Hemoragia digestivă superioară (H.D.

S) este sângerarea care are loc în esofag,

stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se în special prin hematemeză
(vărsături cu sânge) și/sau melenă (scaun cu sânge).

Hematemeza

Hematemeza este eliminarea prin vărsătură de sânge roşu (proaspăt) în sângerările

mari sau sânge digerat cu aspect de “zaţ de cafea” prin digestia gastrică a
hemoglobinei din sângele care a stagnat câteva ore în stomac, în pierderile mai mici.
Hematemeza apare numai în sângerările suprajejunale, de regulă la pierderi de peste
1000ml şi este urmată de emisia de scaune melenice.

Hematemeza apare brusc, fiind adesea precedată de durere epigastrică, greață,

amețeli, slăbiciune, transpirații, anxietate.

Melena

Melena este emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide. Apare în pierderi
acute a cel puţin 60-80 ml de sânge din tractul digestiv superior cu un tranzit intestinal
de minim 8 ore, şi încă 3-4 zile după încetarea hemoragiei, aşa zisa “melena reziduală”.
Prezenţa melenei nu înseamnă neapărat sângerare activă, dar arată cert existenţa unei
sângerări recente.

Sângele eliminat din intestin prin melenă este “negru ca pacura”, fiind digerat de
sucurile digestive. Melena apare când în intestin pătrund cel puțin 50-80 ml.

Sângele eliminat din stomac, prin vărsătură este roșu, cu cheaguri sau brun inchis și de
cele mai multe ori este amestecat cu resturi alimentare. Hematochezia reprezintă
eliminarea de sânge proaspăt prin scaun din hemoragii digestive superioare masive, cu
pierderi mari de peste 1 litru de sânge prin erodare arterială sau rupturi de varice
esofagiene, însoţite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub 8 ore.

Tipuri de H.D.S.

H.D.S. mică – se pierd până la 250 ml și nu apar efecte sistemice

H.D.S. moderată – cantitatea de sânge pierdută este între 250 și 1000 ml, tensiunea
arterială nu scade semnificativ, iar hemoglobina rămâne peste 10%.
H.D.S. masivă – pierderea depășește 1000 ml, sângerarea determină șoc, iar
hemoglobina scade sub 8%.

Cauze

Afecțiuni ale esofagului: varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, tumori maligne și
benigne, diverticul esofagian, etc.

Afecțiuni ale stomacului și duodenului: ulcer gastric și duodenal, gastrite hemoragice,

tumori maligne și benigne ale stomacului și duodenului, traumatisme.

Afecțiuni ale intestinului subțire, hipertensiune portală, boli ale organelor invecinate sau
boli de sânge.

Semne și simptome

În hemoragiile digestive mici, semnele clinice sunt în general absente. Uneori poate să
apară: slăbiciune, transpirații reci, hipotensiune arterială sau lipotimie.

În hemoragiile digestive moderate se observă: tahicardie, amețeli, tulburări de vedere

(vedere în ceață), hipotensiune arterială, lipotimie.

În hemoragiile digestive masive apar semne de șoc hipovolemic, paloare, polipnee,

anxietate, extremități reci, tahicardie, hipotensiune arterială, tendință de pierdere a
cunoștinței.

Conduita de urgență

Repaus la pat în decubit dorsal;

Se interzice orice efort fizic;

Supravegherea functiilor vitale. În hemoragiile masive, supravegherea se face din oră în

oră: se recoltează sânge pentru determinarea hematocritului, numarului hematiilor,
hemoglobinei (hemograma). Se recoltează scaun pentru pentru a îl trimite la laborator
în vederea punerii în evidență a hemoragiilor oculte.

Internare – bolnavul cu H.D.S. trebuie în mod obligatoriu să fie internat, pentru a se

evita agravarea hemoragiei și pentru a fi monitorizat pacientul.

La nevoie – transfuzie de sânge, perfuzie cu substituenți de volum;

Suprimarea alimentației pe gură

Administrarea de lichide reci, cu lingurița. Începând cu ziua a treia se introduc legume

fierte, carne slabă, supe.

Când hemoragia se datorează varicelor esofagiene, se introduce sondă cu balonaș

esofagian compresiv (sonda Blakemore).

Intervenţiile asistentului medical în cazul unui pacient cu hemoragie digestivă

superioară

a) evaluarea clinică rapidă a parametrilor hemodinamici (se vor determina frecvenţa

pulsului, tensiunea arterială, se vor inspecta atent tegumentele şi mucoasele pentru
depistarea semnelor de şoc);

b) se recoltează sânge pentru hematocrit, număr de trombocite, indicii de coagulare,

uree, grup sanguin, Rh;

c) pacientul poate fi aşezat în poziţie Trendelenburg pentru ameliorarea irigaţiei

cerebrale, asigurând protecţia împotriva pericolului de aspiraţie a refluxului conţinutului
gastric hemoragic mai ales la pacienţii cu conştienţa alterată şi reflexele diminuate;

d) se pregătesc două căi venoase periferice sigure (branulă) şi se instituie perfuzia cu

soluţii cristaloide (ser fiziologic, soluţie Ringer);

e) montarea unei sonde de aspiraţie:

– instalarea unei sonde de aspiraţie furnizeză date importante pentru stabilirea

diagnosticului şi a conduitei terapeutice;

– aspirarea de sânge din stomac în prezenţa unor rectoragii permite diagnosticul de

hemoragie digestivă superioară;

– aspirarea de sânge proaspăt indică o hemoragie activă;

– reapariţia sângelui după ore sau zile indică recidiva hemoragică;

– lavajul nazogastric facilitează endoscopia, permite aprecierea gravităţii hemoragiei şi
la pacienţii cu ciroză previne apariţia encefalopatiei:

– se recomandă folosirea pentru lavaj a lichidelor reci asociate cu substanţe

vasoconstrictoare (adrenalina),

– se recomandă folosirea pentru lavaj a două recipiente, unul pe stativul de perfuzie, iar
celălalt sub nivelul pacientului, legate între ele şi cu sonda de aspiraţie printr-un tub
în ,,T’’,

Dacă hemoragia nu se oprește, se recurge la intervenție chirurgicală.