Universitatea de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu ’’

Catedra chirurgie Nr.2

Hemoragia digestivă
inferioară

A realizat- Habravan Veronica, M1824

 Definiție
 Hemoragia digestivă inferioară este
definită ca hemoragia produsă de
leziuniale tractului intestinal situate
distal de ligamentul lui Treitz(este
ligamentulcare suspendă unghiul
duodeno – jejunalde diafragm).
 Hemoragia digestivă la copil poate
evolua de la forma ocultă până la
manifestări majore cu risc vital. De
cele mai multe ori sângerarea
gastrointestinală este autolimitată şi nu
alterează statusul hemodinamic al
pacienților.
 Manifestarile hemoragiei digestive inferioare

Hematochezia este cel mai frecvent simptom al hemoragiei digestiveinferioare

(90% din c zrile de hemoragie digestivă inferioară acută)
Hematochezia reprezintă exteriorizarea prin scaun de sânge parțial digerat,
aspectul constatat la evaluarea clinică sau descris de bolnav fiind de scaun cuaspect
vișiniu (”vișină putredă”), scaun amestecat cu cheaguri de sânge.
Hematochezia determinată de leziuni ale colonului stâng are un aspect mai roșiatic,
uneori cu cheaguri, în timp ce leziunile localizate în colonul drept seexteriorizează
prin scaune cu sânge de culoare mai închisă, sângele fiind demulte ori amestecat cu
materiile fecale.
Hemoragia digestivă inferioară se poate manifesta prin
hematochezie, rectoragie, melena.
 Rectoragia
reprezintă exteriorizarea anală de sânge roșu,
amestecatsau nu cu materii fecale și semnifică de
regulă leziune ano – rectală.
Pe de altă parte există posibilitatea apariţiei melenei şi
în HDI dacă sângerarea s-a produs în intestinul subţire
şi tranzitul intestinal a fost suficient de lung ca să
permită o digestie parţială a sângelui eliminat
Etiologia
 Cauzele hemoragiei în funcție de varstă

La nou-născuţi şi sugari
 Cea mai frecventă cauză a prezenţei sângelui în scaun sau în vărsături este înghiţirea de
sânge, fie din lichidul amniotic, fie de la o fisură a mamelonului mamei care alăptează
 Testul Apt poate fi folosit pentru a demonstra originea maternă a sângelui
Cauze de rectoragii :
1.Intoleranţa la proteinele din laptele de vacă sau proteinele din soia se manifestă prin scaune
cu striuri de sânge şi mucus, chiar şi în lipsa altor simptome precum erupţiile
cutanate,vărsăturile sauanafilaxia. Diagostic prin : Sigmoidoscopia flexibilă cu biopsie
2. Enterocolita necrozantă este o cauză importantă de sângerare deoarece poate progresa
rapid dacă nu este diagnosticată şi tratată.
3. Infecţia cu organisme enterice poate cauza sângerare în perioada neonatală, dar mai
frecvent este întâlnită la copii cu vârste mai maride o lună.
 La copii + adolescenţi:
-apendicită acută;
-gastroenterite estivale;
-polipoze familiale,
-diverticul Meckel;
-fisuri anale
-invaginatie

 fisurile anale apar la copiii cu constipaţie cronică.

 Invaginaţia se manifestă prin dureri colicative, scaune cu aspecte de„jeleu decoacăze“ şi

tumoră abdominală. Reducerea invaginaţiei se realizează cu ajutorulclismei baritate.

 Diverticulul Meckel determină sângerare rectală nedureroasă, în cantitate mare.

Fisura anală
Diverticolul Meckel
 HEMORAGIA DIGESTIVA LA ADOLESCENTI

 Colitele sunt cele mai întâlnite cauze de sângerare rectală la această

vârstă.Colita infecţioasă este mai frecventă decât cea ulcerativă şi cea din
boalaCrohn.
 Colitele infecţioase au o durată scurtă şi prezintă semne acute de boală. Celemai
frecvente infecţii ce determină sângerarea rectală sunt reprezentate
deSalmonella, Shigella, Yersinia, Escherichia coli şi Clostridium difficile.
 Sindromul polipozic juvenil poate fi prezent la copiii mari şi adolescenţi.Polipii
trebuie îndepărtaţi şi trimişi la anatomopatolog pentru diagnosticdeoarece ei
sunt asociaţi cu un mare risc de malignizare, la fel ca şi altesindroame
polipozice: polipoza adenomatoasă familială, sindromul Peutz-Jeghers şi
cancerul colorectal nonpolipozic ereditar (sindromul Lynch).
 La nivelul colonului:
 tumori colonice benigne (polipii) sau maligne (cancerul colorectal);
 diverticuloza colonică;
 boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcero –hemoragică);
 infarct entero – mezenteric;
 colite infecțioase bacteriene;
 colita de iradiere;
 ulcer rectal solitar;
 hemoroizi;
 fisuri anale.
 angiodisplazii
Cancer de colon
Polipoza inestinală
Diverticuloza
Boala Chron
Colita ulcerativă
 Simptome generale
 anemie, carenţe vitaminice şi minerale → sindroame
demaldigestie/malabsorbţie;
 febra acompaniază enterocolitele acute infecţioase;
 subfebrilităţi: bolile inflamatorii specifice (tuberculoza),nespecifice
(b.Crohn, CU, CC colon);
 ↓ ponderală: enterocolopatii cronice cu sindroame demalabsorbţie,
TBC intestinal, CC colon;
 Anamneza
 În cazul unui copil cu hemoragie digestivă, trebuie stabilite sursa, frecvenţa,amploarea,
duratasângerării, prezenţa altor simptome gastrointestinale (diaree,dureri abdominale,
constipaţie, vărsături) şi prezenţa simptomelor sistemice(febră, rash cutanat, vertij, paloare,
palpitaţii, extremităţi reci).
 La pacienţii stabili, anamneza trebuie să cuprindă detalii despre antecedentele personale
patologice: boli gastrointestinale (polipi,ulcere, colite), boli hepatice,hipertensiune portală,
diateze hemoragice, reacţii la anestezie, medicaţie (antiinflamatoare nesteroidiene, warfarină,
utilizarea recentă de antibiotice),călătorii recente, contact cu alţi bolnavi sau contact cu
animale. De asemenea, sesubliniază antecedentele heredo – colaterale semnificative. Se
realizează unscurt istoric pentru copiii cu hemoragii acute, iar cei în stare critică trebuie în
primul rând stabilizaţi. În unele cazuri, părinţii raportează prezenţa „sângelui“ în scaun sau
vărsăturicând, de fapt, sângele nu este prezent.
 Unele alimente şi medicamente pot schimba culoarea scaunelor şi vărsăturilor.Culoarea roşie
apare în cazul ingestiei de bomboane, fructe, sfeclă, laxative, fenitoină, rifampicină. Culoarea
neagră estedată de bismut, cărbune activat, fier, spanac, afine.
 EXAMENUL FIZIC

INSPECTIE:
paloare tegumentara, icter, echimoze, telangiectazi, rash. La nivelul
perineului se pot observa fisuri, fistule, induraţii, hemoroizi externisau
anomalii ale vaselor.

PALPARE:
poate evidenţia un abdomen dureros sau o hepatosplenomegalie
 EXAMENUL FIZIC

PALPAREA SUPERFICIALĂ
-contractură musculară (perforaţie deorgan cavitar);
-hiperestezia cutanată (apendicită,diverticulită);
-aspectul de “aluat dospit” sau “cârpăînmuiată” în sindromul de malabsorbţi

PALPAREA PROFUNDĂ
puncte şi zone dureroase:
• în bolileintestinului subţire sensibilitatea dureroasă selocalizează în aria centrală a
abdomenului, sub formaunui Y inversat conţinând şi punctele mezenterice- periombilical de-o
parte şi de alta
 EXAMENUL FIZIC

PERCUTIA
-timpanism: meteorism, ileus paretic.
-localizată = formaţiune tumorală
- alternanţă matitate sonoritate( semnul tablei de şah: tuberculaoză intestinală, boala
Crohn

ASCULTATIA
În mod normal se ascultă zgomotele hidroaerice determinate de peristaltismulintestinal
Patologic: • -silenţiu abdominal( absenţa zgomotelor intestinale peristaltice) =ileusul
paralitic;
 Investigațiile biologice
Se urmăresc următorii parametri
 hemoleucograma (hemoglobina, hematocritul, numărul de eritrocite, leucocite, trombocite)
 VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
 glicemia;
 ureea și creatinina;
 transaminazele (TGO, TGP);
 bilirubina;
 amilazemie;
 profilul coagulării;
 ionograma (sodiu, potasiu, clor);
 lipidograma (colesterolul total, trigliceridele, LDL – colesterol, HDL – colesterol);
 sumarul de urină;
 sideremia (nivelul fierului din sânge).
 În ceea ce priveşte analizele de laborator, prezenţa anemiei cu
unvolum normal de eritrocite indică pierderea acută de sânge. Pentru
pierderea cronică de sânge, reducerea numărului eritrocitelor,
ahemoglobinei şi a hematocritului sunt cei mai utili indicatori.
 Examenul coproparazitologic poate evidenţia prezenţa Escherichia
coliserotipul O157H7, Shigella, Salmonella, Yersinia,
Campylobacter,toxinele A şi B ale Clostridium difficile,
Cryptococcus şi Giardia.
 Se efectuează testele Hemocult şi Gastrocult.
 Metode imagistice
 metode frecvent utilizate în diagnosticul HDI sunt reprezentate de diferite tehnici
de endoscopie: sigmoidoscopia flexibilă, colonoscopia,videocapsula – endoscopică.

 În urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că videocapsula endoscopică este un

instrument neinvaziv, util pentru investigareaintestinului subţire la copil, acesta
fiind superior şi mai sensibil decâtalte investigaţii endoscopice şi radiologice
convenţionale.

 Studiile imagistice includ ecografia abdominală, studiul Doppler alfluxului sanguin

hepatic, modalităţi avansate de imagistică precumcomputer tomografia (angio-CT )
şi RMN .
Sigmoidoscopia flexibilă
Videocapsula
Mulțumesc !