Extras din document

CAPITOLUL I.
NOTIUNI GENERALE
Definitie. Hemoragia digestiva superioara cuprinde toate hemoragiile care provin de la
nivelul treimi inferioare a esofagului, stomacului, duodenului si de la nivelul unghiului
duodeno – jejunal indiferent de cauza.
Se exteriorizeaza prin hematemeza (eliminare pe gura prin varsatura a sangelui amestecat
cu cheaguri si resturi alimentare) si sau melena (este eliminarea de sange digerat prin
scaun).
Etiologia, dupa localizare pe:
- esofag, ruptura varicelor esofagiene, sindrom de hipertensiune portala, ulcerati
esofagiene, tumori esofagiene hemoragice sau sindromul Mallory-Weiss
- stomac, ulcer gastroduodenal, ulcere de stres, ulcer pepticgastrite acute hemoragice sau
neoplasm gastric
- traumatisme ale cailor biliare
- boli sanguine (leucemia acuta, boli ale trombocitelor)
Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei, care pot fi:
- hemoragi insidioase cronice, (mici si repetate, nu sunt evidentiate prin melena si
hematemeza)
- hemoragi masive, exteriorizate prin hematemeza si melena
Examenul clinic al unui pacient cu hemoragie digestiva superioare (HDS) relava tegumente
palide, reci transpirate, tahicardie, puls filiform, scade tensiunea arteriala, creste frecventa
pulsului cu peste 30 de batai / minut in hemoragi grave (la 1000 ml de sange pierdut)
La examinarea clinica a abdomenului gasim: durere la palpare profunda in epigastru,
splenomegalie, modificari hepatice la cei cu ciroza, ascita la palparea abdominala si se
poate evidentia existenta circulatiei colaterale abdominale, tumori abdominale palpabile.
Tuseul rectal poate evidentia scaune melenice, in cazul hemoragiilor masive poate
evidentia sange proaspat nedigerat. Cantitatea mare de sange revarsat in intestin produce
accelerarea tranzitului si sangele nu ajunge sa fie digerat
Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. Se va aprecia aspectul lichidului esteriorizat
prin sonda de aspiratie nazogastrica, lichidul cu aspect de zac de cafea indica o hemoragie
mai mica. Se exclude existenta unor epistaxisuri, sangerari la nivelul cavitati bucale,
faringiene, consumul unor medicamente.
Explorarile paraclinice recomandate sunt urmatoarele:
- hemoleucograma,
- uree, creatinina, transaminaze,
- dozare bilirubinei serice,
- dozarea colinesterazei serice,
- proteine totale si proteinograma,
- timp de sangerare, coagulare, T.Quick, T.Howell,
- fibrinogen, trombocite,
- grup sanguin, RH,
- examinari radiologice, endoscopice
Simptomatologie. Semnele depind de cantitatea de sange pierdut, viteza de pierdere a
acestuia si terenul particular al bolnavului la care se adauga semnele de soc.
1. Hemoragia mica.
- se exteriorizeaza prin melena,
- tensiunea arteriala (TA) si pulsul sunt normale,
- pierderile nu depasesc 500 ml,
- hemoglobina (Hb) 10 g%, hematocritul (Hct) 35 %
2. Hemoragia medie.
- exteriorizat prin hematemeza si melena,
- TA 100 mmHg cu tendinte la scadere in ortostatism, pulsul este sub 100/minut,
- Hb sub 10 g %, Hct 25-35 %,
- pierderi de 1000-1500 ml sange
- semne clinice de soc compensat: tegumente, transpirati reci, extremitati palide, lipotimie
3. Hemoragia mare.
- melena si hematemeza
- pierderi peste 1500 ml sange
- TA sub 100 mmHg, puls 120/minut
- Hb sub 8 g %, Hct sub 25 %
- semne de soc hemoragic: tahicardie, puls filiform, polipnee, oligurie, senzatie de sete
4. Hemoragie cataclicmica sau mortala.
- hematemeze repetate cu sange proaspat,
- tegumente palide, reci, tahipnee, agitatie psihomotorie,
- TA sub70 mmHg sau inpermeabil, pulsul este accelerat, filiform slab perceptibil,
- Hct sub 20 %,
- pierderi peste 2000 ml sange.