anghinolent . cu temper varsato tricou aturii si rilor curat. a ei de respirati greturil corp ei. -Se mai -TA = soset suprave 100/60 e. i venoas condusa arteriale a Schim în sala . Aneste opera suprave Adminis ala cu zie torie ghere trare de apa si genera 500 atenta Cerucal sapun la ml. rea analg Pacien etice ta linis Profe nid f.5 mg. Admini stra- Repa usul la pat contin rea medic ua. a în 10%. si salonul cu ser de post. Mobili sta în zarea din repau decub s la it pat. Supra veghe Admi nistra rea TA.O. toalet Toaleta a vaginala partial cu a. a: f.1200 1200 1300 1300 1400 1400 1500 - -Trezire Opera pe Mentina tie: masa rea Sarci de liniei na operatie venoas extrau . . în Pacienta . în vârsta de 19 ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRA UTERINĂ TUBARĂ AMPULĂ PAVILIONARĂ. OPERATĂ PE DATA DE: 18. Genta Întalni micina rea 1f.I. drenajul P = 80' si Se termome Toalet trizeaza a: pacienta spalat :D= pe 36. cu cei dragi (famili a).fiziologi -Sondaj Toalet Diure operatie c. HEMOPERITONEU.01. tita. ina 2 milioa ne. urina tensiuni perfuzie este clara.2 0C. dorsal în decub Diurez Repa usul la pat contin ua înpre una cu perfuz ia..2008 600 . vulvo.I. P. R. colabo reaza.900 900 1000 1000 .1100 1100 . terina ambul a Pacient Perfuzi pavili a este e cu onara condus glucoza . diurezei postane chiloti .700 700 . . linie venoa sa cu branul a. gheaza mm Hg. dinti. Atropi na 0. halat. I.

1900 1900 .2400 . a 500 ml de urina clara. -TA = 100/6 0 mmH g.1800 1800 .2000 2000 .m. P=82' rea de Prozin . Propra Toler nolol .pansam entul Adminis trarea de O2 pe sonda endona zala. Pans amen t curat.i. 1500 1600 1600 1700 1700 .anta 3 digest ml.2100 2100 2200 2200 2300 2300 . Admini stra- it lateral drept. iva si ser buna fiaiolo gic.

masaj al spatelu i. . eza Gentami P=82' -TA = Toaleta 500 -cina 100/60 partiml f. Pacient Abdom a agita Hidratar ta se en usor e orala: meteori plânge Schimb TA = de area -zat 100/60 sensibil dureri lenjeriei mmHg post de corp la palpare.m. na 2 -TA = milioane 100/60 f. Contin ua perfuzia cu glucoza 10%.30C. sacrala .m. e.. te. 3 ml. Termo metrizare: TS = 37. Ser elor in. Admini Pregatir Som Som Adminis straea panul nul tra-rea rea de cientei de de de analge.m. operato murdar rii.I. Diur .m. -TA = 100/60 mmHg.i. Sedare a dure. Dezinfe ctia punctul ui de insertie al sondei cu betadina. ml. de Propano rivanol lol si calduta.Hidrat are orala cu ceai în cantit ati mici cu paiul. . ala pe de Profenid Diureza P=86' regiuni: urina f1. l min f. Mobiliz are. -TA = 100/6 0 mmH g. functio nal. axile. clara 800 ml. -Se Toleran suprim Toaleta ta dia vul-vara Adminis gestiva perfuzi cu trare de buna.m. Ser Hidrata fiziologi re c.pentru noap noap antibiotice: somnul te..i. -P = 86' Diure za 250 ml de urina clara. Repa usul la pat contin ua.i. a..I. Diureza. m. mmHg. i. soluti-e Prozin.I. gât. Pansa ment curat.II. în regiun ea lombara..i. tice: algocal de Penicili-min noapte. mmHg.i. câte 3 orala..fiziologi ferioar c câte e. Admini strarea medica tiei: Prozin. fata. Miscari Proale pranolo membr l. intra -Drenaj muscul urinar ar.-Drenaj abdominal rii cu Algoca functional.

.i.m.Adminis tra-rea de fenobarbital 1 f.

R. sumar urina Rezultat 9. = 6 .0 % 96 % 492 mg. Hematocrit PLT WBC Hematii VSH V.T.4 L 170.EXAMENE DE LABORATOR Data 16. Negativ -Leu = neg./dl 19 U/L 31U/L 12.6 mg.D.000 9. Ex.100 3.P.300.2008 Medic Proba de laborator Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A. -Ph.L. % 101 mg.T.000 14 div./dl 26.7 g. % 40.i" 28./dl 7 mg.01.

Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm. P.200 8 100/6 0 D = 362 0C S = 364 0C .A. -glu = normal -erit = 250/μl EXAMENE PARACLINICE Data 17. Diurez a 18 82 ' ' 18 82 ' ' 17 76 ' ' 18 76 ' ' 2000 ml. .01.F.01.01.200 8 T.Pulmon normal.R. . PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 16. ECHO abdominal REZULTAT .01.2008 Medic Examen cerut M. Temperatur a 36 0C Observatii 362 0C -dureri postoperatorii -varsaturi postanestezic e -abdomen meteorizat 19. .01.lama de lichid în pelvis.-pro = neg.Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat.200 8 18. 120/7 0 120/7 0 100/6 0 100/5 0 R.200 8 17.

Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I.01. P = 76/min. = 100/50 mmHg.01. Sonda Foley a démeure .2008 Ora 2200 30 Evolutia .A.Operatie ora 10 .01.O.A. F.2008 Ora 1800 18.T.R.01.anestezice bilioase .2008 Ora 1300 18.20.Varsaturi postoperatorii si post . usor meteorizat . Puls = 76/min.2008 18.Se mentine linia venoasa cu branula.01. = 100/60 mmHg.T. = 18/min .200 8 21.T. T = 36 0C .01.01.200 8 100/6 0 100/6 1 17 82 ' ' 18 80 ' ' D = 364 0C S = 366 0C -se suprima soda Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -plaga curata -stare generala buna -abdomen suplu -stare generala buna -afebrila 22.200 8 100/6 1 19 86 ' ' 23. R = 17'.Absenta tranzitului de gaze .01.Abdomen sensibil. .200 8 110/6 0 19 82 ' ' FOAIE DE EVOLUŢIE Data 18.

Puls = 82'.01.2008 Ora 600 19.Stare generala buna .A..T.Pierde sânge prin vagin în cantitate mica .Stare generala buna .Afebrila .Pansament curat M . = 100/50 mmHg .Stare generala buna .T.Diureza pe 24 de ore = 2000 ml .stare generala satisfacatoare .A.urina clara .A. Tseara = 364 0C .2008 Ora 1000 .Drenaj: 150 ml .urina clara . = 100/60 mmHg .Diureza: 250 ml . R = 17' .Abdomen usor meteorizat .2008 .mobilizat .Pansament curat 19.Diureza: 500 ml .A.urina clara .Se recomanda hemoglobina de control 20.Drenaj parietocolic drept .T.01.Diureza: 800 ml .01. = 100/50 mmHg . = 100/60 mmHg.Se suprima sonda Foley .T.Tdimineata = 362 0C.sero-sanghinolent .

A.Mictiuni fiziologice.Abdomen suplu.Plaga operatorie curata .Se suprima tubul de dren .tranzit de gaze si materii fecale .2008 Tratament POST . = 110/60 mmHg.Plaga curata .Abdomen suplu.Tranzit de gaze reluat .2008 . R = 19' FOAIE DE TRATAMENT Data 18.01. mobil . R = 19' .Abdomen sensibil la palpare . mictiuni fiziologice . afebrila . R = 18' . Puls = 82'. = 110/70 mmHg.Scaun prezent 1/zi . scaun prezent .T.Abdomen suplu.Stare generala buna. afebrila .prezent 22.Stare generala buna.01.2008 Evolutia .Tdimineata = 364 0C.01. = 100/60 mmHg. Tseara = 366 0C Data 21.T..T.01. Puls = 86'. plaga curata 23.A.OPERATOR .Stare generala buna. afebrila .Pansament curat .2008 . Puls = 80'.A.

2 milioane la 12 ore i.m.: 1 f.m. 2 milioane la 12 ore i. 2 milioane la 12 ore .4.Algovalmin f. 2 milioane la 12 ore i.2008 .Penicilina 4 milioane. la nevoie .1500 ml 19.01.. .Profenid f.Penicilina 4 milioane.Gentamicina 2 f. .2008 .m.500 ml .: 1 f.01.m.Penicilina 4 milioane.Gentamicina 2 f.m.m.Cerucal 1 f. . .Gentamicina 80 mg . la 8 ore i.m.Propranolol 1 f.III la nevoie i.Fenobarbital f.Prozin 3 ml la 6 ore. la nevoie i.Diazepam tb.2.2008 .2 la nevoie i.Algocalmin f.I.m.Profenid f.Propranolol 1 f.01. . .m. 21. . . .NaCl 9% .v. la nevoie i.m. .Prozin 3 ml la 6 ore i. la 8 ore i.p. i.Diazepam tb. . 1 .Algocalmin f. .m. 1 .III la nevoie i.m.m.Glucoza 10% . la 6 ore i. 20. .seara .Penicilina 4 milioane. .

C.Gentamicina 80 mg .01. ceai .Diazepam tb.supa de legume. 1 . unt.Diazepam tb.ceai cu pâine prajita. varza. peste alb.Gentamicina 80 mg . . brânza de vaci.2008 B.2008 Medic Succesiunea meselor B. Mic dejun Supliment Prânz Cina Regimul alimentar . lapte.m.01. 22. oua moi. Alimente interzise: condimente. fasole.pâine prajita cu un ou moale.2008 . vita. carne de pui.lapte batut . pui cu paste fainoase . gem .II la nevoie i.m. mezeluri..01.III la nevoie i.2008 . cafea. Data 16. Mic dejun .m. 1 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: supe. iaurt.Algocalmin f. afumaturi. sucuri de fructe.Diazepam tb. mazare.Penicilina 4 milioane.Algocalmin f. ceai 17.C. compot de fructe.m. 23. ciorbe de legume. 1 .mamaliga cu brânza de vaci.Algocalmin f.01. 2 milioane la 12 ore i. .III la nevoie i.

lapte batut. B.compot de prune .mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna. biscuiti 1500 ml . 20. fasole verde cu carne de vita .iaurt 250 ml. ceai . biscuiti . Mic dejun Supliment Prânz Cina 22.2008 Mic dejun Supliment Prânz Cina FIsĂ TEHNICĂ .Compot de mere . ceai. Mic dejun Supliment Prânz . pilaf de pui . . biscuiti .01.Regim hidro . pâine prajita.Regim hidro .C. ceai. pâine prajita .macaroane cu sos tomat.01.Supliment Prânz Cina 18.supa cu galuste.zaharat 1500 ml . piure de cartofi cu pui la gratar .supa de legume 24 de ore .2008 B.C.2008 19.ou moale.2008 Cina 21.supa crema de legume.compot de struguri ceai în .01.compot de cirese .C.ceai.01.C.01.ciorba de vacuta.zaharat 1500 ml B. unt gem .lapte dulce .ceai.2008 B.

EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare "în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete. Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala. Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru. Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul. Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina. INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT: .suspiciunea de sarcina extrauterina; .suspiciunea de sarcina intrauterina; .diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin; .sarcina. PREGĂTIREA PACIENTEI: Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara. Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis". Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati. Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta. Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale. Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta. Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca: Concluzii ale examenului de laborator Se recolteaza: ‫٭‬Glucoza = 101 mg/dl ‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl ‫٭‬Creatinina = 7 mg/dl ‫٭‬TGO = 19 U/L

‫٭‬TGP = 31 U/L ‫٭‬Fibrinogen = 492 mg % ‫٭‬APTT = 40,1' ‫٭‬HGB = 9,7 L ‫٭‬HCT = 28,4 L ‫٭‬PLT = 170.000 ‫٭‬WBC = 9100 ‫٭‬Hematii = 3.300.000 ‫٭‬V.S.H. = 14 div ‫٭‬VDRL = negativ Examen urina: ‫٭‬Leu = neg ‫٭‬Ph = 6 ‫٭‬pro = neg ‫٭‬glu = normal ‫٭‬erit = 250/μl. Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil. Ex. valve - col de multipara fara leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusa. T.V. (tuseu vaginal) - col închis. Corp uterin discret marit de volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stânga libera. Anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.

8 cm. AV = 82'.T.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat fara sarcina.01. Penicilina. . Sistem ganglionar: nepalpabil. Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm .lama de lichid în Douglas. Pe data de 17.prezent. Examenul clinic general evidentiaza: I. Se pune diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. Tranzit intestinal .spatial T = 36 0C. Se decide interventie chirurgicala pe data de 18. Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice.T.2008 ora 830 sub anestezie generala I.O.=1. soc apexian.: orientat tempo . R. G=60 kg. Tegumente si mucoase palide.Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta.genital: loje renale libere.O. Hemoperitoneu. Mictiuni fiziologice. Aparat digesti .68m. Aparat respirator . murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare R = 18'. TA = 120/70 mmHg.vascular: zgomote cardiace ritmice. violacee în regiunea ampula pavilionara de 6 . Aparat uro . splina în limite normale.torace normal conformat. Aparat cardio . si se constata salpinga dreapta marita de volum. Sistem osteo-articular: normal reprezentat. Gentamicina timp de 5 zile. În soatiul V intercostal stâng.01.ficat.

Tranzitul de gaze se reia la 48 ore. afebrila. repaus sexual timp de 30 zile.si Ser fiziologic f.I. repaus fizic. Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal. pentru reluarea tranzitului de gaze.2008 DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcina extrauterina dreapta . Se scoate un rând de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile. psihic. iar drenajul andominal 150 ml sânge.3 ml la 6 ore.05. .I. cel de materii fecale la 72 ore. Prozim f. controlul la medicul specialist la 2 saptamâni. VÂRSTA: 32 ani. ora 1230 DATA EXTERNĂRII:14. TA se mentine între 100-110/60-70 mmHg. Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a reveni pentru scoaterea firelor. Cap 2 STUDIU DE CAZ II NUMELE: S. AV = 82'.I. si Propranolol f. PRENUMELE: C.i se administreaza postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%. Plaga operatorie vindecata. Diureza postoperatorie: 2000 ml.05.Se mentine linia venoasa cu branula . sex feminin DATA INTERNĂRII : 07.2008.

O.amenoree . ANTECEDENTE PERSONALE: .dureri pelviene.nasteri = 1 .mama cu diabet de maturitate .chiuretaje = 3 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: .Ab = 0 .menstruatia la 14 ani.DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Sarcina extrauterina tubara dreapta INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2008 ‫٭‬Laparoscopie diagnostica ‫٭‬Salpingectomie dreapta ‫٭‬Anestezie generala I.T MOTIVELE INTERNĂRII: . flux moderat . cu precadere în fosa iliaca dreapta.rujeola la 6 ani • apendicita la 11 ani ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: . varsaturi apoase matinale .greturi.pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica .

ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin.mijloace de relaxare . consuma moderat condimente si alcool .citeste literatura.merge cu familia la parintii sotului la tara în aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian. . reviste.ANTECEDENTE SOCIALE: .normal colorate SISTEM MUSCULO-ADIPOS:.casatorita .consuma 3 mese pe zi în graba. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase.tehnician dentar . EXAMEN CLINIC GENERAL: .relatii cu rudele si prietenii .are relatii armonioase în familie.mediu familial . asculta radioul si are acces la informatii cu caracter cultural.familie cu un copil bine organizata cu locuinta salubra .acces la informatii .nepalpabil SISTEM OSTEOARICULAR:.integru .tegumente si mucoase . în anturaj leaga cu usurinta prietenii. Se prezinta la medicul specialis în policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament.statut social . .obiceiuri alimentare .profesie .bine reprezentat SISTEM GANGLIONAR:.

tranzit intestinal prezent .TA = 120/70 mmHg APARAT DIGESTIV:.V.apetit capricios .ficat si splina în limite normale.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.abdomen suplu spontan si la palpare .col de multipara fara leziuni . 1/noaptea S.loje renale libere . = 82' .N.. APARAT UROGENITAL:.A.torace normal conformat . .echilibrata. orientata temporo-spatial R. R = 18' ritmice APARAT C.mictiuni fiziologice 4/zi.O.prezente bilateral EXAMEN LOCAL EXAMEN VALVE .cord în limite normale .zgomote cardiace ritmice .soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara .T.APARAT RESPIRATOR:.VASCULAR:.

-densitate: 1015 . Rh+./1 ora Glicemie = 80 mg % Uree = 26 mg % V. = 6. Ht. . VSH = 8 div. = O I. = negativ - Grup sanguin Rh.R.L. =12g % Trombocite = 290.D. = 11g % L.000 mmc.anexa dreapta sensibila la mobilizare ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR: Hb.300 mmc.anexa stânga sensibila. mobil .pierde sânge negricios în cantitate mica T.corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara.. marita de volum .anexa stânga nepalpabila .V.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE .-Ex.pacienta are cunostinte.MRF . -cere informatii despre celioscopie .pulmon normal .Tratament profilactic si medicamentos: -stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos.pacienta bolnava este dornica sa stie cât mai multe despre boala sa.nu cunoaste ca avortul este un factor predispozant al sarcinii extrauterine .Boala .examen cardiologic . a citit despre sarcina extrauterina . = 7. A aflat ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopica. sumar urina: -sediment: -Ph.clinic sanatoasa se poate opera EVALUAREA CUNOsTINŢELOR PACIENTEI DESPRE: .2 -albumina absenta -rare leucocite -rare hematii CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE . pune întrebari.factori predispozanti .Dorinta si bunavointa de a învata .

tegumente palide .uscate 2. secretie abundenta dupa decurarizare .T.Sarcina extrauterina dreapta .2008 Pacienta S.frecventa respiratorie R = 18' .Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie dreapta celioscopica sub anestezie generala I..frecventa pulsului P = 80 batai/minut .mucoasa respiratorie .C. A MÂNCA. sex feminin de 32 ani cu diagnostic: .TA = 100/60 mmHg .PENTRU ZIUA DE 10.prezent ..pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta .mucoasa bucala umeda fara leziuni .05.gingiile sunt aderente dintilor .cavitate bucala cu dentitie completa . 1.O.ritmic .reflex de deglutitie . A BEA . A RESPIRA .senzatie de sufocare postanestezica .umeda.

instalata anterior interventiei chirurgicale .sta în pat în decubit dorsal.abdomen sensibil. si pe cale orala .somn perturbat.transpiratie minima la plici . A ELIMINA .varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml în amestec cu suc gastric .în cantitate mica cu paiul 3.pacienta nu este satisfacuta de somn. 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor si a tratamentului .somnul este superficial.tranzit de gaze si materii fecale . A DORMI.adoarme si se trezeste datorita durerilor . nu se poate întoarce din cauza perfuziei .. neodihnitor.somnolenta postanestezica. dar raspunde la întrebari . o deranjeaza lumina din salon si zgomotele din sectie 5. usor meteorizat . nu se poate odihni suficient .sonda vezicala Foley a démeure .pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I.urina clara .circa 2000 ml/24 ore .absent 4. A AVEA O BUNĂ POSTURĂ . A TE ODIHNI . A TE MIsCA.V.

A TE ÎMBRĂCA.poarta tricou alb.mucoasa gingivala.pielea este palida.cavitate bucala cu dentitie completa. A FI CURAT. taiate scurt . A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE .este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie 7.temperatura corpului masurata în axila: D = 368 0C.. ajutata se întoarce în decubit lateral stâng sau drept . roz aderenta dintilor .temperatura ambientala: 22 0C 8.unghiile îngrijite. fara leziuni. tuns scurt .hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si climatului) . cu transpiratie minima la plici . fara modificari de culoare . curat adus de acasa . curata fara carii .se mentine în aceasta pozitie timp de 2 ore apoi. A MENŢINE TEMP. bucala fara leziuni. A TE DEZBRĂCA . CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .urechi cu pavilioane curate. S = 374 0 C .schimbarile de pozitie sunt dureroase 6.tegumente curate.par curat. cu configuratie normala . curate. ÎNGRIJIT.

A COMUNICA .are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente.anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica . iritabilitate . se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi.prezinta incizie recenta postoperatorie . medic.îsi exprima usor emotiile.relatii armonioase în anturajul nou creat .normala . A EVITA PERICOLELE . A-ŢI PRACTICA RELIGIA .salonul are temperatura de 22 0C . apoi comunica normal cu familia ei . infirmiere .este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei chirurgicale 10.vorbire taraganata postoperator. temerile .. datorita medicatiei anestezice.nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si a rahianesteziei .nu are control lejer asupra mediului înconjurator .acuitate auditiva si vizuala . face dus zilnic 9.are deprinderi igienice sanatoase.salon 11.are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care îi dau o agitatie.

pacienta este de religie ortodoxa .înainte de a intra în sala de operatie s-a recreat citind reviste si a conversat pe diverse teme cu colegele de salon .capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga ..având studii comunica usor cu cei din jur . A TE RECREEA .pacienta pune întrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei .pacienta are studii superioare.în sala de operatie înaintea interventiei chirurgicale a dorit detalii asupra metodei de interventii .se închina seara la culcare si îsi spune rugaciunea 12.preoperator si-a spus rugaciunea si s-a închinat .întelege corect mesajul . A FI UTIL.are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze 14.pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa .nu se simte utila pentru ca în sala de operatie ea este cea care are nevoie de sprijin moral .cerioscopia .crede în Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul . A TE REALIZA . A ÎNVĂŢA . este dornica sa stie cât mai multe despre felul acestor interventii chirurgicale .nu poate fi utila celor din jur având în vedere ca se afla în postoperatorul imediat 13.dupa operatie .

pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic în timp util. .. deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia chirurgicala.

analize s la ml an . Toaleta Termo Pregat Vizi Exame Examen Rep geme irea ta nele preanes aus nerala: -trizare pentru me paracli tezic în la spa -lat a. opera . ui Exatiei Recolt axile la menul chirurgic Inger area a sal cardiale de toaleta de Repau o 100 ologic. vizita di nice: vederea pat. pe dinti. de e. apa noapte. ala. inti-ma.2008 600 700 700 800 800 900 900 10 00 1000 1100 1100 1200 1200 1300 1400 00 00 13 14 1500 Vizit Som a nul fami de liei. mâine. rie.Plan orar al pacientei S. patului interîn dupa ventia 500 somnul chirur ml de gicala. interven torace. pentru 10%. pentr u Primest preg Schimb e a area informat tirea lenjeriei ii de la oper de medic si ato noapte AMG.C. Progra mani Refacer -Micul mare -tol ea dejun. medic cul MRF.05.a dupa ma amia mei za si a sotul ui. cu cea despre de zi. în vârsta de 32 de ani cu diagnosticul: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE: 09. pat.

trizarea ceai. pilozitat revisilor. ziare. tie. n. Toaleta abdome vul nului cu betadiAerisir Rasfoi vara: na. de în somn Asculta scurt cu noapte salo . ea sa este raderea lonului. pat. . pentru lumi noctu paci somnul na r-Dus entei. ceai. dieta si pregatiri igienice. 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 .2000 2100 2200 2300 2000 00 00 00 21 22 23 2400 Som n. pam. Schimba -Se te.Aerisire a sa lonului. raspalarea . -Se Hidrata Repa Termo Hidratar Pregati stin Repa So re cu us la mee cu rea ge us mn. rea cu admini lenjerie scurata treaza calca-ta 1 tb de de Diazeacasa. dioul.

.absent Sediment .rare hematii. = 7.1015 Ph.000 mmc 8 div/lh 80 mg % 26 mg % negativ O I.D.R.clinic sanatoasa se .F.2008 M. Rh+ Densitate . Examen Rezultat .05.R. Examen urina Rezultat 11 g % 6300 mmc 12 g % 290.05. EXAMENE PARACLINICE Data Medic Examen cerut 08.L.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 08.rare leucocite.Pulmon normal. .2 Albumina . Grup sanguin Rh.2008 Hemoglobina Leucocite Hematocrit Trombocite VSH Glicemie Uree V.

-diureza pe sonda Foley.8 0C -se suprima Sondajul urinar Foley. 11.200 8 08. .05.8 0C Observati i 18 79 ' ' 18 82 ' ' 80 ' 82 ' 82 ' 80 ' 80 ' 80 ' 17 82 ' ' 300 ml 200 ml 500 ml 500 ml -acuza dureri post-operatorii.2 0C S = 36.200 8 2000 ml D = 36. 110/6 0 110/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 100/6 0 110/6 0 R.2 0C S = 36.cardiologic poate opera.3 0C S = 36.200 8 09.05.05.6 0C S = 36.4 0C D = 36. PARAMETRII FIZIOLOGICI Data 07.200 8 10. P.4 0C D = 36.05. Diurez a Temperatur a D = 36.200 8 Ora 12 Ora 14 Ora 16 Ora 18 Ora 20 Ora 22 Ora 24 T.05.A.

Diazepam tb. FOAIE DE EVOLUŢIE Data 07.05.200 8 13.4 0 C .4 0C S = 36. TS = 26.stare generala buna .abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta . TS = 36.12.200 8 120/7 0 110/6 0 16 80 ' ' 16 86 ' ' 2000 ml 2000 ml D = 36.1 .2 0C.stare generala buna .05.pierde sânge negricios prin vagin 08.greturi. varsaturi matinale apoase .afebrila. -tranzit de gaze si materii fecale reluat.9 0C -tranzit de gaze.05.05. TD = 26.2 0C S = 36.afebrila.8 0 C . TD = 36 0C.05. TD = 36.3 0C.TA = 110/60 mmHg Tratament .stare generala buna .2008 .pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica 09.4 0C . TS = 36.2008 .6 0C D = 36.afebrila.Diazepam tb.1 .Dazepam tb.1 .tranzit de gaze si materii fecale prezenz .abdomen suplu .TA = 110/60 mmHg .2008 Evolutia zilnica .

05.2 .2008 -Atropina 1 mg -Mialgin 50 mg .Atropina f.1 Data Evolutia zilnica Ora 08 30 Tratament .Miostin f.pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari .TA = 110/60 mmHg 10.1 .Fortral f.05.Ser fiziologic .i.toaleta vaginala cu solutie de betadina .5 g în p.Nesdonal f.preanestezie: 10.500 ml 10.1 .II.1 .2 .Profenid f.v. .1 .Mialgin f.5 g ora 18 i.Ser Ringer .1 .preoperator: -Lifurox 1.spalatura vaginala .500 ml .sondaj vezical Foley în circuit închis .v.Lystenon f. la .perfuzie cu branula: -Ser fiziologic 500 ml .2008 Intraoperator: .Pavilan f.Glucoza 5% .05..se tranfera în salonul postoperator . Ora 0900 .Miofilin f.Lifurox 1.m.pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10% Ora 0800 .1000 ml .TA = 100/60 mmHg .2002 Postoperator: .

varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca. P = 80' Ora 1400 . P = 82' Ora 1800 .Cerucal f.300 ml urina clara Ora 12 00 nevoie .Fenobarbital f. în perfuzie .stare generala buna .I.TA = 100/60 mmHg.i. acuza dureri abdominale .i.TA = 100/60 mmHg. diureza .m.Algocalmin f. urina clara . R.continua perfuzie .II.Glucoza 10% 1000 ml per .se supravegheaza: TA.stare generala buna . la nevoie .diureza intraoperatorie .TA = 100/60 mmHg.diureza 200 ml. T. seara .pansament curat. diureza .TA = 100/60 mmHg. P. P = 82' Ora 2000 . P = 80' Ora 1600 . 300 ml .afebrila.I.500 ml .Ser fiziologic 500 ml fu zie ..m.

P = 80'.2008 .Profenid f. la nevoie .Diazepam tb.TA = 110/60 mmHg.dureri postoperatorii .tranzit de gaze reluat .II.stare generala buna .6 0C .Diureza pe 24 de ore .05.1500 ml 12.4 0C.toleranta digesiva buna .2008 Evolutia zilnica Ora 06 00 Tratament .Algocalmin f.m.m.stare generala buna .1 .pansament curat .abdomen suplu . P = 80' .TA = 110/60 mmHg..afebrila . P = 74'.TA = 110/60 mmHg. R = 16' .TD = 26.II.05. la nevoie . R = 16' Ora 2400 . .afebrila .500 ml urina clara Data 11. TS = 36.diureza .i.TA = 120/70 mmHg.1 .Diazepam tb.i.stare generala buna .stare generala buna .

05.9 0C . iaurt.afebrila . legume fierte.un pahar de lapte batut . P = 74'.2008 Medic B.tranzit de gaze si materii fecale reluat .TD = 36.R = 16' . Alimente interzise: fasole. vita.plaga fara semne de inflamatie . pilaf cu . Data 07. R = 16' .plaga fara semne de inflamatie 13.2002 FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. TS = 36. supe. ciorbe. alcool. brânza de vaci. salate. ceai . sucuri de fructe. carne de pasare.4 0C.C.TA = 110/60 mmHg.05. mazare. compoturi.pâine prajita.stare generala buna .TD = 36. ou. varza. mezeluri. condimente.6 0C . Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar . afumaturi. cafea.supa de legume. revine pe 15. peste alb.2 0C. TS = 36.05.2008 .se externeaza.

pâine de cartofi cu pui .05.2008 B.tocana de legume.compot de mere .2008 B.05. Mic dejun Supliment Prânz 11. unt.ceai . Succesiunea meselor Mic dejun Supliment Regimul alimentar . Mic dejun Supliment Prânz Cina 10.C.un pahar de iaurt cu biscuiti .supa crema de legume.C.compot de prune .ciorba de zarzavat. ceai .2008 B.C.2008 Medic B. ceai .C.05. Mic dejun Supliment Prânz Cina 09. ceai .Regim hidro-zaharat.supa crema cu crutoane. ceai 1500 ml Data 12. piure . ceai 1500 ml . biscuiti .2008 B. ceai .mamaliga cu brânza de vaci.05.iaurt 125 gr.Prânz Cina 08.budinca de paste.pâine cu margarina. Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina carne de pasare .Regim hidro-zaharat.C.05.pâine prajita. fasole verde cu carne de vita .

Prânz 13.2008 B.pâine prajita.supa de pasare cu galuste.10 ml) . Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta. biscuiti . OBIECTIVE MATERIAL NECESAR TIMPI DE AXECUŢIE .solutii perfuzabile .casoleta cu comprese sterile .tava medicala acoperita cu câmp steril .iaurt. SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit. biscuiti FIsA TEHNICĂ PERFUZIA DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase.C. ou moale.o cana de lapte .ace sterile .05.ace de metal de unica folosinta . sote de legume cu carne de pasare . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina de cartofi cu pui la gratar .seringi de unica folosinta (5 . ceai .trusa sterila de perfuzie .ceai.

se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului.manusi sterile pentru asistenta . se dezinfecteaza cu alcool.alcool .scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena.garou .sapun si prosop .se anunta pacienta .musama si aleza TEHNICA PERFUZIEI .se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare. îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat. desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia ..nursa se spala pe mâini cu apa si sapun. pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului . . .tampoane sterile de unica folosinta .romplast . se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina OBIECTIVE TEHNICA PERFUZIEI PREGĂTIREA PSIHICĂ A TIMPI DE EXECUŢIE complet aerul si bulele de aer din circuit.tavita renala .

operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie.i se solicita colaborarea .se împinge acul de-a lungul venei.se solicita pacientei sa închida .i se explica tehnica . aleza . aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm . dezinfectând dopul .se supravegheaza permanent perfuzia .deschida pumnul. examineaza starea si calitatea venelor. se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus.se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie .ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei. pacienta si-a golit vezica . în directia axului longitudinal al venei . se îndeparteaza garoul . se închide prestubul. se verifica pozitia acului în vena.sub bratul pacientei i se aseaza musamaua.se acopera pacienta cu o patura .dupa terminarea perfuziei. îsi pune manusile de cauciuc.nursa se spala pe mâini cu apa si sapun.se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului . se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o TEHNICA .PACIENTEI PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI .

greturi. inspectând locul pentru inflamatie. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat. ora si medicatiaadaugata. sex feminin.C. schimbareatubulaturii la max. si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin. varsaturi apoase matinale. Examenul clinic general evidentiaza: . de 32 ani. Motivele internarii sunt: amenoree. Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree. toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cudata. se interneaza pe data de 07. 72 h.2008.se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast. avort = 0. chiuretaje = 3. Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament. CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta S. pierde sânge negricios prin vagin.05. ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta. dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta. DE REŢINUT:Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bândpansamentul la 24 ore. o nastere.miscare brusca . acuza greturi si varsaturi matinale apoase. Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani.

N.sistem muscular bine reprezentat .R. TA = 120/70 mmHg.O. AV = 82'.Hematocrit = 12 g % . mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.loje renale libere. prezente bilateral. Se recolteaza: .cord în limite normale.Hb = 11 g % . S.articular integru Aparat respirator . Examen cardiologic . Se investigheaza paraclinic: .M.300 mmc . echilibrata.spatial.pulmon normal.abdomen suplu. .clinic sanatoasa.L = 6.tegumente si mucoase nomal colorate . murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.torace normal conformat. zgomote cardiace ritmice. orientata temporo . R = 18'.T. Aparat urinar . tranzit intestinal prezent. Aparat digestiv .sistem osteo .sistem ganglionar nepalpabil . R. se poate opera. Aparat cardiovascular .. apetit capricios. soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara. Ficat si splina în limite normale.F.

La 24 ore se suprima drenajul urinar.Grup sanguin Rh. = O I. Rh + Examen urina: .v. .R.Uree = 26 mg % . analgetice: algocalmin f. urina clara pe sonda Folez.2 . Pansamentul curat. abdomen suplu.V.Trombocite = 290.II. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore. Starea generala este buna.Ph = 7. Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor.Albumina = absent .D. = negativ . În data de 09.Glicemie = 80 mg % . la nevoie.000 mmc . Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1.. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.1500 ml.Densitate = 1015.Sediment: -rare leucocite -rare hematii. Profemid f. Diureza pe 24 ore .m. la nevoie.i. R = 18'.2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta.i.05. TA se mentine la 110/60 mmHg.m.II. P = 82'. Plaga operatorie în curs de cicatrizare.VSH = 8 div/1 h .5 gr la 12 ore i.L. ..

lipotimie . PRENUMELE: C. Cap. MOTIVELE INTERNĂRII: .2007 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcina ectopica dreapta DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. sex feminin DATA INTERNĂRII : 20.Se recomanda: evitarea eforturilor fizice concediu medical 2 saptamâni control la medicul specialist la 10 zile repaus sexual 30 de zile.pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin .2007 ora 1810 DATA EXTERNĂRII: 28.3 Studiu de caz III NUMELE: N. varsaturi matinale . Chist ovarian drept.11. VÂRSTA: 40 ani.greturi.11.dureri colicative în fosa iliaca dreapta .

INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22. = 13 ani.nasteri = 1 U.consumatoare de cafea . = 07.mediu familial . se uita la TV.O.Ab.regim adecvat .asculta radioul.corespunzatoare ISTORICUL BOLII: .profrsionala .profesie .2007 . = 0 . citeste reviste .11.2007 ‫٭‬Operatia .P.obiceiuri alimentare .mod de relaxare .M.acces la informatii .casatorita . ANTECEDENTE PERSONALE: regulat ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: .Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.citeste ziare si reviste . varicela .T.M.oreion.statut socio-economic .Chiuretaje = 2 ANTECEDENTE SOCIALE: .confectioner .nivel de educatie .relatii cu rudele si prietenii . cuclu .10.tricoteaza.

cord în limite normale .torace normal conformat .AV = 80' . CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC: . greturi.soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara .2007. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica. Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare .integru .dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie. R = 18' ritmica APARAT C.ARTICULAR: APARAT RESPIRATOR: .zgomote cardiace ritmice . Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.10. acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta.murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.Î = 1. pe data de 07. VASCULAR: . EXAMEN CLINIC GENERAL: .ADIPOS: SISTEM GANGLIONAR: SISTEM OSTEO . varsaturi apoase matinale.M.64 m. = 62 kg.palide SISTEM MUSCULO .Pacienta relateaza ca nu are menstruatie .U. Gr.nepalpabil .tegumente si mucoase .normal reprezentat .

50 15 .apetit pastrat .G.0 % 96 % 862 mg % 20.P.Ex. se poate opera. P.3 15 .tranzit intestinal prezent .2007 .O.P. cardiologic = clinic sanatoasa.abdomen suplu.15 65 .11.1.L. .R. 11.45.4'' Negativ Valori în lim.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.MRF = pulmon normal 20.T.350 % 26 .APARAT DIGESTIV: . T.ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar .120 15.65 180 . sensibil în fosa iliaca dr. .G.2007 EXAMENE DE LABORATOR Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina T.0 .D.ficat si splina în limite normale CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.11. Fibrinogen APTT V. A.36'' CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE: .0 6 .5 107 mg/dl 23. normale 8 .

sucuri de fructe .frecventa respiratorie R = 18' .CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE pentru data de 20. serveste 3 mese pe zi 3.puls ritmic = 82 batai/minut .se destind ambele hemitorace ritmic . A RESPIRA .mucoasa bucala faringiana fara leziuni .dentitie completa .11.dimineata . A MÂNCA. A BEA . 1. în vârsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta.se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete consuma circa 1500 ml de: apa plata.pauze egale între respiratii .C.2007 Pacienta N.apetitul este normal.prezent . A ELIMINA .reflex de deglutitie . varsaturi apoase .torace normal conformat .TA = 100/60 mmHg 2.prezinta greturi.

constipatie . durerea colicativa îi deranjeaza somnul . 5 ore pe noapte . se trezeste în cursul noptii. si din cauza durerilor postoperatorii 5. nu în îndeplinatatea puterilor sale .urina de aspect normal . A AVEA O BUNĂ POSTURĂ .uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita 6. .transpiratie minima la plici .adoarme. armonioase si incomplete .m.scaun prezent la 3 zile 4.metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mica .durata somnului este de cca.se plânge ca nu se poate odihni corespunzator.. A TE ÎMBRĂCA. A TE DEZBRĂCA . A TE MIsCA.pacienta este mai putin activa.varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea .miscarile sunt coordonate.actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor. muscular si sistemul nervos .se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i. A DORMI. A TE ODIHNI .

staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun . halat. A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE .camasa de noapte. curate.hainele sunt adecvate taliei. papuci . îsi tine hainele aranjate pe un scaun .nas cu secretii minime . fara ajutor 7.îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun . date cu oja .unghiile taiate scurt. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE . cu pielitele taiate.se spala zilnic pâna la brâu . curat . curate .tegumentele cu coloratie normala.temperatura corpului masurata în axila: D = 36.cavitate bucala cu dentitie alba . alese cu gust în culori vii . calduta cu transpiratie minima 8.se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa .pacienta este ordonata.are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura. fara leziuni .7 0 C .par lung.poarta haine curate. A FI CURAT ÎNGRIJIT.pielea este usor palida. A MENŢINE TEMP..2 0C. curate. S = 36.urechi cu configuratie normala.

pipait .este anxioasa. este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic.dureri colicative ce cedeaza la antialgice . are un facies expresiv .are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur .mentine un torson curat în regiunea vulvara 9. vaz. temerile legate de boala sa.nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident .exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii 10..integritate optima a aparatului locomotor . iritabila din cauza situatiei: internare. A COMUNICA . A EVITA PERICOLELE . Amg .îsi exprima usor dorintele.ruptura trompei (hemoperitoneu) .acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta .este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa .are personalitate. operatie.relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar.functionarea adecvata a organelor de simt: auz. de operatie . anestezie .are relatii aromioase în familie .

sa evite astfel de schimbari neplacute .pacienta este dinamica.cere informatii despre operatie. sa-i ajute pe cei din salon cu ea.crede în fiinta suprema Dumnezeu. anestezie. poarta la gât o cruciulita . tratament .este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu . A ÎNVĂŢA .pacienta colaboreaza usor cu cei din jur.îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu 12. ea se simte utila 13. în felul acesta.11.pacienta se relaxeaza citind: presa.pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea. A-ŢI PRACTICA RELIGIA . literatura si asculta radioul . intervine imediat.pacienta este o femeie credincioasa. psihica. A TE REALIZA . de religie ortodoxa . A FI UTIL. A TE RECREEA . doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati .pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze 14.se documenteaza. le sustine pe cele mai în vârsta. Le aduce un pahar cu apa. atât cât îi este posibil. adptabila . întreaba. le ajuta sa mearga la toaleta.

pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie. ..

11. medi Recol cala.C.120 130 140 0 1200 . Schima -Examenele Vizit paraclinice:M Exam Rep Vizi So a RF.1100 1100 .0. u vizinul de ta noapte. torace.Plan orar al pacientei N. tarea Toaleta de geanaliz Repa nerala: e.2007 0600 0700 0700 . a i la ea a ami Diet sot aza salo interve a ane ntiei ului hidri chirur gicale -ca de mâine.0130 140 150 0 0 0 Trezire Term Preg a de ome atirea dupa -trizar pentr somea. Progra mare pentru interventia chirur gicala. mi dup culu veder liei.0800 0800 0900 090 0 100 0 1000 .ECHO en pr aus ta mnu med eanest la fa l de i ezic în pat. axile Toaleta in-tima. us la spa-lat pat -Micul pe dejun dinti. în vârsta de 40 de ani cu diagnostic de: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ PENTRU DATA DE 21. Prime ste in format ii de la medic . Periatu l parului.

despr e operatie. Aerisir ea salonul ui si asiste nta. noc schim turn.2000 . de de acasa Dizepa m So mn So mn . si Toalet ului cu reviste a vul betadivara: na.0230 240 0 0 Hidrat Repa Termo Hidratare Pregati are cu us la me cu ceai. rea ceai. ba impre -Se sii cu sting e coleg ele de lumin salon a în salon 220 230 0 .2100 2000 2100 2200 Ascult Repa a raus dioul. pilozita Schimba rea -Se ti lor lenjeriei admini cu una scurata treaza calcata 1 tb.barea lenjerie i de nopte. cu cea de zi. Aerisir radere ea sa a lonului. pat -trizare pentru -Dus a paci somscurt cu nul de entei Citest spalarea noape ziare abdomen te. dieta si pregat iri igienic e 1500 1600 1600 1700 1700 1800 1800 1900 1900 .

T V. -la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar PARAMETRI FIZIOLOGICI Rezultat 11.11.R.0 % 96 % 862 mg % 20.2007 Medic Examen cerut M.5 g % 107 mg/dl 23.EXAMENE DE LABORATOR Data Medic Proba de laborator 20. EXAMENE PARACLINICE Data 20.R.D.F.4 negativ . ECHO REZULTAT -Pulmon normal -corp uterin de volum normal fara continut.2007 Hemoglobina Glucoza Uree Creatinina TGO TGP PT AP Fibrinogen A.T.6 mg/dl 6 mg/dl 21 U/L 25 U/L 12.P.L.11.

TD = 36.11.200 7 26.11.11.4 0C S = 36.200 7 T. P.4 0C 2000 ml 2000 ml 2000 ml 2000 ml D = 36.2 0C. 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/6 0 110/7 0 110/7 0 110/6 0 110/7 0 R. 80 ' 80 ' 80 ' 18 80 ' ' 17 82 ' ' 16 84 ' ' 16 84 ' ' 18 85 ' ' Diurez a Temperatur a T = 36 0C T = 36 0C D = 36.11.11.3 0C S = 36. 1 .Diazepam tb.200 7 23.5 0C D = 36.Data 20.A.2 0C Observati i -acuza dureri post-operatorii -acuza dureri post-operatorii -diureza pe sonda Foley -se suprima Sonda jul urinar Foley -tranzit de gaze reluat -tranzit de gaze si materii fecale reluat -abdomen suplu -pansament curat 2000 ml S = 36.200 7 22.200 7 24. TS = 36.11.200 7 27.abdomen suplu.stare generala buna .3 0C S = 36.2007 Evolutia zilnica .tranzit de gaze si materii fecale prezent Tratament .4 0 C .11.6 0C D = 36.2 0C S = 36.11.11.afebrila.200 7 25. mobil cu respiratia .7 0C D = 36.7 0C FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT Data 21.200 7 21.

-medicatie anestezica .Antropina f.O.1000 ml .Nesdonal f1.Lystenon f.Diazepam f.500 ml .TA = 110/70 mmHg .2 .Glucoza 5% .pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin 22. .Anestezie generala I.pacienta treaza raspunde la simulii externi ..500 ml Data Evolutia zilnica Tratament .I .I .I .acuze abdominale .AV = 80' .2007 .pregatire preoperatorie Ora 1200 .Solutie Ringer .Miostin f.11.greturi.1 .Fortral f.Ser fiziologic .I .Pavalon f. varsaturi bilioase postanestezice .I .Operatia: anexectomie dr.I .T.Fentanyl f1.

urina de aspect normal = 600 ml .Profenid f.TA = 110/60 mmHg. usor meteorizat . 150 ml Ora 1700 .2007 .Cerucal f. la nevoie .. seara .i.abdomen sensibil. P = 86' Ora 1500 .Propranolol f.m.m.varsaturi postoperatorii bilioase cca. 2 mil. La 12 ore i.stare generala buna .i.50 ml sânge .absenta trabzitului de gaze .drenaj abdominal = 100 ml sânge Ora 1800 .Penicilina 4 mil.II. 1f la 12 ore i.v.drenaj abdominal functional cca.TA = 110/60 mmHg .drenaj urinar pe sonda Foley urina clara 600 ml .pansament curat 22.pansament curat .stare generala buna .Glucoza 10% 1000ml per .m.Ser fiziologic 500ml fuzie . . .II.Ora 1300 .Plegomazin f.1 i.I în perfuzie .1 la 6 .Gentamicina f.Fenobarbital f.m.afebrila .pansament curat . 3 ml ore .11.II.

m.TD = 36.Fenobarbital f.II. 1f la 12 ore i. la nevoie . urina cu aspect normal .diureza = 400 ml.1 la 6 .drenaj abdominal = 150 ml sânge . i. 0 .urina de aspect normal = 400 ml .drenaj abdominal = 100 ml .diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal .Penicilina 4 mil.i.7 0C Ora 2200 .abdomen sensibil.Gentamicina f. dim.m.Propranolol f.Plegomazin f.pansament curat .m. .II.drenaj abdominal functional = 100 ml sânge Data Evolutia zilnica Ora 6 00 Tratament .pansament curat .afebrila . TS = 36.1 i.4 C D 0 S 3 ml ore .P = 86'. T = 36.11.II.TA = 110/60 mmHg .T = 36. R = 16' .. . 2 mil la 12 ore i.stare generala buna 23.m.2 C.2 0C.2007 .m. si seara. usor meteorizat .Profenid f. seara .TA = 100/60 mmHg .

stare generala buna .Gentamicina f.m. seara . P = 82' .Penicilina 4 mil.Gentamicina f.abdomen suplu. la nevoie . si seara.Profenid f.tranzit de gaze basent 25.I la nevoie . 1 seara Data 26.m.3 0C.m. 1f la 12 ore 12 i. 2 mil la 12 ore i.Propranolol f.I la . mobil cu respiratia . .Penicilina 4 mil. 2 mil la 12 ore i. .5 0C .11.Algocalmin f. 2 mil la 12 ore i.11. .Penicilina 4 mil. R = 17'.m.11. 1f la 12 ore i.Diazepam tb.stare generala buna .m.tranzit de gaze si materii fecale reluat .tranzit de gaze si materii fecale Tratament .pansament curat .II. .m.2007 Evolutia zilnica .m.TD = 36.II.1 la 6 .m. P = 84'.afebrila . mobil cu respiratia .se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar ..i. R = 16' . i.Gentamicina f. .2007 .II. TS = 36. 3 ml ore .Algocalmin f.TA = 110/70 mmHg.diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara .abdomen suplu . dim.TA = 110/60 mmHg.afebrila 24.stare generala buna .abdomen suplu. .afebrila .2007 . 1f la 12 ore i.II.1 i.Plegomazin f.fenobarbital f.II.m.

carne de pasare.TA = 110/70 mmHg. compoturi. alcool. iaurt. legume fierte.2007 Medic Succesiunea meselor R. apa gazoasa.pansament curat . Micul dejun Regimul alimentar .stare generala buna .2 0C.11. R = 18' . sucuri conservate. pâine prajita.4 0C nevoie . vita. ciorbe.TD = 36.I. cafea.11.Diazepam tb. P = 84'. peste alb.prezent .afebrila . mazare. P = 85'. TS = 36. mezeluri. sucuri de fructe.tranzit de gaze si materii fecale prezent . Data 20.Diazepam tb. margarina .2 0C.plaga operatorie în curs de cicatrizare 27. varza. mobil cu respiratia . 1 seara FOAIE DE ALIMENTAŢIE Alimente permise: lapte. R = 16' . Alimente interzise: fasole. TS = 36.TA = 110/60 mmHg.2007 . supe. brânza de vaci. salate. afumaturi.9 0C . 1 seara . condimente.abdomen suplu.ceai.TD = 36.

2007 R.un pahar cu lapte .mamaliga cu brânza de vaci si smântâna. pâine .supa de zarzavat cu crutoane. sote de legume cu piept de pui .ceai .2007 Medic Succesiunea meselor R.1500 ml pregatire operatorie . ceai Data 25.I.11.I. Mic dejun Supliment Regimul alimentar . brânza de vaci. Cina Mic dejun Prânz 24.11. Mic dejun Supliment Prânz Cina 22. ceai .2007 R.supa de legume . Mic dejun Supliment Prânz 23.2007 R.I.un pahar de lapte batut . ceai 1500 ml .un borcan de iaurt cu biscuiti .pâine prajita.iaurt .I.supa de legume . Cina Mic dejun Supliment Prânz Cina .Supliment Prânz Cina 21.ceai .11. pilaf cu carne de pasare .Regim hidro-zaharat. margarina.11. ou moale.2007 R.compot de prune .1500 ml .11.I. unt.ceai.biscuiti.supa de legume.pâine prajita. ceai . ceai .

Mic dejun Supliment Prânz Cina . introdusa în meat.ciorba de legume. ceai FIsĂ TEHNICĂ SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI) Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde. gem. uretra. lapte . fasole verde cu carne de vita . Indicatii: . ceai .budinca de macaroane cu brânza de vaci.2007 R.ciorba de vacuta. în retentie acuta de urina • interventie chirurgicala în micul bazin. paste cu sos de rosii cu piept de pasare . pâine prajita.Prânz Cina 26.pâine prajita.legume fierte. pe organele genitale ale femeii • permite prelevarea unei urini în conditii sterile în vederea obtinerii unei uroculturi corecte În scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor în vezica: • antiseptice • antibiotice • chimioterapeutice .I.11.compot de mere .

recipient pentru colectarea urinei .sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril .se acopera bolnavul cu o patura .000) .solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura .manusi sterile .se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea . cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie .sonda vezicala Foley. OBIECTIVE Pregatirea materialului necesar TIMPI DE EXECUŢIE .solutie de cloramina .asistenta se spala pe mâini cu apa si . explicându-i importanta tehnicii . sterila .Contraindicatii: • infectii acute ale uretrei • ruptura traumatica a uretrei • stricturi ureterale.se anunta pacienta.se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal.i se solicita pacientului participarea Pregatirea psihica Pregatirea fizica a pacientei OBIECTIVE Tehnica TIMPI DE EXECUŢIE . parafina .ulei de vasilina.

vine urina sub presiune . datorita manevrelor brutale .C.se aseaza în partea dreapta a pacientei.sonda nu progreseaza. cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu.zisa .frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata . se dezinfecteaza cu alcool iodat. Motivele internarii sunt: -greturi.la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis . sex feminin se interneaza pe data de 20. dezinfecteaza meatul urinar .solutie de continuitate a vezicii. îsi pune manusi sterile propriu .sterge meatul cu o compresa uscata.sapun. daca nu este corespunzatoare Incidente accidente Accidente Incidente CONCLUZIA GENERALĂ Pacienta N.hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca . cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar. de 40 ani.2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta.11.când sonda a ajuns în vezica. varsaturi apoase . se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat .matinale .

Cj=2.2007.=07. Aparat cardiovascular . Examenul clinic general evidentiaza: Î = 1. greturi. . Tegumente si mucoase palide.M.64 m. Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P. Sistem osteo .2007. Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U. varsaturi apoase matinale. soc apexian în spatiul V intercostal stâng. AV = 80'.M. U. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.= 13 ani.M. TA = 110/70 mmHg.articular = integru. dureri colicative în fosa iliaca dreapta. evidentiaza ca pacienta a avut o nastere. cu ciclu regulat. murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare. R=18'. Av=0.dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie. pe data de 07. pe linia medioclaviculara.11. Antecedentele personale.-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica -dureri colicative în fosa iliaca dreapta -lipotimie. Aparat respirator .zgomote cardiace ritmice.torace normal conformat.10. G = 62 kg.Medicul specialist opineaza pentru internare .

= pulmon normal ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% .v. analgetice: Profenid f. urina calra pe sonda Foley. = negativ. 2 mil la 12 ore i. Tranzit prezent. si Gentamicina f. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar.T. = 12. Se recolteaza: HGB = 11.i.G.O.T. la nevoie.G. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I.L. Creatinina = 6mg/dl.. = 20. Diureza pe 24 ore .P.O.= 25 U/L. Starea generala este buna. ser fiziologic 500 ml.6 mg/dl.D. Splina.II.1000 ml. TA = se mentine 110/60 mmHg. Uree = 23. = 21 U/L. Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil.P. La 48 ore se suptima drenajul urinar.prezente.m. R. V. Fibrinogen = 862 mg %.4. = 96 %. R = 17'.O.T.11. Aparat urinar .i.m. P = 86'. Mictiuni frecvente.m. Glucoza = 107 mg/dl.R.F.Aparat digestiv .0 %. ficat în limite normale. P. A.R. apetit pastrat. T. T = 36 0C.P.abdomen suplu.2000 ml. sensibil în fosa iliaca dreapta.T.T.II. . si antiemetice: Cerucal 1 f. 1f la 12 ore i.5. .2007 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. A. Pe data de 20.loje renale libere. T. Se investigheaza paraclinic: M.

Pacientei i se recomanda: -evitarea eforturilor fizice -concediu medical 2 saptamâni -control la medicul specialist la 10 zile -repaus sexual 30 zile.obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste.a fecundatiei sau procesului de premisele unei nidatii ectopice. dezvoltare a oului poate crea Definitie:--Sarcina ectopica Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare. abdomen suplu.4 CONCLUZII GENERALE : se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara cavitatii uterine. Cap. Participarea asistentei la interventii: -examinarea clinica a bolnavului -ajuta medicu. în curs de cicatrizare. Se scot firele la 6 zile. Plaga operatorie fara semne de inflamtie.Pansament curat.precum si orice factor care impiedica procesul de migrare.l si pacientul.avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacienta-asistenta -pregateste fizic si psihic pacienta -explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor -pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii -asigura microclimatul in salon -pregateste produsele biologice si le trimite la laborator . se reia tranzitul de gaze si de materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala. -in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze locale. -fecundatia in afara trompei.

la domiciliu.prevenirea bolilor venerice: lues. Asistenta medicala educa despre: .planificarea sarcinii .prevenirea sarcinilor nedorite .evolutia normala a sarcinii . sexuala . favorabil muncii de educatie sanitara. Cu pacienta.dupa ce in prealabil le eticheteaza -administreaza tratamentul medical la indicatia medicului -schimba si dezinfecteaza pansamentele -scoate firele de la operatie -instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util -nefavorabila -daca se ajunge la hemoragie interna Educatia sanitara in sectia de ginecologie: Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent. SIDA.prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV. gonoree . sa pregateasca pacienta pentru reântoarcerea acasa.igiena individuala.-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator . Hepatita B. asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul cum se va îngriji postoperator . sa lamureasca pacienta despre regimul de viata ce trebuie . Importanta educatiei sanitare consta în sfaturile medicului si asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru a evita complicatiile.

continuat acasa cel putin 21 de zile. pansament. igiena sexuala. controlul medical la specialist la 21 de zile. .

1996 15) DOMNISORU LEONARD .Bucuresti.Societatea Stiintifica & Tehnica.Editura INFO -TEAM.1993 6) RADU NICOLAE .Editura AII.Manual de anestezie si terapie intensiva .1996 9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti medicali.Editura Medicala.1996 14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului.BOLI INFECTIOASE.vol II.coordonator .1 judetean Timisoara.Editura Medicala..Bucuresti.1980 7) SCHENK ELISABETH.Bucuresti.Editura Viata Medicala Romaneasca.IONESCU R .ANGHELESCU AURELIA .Spital clinic nr.Elemente practice de reanimare. SRAUSS NOSSE ELISABETH Nursingul medico-chirurgical 8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing.1997 11) VUZITAS GHEORGHE.Bibliografie : 1) GAVRILA I.1971 3) VOICULESCU M.-Manual de medicina interna.Bucuresti.Editura medicala.1976 .Bucuresti.. 5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie.Editura Medicala..Editura Viata Medicala Romaneasca.Neurologie si psihiatrie.Compediude medicina interna.BOLI INFECTIOASE 1971.Editura Corint.1996 12) MOGOSEANU AUREL .1987 13) BORUNDEL C.BOLI INFECTIOASE.vol.Editura Viata Medicala Romaneasca.Editura Stiintifica.1971 2) GROZA E.diagnostica si tratament.Bucuresti .Editions du Renouveau Pedagogique Inc.1989 4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie.1994 16) DUNN C DAVID -Chirurgie .I si II.Editura Didactica si Pedagogica.editia III.1996 10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului.

Editura Medicala.1976 18) SHAFFLER A . Editura Medicala.. ROXANA MARIA ALBU.E ditura Didactica si Pedagogica .A.Ed All.Dr..Chirurgie pentru cadre medii.Manual ptr scoli sanitare si postliceale.Ed... Stiintifica si Tehnica.Bucuresti.-Obstetrica fiziologica si patologica.NEDELCU AL.Editura Medicala..Bucuresti.Ed.RENZ U.1996 31)V .Stiintifica si Tehnica.1983 26) Dr.NANU D...MATES V.1972 29)MOGA M.1994 30)VARTEJ P..Semiologie clinica medicala.17) POPA GEORGE . TH.1994 . Medicala.1969 23) MOLDOVAN TIBERIU .1993 24) UNGUREANU GABRIEL..R.BRAUN J.Ed.Bucuresti 2001 27) A.Dr.COMAN Dr.DANCIU I.CERNAZEANU P.Manual ptr liceele sanitare.1995 28) FILIPESCU I..NANU D.TORSAN LELIA Anatomia si fiziologia omului.Iasi 1993 25) STANCIU LUCA.-Obstetrica.Editura Didactica si Pedagogica.Editura Didactica si Pedagogica.-Anatomia si fiziologia omului . MIOARA MINCU -coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul.COVIC MARIA -Terapie medicala.Vademecum de urgente medicale.1961 21) CARMACIU R. VALERIU BISTRICEANU. NITESCU-Obstetrica si ginecologie.Bucuresti.Editura Symposion..-Ginecologie..Bucuresti 1983 22) BURCHI P...MOANGA MARIAN -Policlinica medicala.Ed. ORADEAN L.Breviar de obstetrica si ginecologie. Didactica si Pedagogica.SAMANCHI L.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti medicali.1979 19) MIHAILESCU MIHAI .Editura Medicala ..-Ghid clinic.1979 20) CIUCA Dr.Editura Medicala. CRISTEA.NICULESCU C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful