Sunteți pe pagina 1din 29

Ă

HEMORAGIA DIGESTIV
DEFINIREA TERMENILOR
⚫ Hemoragia digestivă evidentă= exteriorizarea sângelui
de la nivelul tractului gastrointestinal:
hematemeză
melenă
hematochezie
DEFINIREA TERMENILOR
⚫ Hematemeza = exteriorizarea hemoragiei prin
vărsătură (sursă de sângerare la nivelul tractului
gastrointestinal superior, proximal de ligamentul lui
Treitz):
vărsătura cu sânge roșu aprins (sângerare actuală sau
recentă)
vărsătura de culoare închisă= în zaț de cafea
(sângerare oprită)
DEFINIREA TERMENILOR
⚫ Melena = eliminarea de scaune negre ca păcura, care
rezultă din degradarea sângelui de către bacteriile
intestinale
sursa hemoragiei: la nivelul tractului gastrointestinal
superior, intestinului subțire sau colonului proximal
DEFINIREA TERMENILOR
⚫ Hematochezia
nivel rectal
= exteriorizarea de sânge roșu aprins la

hemoragie cu sursa în colonul distal sau regiunea ano-


rectală sau
sursă la nivelul tractului gastrointestinal superior sau
intestinului subțire (HDS cu tranzit accelerat)
DEFINIREA TERMENILOR
⚫ Hemoragia gastrointestinală
gastrointestinală cu:
severă = hemoragia

semne de șoc sau hipotensiune ortostatică


scăderea nivelului hematocritului cu cel puțin 6% (sau
al hemoglobinei cu cel puțin 2g/dl)
necesar de transfuzii de cel puțin două unități de masă
eritrocitară
SURSE DE SÂNGERARE


Ulcerații esofagiene: BRGE, ingestia de medicamente


Cancer esofagian


Sindrom Mallory-Weiss


Ulcerație/eroziuni la nivelul herniei hiatale
Varice esofagiene/ gastrice



Ulcer peptic


Cancer gastric


Polipi gastrici
Eroziuni gastrice
SURSE DE SÂNGERARE


Angiodisplazie (gastrică, intestin subțire, colon)
Ulcerații/ cancer de intestin subțire



Diverticuloza colonică


Cancer colo-rectal


Colita: infecțioasă, de iradiere, ischemică


Boli inflamatorii intestinale: RCUH, BC
Polipi colonici
SURSE DE SÂNGERARE


Hemoroizi


Fisura anală
Cancer anal
EVALUAREA PACIENTULUI


Anamneza
Evaluarea semnelor vitale: puls, TA, frecvența


respirațiilor, pulsoximetrie, ECG
Semne de hipovolemie, șoc hemoragic:
Hipotensiune


Tahicardie


Sonda naso-gastrică


TR


Laborator
Explorări în scop diagnostic și terapeutic
ANAMNEZA
⚫ Istoricul de boală ulceroasă, boală de reflux


gastroesofagian
Consumul de AINS, antiplachetare, anticoagulante,


alte medicamente


Consumul de alcool


Terapia de iradiere
Scăderea în greutate, durerea abdominală,


modificările de consistență și calibru ale scaunului
Angina pectorală, sincopele în anamneza recentă
ANAMNEZA


Hemoragia digestivă în antecedente


Intervențiile chirurgicale în antecedente
Comorbiditățile importante (afecțiuni


cardiovasculare, renale, hepatice)
Intervențiile recente în scop diagnostic sau terapeutic:


polipectomie endoscopică
Antecedentele familiale de neoplazii la nivelul
tractului gastrointestinal
EVALUAREA PACIENTULUI
⚫ Sonda nazo-gastrică:
aspirarea și vizualizarea conținutului gastric: sânge
proaspăt, zaț de cafea, lichid nonsanguinolent
îndepărtarea sângelui de la nivel gastric în scopul
efectuării endoscopiei în condiții optime
Aspirat nazo-gastric cu lichid clar: nu exclude o sursă
superioară a hemoragiei (pacienți cu HDS pot avea
aspirat clar)
EVALUAREA PACIENTULUI
⚫ Tușeul rectal (TR)= melena/ hematochezia
Melena = HDS, dar și hemoragie de la nivelul
intestinului subțire sau al colonului proximal
Hematochezia = sângerare colonică sau ano-rectală
Pacient hipotensiv, cu semne de șoc + hematochezie=
HDS severă (tranzit rapid al sângelui de la nivelul
tractului gastrointestinal superior până la rect)
TESTE DE LABORATOR


Hemoleucograma


Testele de coagulare


Grupa sangvină


Testele hepatice
Testele renale
PACIENTUL CRITIC
⚫ Exteriorizează cantități mari de sânge pe sonda nazo-

⚫ Semne vitale instabile


gastrică sau prin rect

⚫ Comorbidități importante
⚫ Este obligatorie monitorizarea și reechilibrarea în
⚫ Pacienți cu hematemeză masivă activă sau cu
unitatea de terapie intensivă!

alterarea statusului mental: IOT (pentru a se evita


pneumonia de aspirație)
PACIENTUL CRITIC
⚫ Abord venos larg: două catetere periferice sau cateter


venos central
Soluții cristaloide (menținerea TAs > 100 mmHg, puls


< 100 bătăi/minut)
Transfuzii cu masă eritrocitară, masă trombocitară,


plasmă proaspătă congelată
Pregătirea pentru endoscopie= pacient stabil
hemodinamic
PACIENTUL CRITIC


Monitorizare puls, TA, SaO2


Htc: la 4-8 ore (până la stabilizarea valorii)


Monitorizarea diurezei


Monitorizarea EKG
Troponina: pacienți cu afecțiuni cardiace, care


asociază durere precordială
Radiografia toracică
METODE DE DIAGNOSTIC I Ș
TERAPIE
⚫ ENDOSCOPIA

⚫ METODE RADIOLOGICE

⚫ METODE CHIRURGICALE
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
SUPERIOAR

Ă
Scop: identificarea sediului hemoragiei și hemostaza
endoscopică

⚫ Măsuri de precauție:
pacient hemodinamic stabil (TAs> 100, puls< 100/min)
corectarea prealabilă a coagulopatiei și a
trombocitopeniei
insuficiența respiratorie, alterarea statusului mental,
hematemeza masivă - IOT și stabilizarea pacientului,
înainte de a se efectua gastroscopia de urgență
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
SUPERIOAR Ă
⚫ Lavajul gastric = evacuarea sângelui și cheagurilor
scade pericolul de aspirație
asigură o vizualizare corespunzătoare a mucoasei

⚫ Eritromicina iv. = agent prokinetic, asigură evacuarea


conținutului gastric
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
SUPERIOAR Ă
1. HDS activă (lavaj gastric hemoragic, hematochezie) =
gastroscopia de urgență, după stabilizarea
hemodinamică

2. Pacienții la care se suspectează ciroza cu varice


esofagiene, sau care prezintă recidiva hemoragiei în
spital = endoscopia de urgență (primele 6 ore)
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
SUPERIOAR Ă
3. Pacienții hemodinamic stabili, fără semne de
hemoragie activă = endoscopia în primele 12 ore

4. Dacă sângele abundent din stomac împiedică


identificarea sursei hemoragiei: lavajul gastric,
reexaminare în următoarele 24 ore (dacă pacientul
este stabil)
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
SUPERIOAR Ă
5. Pacienți cu sângerare masivă, cu hipotensiune
refractară la măsurile de reechilibrare = endoscopie
în sala de operație, echipa operatorie fiind pregătită
pentru terapia chirurgicală de urgență
ENDOSCOPIA DIGESTIV Ă
INFERIOAR

Ă
La pacienți cu hematochezie sau sângerare colonică


suspectată
Pregătire: 4-8 l soluție polietilenglicol administrat


oral sau prin tub naso-gastric în 4-6 ore


Metoclopramid iv. la 4-6 ore
La pacienți cu hematochezie severă, activă:


colonoscopia în primele 12 ore
La pacienți cu hematochezie moderată, autolimitată:
colonoscopia în primele 24 ore
ENDOSCOPIA
⚫ Pentru a identifica sursa la nivelul intestinului subțire:
videocapsula, enteroscopia

⚫ Proceduri de hemostază: injecții hemostatice,


clipuri, proba caldă, coagulare cu plasma argon,
ligaturi variceale
METODE RADIOLOGICE
⚫ Angiografia- sursa hemoragiei și embolizarea
transarterială
CHIRURGIA
⚫ Hemoragii severe, la care nu am identificat sursa:


consult chirurgical
Pacienți cu hemoragie masivă care nu pot fi


stabilizați hemodinamic
Pacienți a căror hemoragie nu s-a oprit prin terapia
aplicată: medical, hemostaza endoscopică, metode
angiografice

S-ar putea să vă placă și