Fişa 26

INTERVENŢII ÎN HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

Definiţie: HDS - sângerare care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal, exteriorizându-se
în special prin vărsătură (hematemeză – de aspectul zaţului de cafea) şi/sau prin scaun (melenă - scaun negru,
lucios, moale ca păcura).
Semne şi simptome:
- paloare intensă, polipnee, anxietate, extremităţi reci, transpiraţii reci, tahicardie, puls filiform, sete intensă,
greţuri, hipotensiune, tendinţă de pierdere a conştienţei, oligurie;
- alte semne asociate patologiei gastrice sau sistemice:
- dureri în zona central-superioară a abdomenului, iradiate eventual în stânga, dreapta sau posterior, în ulcer
gastro-duodenal, arsuri retrosternale în refluxul gastro-esofagian, disfagie (dificultăţi la înghiţire) în esofagite sau
cancer esofagian, scădere în greutate şi inapetenţă în tumori maligne, mărirea de volum a ficatului şi splinei, cu
acumulare de lichid în abdomen (ascită), edeme, semne asociate cirozei hepatice;
- hematemeză - vărsătură sanguinolentă cu aspect roșu aprins sau maroniu-negru cu aspect caracteristic de
"zaţ de cafea".
Intervenţii:
- repaus strict la pat în decubit dorsal, fără pernă, chiar în Trendelemburg în hemoragiile digestive masive;
- puncționarea unei vene şi instituirea unei perfuzii pentru reechilibrarea sanguină şi pentru evitarea instalării
șocului hemoragic;
- supravegherea funcţiilor vitale, se interzice orice efort fizic;
- colectarea sângelui eliminat de bolnav într-un vas şi prezentarea lui medicului;
- se asigură permeabilitatea căilor respiratorii şi se recurge la oxigenoterapie;
- se monitorizează cardio-vascular și respirator;
- perfuzii cu ser glucozat 5%, ser fiziologic;
- dacă pacientul prezintă valori tensionale scăzute pacientul va beneficia de conduita de urgență din șocul
hemoragic;
- supravegherea permanentă a pacientului, controlul funcţiilor vitale, continuarea măsurilor deja instituite;
În spital:
- transfuzii de sânge;
- endoscopia digestivă superioară poate avea şi rol terapeutic în ligaturarea varicelor esofagiene, injecţii în
leziunile ulcerate, cauterizare;
- sonda naso-gastrică este şi ea utilă în monitorizarea sângerării;
- sondele cu balonaş de tip Blakemore sunt utilizate în hemostază;
- se recoltează sânge pentru determinarea hematocritului, hemoglobinei, numărului de hematii;
- se recoltează scaunul în vederea punerii în evidenţă a sângelui (reacţia Adler).
- aplicarea de pungă cu gheaţă pe regiunea epigastrică, spălături cu apă de la gheaţă (cu scop hemostatic).
- medicaţie hemostatică, sedative - Fenobarbital, Diazepam;
- aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui, evacuarea stomacului.
Alimentaţia:
- se suprimă alimentaţia orală în prima zi;
- bolnavul primeşte numai lichide reci, cu linguriţa şi bucăţele de gheaţă eventual lapte rece în cantităţi mici (20-
30 ml), din oră în oră;
- a doua zi sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat;
- a treia zi – supe mucilaginoase, griş cu lapte, pireuri de legume, creme, budinci, ou moale, carne slabă de vită
sau pasăre, legume fierte (raţia calorică în 5-7 zile de 1500-2000 calorii).