CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN FAZA DE PRESPITALIZARE A INFARTULUI

MIOCARDIC ACUT (IMA)

Definitie
Zonă de necroză ischemică în miocard, produsă prin obliterarea unei ramuri
coronariene.

Etiologie: 90-95% din cazuri – ateroscleroză coronariană. (Ateroscleroza este o ingustare a

arterelor, determinata de acumularea de depozite - denumite ateroame - aderente la peretii
acestora. Ateroamele sunt alcatuite din colesterol, grasimi, resturi celulare, calciu si fibrina.
Arterele transporta sangele oxigenat si nutrientii de la inima catre intregul organism).

Factori de risc: vârsta, sexul, hipertensiune arteriala, diabetul zaharat, hiperlipemia,

obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul etc.

Factori declanşatori: efort, mese copioase, stres, infecţii acute respiratorii, factori meteo etc.

Semne clinice:
- Durera retrosternală sau precordială: senzaţie de presiune, de gheară, arsură, greutate
insuportabilă; durata fiind de la 30 min pana 48 ore; e însoţită de anxietate, senzaţie de moarte
iminentă, greaţă, vărsături, diaree, transpiraţii reci, adinamie, astenie, ameţeli;
- Hipotensiune arteriala apare imediat sau la câteva ore, e însoţită de tahicardie;
- febră absentă la început, după 12-24 ore - 38ºC;
- alte semne: edem pulmonar, oligurie gravă, puls rapid filiform, insuficienta cardiacă,
debut nedureros.

Conduita de urgenţă:
- Psihoterapia;
- Poziţionarea bolnavului în decubit dorsal;
- Interzicerea mişcărilor;
- Sedarea durerii:
 morfină 1fiolă subcutanat, intramuscular, intravenos lent;
 mialgin 0,10 g subcutanat, intramuscular, intravenos diluat în 10 ml ser
fiziologic sau glucoză 10%;
 fortral 30 mg intravenos, intramuscular sub controlul respiraţiei;
- Dacă durerea e intensitate mică se încearcă calmarea duererii cu algocalmin,
fenobarbital, codeină;
- Monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale;
- Urmărirea şi menţinerea T.A. la valori normale prin linie venoasă cu perfuzii de
glucoză 5%, dextran, marisang şi HHC;
- Urmărirea pulsului şi corectarea extrasistolelor cu xilină de uz cardiologic 1%;
- Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene prin aspiraţie;
- Oxigenoterapie;
- Se poate preveni deprimarea ventilaţiei pulmonar cu atropină 1mg subcutanat,
intramuscular 0,5 mg intravenos;
- Se transporta bolnavul de urgenţă la spital obligatoriu cu targa, monitorizat în
permanenţă, însoţit de medic şi de asistenta medicală;
- Se internează pe sectia de ATI sau terapie intensiva coronariană.
 CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA
MASIVA

Definitie
Sângerare care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal, exteriorizându-se
în special prin vărsături – hematemeză sau melenă.

Hematemeza:
 este roşie, cu cheaguri sau brun închis, asemănător zatului de cafea, eventual
amestecat cu resturi alimentare;
 apare brusc, fiind precedată de greutate epigastrică, greaţă, ameţeli, slăbiciune,
transpiraţii, anxietate;
 Melena: neagră ca păcura;
 Şocul şi moartea pot surveni chiar înainte de exteriorizarea sângelui.

Gravitatea unei hemoragii nu depinde doar de cantitatea de sânge pierdut, dar şi de rapiditatea
pierderii.
Regulă generală: în orice HDS internarea în spital e obligatorie în serviciu chirurgical sau
terapie intensivă.

Simptomatologie:
 În HDS mici, semnele clinice în general absente. Pot apărea uneori: slăbiciune,
transpiraţii reci, hipotensiune arteriala, lipotimie;
 În HDS moderate: tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, hipotensiune arteriala,
lipotimie;
 În HDS masiv: semne de şoc hipovolemic, paloare intensă, polipnee, anxietate,
extremităţi reci, puls rapid şi filiform, transpiratii reci, sete intensă, greţuri, adinamie,
hipotensiune arteriala, tendinţe de pierdere de cunoştinţă.

Cauze:
 Boli ale esofagului – varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, tumori, sindromul
Mallory-Weiss, hernie gastrică, diverticul esofagian;
 Boli ale stomacului şi duodenului – ulcer gastric şi duodenal (80% din cazuri), ulcer
acut de stres, gastrite hemoragice corozive şi medicamentoase, tumori maligne şi benigne ale
stomacului şi duodenului, varice gastrice, traumatisme;
 Boli ale intestinului subţire până la unghiul Treitz;
 Hipertensiune portală;
 Cauze generale – boli ale vaselor (hemangioame), boli de sânge, şoc grav
 Boli ale organelor învecinate - ruptura unui anevrism, abces, tumori, sânge înghiţit.

Conduita de urgenţă: intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:

 Repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă, poziţia Trendelenburg şi se interzice
orice efort fizic;
 Psihoterapia pacientului şi a aparţinătorilor, şi educarea acestora cu privire la
importanţa respectării repausului fizic atât la domiciliu cât şi pe perioada transportului 3-4
zile;
 Asistenta medicala va colecta într-un vas sângele eliminat de bolnav şi-l va prezenta
medicului;
 Asigurarea igienei cavităţii bucale a bolnavului, cu capul aşezat într-o parte, fără ca să
se deplaseze bolnavul;
  Prevenirea HDS şi a şocului, ce trebuie să se facă imediat la orice eşalon de asistenta
medicala, cu perfuzie de glucoză 5% sau ser fiziologic;
 Bolnavul cu HDS trebuie în mod obligatoriu transportat la spital şi internat în spital,
pentru evitarea evoluţiei fatale.