HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE

(H.D.S.)

HDS este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-
se prin hematemeză și/sau prin scaun – melenă.
Sângele eliminat din stomac este roșu, cu cheaguri de sânge sau roșu închis, asemănător drojdiei
de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.
Hematemeza apare brusc, fiind adesea precedată de greutate epigastrică, greață, amețeli,
slăbiciune, transpirații anxietate.
Sângele eliminat din intestin (melenă) este negru, ca păcura, fiind digerat pe parcurs de sucurile
digestive. Melena apare când în intestinul superior pătrund cel puțin 50 -80 ml sânge. șocul și moartea
consecutive unei HDS abundente și rapide pot surveni înainte de exteriorizarea sângerării.
Atât în în hematemeză, cât și în melenă, culoarea sângelui poate fi și roșie deschisă dacă
hemoragia este fulgerătoare și masivă, declanșând un tranzit intestinal accelerat.
HDS este mică, dacă se pierd până la 250 ml sânge și nu apar efecte sistemice.
HDS este moderată, când cantitatea de sânge pierdută este între 250-1000 ml, TA nu scade
semnificativ, hemoglobina rămâne peste 10%.
HDS este mare, sau masivă, când pierderea depășește 1000 ml, sângerarea determină șoc, iar
hemoglobina scade sub 8g%.

CAUZE:

 Boli ale esofagului:

- varice esofagiene,
- ulcer peptic al esofagului,
- tumori maligne și benigne,
- sdr. Mallory-weiss (fisura longitudinală a esofagului inferior după eforturi repetate de
vărsătură),
- diverticul esofagian, hernie gastrică transhiatală, alte cauze.

 Boli ale stomaculuiși duodenului:

- ulcerul gastric și duodenal (cauza principală și cea mai frecventă – 80%),
- ulcerul acut de stres,
- gastrite hemoragice(corozive și medicamentoase), medicamente cu risc hemoragic
(corticoterapie, aspirină, fenilbutazonă etc),
- tumori benigne și maligne,
- varice gastrice,
- traumatisme.

 Boli ale intestinului subțire;

 Hipertensiune portală de diverse cauze: ciroza hepatică, tromboză a venei porte etc.
 Cauze generale:
- boli ale vaselor;
- boli de sânge (sdr hemoragice),
1
 - șoc grav.

 Boli ale organelor învecinate:

- sânge înghițit (provenit din gură, faringe, epistaxis, hemoptizie); ruptura unui anevrism, ebces,
tumori etc.

Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sânge pierdut, ci și de

rapiditatea pierderii. Pentru dgiagnosticarea HDS în prezența hematemezei și melenei se vor
exclude: hemoptizia, epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale; hemoragiile dig inferioare
(anorectoragii), manifestate prin scaune sanguinolente, modificări de culoare ale scaunului
datorită unor medicamente (pe bază de bismut, Fe, cărbune) sau alimente (afine).
Dg. De HDS , în lipsa hematemezei și melenei se pune pe prezența semnelor clinice și de
laborator ale hemoragiilor interne și pe antecedente digestive.

SIMPTOMATOLOGIE

 În HDS mici, semnele clinice în general sunt absente. Pot apărea uneori: slăbiciune, transpirații
reci, hTA, lipotimie.
 În HDS moderate se observă: tahicardie, amețeli, vedere ca prin ceață, hTA, lipotimie. În
clinostatism unele semne pot lipsi.
 În HDS masive apar uneori semne de șoc hipovolemic, paloare intensă, polipnee, anxietate,
extremități reci, puls rapid și filiform, sudori reci, sete intensă, grețuri, adinamie, hTA, tendință
de pierdere a cunoștinței.

În orice HDS internarea în spital este obligatorie într-un serviciu chirurgical sau terapie intensivă.

CONDUITĂ DE URGENȚĂ

- repaus strict la pat în DD, fără pernă (în HDS masive poziție Trendelenburg, pt menținerea unei
circulații cerebrale corespunzătoare).
- se interzice orice efort fizic (accentuează hemoragia sau agravează tabloul clinic).
- AM va liniști bolnavii și aparținătorii, recomandându-le calm. Repausul la pat durează cel puțin 3
zile după oprirea hemoragiei.
- AM va colecta într-un vas sângele eliminat de bolnav și-l va prezenta medicului.
- va curăța gura bolnavului, cu capul așezat într-o parte, fără să deplaseze bolnavul.
- se previne șocul hemoragic (în orice instituție medicală), prin perfuzie i.v. cu glucoză 5%, NaCl, iar
mai târziu la nevoie transfuzie.

CONDUITA ÎN SPITAL

- măsurarea și notarea FV (în HDS masive se face din oră în oră);

- recolare de sânge pt determinarea hematocritului, nr de hematii, hemoglobina;
- recoltarea de scaun pentru proba Adler;
- în cazuri grave (stări de șoc) se determină azotemia, ionograma sanguină, rezerva alcalină, testele de
coagulare.

2
- aplică pungaă cu gheață în reg epigastrică;
- transfuzie de sânge (izogrup, izoRh);
- adm medicație hemostatică: CaCl2 gluconat de Ca, vitamine: C,K, venostat, trombină, adrenostazin,
etamsilat) ;
- perfuzie i.v. cu sol macromoleculare: macrodex (dextran 70), rheomacrodex (dextran 40). În lipsă se
adm NaCl sau glucoză, dar refac greu volemia.
- adm sedative (fenobarbital, diazepam) pt calmarea stării de agitație.
- aspirație gatrică pt evacuarea sângelui, deoarece hemoragia se oprește mai ușos dacă stomacul este
colabat. În plus oprește grețurile și vărsăturile, îl pune în repaus și favorizează hemostaza;
- se pot efectua în scop hemostatic și spălături (refrigerație gastrică prin spălătură continuă) cu apă de la
gheață.
- se suprimă alimentația pe gură, bolnavul putând primi lichide reci cu lingurița și bucățele de gheață în
prima zi. Eventual lapte rece în cantități mici (20-30ml) din oră în oră.
- în funcție de evoluție, a doua zi de la sângerare sunt permise 12 – 14 mese, compuse din 150 – 200 ml
lapte, regim hidrozaharat.
- începând cu a treia zi regimul se îmbogățeste, adăugându-se supe mucilaginoase, griș cu lapte,
piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne albă slabă de vită sau pasăre, legume fierte,
ajungându-se în câteva zile 5 - 7 la o rație calorică de 1500 – 2000 calorii.

Când hemoragia este dată de ruptura varicelor esofagiene, se introduc în esofag, pentru 24 –
36 de ore, sonde tip Blackmore, sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene.
Se recomandă evacuarea sângelui din intestin prin clisme, facându-se apoi și spălătură
intestinală.
În gastrite hemoragice se administrează pansamente gastrice amestecate cu trombină uscată
sterilă. În hemoragiile de orice sursă se administrează o fiolă Noratrinal (vasoconstrictor) peros, cu 60
ml ceai.
Dacă hemoragia nu cedează se recurge la intervenție chirurgicală.
Ulcerul duodenal hemoragic la bolnavii peste 45 de ani este bine să fie tratat chirurgical de la
prima complicație hemoragică, deoarece posibilitatea de a repeta hemoragia este foarte mare, iar viața
le este pusă în pericol.