Glandele cu secreţie internă (endocrine)

sunt organe care produc substanţe numite

hormoni.
Hormonii sunt eliminaţi direct în sânge,
în cantităţi foarte mici şi transportaţi pe
această cale la organe şi ţesuturi.
Aici, hormonii au rol stimulator sau
inhibitor (de încetinire), comparabil cu
acela al sistemului nervos vegetativ.

Când activitatea glandelor cu secreţie

internă este scăzută (hipofuncţie, hiposecreţie)
sau crescută (hiperfuncţie, hipersecreţie) apar
manifestări caracteristice care definesc bolile
endocrine.
 - Este situata la baza creierului, are dimensiunile unui bob de fasole şi
cântăreşte 0,5g(
- Este considerată creier endocrin, deoarece prin intermediul acesteia,
hipotalamusul coordonează activitatea întrebului sist. endocrin

- Are trei lobi: anterior, intermediar și posterior.

Lobul ant. împreunǎ cu cel intermediar =
alcǎtuiesc Adenohipofiza (de origine epiteliala)

-
- iar cel post. Neurohipofiza (de orig. nervoasă)

Lobul anterior- secretă hormonul de creştere (STH), prolacina (LTH) şi h.

tropi
-hormoni glandulotropi ( tropi) - adrenocorticotropul (ACTH), gonadotropii (FSH-
foliculostimulant și LH-luteinizant), tireotrop (TSH).

Lobul mijlociu – secretă h.melanocitostimulant (MSH), cu rol în pigmentarea

pielii

Lobul posterior- depozitează hormonii produsi de hipofiza anterioară,

vasopresina (ADH) şi ocitocina (oxitocina).
Hipofiza este legată de hipotalamus prin tija pituitară
 ROLUL HORMONILOR HIPOFIZARI:
 cresterea organismului
 controleaza activitatea celorlalte glande (prin secretia de hormoni tropi)
 determina contractiile musculaturii uterine in timpul nasterii (ocitocina)
 Printre alţi hormoni, hipofiza
secretă şi hormonul care are rol
deosebit în creşterea
organismului.

 Dacă, în copilărie, se
produce o hiposecreţie de
hormon, organismul se
opreşte din creştere şi
rămâne la înălţimea de 0,80-
1,20 m (nanism hipofizar).
Aceste persoane au
conformaţia corpului
proporţională, iar din punct de
vedere intelectual sunt
normale.
Datorită hipersecreţiei de hormon
la copil, organismul creşte exagerat
şi se ajunge la gigantism (2,50m).
 Dacă excesul de hormon
(hipersecreția) apare la adulţi,
cresc doar extremităţile corpului:
degetele, limba, nasul, urechile.
Boala se numeşte acromegalie.
 ASEZARE: in fata traheei

 ALCATUIRE: este alcatuita din 2 lobi

legati printr-un istm (punte) având formă de
potcoavă sau fluture
- Este puternic vascularizată

 HORMONI: - tiroxina
-triiodotironina

 ROL HORMONI:
-influenteaza dezvoltarea creierului,
inimii
-intervin in procesele de crestere
 Hiposecreţia tiroidiană La adulţi hipotiroidia
 Cea mai frecventă cauză de hipotiroidism în avansată se numeşte
lume este deficitul de iod din alimentaţie. În MIXEDEM:
unele regiuni, în care apa este săracă în
iod, tiroida locuitorilor creşte în volum -creşterea în greutate
formând guşa - guşă endemică . -acumularea excesivă de
lichid în ţesuturi
 Absenţa congenitală a tiroidei sau
incapacitatea genetică a glandei de a - căderea părului
secreta hormoni duce la cretinismul - subţierea sprâncenelor
guşogen. - schimbări ale vocii

- slăbiciune musculară
 LA COPII determină nanismul tiroidian, cu - lentoare mentală
dezvoltare psihică şi fizică redusă până la - intoleranţă la frig
cretinism.
LA ADULTI determina încetinirea tuturor - Hipotensiune
funcţiilor, scaderea capacitatii de invatare si
memorare. -tegumente uscate care se
descuamează din cauza
–reducerea metabolismului bazal,
diminuării transpiraţiei
determinand mixedemul (edem mucos al
ţesuturilor).
• HIPOTIROIDISMUL

- Cea mai frecventă boală a tiroidei, hipotiroidismul apare atunci când

glanda tiroidă nu reuseşte să producă o cantitate suficientă de hormoni
tiroidieni.

- Una din cele mai frecvente forme de hipotiroidism este boala Hashimoto,
o afecţiune cauzată de o dereglare a sistemului imunitar care produce
anticorpi anti-tiroida care pur şi simplu distrug tiroida. Cum glanda tiroidă
produce din ce în ce mai puţini hormoni tiroidieni, glanda pituitară
(hipofiza) începe să secrete din ce în ce mai mulţi hormoni stimulatori de
tiroidă (TSH) pentru a forţa tiroida să secrete mai mult. Această forţare a
tiroidei poate să ducă la o mărire în dimensiune a glandei tiroide, rezultând
în ceea ce se numeşte popular guşă.
 Hipersecreţia tiroidei duce la boala lui Basedow: persoana slăbeşte,
tremură, bătăile inimii şi respiraţia se accelerează, iar ochii sunt
bulbucaţi.

 BOALA BASEDOW-GRAVES-Este frecventă mai ales la femei şi

caracterizată prin:
- cresterea metabolismului bazal
- exofalmie (bulbucarea ochilor)
- tulburari circulatorii (tahicardie, hipertensiune),
- iritabilitate crescuta,
- hiperfagie (consum crescut de alimente) cu scadere in greutate,
- tremurături
- cresterea in dimensiuni a glandei (gusa)
Sunt cele mai mici glande cu secreție internă,
având greutatea de aproximativ 0,05 g fiecare.

 ASEZARE: in partea posterioara a tiroidei

 HORMONI: - paratiroidian (parathormonul

și calcitonina)

 ROL HORMONI:
- Rol în menţinerea echilibrului fosfocalcic al organismului (regleaza
nivelul de calciu si fosfor , rol în mineralizarea oaselor)

 Parathormonul creste calcemia şi scade fosfatemia

(produce hipercalcemie și hipofosfatemie )
Paratiroidele in numar de patru, secreta parathormonul - regleaza
nivelul de calciu si fosfor si calcitonina - rol in mineralizarea oaselor, dar
mai ales in contractia tuturor muschilor - extirparea paratiroidelor este
incompatibila cu supravietuirea

Insuficienta acestor hormoni poate duce la

o osteoporoza agresiva si evidentiata.

Parathormonul produce hipercalcemie

și hipofosfatemie
- acţionează atât asupra oaselor, cât şi
asupra rinichilor, menţinând în limite
fiziologice raportul calciu/fosfor

Hiposecreția de parathormon produce

TETANIE (spasme ale musculaturii)
  ASEZARE: este un organ limfoid situat in
spatele sternului
 HORMONI: - timic

 ROL HORMONI:

- intervine in functiile de aparare ale organismului

(elaborarea de anticorpi-limfocite)
- În copilărie rol în creșterea și dezvoltarea oaselor
(stimulează mineralizarea oaselor)
- Hormonii săi au funcție antagonică cu hormonii sexuali- inhibă
dezvoltarea gonadelor (ca şi epifiza)
Hipersecreţia timică: Hipofuncţia timică are efecte
- accelerează creşterea organismului şi contrarii:
osificarea oaselor fără a duce la - întârzierea creşterii, a
gigantism, deoarece are loc concomitent osificării şi a maturizării
şi o maturizare sexuală mai rapidă şi sexuale.
astfel sistarea timpurie a creşterii,
datorită degenerării timpurii a timusului.
 Timusul este situat înapoia
porţiunii superioare a sternului, are o
formă ovală şi este alcătuit din doi
lobi uniţi prin feţele mediale .

Este complet dezvoltat la nastere,

insa el continua sa creasca in volum
si greutate pana la pubertate, cand
incepe involutia sa.

Din aceste motive, timusul este

numit in literatura de specialitate
glanda neuroendocrina ”temporara”.

Dupa pubertate involueaza,

transformandu-se, treptat, intr-un
tesut adipos ce contine resturi de
structuri limfoepiteliale.
Se dezvoltă progresiv până la
pubertate, când atinge greutatea de
circa 35 g, după care regresează.
Disfunctiile Timusului sunt provocate de tumori. Ca rezultat poate
aparea o boala denumita Miastenia gravis.
Miastenia gravis vine din greaca si inseamna slabiciune musculara
grava. Cea mai intilnita forma este cea autoimuna.
Miastenia gravis -caracterizata in special prin slabiciune si oboseala
musculara. Desi boala se dezvolta de obicei in timpul vietii adulte,
debutul simptomelor poate avea loc la orice varsta. Afectiunea poate
fi limitata la anumite grupe musculare, in special cele de la nivel
ocular (miastenia gravis oculara) sau poate fi generalizata (miastenia
gravis generalizata), aici fiind implicate mai multe grupuri musculare.
 AȘEZARE: în partea posterioară
a diencefalului
- Are forma unui con de pin
 HORMONI: - melatonina

- vasotocina

 Este dezvoltată în copilărie

 Este în legătură cu retina (lumina inhibă activitatea glandei)

 Melatonina- rol în reglarea ritmului circadian

 Vasotocina- are acțiune inhibitoare asupra glandelor sexuale
(împiedică pubertatea precoce), efect hipoglicemiant

 Se pare că epifiza stimulează metabolismul, termoreglarea

 Glande endocrine perche, situate la polul
superior al rinichilor
- Prezintă 2 zone:
a. corticala (la exterior)
b. medulară (la interior- de origine nervoasă)

A. CORTICOSUPRARENALA
-secretă 3 categorii de hormoni
de natura lipidica (provin din
colesterol):
- mineralocorticoizii
- glucocorticoizii
- sexosteroizi.
Rolul lor este vital
1. Mineralocorticoizii au rol în metabolismul sărurilor minerale

- de ex. Aldosteronul- acţionează la nivelul rinichilor stimulând

reabsorbţia apei şi a sodiului şi eliminarea potasiului. Astfel, se mentine
echilibrul acido-bazic si presiunea osmotica normala a mediului intern.

 Hipersecretia de mineralcorticoizi provoaca

boala Conn (retineri masive de apa si sare in
organism ), edeme si hipertensiune .

 Hiposecretia se intilneste in cazul

insuficientei generale de hormoni
corticosuprarenalieni (CSR)– boala Addison ,
pierderi masive de apa si sare ,
hipotensiune si adinamie .

Boala Addison se caracterizeaza prin modificari ale pielii cu

zone de =melanodermie (colorarea pielii în brun), astenie,
scăderea eficieţei neuromusculare, tulburări gastro-
intestinale şi cardio-vasculare, scăderea în greutate,
diminuarea funcţiei imunitare.
 2. Glucocorticoizii,- rol în metabolismul glucidic
-sunt reprezentati de Cortizol şi hidrocortizol, cu rol hiperglicemiant,
hiperlipemiant (cresc cantitatea de lipide);

- Glucocorticoizii sunt utilizati în tratarea unor afecţiuni având rol

antiinflamator

 Hipersecretia determina sindromul Cushing - Boală ce se manifestă prin

obezitate, hipertensiune arterială hiperglicemie

 Hiposecretia se intilneste in boala Addison .

3. Hormonii sexoizi (sexosteroizi) reprezinta Androgeni , asemanatori
celor secretati de testicule, a caror actiune o completeaza, contribuind si ei
la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare. In circulatia
sangvina pot fi transformati in Estrogeni . Acestea diferentiaza cele doua
sexe (dezvoltarea specifica a musculaturii, depunerile lipidica, pilozitatea
caracteristica, timbrul vocal, etc.).

 Hiposecretia este
compensata de gonade

 Hipersecretia are efecte

masculinizante puternice
B. MEDULOSUPRARENALA (Zona Medulara - MSR )
- hormonii secretati de aceasta zona se numesc Catecolamine. Ei sunt:
Adrenalina (in proportie de 80%) si Noradrenalina (in proportie de 20 % )

Adrenalina (latină ad-adaugă, ren-rinichi) sau epinefrină, (suprarenină) este

un hormon secretat în cazuri de stress. Ajunsă în sânge ea determină creșterea
frecvenței cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor și pregătirea
organismului pentru o producere masivă de energie prin arderea lipidelor (lipoliză)
și sinteza glucozei.
Alte efecte ale adrenalinei sunt uscarea mucoaselor, de unde apare senzația de
gură uscată, piele de gâscă, transpirare, mărirea pupilelor, influențând și procesul
de coagulare a sângelui.

 Adrenalina- determina cresterea ritmului cardiac si

respirator, pregateste organismul pentru ,,lupta sau
fuga”, in situatii de stres, emotii, frica producandu-se
o cantitate mai mare de hormon
Noradrenalina, sau norepinefrina .
Noradrenalina este secretată ca urmare a stresului sau a presiunii sangvine
joase. Norepinefrina crește frecvența cardiacă și poate redirecționa fluxul
sangvin către mușchi. Aceasta mărește nivelul glucozei din sânge pentru a
asigura celulelor un aport energetic mai mare. În calitate de
neurotransmițător, este responsabil de dispoziție buna, reglarea presiunii
sangvine și excitare .

Hipofunctia MSR este compensata de SNV Simpatic .

Hiperfunctia se caracterizeaza prin crize de hipertensiune

arteriala .
- Situat in cavitatea abdominala inapoia stomacului
- Pancreasul endocrin (1-3 % din masa totală) este reprezentat de insulele Langerhans
alcătuite din:
- Celule beta - secretă insulină (75%)
- Celule alfa - secretă glucagon (20%)
-Secreta hormonii:- insulina
- glucagonul
implicati in metabolismul glucidelor

Glicemia – cantitatea de glucoză circulantă în sânge

– val normală este de 65-110g/100ml (0,7-1,10g/l)

Insulina-scade glicemia, iar alţi hormoni precum glucagonul, adrenalina,

glucocorticoizii cresc glicemia
 HIPOSECRETIA DE INSULINĂ- duce la aparitia DIABETULUI ZAHARAT, caracterizat
prin:
 hiperglicemie,

 glicozurie (eliminarea glucozei prin urina),

 poliurie (eliminarea unor cant. crescute de urina),

 polifagie (ingerarea unor cant. mari de alimente),

 polidipsie (ingestia de cant. f. mari de lichide),

 scaderea in greutate.

HIPERSECRETIA DE INSULINĂ
 se caracterizeaza prin HIPOGLICEMIE, care afecteaza in special SNC (mare
consumator de glucoza), mergand pana la instalarea comei(pierderea starii de
constienta).

NICOLAE PAULESCU- a descoperit insulina

PARTEA ENDOCRINĂ A OVARULUI
 In numar de doua, sunt situate in cavitatea pelviana
 Secreta hormonii:
1. Estrogeni (foliculina)- determina cresterea glandelor
mamare, aparitia caracterelor sexuale secundare
2. Progesteron-pregateste tractul genital feminin pt. nidatia ovulului fecundat
si mentinerea sarcinii.

PARTEA ENDOCRINĂ A TESTICULULUI

 Sunt in numar de doua, situate in afara cavitatii abdominale intr-o
punga numita scrot
 Secreta hormonul numit testosteron care intervine in stimularea
cresterii organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale
secundare la barbat.

 In caz de hiposecretie apare infantilism genital

 In caz de hipersecretie apare pubertatea precoce
  Regiune central a diencefalului situată la baza
creierului, sub talamus şi deasupra hipofizei, care
este legată de el cu o tijă, tija pituitară.

 Hipotalamusul asigură un dublu rol de control al

secreţiilor hormonale hipofizare şi de control al
activităţii sistemului nervos vegetativ.

Hipotalamusul secretă doi hormoni care sunt stocaţi în hipofiză înainte de a fi eliberaţi
în sânge:
 hormonul antidiuretic sau vasopresina, care împiedică apa din organism să fie
pierdută în prea mare cantitate în urină şi
 ocitocina, care stimulează contracţiile uterine în cursul naşterii.

 Hipotalamusul secretă, de asemenea, neurohormoni - hormoni care stimuleaza

sinteza si/sau eliberarea unor hormoni (de obicei hipofizari).

 Alt rol al hipotalamusului constă în a acţiona asupra funcţionării viscerelor (viaţa

vegetativă), de exemplu intervenind asupra ritmului cardiac sau respirator.
Hipotalamusul controlează, de asemenea, senzaţiile de foame şi de satietate precum
şi termoreglarea.