IRA

Insuficienta renala acuta (IRA) este o suferinta renala

grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor
renale (excretoare, metabolice, umorale), exprimata
clinic prin hiper-azotemie, oligurie sau anurie, cu
evolutie catre coma uremica.
Semnul esential al insuficientei renale acute este
oligoanuria (scaderea diurezei sub 20 ml/ora).
 Simptome
=edematierea (umflarea) picioarelor si a labei picioarelor
=productia mica de urina sau lipsa ei (oligoanurie)
=senzatie de sete si gura uscata
=tahicardie (ritm cardiac accelerat)
=senzatia de ameteala cand pacientul sta in picioare
=inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata si varsaturi
=confuzie, anxietate, neliniste sau somnolenta.
=durere pe una din parti, chiar sub cutia toracica si pana la
nivelul taliei (dureri in flancuri).
=tulburari digestive (greturi, varsaturi, meteorism, ileus
dinamic)
=tulburari respiratorii (polipnee, respiratie Cheyne-Stockes
sau Kussmaul)
=tulburari neuropsihice (astenie, somnolenta, agitatie
psihomotorie, stari confuzive, delir, coma)
=tulburari cardiovasculare (tulburari de ritm, pericardita,
mai rar hta)

Diagnostic diferential
Retentie de urina (glob vezical)
 TRATAMENT
Tratament

=Cantitatea de lichide administrata in 24 ore este in functie de cantitatea de lichide pierdute

(urina, varsaturi, diaree, aspiratii) , la care se adauga 400-500 ml.La bolnavii febrili se mai
adauga, in medie, 100 ml pentru fiecare grad de temperatura.In conditiile unei balante
hidrice corecte, bolnavul scade zilnic in greutate cu 150-200 g.
=Alimentatia trebuie sa fie normocalorica si sa contina toate principiile alimentare.Regimul
aproteic nu se indica.Ratia de proteine este de 0,5g/kilocorp la bolnavii nedializati si de 1
g/kilocorp la cei dializati.
=Corectarea tulburarilor electrolitice si ale echilibrului acidobazic vizeaza in special
hiperkaliemia si acidoza metabolica.
*hiperkaliemia se combate cu glucoza hipertona+insulina, administrate rapid, calciu gluconic
10% (50-100 ml in 15 min.) sau bicarbonat de sodiu 2-3%, 10-50 ml (atentie la Na!).
*scaderea usoara a natremiei si a clorurilor nu necesita corectare.
*hipokaliemia usoara si moderata nu va fi combatuta la bolnavi cu acidoza metabolica si cu
diureza sub 500 ml/24 ore.
*hipocalcemia (sub 4 mEq/l) se corecteaza cu calciu gluconic 10%, 10-20 ml i.v.
*acidoza metabolica se combate atunci cand pH-ul scade sub 7,3 iar bicarbonatul standard
sub 16 mEq/l.Se administreaza bicarbonat de sodiu 14%0 sau 5%, sub controlul atent al pH-
ului sanguin pentru a evita supradozarea.
=Diureticele pot fi eficiente numai in faza incipienta a IRA (24-48 ore).Se administreaza
numai dupa corectarea volemiei: - Manitol, initial, 60-80 ml inj. sol. 20% timp de 10
minute;daca diureza creste peste 40 ml/ora se considera ca nu este vorba de leziuni organice
si se continua tratamentul cuManitol10-20% in perfuzie lenta, pana la doza totala de 30
g/24 ore, timp de max. doua zile.
 Furosemid 150 mg i.v., din 3 in 3 ore, timp de 12 ore.
=Tratamentul bolii de baza (soc, infectii, hemoliza acuta, intoxicatii,
uropatii) si a diverselor visceropatii asociate (hepatita, pancreatita,
insuficienta cardiaca) se face concomitent cu tratamentul patogenetic
al insuficientei renale acute, tinand insa seama de contraindicatiile sau
precautile necesare in administrarea unor medicamente. Printre acestea
s-ar putea numara unele antibiotice, antialgicele (antiinflamatoarele
nesteroidiene) ca aspirina sau ibuprofenul, antihipertensivele si
medicamentele folosite pentru a trata cancerul (citostaticele)

=Tratamentul infectiilor (cauzale sau supraadaugate) se face cu

antibiotice.Se vor evita antibioticele nefrotoxice, iar administrarea lor va
fi adaptata capacitatii de eliminare a rinichiului.
=Combaterea coagularii intravasculare diseminate se face cu heparina
(50-100 mg la 6 ore, 200-400 mg/24 ore) sub control de laborator.
=Tratamentul simptomatic se adreseaza greturilor si varsaturilor
(Plegomazin 25 mg i.m.), starii de agitatie, convulsiilor, anemiei.
Dializa
 IN in IRA
Supravegherea FV, culorii tegumentelor,
edeme, semne de deshidratare,
Tratament igieno-dietetic, fara proteine si
desodat
Evaluarea pierderilor prin cantarirea
greutatii pacientului, la aceeasi ora
Nu se aplica furosemid fara cateter vezical
Administreaza diuretice care NU elimina
potasiul
HD
 Hemoragia digestiva superioara (HDS) se
defineste prin pierderea de sange din leziuni
produse la nivelul segmentelor superioare ale
tractului digestiv, situate deasupra ligamentului
Treitz. Se exteriorizeaza prin hematemeza sau/si
melena. Hematemeza este reprezentata de
varsatura cu sange rosu, rosu-brun cu cheaguri
sau in zat de cafea (sange partial digerat).
Melena scaunul negru, ca pacura, moale,
lucios si urat mirositor este rezultatul degradarii
sangelui de-a lungul tubului digestiv la un tranzit
de cel putin 8 ore.
Manifestarile clinice ale HDS
Semnele si simptomele sangerarii digestive
superioare sunt determinate de gradul
hemoragiei (cantitatea totala de sange
pierduta), rapiditatea hemoragiei (cantitatea de
sange pierduta in unitatea de timp) si de
nivelul hemoglobinei preexistente
proprii hemoragiei (hematemeza, melena,
hematochezie)
induse de hemoragie(paloare tegumentara,
transpiratii reci, cresterea frecventei cardiace,
scaderea tensiunii arteriale )
 Examenul clinic obiectiv deceleaza
tegumente palide, reci, transpirate, pacientul
poate fi agitat sau dimpotriva, somnolent,
chiar confuz pana la comatos. La nivelul
tegumentului pot fi observate echimoze,
petesii, stelute vasculare, purpura, circulatie
colaterala, eritem palmar. La examinarea
abdomenului, se poate evidentia hepato-
splenomegalia, ascita, se pot palpa chiar
mase tumorale. Abdomenul poate fi sensibil
la palpare.
 Diagnosticul diferential al HDS se face cu:
- alte hemoragii digestive;
- alte afectiuni: epistaxis de diverse etiologii (in
special daca sangele este inghitit), cu afectiuni
cardiopulmonare hemoptizia/sputa hemoptoica;
- modificari ale coloratiei scaunului date de
consumul unor legume (sfecla rosie, spanac),
viscere (ficat), a unor medicamente (fier,
bismuth, carbune medicinal);
- bila inchisa la culoare sau lichidul de staza
gastrica
 Tratament
Indiferent de locatia pacientului se pozitioneaza DD/trendelemburg
Abord venos periferic cu solutii cristaline, medicamente si oxigenoterapie
Resuscitarea volemica se face cu solutii cristaloide: salina (NaCl 0,9%),
Ringer/Ringer lactat, bicarbonat de sodium 8,4%, macromoleculare:
dextran 40 sau 70, hidroxietilamidon 20%, sau solutii de gelatina.
Se instituie cat mai precoce administrarea de sange sau/si produsi de
sange izogrup, izoRh (sange integral, masa eritrocitara, plasma, factori de
coagulare) in functie de severitatea si factorii asociati/declansatori ai HDS.
Medicamentele specifice tratamentului HDS sunt cele antisecretorii:
inhibitori de pompa de protoni (IPP)(pantoprazol, omeprazol) i.v. si
blocantii de receptori H i.v. (ranitidina, famotidina).
Substantele vasoactive, dopamina, dobutamina, se indica dupa
reechilibrarea volemica. Antihemoragicele (vitamina K, adrenostazin,
venostat, etamsilat)
Tratamentul chirurgical al HDS este indicat in sangerarile masive si
continue in care EDS si tratamentul medicamentos esueaza.