HEMORAGII DIGESTIVE

DIN PUNCT DE VEDERE AL SEGMENTELOR ANATOMICE IMPLICATE SE DESCRIU

HEMORAGII DIGESTIVE SUPERIOARE (HDS)- LEZIUNILE ALE TUBULUI DIGESTIV
CARE DETERMINA PIERDEREA DE SANGE SUNT SITUATE DEASUPRA
LIGAMENTULUI TREITZ, HEMORAGII DIGESTIVE INFERIOARE (HDI)- IMPLICATE
SEGMENTE ALE TUBULUI DIGESTIV SUB LIGAMENTUL TREITZ

EPIDEMIOLOGIE:
• Frecventa greu de determinat
• Incidenta creste cu varsta
• O mare parte (50% HDS) sunt produse de ulcere gastro-duodenale
• Mortalitate ridicata in varicele esofagiene rupte
ETIOPATOGENIE
 Se disting 3 mari categorii de cauze ale hemoragiilor digestive:
1. Leziuni ale tubului digestiv
• Esofag – varice, tumori, esofagite, sd. Mallory-Weiss….
• Stomac- gastrite, ulcere, tumori, polipi…..
• Duoden – duodenite, ulcer…..

• Intestin subtire – ileita Crohn, diverticul Meckel….

• Colon – diverticuli, colite, neoplasm, anorectal, ectazii vasculare…..

2. Afectiuni ale glandelor anexe ale tubului digestiv: ficat, pancreas

3. Afectiuni extradigestive:
• Sindroame hemoragipare – coagulopatii, trombopatii…
• Traumatisme
• Ulcerele de stress
CLINIC

 Semnele clinice ale hemoragiilor digestive se pot imparti in semen propriu-zise ale
hemoragiei digestive- hematemeza, melena, hematochezia) si semne induse, provocate de
hemoragie- comune oricarei hemoragii

 Manifestari ale impactului hemoragiei :

• Paloare tegumentara
• Semne soc- transpiratii reci, cresterea frecventei cardiace, scaderea TA
• Stare generala influientata – pacient fie agitat, fie somnolent, comatos

 Manifestari propriu-zise:
• Hematemeza- varsatura cu sange rosu, rosu-brun cu cheaguri, sau in “zat de cafea”
• Melena- scaun negru, moale, lucios, - ca pacura- urat mirositor
• Hematochezie – scaun cu sange partial digerat, rosu

• Hemoragia oculta – nedetactabila clinic, cronica…

 Manifestarile clinice, impatul lor asupra organismului depind de rapiditatea aparitiei si
evolutiei hemoragiei, cantitatea de sange pierdut, cauza hemoragiei, starea preexistenta a
organismului, patologii asociate….

 Anamnestic se obtin informatii asupra consum medicatie- AINS, anticoagulante,

corticosteroizi-, consum cronic etanol, istoric patologii

 La examenul obiectiv pot fi observate

• Tegumentar- petesii, echimoze, purpura, stelute vasculare, circulatie colaterala….
• Abdominal- hepatosplenomegalie, ascita, mase tumorale…..
• Analiza altor aparate si sisteme – cardio-pulmonar….

• TR- obligatoriu
EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR
 ENDOSCOPIA DIGESTIVA- precizeaza tipul leziunii, cauza, localizarea, stadiul de
evolutie, caracterul si gravitatea; de asemenea poate permite efectuarea unor manevre
terapeutice
 Altele – arteriografie selectiva, examen radiologic cu marcarea hematiilor cu Tc: sediul…..
(nu se folosesc in urgenta)
 Ecografia – poate adduce informatii privind starea hepatica, existent unor tumori, ectazii
aorta…..
 CT- utila in stabilirea unui diagnostic complet, a conduitei de urmat

 ECG- patologie cardiaca preexistanta, impactul hemoragiei…..

 Laborator-
• Hemoleucograma- Hb, HT, scazute, nr hematii…..
• Explorarea functiei hepatice
• Explorarea functiei renale
• Teste coagulare
• Ionograma serica
• Determinarea grup sanguin, Rh, compatibilitate
TRATAMENT
 Resuscitarea volemica- solutii cristaloide NaCl, Ringer, bicarbonat, solutii
macromoleculare
 Administrare sange si/sau produsi de sange- cat mai precoce, in functie de severitate si
factori asociati
 Medicatie :
• Antisecretorii
• Substante vasoactive
• Antihemoragice- vitamin K, etamsilat, adrenostazin…..
 Endoscopia terapeutica:
• Injectarea de substante – adrenalina, alcool, sclerozante, trombina…
• Coagulare- elecrocoagulare, temocoagulare, fotocoagulare
• Mecanic – clipare, ligature
 Chirurgical –
• In sangerari masive, continue, dupa esuarea restului metodelor de tratament
• Se poate adresa cauzelor , dupa echilibrarea sistemica