Diagnosticul clinic si

paraclinic al sarcinii
Modificarile morfofunctionale
ale organismului matern in
sarcina
Sarcina patologica

Diagnosticul de sarcina
Deobicei diagnosticuld e sarcina este usor
de stabilit, dar exista situatii cand unele
tratamente sau procese fiziopatologice pot
crea modificari endocrine sau anatomice
asemanatoare cu cele din sarcina. In aceste
cazuri diagnosticul este mai dificil numai pe
criterii clinice, fiind necesar a se apela la
investigatii suplimentare
Semne si simptome:
A. Semne prezumtive
B. Semne de probabilitate
C. Semne de certitudine
2

A. Semne prezumtive ale sarcinii

Amenoreea- este esential sa se precizeze data
exacta a ultimei menstruatii si caracterul ciclurilor.
Tulburarile neurovegetative:
- greturile si varsaturile
- sialoreea
- modificarea gustului si a mirosului
- apetitul crescut
- tulburarile mictionale
- constipatia
- tulburarile comportamentale
- starea de oboseala
3

A. Semne prezumtive ale sarcinii

Modificarile sanilor- constau intr-o crestere in volum
a acestora,hipersensibilitate, cu pigamentarea
areolei mamare primare, secundare si mamelonului
si aparitia tuberculilor Montgomery. Areola primara
apare in sticla de ceasornic. Apare desenul
vascular subcutanat reteaua venoasa a lui Haller.
Exprimarea mamelonului poate evidentia aparitia
colostrului chiar in primul trimestru de sarcina.
Modificarile mamare sunt semne prezumtive
deoarece pot aparea si in alte situatii : tumori
hipofizare, sau utilizare de menicamente ce induc
hiperprolactinemia.

A. Semne prezumtive ale sarcinii

Modificari de coloratie a tegumentelor si
mucoaselor
Constau intr-o pigmentare accentuata a pielii,
in special la nivelul fetei masca gravidica,
deasemene la nivelul areolelor si mameloanelor,
linei mediene pubo-ombilicale, care devine brun
inchisa si tegumentelor perivulvare. Aparitia
vergeturilor, inconstanta.
Mucoasa vaginala devine congestiva, capata o
culoare violacee impreuna cu colul uterin semnul
Chadwick, destul de constant dar nespecific, el
aparand si in anumite stari patologice

B. Semne de probabilitate
Sunt semnele care apar incepand cu luna a doua
de gestatie.
1.Marirea de volum a abdomenului
2.Modificari de forma, marime, consistenta a
uterului
3. Modificari de contractilitate uterina
4. Contractiile Braxton-Hicks
5. Balotarea fetala si conturarea si delimitarea
fatului

B.1. Marirea de volum a

abdomenului

Uterul gravid
depaseste simfiza la
inceputul la inceputul lunii II
Inceputul lunii III la
jumatatea distantei simfizaombilic
luna V- fundul uterin la
nivelul cicatricii ombilicae,
inaltimea fiind 20 cm
una VII- fundul uterin la
mijlocul distantei ombilicapendice xifoid ( 28-30 cm)
Luna VIII atinge apendicele
xifoid
coboara apoi cu 1-2 laturi
de deget pana la termen,
cand se afla la 2 cm sub
apendicele xifoid
7

B.2. Modificarile de forma, marime si

consistenta a uterulul
In primele sapt aceste modificari sunt greu
decelabile, deoarece cresterea uterului se face mai
mult in diametrul anteroposterior. Dupa 6 sapt. Se
descriu urmatoarele modificari:
- Semnul Noble-Budin- uterul gravid este marit de
volum, iar forma sa in primul trimestru este
globuloasa si ocupa fundurile de sac vaginale si
poate fi palpat prin acestea
- Semnul Bonnaire:
Bonnaire uterul fiind pastos, permite
infundarea degetelor "ca intr-o bucata de unt".
- Semnul McDonald - ramolirea istmului permite
flectarea usoara a corpului uterin pe col

 Semnul Holzapfel:
Holzapfel consistenta uterului datorita
imbibitiei gravidice - este moale si pastoasa.
Uterul negravid are o consistenta ferma, la
tuseul vaginal "fuge" de sub degete ca un
sambure de cireasa
Semnul Piscacek:
Piscacek uneori datorita implantarii
oului in apropierea coarnelor uterine, apare o
asimetrie a corpului uterin.
Semnul Tarnier- in sarcina colul este inmuiat,
inafara sarcinii are o consistenta asemanatoare
cartilajului nazal
Semnul Hegar- inmuierea istmului permite la
tuseul bimanual apropierea degetelor vaginale,
plasate inapoaia colului cu cele abdominale
9

B.3. Modificari de contractilitate uterina

Contractilitatea uterina permite conturarea neta
a uterului gravid. Contractiile sunt neregulate si
pot aparea din perioada de debut a sarcinii
( saptamana 6) ele fiind perceptibile , dar nu si
dureroase. Ele pot creste in amplitudine cand
uterul este masat- semnul Palmer
B.4. Contractiile Braxton-Hicks
Sunt contractii neregulate deobicei nedureroase ,
care sunt uneori percepute ca pelvalgii. Ele cresc
in intensitate odata cu evolutia sarcinii, si au ca
efect formarea segmantului inferior.

10

 B.5. Balotarea fetala si conturarea si

delimitarea fatului
- In perioada de mijloc a sarcinii, 20-25
saptamani, fatul este mic in comparatie cu
volumul lichidului amniotic, ceea ce ace ca fatul sa
pluteasca in acesta.
- Perceperea miscarilor fetale are loc la 20-22
saptamani de gestatie la primipare si 18-20
saptamani, la multipare.
- Precizarea cu certitudine a primelor miscari
fetale este o metoda de stabilirea a datei
probabile a nasterii adaugand la data respactiva
4,5 luni la primipare si 5 luni la multipare
11

C. Semne de certitudine ale

sarcinii
1. Auscultarea batailor cordului fetal BCF
Este caracteristica celei de a doua jumatati a
sarcinii. Ritmul trebuie diferentiat de cel matern.
Frecventa cordului fetal fiind 120-160 b/min. Focarul
de auscultatie difera in fctie de varsta sarcinii si de
pozitia fetala.
2. Perceperea miscarilor active fetale de catre
examinator
Prin palapare abdominala miscarile fetale pot fi
palpate dupa 24 saptamani de gestatie
12

Explorare clinica
obstetricala
Anamneza
Anamneza reprezinta obligatoriu primul examen la
gravida indiferent de varsta sarcinii.
Se investigheaza APF, APP si AHC cu punctarea:
datei utimei menstruatii, caracterele ciclului
menstrual, nasteri si avorturi anterioare, boli
asociate, greutatea initiala si greutatea actuala,
investigatii clinice si paraclinice efectuate .

13

Explorare clinica obstetricala

Inspectia- intregului corp cu evidentierea

modificarilor fiziologice de sarcina dar si a celor

patologice
Edemele de la nivelul membrelor inferioare nu trebuie
sa ne ingrijoreze, edmele de la nivelul mainilor, fetei
sau abdomenului trebuie sa reprezinte un semnal de
alrma.
Sanii- hiperpigmentarea areolelor mamare, tuberculii
Montgomery, reteaua Haller, prezenta colostrului
Volumul abdomenului- volumul excesiv poate fi un semn
de hidramnios, sarcina multipla, un fat mare etc
Inspecia aparatului osteoarticular cu evidentierea
anumitor paralizii, atrofii sau vicii de bazin
14

Explorare clinica obstetricala

Palparea
Palparea se va face mai intai superficial si apoi
profund, folosind intraga fata palmara a degetelor
nu numai varfurile acestora. Prin palpare se pun
in evidenta:
- volumul consistenta si forma uterina
- inaltime fundului uterin
- circumferinta abdominala
- pozitia fatului: prezentatie, pozitie si varietate
de pozitie

15

Explorare clinica obstetricala

Prezentatia- este partea voluminoasa a

fatului care se prezinta prima la stramtoarea

superioara a bazinului. Poate fi craniana ( fatul
se prezinta cu carniul), pelviana ( pelvisul) sau
transversa ( toracele sau umarul )

Pozitia- raportul dintre spatele fetal si

suprafata interna a uterului, respectiv a

canalului pelvigeital ( stanga sau dreapta)
Exista astfel doua pozitii dreapta sau stanga si
anterioara sau posterioara.

Varietatea de pozitie- raportul dintre

elementul obsterical conventional de reper al

fiecarei prezentatii si punctele de reper ale
jumatatii drepte sau stangi a bazinului.
16

Explorare clinica obstetricala

In general pozitia si prezentati se pot stabili
folosind tehnia de palpare abdominala LEOPOLD
Primul timp este acomodarea gravidei cu mana
examniatorului, precum si o explorare superficiala.
Al doilea timp reprezinta delimitarea fundului
uterin cu marginea cubitala a mainii stangi,
examinatorul fiind plasat in dreapta gravidei..
Timpul trei- se executa cu ambele maini ,
examinand segmentul inferior. Mainile se dispun
convergent paralel cu arcadele inghinale la 2 cm
de acestea. Se poate practica si unimanual , se
pinde prezentatia intre police si celelalte degete.
17

Explorare clinica obstetricala

Timpul patru- presupune examinarea prin palpare
bimanuala a continutului fundului uterin.
Timpul cinci- consta in palparea flancurilor. El
permite stabilirea situarii spatelui fetal si deci a
diagnosticului de pozitie.
Caracteristici palpatorii:
- craniul-tumora rotunda, regulata, dura ,
nedepresibila
- pelvisul fetal- mai mare si mai moale decat
craniul, neregulat, depresibil.
- spatele fetal- plan dur ce uneste cei doi poli, in
flancul opus vom palpa parti mici fetale.
- in sarcina gemelara percepem cel putin 3 poli
fetali, doi de acelasi fel

18

Manevrele LEOPOLD

19

Explorare clinica obstetricala

AuscultatiaAuscultatia se efectueaza cu stetoscopul
obstetrical monoauricular, fixarea stetoscopului
se face perpendicular prin apasare cu urechea
concomitent cu palparea pulsului matern, pt a
diferentia cele doua frecvente cardiace.
- Frecventa cordului fetal este de 120-160
b/min.
- Focarul de auscultatie difera in
functie de varsta sarcinii si de pozitia fetala:
- in prez cefalica el este situat pe spinoombilicala, (Monro Richter) dreapta sau stanga
- in prez. pelvina pe linia ombilico-axilara
stanga sau dreapta
- in prez.transversa-paraombilical la 2 cm
20

Explorare clinica obstetricala

Examenul vaginal
Ex. valve- pune in evidenta anomalii de col,
vagin, originea si caracterul unei sangerari,
leucorei, perderea de lichid amniotic
Tactul vaginal- ne furnizeaza date asupra
pozitiei, prezentatiei, starii colului, bazinului si
membranelor. Deasemnea in acest moment se
efectueaza si pelvimetria interna.

21

Diagnosticul paraclinic in sarcina

Diagnosticul de sarcina este incert cand :
Femeia prezinta menstruatii neregulate sau nu
poate preciza data ultimei menstruatii
A prezentat o sangerare care nu corespunde cu
data la care ar fi tebit sa vina menstruatia
Nu sunt prezente semnele simpatice de sarcina
Tuseul vagial neconcludent datorita obezitatii sau
lipsei de cooperare a pacientei

22

Diagnosticul paraclinic in sarcina

Diagnosticul de laborator al sarcinii
Se face prin punerea in evidenta in sangele
gravidei a gonadotrofinei corionice umane
( HCG). HCG-ul este produs, aproape exclusiv,
de tesuturile trofoblastice, mai precis
sincitiotrofoblast.
Cele mai multe teste implica folosirea de
anticorpi monoclonali - monoclonal antibody
(MAb)- care sunt specifici subunitatii beta a hCG
(hCG).Aceasta este foarte important pentru ca
testele sa nu dea rezultate fals pozitive , prin
confuzia hCG cu hormonul luteinizant sau cu alti
hormoni- de exemplu, hormonul foliculo
23
stimulator

Diagnosticul de laborator al
sarcinii
Testul de urina - ar putea fi unul cromatografic , dar
exista si alte forme de teste.Valorile normale variaza
in functie de metoda de testare, cuprinzand cifre
cuprinse in intervalul 20-100 mUI/ml. Urina ar trebui
sa fie prima urina dimineata, cand nivelurile de hCG
sunt cele mai mari
Testarea sangelui - este o metode fluorimetrica ,
folosindu-se aproximativ 2-6 ml de sange venos. Se
pot detecta niveluri ale beta hCG incepand de la
chiar 5 mUI/ml.Acest test favorizeaza masurarea
cantitativa si cuantificarea concentratiei de beta
hCG.Cuantificarea nivelurilor de beta hCG este
foarte importanta in evaluarea sarcinii ectopice si in
monitorizarea tumorilor trofoblastice si a riscului de
tumori cu celule germinale.

24

Diagnosticul de laborator al
sarcinii
La 5% din femei HCG apare
in 8 zile, iar la restul de
95% in 11 zile de la
conceptie.
Nivelul HCG in mod normal
ar trebuii sa se dubleze la
fiecare 30.9 ore.
Cea mai ridicata valoare
(varful) HCG se atinge intre
zilele 60-70 (saptamanile 910) de la ultima
menstruatie.
HCG scade usor intre
saptaminile 12 - 16 de la
ultima menstruatie, dupa
aceasta perioada nivelul
HCG ramane constant pana
la nastere
25

Diagnosticul paraclinic in sarcina

Diagnosticul ecografic
Efectuat transabdominal sau transvaginal permite
diagnosticul de sarcina incapand cu 4-5 saptamani
de amenoree (SA), termen la care sacul ovulator
intrauterin devine vizibil, in afara confirmarii
sarcinii, examenul ecografic permite si stabiliea
varstei gestationale si viabilitatii embrionare.
5 SA sacul gestational are un diam.intern de 5 mm
6-7 SA embrionul devine vizibil, devine vizibila
activitatea cardiaca
8-9 SA se pot observa miscarile embrionare
10 SA embrionul are o lungime craniocaudata de
30 mm
26

Diagnosticul ecografic
Sarcina incipienta- 5
SA

27

Diagnosticul ecografic

28

Diagnosticul ecografic
Se mai urmaresc: calitatea
oului, existenta unei
sarcini unice sau multiple,
sarcina oprita in evolutie,
oul clar, nidarea joasa a
oului, mola hidatiforma.
Ecografie transvaginala:
embrion cu CRL=38 mm,
fara activitate cardiaca,
situat in portiunea colului
( sarcina cervicala sau
avort in curs ?)
29

Modificarile morfofunctionale
ale organismului matern in
sarcina
A Modificari generale
1. Cresterea in greutate
2. Modificarile hematologice
3. Modificarile metabolice
4. Modificarile gastrointestinale
5. Modificarile cardiovasculare
6. Modificarile aparatului respirator
7. Modificarile aparatului renal
8. Modificarile sistemului nervos si psihice
9. Modificari aparatului osteoarticular
10. Modificarile tesutului subutanat
B. Modificari locale- genitomamare
30

A Modificari generale
1. Cresterea in greutate- in cursul starii de gestati
femeie creste in greutate in medie cu 12 Kg.,
aceasta crestere fiind legata de greutatea fatului, a
placentei, a lichidului amniotic dar si de cantitatea
de apa extracelulara si de acumularea de tesut
adipos.
2. Modificarile hematologice- ele sunt importante,
volumul plasmatic la 34 SG este de 3800 ml ceea ce
inseamna o crestere cu 40 % ( 2600 ml inafara starii
de gestatie).
3. - scadere a nr.hematii de la 4 mil/mm3 la 3,7
- scaderea Ht de la 30% la 34%
- scaderea Hb, limita inferioara e de 10,5g/100ml
- crestrea leucocitelor si VSH-ului
- Fe-ul seric este cu 35% mai mic decat normal
Aceste modificari au ca rezultat cresterea capacitatii
de transport a oxigenului cu 18 %.
Deasemnea apare o stare de hipercoagulabilitate
normala, prin cresterea serica a majoritatii factorilor
coagularii si diminuarii activitatii fibrinolitice.

31

A Modificari generale
3. Modificari metabolice- in timpul sarcinii se
observa o crestere a metabolismului bazal. Aportul
calori necesar este estimat la 2500cal/zi. Principala
sursa de energie a fatului este glucoza. Nivelul
glicemiei fiind sustinut prin gluconeogeneza,
mentinerea glicemiei necesitand un aport de
insulina. Aceasta suprasolicitare pancreatica poate
duce la aparitia diabetului gestational.
4. Modificari gastrointestinale- in primul trimestru
pot sa apara greturi si varsaturi.
Datorita efectului relaxant al progesteronului
asupra musculaturii netede apare frecvent
constipatia, cresterea absorbtiei intestinale prin
reducerea motilitatii, si deasemenea prin relaxarea
fibrelor musculare netede de la nivelul cardiei,
favorizeaza refluxul gastrointestinal si aparitia
pirozisului ( efect accentuat in ultima parte a
sarcinii si prin cresterea in volum a uterului )
32

A Modificari generale
5.

Modificari cardiovasculare
Debitul cardiac creste cu 40% prin cresterea fractiei de
ejectie ventriculare, aceasta crestere se mentine pana la
termen cand debitul este de aproximativ 6l/min
Frecventa cardiaca creste usor cu 15-20 batai/min.
La femeia normala TAs si Tad in prima jumatate a sarcinii
scade cu 10-15mm Hg dar progresiv pe masura ce ne
apropiem de termen ea revine la normal
Clasic se admit limite superioare ale normalului Tad= 80
mm Hg si TAs= 140 mm Hg
Ta la femeia gravida depinde mult de postura, ea este mai
mare in ortostatism decat in clinostatism. Pe masura ce
sarcina avanseaza, uterul comprima marile mase si in
special vena cava inferioara ceea ce determina o
diminuare a intoarcerii venoase si uneori aparitia in
decubit dorsal a socului postural
Presiunea venoasa periferica este relativ mare in
membrele inferioare
33
Presiunea venoasa centrala nu este modificata de sarcina

A Modificari generale
6. Modificarile aparatului respirator
uterul apasa asupra diafragmului determinand
ascensionarea acestuia si schimbarea tipului de
respiratie din diafragmatica in costala
frecventa respiratorie nu se modifica
Capacitatea reziduala si cea inspiratorie scade usor
Debitul ventilator creste cu 40%
Consumul de oxigen creste cu aproximativ 15%
Cresterea ventlatiei determina o scadere a
concentratiei de gas carbonic, deci asistam la o
hipocapnie fiziologica

34

A Modificari generale
7. Modificarile aparatului renal
Anatomic exista o dilatare caracteristica a
bazinetelor si ureterelor, fapt datorat atat
compresiunii exercitate de uterul gravid cat si
modificarilor hormonale. Ceea ce creaza o staza
urinara care predispune la infectii
Compresia vezicala duce la polakiurie
Debitul sangvin renal creste cu 25-30%, la fel si
filtrarea glomerulara.
Metabolismul apei si sodiului: bilantul sodiului este
pozitiv, are loc o retentie fiziologica de 500 pana la
900 mEq, cantitate necesara constituirii unui
capital hiposodat indispensabil cresterii volemice
specifice sarcinii normale
Excretia crescuta a sodiului este datorat a
plasmatice scazute, efecat al scaderii proteinelor
plasmatice. In realizarea echilibrului intervine
secretia crescuta de mineralocorticoizi ( aldosteron)
si de estrogeni care determina o retentie de sodiu.

35

A Modificari generale
8. Modificarile sistemului nervos si psihice
In graviditate exista o reactivitate speciala intre
corelatiile dintre sistemul simpatic si parasimpatic
Cand componenta vegetativa se afla intr-o stare
de labilitate apar modificari de alternanta a
coloratiei fetei, cu aparitia fenomenelor
dermografice sau alte simptome.
Psihicul poate suferi devieri comportamentale
Manifestarile se explica printr-o predominenta
subcorticala si anume: in trim I, una vagala si in
trim III una simpatica. Trim II se caracterizeaza
printr-o stare de echilibru cortico-subcortical.
Frica, teama, neincrederea in evolutia unei sarcini,
mai ales in travaliu, constituie o componenta
negativa de prim ordin in modificarea psihicului

36

A Modificari generale
9. Modificarile sistemului osteoarticular
Are loc o ramolire a cartilajelor, a ligamentelor
articulare, a ligamentelor articulatiilor bazinului si
membranelor sinoviale de unde rezulta o relaxare a
acestor articulatii.
La nivelul simfizei pubiene se poate observa chiar o
relaxare usoara a arcului simfizar, mai ales in timpul
nasterii
Unii autori considera ca aceste modificari sunt
consecinta unui hormon numit relaxina
10. Modificarie tegumentare si a tesutului subcutanat
Hiperpigmentarea liniei albe, areolei mamare, organelor
genitale externe
Elterarea elastinei cu aparitia vergeturilor
Infiltrarea hidrica a tesutului subcutanat
Hiperactivitatea grandelor sebacee si sudoripare
37

B. Modificari locale
1. Glanda mamara

Hiperplazie glandulara . Canalele galactofore se

multiplica, iar lobii si lobulii isi maresc volumul.
Epiteliul secretor acinar sufera modificari active
prin hiperplazie
Inca din luna a III-a de sarcina , prin expresia
glandei poate aparea un lichid galben opac
Secretia lacata ramane sub dependenta
hormonului mamogen secretat de hipofiza si care
apare sub actiunea estrogenilor si progesteronului
Odata cu nasterea, secretia de colostru este
inlocuita cu secretia lacatata, produsa de
hormonul hipofizei anterioare, prolactina
38

B. Modificari locale
2. Modificari genitale

Uterul isi modifica fundamental structura anatomica,

histologica si capacitatile functionale.

Se poduce o hiperplazie, hipertrofie si metaplazie a

fibrelor musculare

Cresterea uterina se face fara ca tensiune aperetilor

uterini sa sufere modificari

La sfarsiul sarcinii uterul are urmatoarele dimensiuni:

- 32-34 cm inaltime
- 24 cm diam.transversal si 20-22 cm
diam.anteroposterior
- capacitatea uterina creste de la 4-5 ml la 4-5 l
- greutatea uterina creste de la 50-55 g la 1000-1200g

Modificari de forma consitenta ale colului

Hipertrofia ligamentelor uterine care devin laxe

39

SARCINA PATOLOGICA generalitati

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Sarcina ectopica
Avortul
Nasterea prematura
Sarcina prelungita cronologic
Disgravidia precoce
Disgravidia tardiva
Hemoragiile in trimestru III de sarcina
Boala hemolitica a nou nascutului
Moartea fatului in utero
Sarcina multipla
Patologia lichidului amniotic
Patologia materna asociata sarcinii
40

SARCINA PATOLOGICA
1.Sarcina ectopica
Oul fertilizat (zigotul), se
implanteaza pe o
suprafatadin afara
uterului determinand
astfel dezvoltarea unei
sarcini ectopice
Tubara: istmica,
ampulara, pavilionara,
interstitiala
Cervicala
Ovariana
Abdominala
Sarcina heterotopica
41

SARCINA PATOLOGICA
2.Avortul
Termenul de avort se refera la
terminarea sarcinii, indiferent de cauza,
inainte ca fatul sa fie capabil de viata
extrauterina.
A. Avortul spontan
Iminenta de avort
Avortul in curs
Avortul incomplet
Avortul retinut-missed abortion
B. Avortul indus
42

SARCINA PATOLOGICA
3. Nasterea prematura

Se defineste ca nasterea care survina inainte de 37 de

SG, sau nasterea unui fat cu o greutate < 2500g
Avand in vedere ca greutatea fetala depinde de mai
muti factori nu numai de perioada de gestatie, criteriul
greutate nu deosebeste fetii nascuti prematur de cei cu
greutate mica pt varsta gestationala.
Copii cu greutate mica la nastere sunt copii cu greutate
<2500g, acesti copii se pot naste la termen sau inainte
de termen
In functe de greutatea la nastere avem :
1. Copil corespunzator varstei gestationale
2. Copil mic pt varsta gestationala ( dezvoltare
somatica < percentila 10 a dezvoltarii normale)
3. Copil mare pt varsta gestationala ( dezvoltare
somatica > percentila 90 a dezvoltarii normale)
43

SARCINA PATOLOGICA
4. Sarcina prelungita cronologic
Reprezinta sarcina care are o durata
mai mare decat durata normala a
sarcinii
Durata normala a sarcinii este de 280
de zile de la UM, 270 zile de la un
contact sexual unic si de 266 zile de la
ultima ovulatie
Durata maxima a unei sarcini normale
este de 294 zile
44

Disgravidia precoce
5. Disgravidia precoce

Este definita ca o afectiune ce apare in primul

trimestru de sarcina

Forme clinice:
1. Ptialismul este o hipersecretie salivara, putand
oscila de la salivatie discreta pana la salivatii
abundente. Poate aparea singur sau asociat cu
varsaturile
2. Disgravidia emetizanta:

varsaturile simptom survin dimineata pe stomacul

gol. Nu sunt considerate patologice.

varsaturile simple, de tip benign sunt mai frecvente,

survenind atat pe stomacul gol cat si dupa
ingerarea de alimente.

varsaturile grave, incoercibile se caracterizeaza

printr-o intoleranta gastrica completa si fenomene
de inanitie cu tulburari de metabolism. Acestea
intra in cadrul patologicului

45

SARCINA PATOLOGICA
6. Disgravidia tardiva
- Sarcina poate determina aparitia HTA la
femei normotensive inaintea sarcinii sau
poate agrava o HTA preexistenta sarcinii
- Conform ACOG, HTA gestationala e definita
ca TA> 160.90 mm Hg sau crestrea TAs cu
30 mmHg sau crestrea TAd cu 15 mm Hg
Se clasifica in:
1. HTA indusa de sarcina ( disgravidia
tardiva)
Preeclamsia
Eclamsia
1. HTA cronica preexistenta sarcinii
46

SARCINA PATOLOGICA
7. Hemoragiile in trimestru III de
sarcina

Ruptura uterina- solutie de continuitate

care afecteaza integritatea uterului
gravid. Este urgenta obstetricala
Apoplexia uteroplacentara- separarea
placentei partiala sau totala in orice
moment inainte de nastere
Placenta praevia- este placenta
localizata pe segmentul inferior in
apropierea sau pe orificul intern al colului.
47

SARCINA PATOLOGICA

8. Boala hemolitica a nou

Aceasta stare morbida
este rezultatul unui conflict
nascutului

imunologic intre mama si fat : pe hematiile fatului exista

un antigen, care lipseste de pe hematiile mamei.
Hematiile fetale trec in circulatia materna la nivelul
placentei si declanseaza secretia de anticorpi contra
antigenului fetal. Acesti anticorpi trec prin placenta in
circulatia fatului, unde declanseata hemoliza cu doua
consecinte majore pentru copil: anemia si
hiperbilirubinemia.
Antigenele implicate in boala hemolitica a nounascutului fac parte, in principal, din sistemul Rh si din
sistemul grupelor sanguine ABO. Mai exista si alte
antigene (grupe minore) care pot juca acelasi rol, dar
frecventa lor in boala hemolitica neonatala este redusa
48

SARCINA PATOLOGICA
9. Moartea fatului in utero

1.
2.
3.
4.

Fatul poate muri antepartum sau intrapartum

( in travaliu )
Cauze:
Factori materni: traumatisme, HTA, Boli
infectioase, parazitare, intoxicatii, facori
genetici etc
Factori fetali: aberatii cromozomiale,
malformatii, afectiuni cardiovasculare,
hidrocefalie, anencefalie
Factori ovulari: endometrite, mioame,
malformatii uterine, sarcina gemelara cu fat
mort retinut, anomalii de cordon
Factori materno-fetali: incompatibilitate grup/Rh
49

SARCINA PATOLOGICA
10. Sarcina multipla

Dezvoltare simultana a mai multor fetusi in uter.

Termenul de sarcina multipla se aplica sarcinii
gemelare sau duble (2 fetusi), trigemelare sau
triple (3 fetusi), precum si unei sarcini cvadruple,
cvintuple, sextuple etc.
Exista doua feluri de sarcina multipla:
- sarcina dizigota sau pluriovulara, copiii rezulta
din fecundatia a doua sau mai multor ovule de
catre spermatozoizi diferiti. Copiii pot fi de acelasi
sex sau de sexe diferite.
- sarcina monozigota sau monoovulara, copiii
rezulta din fecundatia de catre un spermatozoid a
unui singur ovul, care se divide. Acesti copii sunt
intotdeauna de acelasi sex, sunt identici din punct
de vedere morfologic, fiziologic si genetic.
50

SARCINA PATOLOGICA
11. Patologia lichidului amniotic
1. Hidramnios sau polihidramnios -prezenta unei
cantitati egale sau mai mari de 2000 ml de lichid.

Hidramniosul acut _ crestrea in volum rapida. Se

insoteste de sarcina gemelara univitelina
monocoriala, anencefalie sau o anomalie grava
fetala

Hidramniosul cronic cresterea lenta in volum.

2. Oligoamnios (nivel redus de lichid amniotic)
-cantitate de lichid amniotic sub 250 ml.

51

SARCINA PATOLOGICA
12. Patologia materna asociata
Cardiopatia si sarcina
sarcinii
Bolile renale si sarcina
Bolile infectioase si sarcina
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Bolile hematologice
Etc
52