Hemoragiile digestive

(HD)
Pierderea de sange in lumenul tubului digestiv
(esofag anus) sau la nivelul glandelor anexe
(hemobilii sau wirsungoragii) si mai rar surse
extradigestive care se evacueaza la nivelul
tubului digestiv
In ciuda tuturor progreselor terapeutice si diagnostice, cresterea varstei pacientilor
(afectiuni cardiovasculare si pulmonare) fac ca mortalitatea sa ramana crescuta

Hemoragiile pot fi acute sau cronice

Incidenta e estimata cam la 50-

150/100.000
Proportia pacientilor varstnici (peste
60 de ani) cu HD a crescut remarcabil
de la 33% in 1940 la 68% in 1990
80% din HD este dat de consumul de
AINS
HD au o morbiditate si mortalitate
crescuta (5-10%)
aproximativ 80 % se opresc spontan,
dar restul de 20 % pot pune serioase

1.Clasificare
A.Sediul hemoragiei
hemoragii digestive superioare - sursa
situata intre esofag unghiul Treitz
hemoragii digestive inferioare - sursa
situata intre unghiul Treitz anus

1.Clasificare
B.clinic
Hematemeza
Melena
Hematochezia
Hemoragiile oculte

Hematemeza
evacuarea sangelui din stomac in urma
efortului de varsatura - caracteristica
hemoragiilor digestive superioare
varstura se declanseaza prin:
distensie brusca gastroduodenala (500-1000
ml sange),
iritatia mucoasei de catre hematina (proteina
denaturata din sange),
reflexe viscerovagale

Hematemeza
Daca sangerarea este masiva si rapida, aspectul sangelui exteriozizat
prin varsatura este rosu aprins, frecvent asociat cu cheaguri
Daca sangerarea este mai mica si mai lenta (eventual sangerare oprita cu
sange stagnant in stomac), varsatura are aspect de "zat de cafea", aspect
datorat transformarii hemoglobinei in hematina sub actiunea acidului
clorhidric (se poate exterioriza pe sonda nazogastrica)
Indica o sursa hemoragica deasupra unghiului Treitz
Urmata dupa un timp variabil (de la cateva ore 24-48) de eliminarea prin
scaun - "melena"
Poate lipsi in sangerarile mici si tumorile cardiotuberozitare
Diagnosticul diferential cu hemoptizia (sange proaspat, aerat, spumos)

Melena
Scaunul cu sange digerat ("ca pacura"), de aspect negru, lucios cu
consistenta pastoasa sau semilichida, cu miros fetid de gudron
Manifestarea cea mai frcventa a HD
Sunt necesari minim 50-60 de ml de sange in tubul digestiv, pe o
perioada de minimum 8 ore
Sangerarile digestive acute dau nastere la scaune melenice care
pot persista pana la 7 zile cu teste pozitive pentru hemoragii oculte
pana la 3 saptamani dupa incetarea melenei macroscopice
Sursele melenei pot fi o leziune gastro-duodenala, dar si sangele
inghitit provenind dintr-un epistaxis sau gingivoragie
Leziunile distale de unghiul Treitz sunt de obicei exteriozizate prin
melena fara hematemeza

Hematochezia
Eliminarea pe cale rectala de sange proaspat
sau amestecat cu cheaguri

Poate aparea in hemoragiile digestive

inferioare dar si in hemoragiile superioare
masive (peste 1000 ml), asociate cu tranzit

Rectoragia si Hemoragiile
oculte
Eliminarea de sange prin rect
Sangerari de intensitate mica
Nu dau modificari macroscopice ale
scaunului
Se manifesta clinic prin sindrom anemic
Evidentiate prin teste simple de laborator

Indiferent de cum s-a produs hemoragia si de localizarea ei,

organismul reactioneaza prin 2 tipuri de modificari:

A.hemodinamice
B.locale si generale (datorita sangelui prezent patologic in

intestine)
acelereaza tranzintul la pacientii neoperati, in schimb la cei
care au suferit intervetii chirurgicale recente, reluarea
tranzitului este incetinita in cazul hemoragiilor intestinale
pacientii aflati in coma, in special cei care sunt victime ale
traumatismelor si arsurilor si au risc crescut de sangerare
digestiva (sindromul Cushing); pot aspira sangele prezent in
tractul digestiv superior si dezvolta bronhoalveolite
secundare
la bolnavii cu ciroza hepatica poate apare sau se poate
agrava sindromul de encefalopatie portala

Atitudinea de urgenta in fata

unei hemoragii digestive
bolnavii care prezinta sangerari ale tractului digestiv

trebuie internati in sectiile de terapie intensiva deoarece

oricand o hemoragie isi poate modifica caracterele
Algoritmul in fata unei HD presupune:
A. Stabilirea gravitatii unei HD
aprecierea cantitatii de sange pierduta (masurarea
subiectiva
masurarea pilsului: cresterea valorii peste 120/minut prim indicator al declasarii colapsului
determinarea tensiunii arteriale: scaderea TA sistolice
sub 80mmHg sau cu 4 unitati la persoanele hipertensive
semnificea soc hipovolemic
scaderea hematocritului sub 30% sau a Hb sub 10mg/dl,
necesitate unei transfuzii cu mai mult de 5 unitati
masurarea PVC

Clasificarea Orfanidi a HDS

HD mica

HD medie

Parametrii hemodinamici

Date de laborator

pierdere<500ml(8-10%din volumul circulant)

Ht>30%

-TA,AV-normale

Hb=10-12g/dl

-pierdere intre 500-1000ml(10-20%din volumul circulant)

Ht=25-30%

-TAS>100mmHg

Hb=8-10g/dl

-AV<100b/min
-Indice Algover(AV/TAS<1
HD mare

-semne de vasoconstrictie periferica:paloare,transpiratii reci,tahipnee

-pierdere intre1500-2000ml (30-40% din volumul circulant)

Ht<25%

-TAS<100mmHg cu tendinta la scadere

Hb=5-8g/dl

-AV>100-120b/min
-Indice Algover>1 ,
HD
grava

lipotimie,transpiratii reci

foarte -pierdere intre 2000-3000ml

-TAS<70mmHg
-IndiceAlgover>1

HD
cataclismica

(>50% din volumul circulant)

puls filiform,slab perceptibil

Sangerare rapida si masiva,ce duce rapid la deces,inainte de a se putea

interveni terapeutic

B.efectuarea unor gesturi

care sa permita monitorizarea si tratarea ulterioara a bolnavului:
montarea unei sonde nazogastrice
montarea a 2 linii venoase periferice
determinare grupei si Rh-ului
efectuarea unei clisme evacuatorii
Clinic:
forme de exteriorizare a hemoragiei digestive: hematemeza,
melena, hematochezie
cantitatea si durata pierderilor sangvine, semne de
hipovolemie: sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii, puls
accelerat filiform, extremitati reci, transpiratii profuze,
hipotensiune arteriala sau chiar colaps
examenul clinic poate aduce precizari in privinta cauzei
sangerarii: stigmate cutanate de hepatopatie cronica,
splenomegalie sau ascita, sesibilitate abdominala, tumora
abdominala, adenomegalie, manifestari cutanate sau mucoase
asociate cu afectiuni cu cotential hemoragic digestiv
Principii de tratament:
refacerea volemica
corectarea deficitelor de coagulare
tratarea cauzei

Hemoragia digestiva
superioara HDS
reprezinta HD cu sursa aflata intre regiunea

faringo-esofagiana si jonctiunea duodenojejunala(unghiul Treitz)

HDS
26%
din
urgentele
gastroenterologice, afectand 100 pacienti la
100.000

de 4 ori mai frecvente decat hemoragiile

digestive inferioare

Etiologie:
A. Afectiuni digestive:
Esofagiene: varice esofagiene, esofagita acuta eroziva, ulcer peptic esofagian,
tumori benigne sau maligne, traumatisme (corpi straini, iatrogene- explorari
endoscopice, dilatatii instrumentare, biopsii), sindrom Mallory - Weiss,
diverticuli esofagieni
Gastroduodenale: ulcere gastrice/duodenale, ulcer peptic postoperator, gastrita
acuta/cronica hemoragica, duodenite, boala Menetrier, tumori benigne/maligne,
hernie gastrica transhiatala, prolaps de mucoasa gastrica/duodenala, diverticuli
gastrici/duodenali, traumatisme (prin corpi straini sau endoscopic), infectii
(sifilis, tbc, herpes, citomegalovirus), ampulom vaterian, boala Crohn, volvulus
gastric, gastrita de iradiere, anevrisme ale arterelor gastrice/duodenale
Alte afectiuni digestive: ciroza hepatica, splenomegalii, tromboze (vena porta,
artera splenica, vene hepatice - sidrom Budd Chiari), hemobilie de cauza
hepatobiliara - traumatisme, anevrisme de artera hepatica rupta, litiaza, tumori
de cale biliara sau de cauza pancreatica - pancreatita acuta/ciroza, tumori, tesut
pancreatic sau gastric ectopic

Etiologie:
B. Afectiuni extradigestive:
Hemopatii: purpura trombocitopenica idiopatica, hemofilia, purpura HenochSchonlein, purpura alergica, policitemia vera, leucemii, boala Hodgkin,
hipoprotrombinemii, hipofibrinogenemii, trombastenia Glanzmann, anemia
pernicioasa, boala von Willebrand
Vasculopatii: ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, anevrism aortic disecant,
anevrisme de artere mezenterice/hepatice, teleangiectazia ereditara hemoragica
(boala Rendu Osler), varicozitati, malformatii vasculare intestinale, vasculite,
sarcomul Kaposi, fistula aortoenterica
Boli sistemice: poliarterita nodoasa, sarcoidoza, mielomul multiplu, amiloidoza
digestiva, lupusul eritematos sistemic, sindromul Ehler-Danlos, pseudoxantoma
elasticum,scorbut
Boli renale: uremia
Stress: traumatisme craniocerebrale, leziuni cerebrale, interventii neurochirurgicale
(ulcere Cushing), stari toxicoseptice (ulcer Billroth),arsuri intinse (ulcerul Curling)

Etiologie:
C.Medicamente
aspirina,
steroizi,
indometacin,
anticoagulante,
citostatice,
rezerpina,
fenilbutazona.

In ordinea frecventei, cauzele de HDS sunt

urmatoarele:
Ulcer gastro-duodenal 45% - 55%
Varicele esofagiene 15%
Angioamele si malformatiile a-v 1 - 5%
Mallory-Weiss 5%
Tumori 4 - 5%
Eso-gastroduodenita eroziv-hemoragica 4%
Leziunea Dieulafoy 1%
Altele 11%
Sediu incert 10%

Etiopatogenie
o ruperea varicelor gastrice sau esofagiene - hemoragii extrem de

grave, cu mortalitate de 50% la primul episod (accentuata si de

tulburari de hemostaza preexistente la cirotici)
o post traumatic o categorie speciala de HDS
o la pacientii cu sepsis sau cu arsuri pe suprafete mari ale corpului,
produsa de ischemia mucoasei gastroduodenale si hiperaciditate si
determina in general hemoragii "in panza"
Ulcerele de stres sunt clasificate de Moutier in functie de
profunzimea leziuni:
abraziuni(necroza punctiforma, nedepasind muscularis mucosae)
eroziuni care ajung pana in submucoasa
ulceratii care ating stratul muscular

Diagnosticul HDS
evaluarea daca este sau nu o HDS
determinarea sursei de sangerare
apreciera gravitatii

Pentru stabilirea elementelor de mai sus este

nevoie de un examen clinic si paraclinic complex

a.Examenul clinic:

1. Anamneza:
antecedente personale patologice de boala
ulceroasa (inclusiv ulcerele operate pot da
resangerari, daca interventia nu a fost
executata cu viza radicala patogenica),
hepatite cronice, ciroze hepatice,
pancreatite, boli articulare (care necesita
tratament pe termen lung cu AINS sau
corticoizi), neoplasme(5fluorouracill
-medicament ulcerigen), bulimie
consumatori cronici de etanol
consumatori cronici de saruri de bismut, fier,
carbune medical, spanac, urzici, afine, dude
sau afectiuni din sfera ORL, deoarece toate

2. Examenul obiectiv:
semnele bolii de baza: stelute vasculare,
ascita, circulatie colaterala
tegumente si mucoase palide, tahicardie,
hipotensiune sau scaderea cu 4 unitati a TA
sistolice la hipertensivi
la pierderi mari sanguine putem observa si
semnele hipovolemiei acute: sete, dispnee,
vertij, astenie, lipotimie, puls accelerat,
filiform, extremitati reci, transpiratii profuze,
hipotensiune arteriala
OBLIGATORIU tuseu rectal si montarea
sondei nazogastrice (obiectizarea melenei si
respectiv hematemezei)

b. Examenul paraclinic:

1.Examene de laborator:
-hemoleucograma (se repeta zilnic fiind indicator al gravitatii
hemoragiei si al raspunsului la tratament)
Hematocritul: evalueaza extrem de precis anemia acuta hemoragica,
deoarece se modifica la circa 30 minute de la debutul hemoragiei
Numarul reticulocite: este un test care efectuat la oprirea hemoragiei,
apreciaza modalitatea de raspuns a maduvei osoase hematogene
Leucocitele si trombocitele sunt crescute la 2-5 ore in hemoragiile
mari, din cauza efectului catecolaminelor si corticoizilor
-teste de coagulare: timpul de protrombina, INR, etc.
-grupa sanguina
-investigarea functiei renale pentru a putea determina cu exactitate
ce doze de medicamente pot fi administrate, daca exista riscul
instalarii insuficientei renale acute prerenale
-investigatia functiei hepatice: pentru a putea determina daca exista
afectiuni preexistente care pot reprezenta chiar factor etiologic al
HDS
-ionograma si echilibrul acidobazic: markeri importanti ai starii
biologice a pacientului, dar si ai raspunsului la tratament
-EKG

2. Investigatii imagistice:
Endoscopia digestiva superioara:
cea mai valoroasa investigatie imagistica,
poate fi efectuata la orice interval de timp de
la debutul hemoragiei, chiar si in conditii de
instabilitate hemodinamica
metoda de tratament prin sclerozarea si
ligaturarea varicelor esofagiene, injectarea de
substante coagulante in cazul ulcerelor,
fitocoagulare, etc
poate vizualiza in plina sangerare - sangerare
"in panza" (leziuni punctiforme active)
stigmate de sangerare recenta: cheaguri,
aderente, petesii, vase vizibile, ulceratii
simple Dieulafoy
leziuni cu potential de sangerare

Clasificarea Forrest:
FIa - sangerare in jet, cu origine arteriala
FIb -scurgere lenta nepulsatila a
sangelui dintr-o leziune
FIIa -vase vizibile
FIIb -cheag aderent
FIIc -baza de culoare neagra a leziuni
FIII -stigmat de sangerare
Studiile au aratat ca in stadiile FI , FIIa , FIII
exista o posibilitate mai mare de resangerare.

Tranzitul baritat gastro-duodenal

se efectueaza la 24-48 ore dupa oprirea hemoragiei
nu poate fi efectoata in plina sangerare
nu vizualizeaza cratere ulceroase acoperite de cheaguri sau leziuni
superficiale
pentru leziunile superficiale poate fi insa utilizata tehnica in dublu
contrast, cu ajutorul careia se vizualizeaza sursa HDS in 80 - 85% din
cazuri
Arteriografia
selectiva si supraselectiva de artera mezenterica si trunchi celiac este
o metoda de diagnostic si tratament
doar pentru hemoragiile cu debit mai mare de 0,5 ml/min; nu poate
vizualiza sangerari capilare cu debit mai redus
poate vizualiza sangerari la care endoscopia nu a fost concludenta,
hemoragii arteriale din zone profunde, afectiuni rare(hemobilia,
teleangiectazia)
este utilizata ca metoda de tratament (hemostaza angiografica), in
special la pacienti la care nu sa putut opri hemoragia pe cale
endoscopica si care au contraindictie de interventie chirurgicala
Scintigrafia cu hematii marcate cu izotopi radioactivi
metoda mai precisa de diagnostic, neinvaziva putand evidentia
hemoragii intermitente sau cu debit scazut
singurul dezavantaj este ca nu poate fi utilizata la femeile insarcinate

Tomografia computerizata si ecografia

evaluarea patogeniei: cronice hepatice (ciroza,
adenociroza), colecistitelor, patologiei pancreatice ce
poate fi insotita de HDS (pancreatite acute
hemoragice, tumori pancreatice, pseudochiste) sau
fistule aorteoenterice (anevrisme sau grefoane ce pot
insotite de HDS)
Explorarea intraoperatorie
se realizeaza la hemoragiile fudroaiante, la care nu
mai este timp pentru investigatiile imagistice sau la
cele la care imagistica nu a gasit o sursa
nu trebuie uitata explorarea fetelor posterioare ale
stomacului si duodenului (in acest ultim caz dupa
efectuarea manevrei Kocher de decolare a duodenului)

Gravitatea hemoragiei depinde de:

cantitatea de sange pierduta - se apreciaza ca un deficit
de 30 batai/ minut sau o diferenta a TA de 20 mmHg
intre clinostatism si ortostatim semnifica o pierdere de
sange de peste 20%
ritmul pierderii - sangerarile cronice sunt mai usor
suportate de organism
repetarea sangerarii - un factor de prognostic grav
posibilitatea ca pacientul sa compenseze pierderile bolnavi tarati (cirotici, neoplazici, varstnici)
compenseaza mai greu orice pierdere
comorbiditatile preexistente - chiar in conditiile unei
hemoragii de intensitate mica sau medie pot determina
cresterea mortalitatii; frecvent comorbiditatile fiind
cauza decesului si nu hemoragia digestiva

Tratamentul HDS:
1. complex si se aplica de urgenta
2. sompensarea pierderilor sanguine
3. oprirea sursei de sangerare
4. sustinerea functiilor vitale

Acest obiectiv se obtine in aproximativ 80% din cazuri prin metode

medicale;
20% - necesara interventia
chirurgicala de
hemostaza,eventual asociata cu gest
patogenic
asupra bolii ce a produs sangerarea.

A. TRATAMENTUL MEDICAL:
Masuri de prima urgenta:
internare obligatorie
pozitionare bolnavului in decubit dorsal, cu
membrele inferioare usor ridicate
monitorizarea semnelor vitale
montarea unei linii venoase periferice, in functie de
situatie
recoltarea analizelor, precum si determinarea grupei
sanguine si a Rh-lui
monitorizarea PVC, oxigenoterapie
montarea sondei nazogastrice pentru aspiratia si
lavajul stomacului cu solutii reci ( ne ofera informati
despre continoarea sau nu a sangerarii si cantitatea
de sange care se pierde)

sonda nazogastrica trebuie repermeabilizata intermitent pentru

a nu fi obstruata de cheaguri
administrarea intravenoasa de metoclopramid poate ajuta la
golirea stomacului de cheaguri
cresterea PH-ului gastric (administrarea pe sonda nazogastrica
de antiacide cum ar fi solutii bicarbonate, compusi de aluminiu
sau hidroxid de magneziu, sau pe cale sistemica cum ar fi
antagonistii receptorilor H2 sau blocanti ai pompei de protoni)
montarea unei sonde urinare pentru monitorizarea diurezei
in caz de HDS prin varice esofagiene rupte: administrarea de
vasopresina pe injectomat, profilaxia encefalopatiei prin
clisme, antibiotice pentru stoparea formarii de amoniac in
cantitate crescuta
aplicarea sondelor Sengstaken - Blakemore (cu 2 balonase) sau
Linton (cu un balonas), in hemoragiile variceale acestea facand
hemostaza prin compresie (pot fi mentinute unflate maxim 24h
pentru a nu produce necroza parieto-ezofagiana; dupa golirea
balonaselor de mentine 12-18 ore pentru urmarirea efectului
hemostatic si o eventuala reunflare)
combaterea agitatiei bolnavului prin ameliorarea hipoxiei si
administrarea de diazepam

Reechilibrare volemica, hidroelectrolitica, acidobazica si

combaterea azotemiei
administrarea de solutii cristaloide (Ringer, ser fiziologic), coloide
(albumina umana pana la determinarea grupei sangvine,
Dextranul - influenteaza aceasta determinare); se pot compenda
pierderile de 1 litru, fara a fi nevoie de transfuzii
substituentii de plasma au proprietati antiagregante numai
oprirea hemoragiei si cu prudenta la cirotici
administrarea de sange si derivate: la hipertensivi administram
masa eritrocitara pentru a nu supraincarca volemic; la cirotici
administram sange pentru a ameliora coagularea
hematocritul trebuie mentinut in jurul valori de 25% la cei cu IRA
si de 33% la coronarieni, pentru a nu agrava ischemia
daca se transfuzeaza mai mult de jumatate din cantitatea de
sange a pacientului, trebuie facute cateva corectii: alcalinizarea
cu THAM sau bicarbonat de sodiu 1.4%, administrarea de calciu
gluconic (Ig/500ml sange), glucoza tamponata cu insulina,
tonicardiace (actiunea acestora este trecatore si se aplica numai
daca nu avem alte mijloace de compensare volemica)
situatii ce necesita obligatoriu transfuzii: hemoragiile la anemici,
la cei cu tulburari de coagulare, care nu raspund la tratament

Hemostaza - obiectivul principal al tratamentului

Conservator :
lavajul cu solutii alcaline reci pe sonda nazogastrica
sustinerea coagularii prin pasma proaspata congelata, masa
trombocitara, vitamina K, etamsilat, adrenostazin, calciu gluconic
administrarea de antifibrinolitice: acid amino caproic, fibrinogen,
trasylol
medicamente neutralizante ale secretiei gastrice: bismut,
bicarbonat de sodiu, saruri de aluminiu
blocanti de receptori H2 histaminergici: famotidina, nizatidina
inhibitori de pompa de protoni: omeprazol, pantoprazol
prostaglandine: cu efecte citoprotector si antisecretor
sucralfat: creste nivelul prostaglandinelor, absoarbe pepsina si
sarurile biliare, adera la suprafetele ulcerate
propranololul: scade intoarcerea venoasa portala si este util in
hemoragiile produse prin ruperea varicelor esofagiene; NU este
administrat in plina sangerare - scade debitul cardiac
vasoconstrictoare splahnice: vasopresina(20U/100ml glucoza 5%
timp de 15 min) sau somatostatinul; scad hpetensiunea portala dar
au merele dezavantaj ca pot precipita accidentele iscemice, de
aceea, la pacientii cu risc, se administreaza impreuna cu
nitroglicerina

Tratamentul endoscopic
se aplica din ce in ce mai frcvent odata cu masurile de

prima urgenta si de reechilibrare

diagnosticul de certitudine al etiologiei HDS in peste 90%
din cazuri (cand a fost efectoata in primele 24 de ore)
scaderea costului spitalizarii prin scaderea necesarului de
tratament medicaments, scaderea necesarului de
transfuzii, a spitalizarii, a necesarului de interventii
chirurgicale
beneficiun net superior chirurgiei in cazul pacientilor
tarati cu risc chirurgical crescut
terapia injectabila: solutie de adrenalina, alcool absolut,
polidecanol, "fibrine glue"
electrocoagularea: monopolara sau mai eficienta bipolara
aplicarea de energi termice: heater-probe, Gold probe,
Kaser MD-YAG, laser cu argon
hemoclipurile
lifatura varicelor esofagiene- banding

Angiografia terapeutica
poate utiliza vasocostrictoare (vasopresina) sau

embolizare cu Gelfoam, injectare in vasul care

sangereaza
in hemoragiile variceale se poate incerca embolizarea
percutana transhepatica a venei coronare gastrice,
metoda fiind grevata de o rata mare a recidivelor
TIPS (transjugular intrahepatic portosistemic sunt) montat de radiologii angiografisti - stent expandabil
care creeaza o comunicare transhepatica urmata de o
scadere sigura si eficienta a HTP; DEZAVANTAJUL
major consta in agravarea encefalopatiei portale
80-90% din HDS se opresc prin tratament medical,
depinzand de: sursa sangerarii, cauza sangerarii,
gravitatea hemoragiei, repetarea ei in interval scurt
de timp, de patologia asociata, de raspunsul la
tratament

B. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

apanajul hemoragiilor cataclismice

care nu se pot opri prin metode conservatoare

care se repeta la intervale scurte de timp (25% dintre

pacienti resangereaza, mortalitatea fiind de 30%)

aparute postoperator
datorate ulcerelor de fistule vasculare si neoplasmelor
datorate ulcerelor de fistule vasculare si neopalsmelor
aparute la persoanele cu o grupa rara, pentru care nu exista
rezerve sau la persoane care refuza transfuziile
care se asociaza cu hipotensiune sau ateroscleroza (exista
risc de ischemie)
ulcer gastric sau duodenal perforate
Sindrom Boerhaave
ulcer gastric sau duodenal stenozante
sangerare prelungita cu pierderea a mai mult de 50% din
volumul sanguin al pacientului
dupa 2 tentative endoscopice nereusite si aparitia sangerarii

Metodele chirurgicale cel mai des utilizate sunt:

1.Ulcerul gastroduodenal hemoragic poate

beneficia de mai multe tipuri de investigatii
chirurgicale:
rezectie gastrica 2/3 cu anastomoza
gastoduodenanala sau vagotomia tronculara
asociata cu bulbantrectomia, care rezolva
sangerarea si trateaza patogenic ulcerul
rezectia gastrica in scara, tippauchet sau
rezectia de excludere in ulcerele postbulbare
excizie cu hemostaza in situ eventual asociata cu
vagotomie tronculara si piloroplastie la pacientii
socati, batrani sau cu risc operator mare
rezectie gastrica iterativa (degastrorezectie) cu
anastomoza gastroduodenala sau gastro-jejunala
si vagotomie tronculara in ulcerele anastomotice
hemoragice

2.Ulcerele de stres rezistente la tratamentul

conservator (medicamentos, endoscopic)
dificil de tratat daca persista cauza declansatoare
(sepsis, arsuri intinse, etc.)
se poate incerca hemostaza in situ asociata cu
vagotomie tronculara si piloroplastie
in cazul ulcerelor multiple sau resangerate se poate
ajunge la gastrectomii subtotale sau totale de
hemostaza
3.Sindromul Mallory-Weiss
cu sangerari care nu se opresc la tratamentul
conservator sau endoscopic beneficiaza de ligatura in
situ a fisurilor mucoasei esogastrice, caracteristice
acestei afectiuni
4.Tumorile benigne si maligne hemoragice
rezecti ce includ tumora
in cazul tumorilor maligne rezectiile sunt in general
paliative, din cauza starii grave a pacientilor

5.Varicele esofagiene rupte beneficiaza de mai

multe obtiuni chirurgicale:
ligatura transabdomino-transgastrica a varicelor
esofagiene si eventual gastrice
trasnssectiuni gastrice sau devascularizari ale
portiunii verticale a stomacului si esofagului
distal (operatii de tip Hassab sau Sugiura), care
reduc fluxul sanguin in varicele esogastrice
sunturile porto-cave sunt interventii patogenice
care produc reducerea HTP dar au mortalitate
foarte mare cand sunt efectuate in urgenta

PRALA MANOLICA CRISTIAN, REZIDENT ANUL I CHIRURGIE GENERALA