Nr.

crt 1

BOALA Colicistita acuta

HDS

Intoxicati i

Hepatite

Ciroze

REGIM ALIMENTAR Alimentele indicate in aceste boli sunt urmatoarele: Bauturi: ceai de musetel, de sunatoare, de tei, sucuri de fructe, zeama de compot, din cand in cand cate un pahar de vin taiat cu apa, la masa. In cazurile de colecistita in care laptele simplu nu se tolereaza, acesta se poate amesteca fie cu ceai, fie cu o lingurita de carbonat de calciu la o ceasca, sau se va da in diverse preparate. Iaurtul poate inlocui perfect laptele. Paine: alba sau neagra, de preferinta prajita. Supe: de legume, strecurate si ingrosate cu fainoase, cu galusti de gris, cu fulgi de albus, supe-creme preparate din zarzavat pasat, supa a la grec, borsuri din legume cu adaos de perisoare de carne sau zarzavat taiat marunt. Supele se pot acri cu suc de lamaie, bors sau iaurt acru. Ciorbele si supele devin mai hranitoare daca se bat cu lapte sau iaurt. Uneori, dupa toleranta, se poate adauga cate *galbenus crud la portia de supa. In general, fiindca regimul este sarac in grasimi, uleiul trebuie rezervat pentru mancare si salate si adaugat in supe. In schimb, se poate adauga cate putin unt in supele-creme de legume. Supele de fructe drese cu lapte sunt permise bolnavilor, daca sunt preparate dietetic. Supele se vitaminizeaza cu verdeata proaspata, tocata marunt, adaugata la servire, cu suc de lamaie. Fainoase: albe, de buna calitate (gris, orez, taitei, macaroane, fulgi de ovaz), bine fierte, mai ales ca budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta. Fainoasele se fierb intr-un volum de apa clocotita de trei ori mai mare decat cantitatea lor. Orezul pentru pilaf si grisul se vor fierbe in regimul pentru colecistita in supa limpede de zarzavat. Pilaful fiert in zeama de zarzavat, pe langa vitaminele si sarurile minerale pe care le castiga, capata un gust foarte placut care aminteste gustul pilafului de pui. Pentru ca orezul sa ramana bob de bob se fierbe intr-o cantitate mare de apa clocotita. In felul acesta orezul nu trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund si ramane cu bobul intreg. Untul se adauga la servire. Sufleurile si budincile au caracteristic faptul ca li se adauga o cantitate mai mica de grasime decat de obicei. Ele se prepara de preferinta cu albus batut spuma si rareori cu putin galbenus. Carne: carne slaba de vaca, vitel, pasare, sunca slaba, uneori partea slaba a mielului, a carnii de porc. Carnea se prepara in aceasta dieta de obicei sub forma de rasol, de gratar, sau ca bucati mai mici batute sub forma de snitel dietetic. Peste: slab, de apa curgatoare, salau, stiuca, pastrav, lin, crapcean Branzeturi: proaspete, cas, urda, branza de vaci, telemea desarata, cascaval moale, putin sarat Oua: si in particular albusul de ou se permit sub forma de omleta pe aburi preparata numai din albus, albus batut spuma in sufleuri sau budinci, uneori ou intreg moale pe stomacul gol ori ochi romanesc sau cate de ou intreg in preparate, sau de galbenus crud batut in supa; nu se recomanda oul de rata. Ca sa nu fie fada ca gust, omleta de albus se serveste cu branza telemea, cascaval ras sau sos de rosii dietetic. Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori inabusite in grasime; atat varza cat si conopida vor fi permise in cantitate mica si cu adaos moderat de grasime. Se recomanda, in special, salata de sfecla coapta rasa. Deasemenea se pot da ca salate: rosiile (dupa toleranta), salata verde frageda, salata de varza alba cruda, ardei grasi copti taiati in cantitate moderata, salata de morcov crud ras, salata de andive si de fasole verde fiarta. Leguminoase: mazare uscata, fasole uscata, linte se permit exceptional in cantitate mica, numai ca supe-creme sau pireuri; mazarea verde mica si foarte proaspata se permite ca sote, rar si in cantitate mica. Sosuri: numai dietetice preparate fara grasime prajita, cu adaos de ulei fiert in sos sau de unt adaugat la servire in sosul fierbinte (sos de rosii, de legume, de verdeata, de fructe, sos caramel) Fructe: crude, fara coaja, in cantitate moderata, rase ca pireu sau sub forma de pireu inglobat in spuma de albus, coapte la cuptor, ori sub forma de compot, bine fiert si nu excesiv indulcit. In aceasta dieta nu se va face abuz de compot, deoarece produce fermentatii. Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit in cantitate mica ciresele, merele si prunele fara coaja Deserturi: fainoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albus si pireu de fructe, budinci din fainoase indulcite cu fructe din siropuri, prajituri din aluat uscat cu branza de vaci, marmelada, chec de albusuri Condimente: sare in cantitate normala, verdeturi marunt tocate (frunze de patrunjel, telina, marar, tarhon, leustean si cimbru). Pentru deserturi sunt permise: vanilia, scortisoara, cojile si zeama de lamaie sau de portocala, chimenul si anasonul. Foaia de dafin se foloseste in cantitati foarte mici, deasemenea ceapa in prealabil fiarta. Alimentatia: lichide reci, cu bucati de gheata in prima zi, apoi ceai cu lapte, supe mucilaginoase. {Hemostaza se realizeaza prin administrarea de hemostatice: -vitamina K, venostat, etamsilat, Ca -antifibrinolitice, administrare de lichide reci intragastrice -intreruperea alimentatiei orale -hemostaza prin compresiune cu balon.} De cele mai multe ori in astfel de situatii daca pacientul manifesta stari de voma, varsaturi si diaree pentru o perioad scurta de timp, toxiinfectia alimentara poate fi tratata si acasa prin urmarea urmatorilor pasi: - evitarea mancarilor solide pe toata perioada manfestarii simptomatologiei; - consumati lichide din abundenta (cele mai indicate sunt cele transparente, precum apa) pentru a ramane hidratati. Deasemenea evitati bauturile alcoolice, cafeinizate sau cu un continut ridicat de zahar; - cereti farmacistului dumneavoastra o solutie speciala pe baza de saruri ce va poate ajuta sa va rehidratati; - dupa disparitia starilor de voma si ameteala este bine sa incercati sa va hraniti apeland la mancaruri usoare precum orez, grau, cartofi, cereale, carne slaba, insa evitati prajelile. Deasemenea in cazul persoanelor ce nu prezinta intoleranta la lactoza, laptele consumat in cantitati mici este extrem de benefic. Regimul alimentar al bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogat in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de proteine. Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei (encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale. Alimentatia trebuie sa fie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) dar nu in exces (bolnavul cu ciroza face relativ frecvent diabet sau glicemie crescuta) Consumul de grasimi trebuie sa fie moderat, in special animale, dar normal pentru cele vegetale Proteinele pot fi consumate in cantitate normala mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta); proteinele provin in special din carne, dar si din branzeturi sau lapte; ficatul sintetizeaza proteinele organismului iar ficatul bolnav face acest lucru mai putin bine; de aceea aportul de proteine este util organismului si nu este contraindicat decat in fazele in care exista risc de encefalopatie. Sarea trebuie redusa in ciroza fara lichid dar zero in ciroze cu lichid Lichidele pot fi consumate dupa sete (nu trebuie reduse lichidele nici in ciroza cu lichid, daca are sete, bolnavul poate bea cat doreste)

Enterocol ite cronice

Renuntarea trebuie sa fie totala la alcool. Alimente permise in ciroza Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovz, de orez, gri, perisoare, galusti Sote-uri si piureuri de legume fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopid, spanac, salat verde, sfecla, roii, sub form de salate sau pregtite fr ceap ori rntauri i cu unt sau ulei nefiert Cartofi natur, piure, copi n coaj cu puin unt sau ulei, cu brnz de vac ; Carne fripta : pui, vit, iepure de cas, curcan, carne slab, fara piele i grsime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume; Mezeluri permise doar in ciroza fara lichid: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat Pete slab (alu, tiuc, biban); Grsimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de msline neprajit Ou fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica; Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat; Lapte i lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte btut, iaurt slab, kefir, brnz dulce de vac, cas, urd, telemea desarata Paste finoase de orice fel Pine: pine veche de o zi, biscuii simpli (populari), chifle, mamaliguta Dulciuri i prjituri in cantitate moderata: pregtite cu puine ou i foarte puin grsime, prjituri uscate, prjituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelad, plcint cu mere sau brnz dulce; gemuri, dulceuri, miere; Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, cpuni, zmeur, pepene verde, struguri, smochine; pot da balonare, unii cirotici nu tolereaza fructele si legumele crudeButuri: ap plata preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ. Regimul alimentar se incepe prin reechilibrarea hidro-clcctrolitica a bolnavului, pe cale parenterala, iar cand intoleranta gastrica se amelioreaza, se continua cu regimul hidric compus din ceai, zeama de orez, supa de morcovi, supe degresate de carne, supe de zarzaturi strecurate, trecandu-se apoi treptat la un regim care sa cuprinda carne fiarta si tocata, albus de ou fiert in supa, lichide albuminizate, branza proaspata si piureuri de morcovi, dovlecei, mere coapte, sucuri de fructe astringente (afine), piureuri de cartofi si fainoase. Scopul dietei este de crutare, de hiposensibilizare si de corectare a echilibrului hidric si electrolitic al organismului. Sunt permise urmatoarele alimente: branza de ci, telemea desarata, iaurt, 150 g pe zi de carne fripta sau peste, perisoare sau chiftele fierte in aburi, 100 g paine alba prajita sau pesmeti uscati. Fainoasele se pun in supe, in creme, in terciuri, in sufleuri cu branza sau carne. Dintre legume, se recomanda morcovi, dovlecei, cartofi, fierte ca supe limpezi, cu adaos de faina. Sunt permise fructele sub forma de sucuri, peltea (de exemplu, de gutui). Ca bauturi, se folosesc ceaiurile calde din menta si musetel, apa de orez, sucuri de fructe, ceai de macese, precum si decocturi de tarate. Supele se consuma sub forma de supe limpezi de morcovi, supe creme de orez si supe mucilaginoase din gris.In enterocolita acuta, in primele 24-48 ore, regimul este numai hidric, format din ceaiuri de menta, apa de orez indulcita cu zaharina, ce trebuie servite calde. Regimul alimentar in forma cronica a enterocolitei trebuie sa contina alimente ce reduc procesele de fermentatie prin scaderea glucidelor si interzicerea alimentelor cu resturi de celuloza. Sunt permise urmatoarele alimente: - lapte si produse lactate - laptele se recomanda numai in preparate alimentare, iaurt proaspat, branza de ci, telemea, cascal proaspat, cas si schwaitzer; -carne fripta, fiarta, tocata, inabusita; - came de peste sub forma de rasol sau peste in pergament; - ouale se consuma in preparate sub forma de spuma de albus; - painea se recomanda a fi alba si prajita; - fainoasele sunt indicate in cantitate redusa, sub forma de sufleuri, budinci si aluaturi fara drojdie; - legumele se consuma fierte, pasate - piureuri, sotcuri si sufleuri; - cartofii se recomanda in cantitate redusa, iar leguminoasele se exclud; - fructele se consuma sub forma de gelatine, de sucuri, chisel, piureuri si coapte; - dulciurile sunt recomandate sub forma de gelatine, chisel, biscuiti uscati, piscoturi de sampanie, tarte, ecleruri si peltea de gutui; -grasimile sunt admise in cantitate de 30 g pe zi, fie sub forma de unt, fie sub forma de ulei fiert; -bauturile se consuma sub forma de ceai de menta, ceai de musetel, cafea neagra slaba, cacao si ceai cu lapte; -sarea este permisa in cantitate normala; - vitaminele se asigura din sucuri de fructe, ceai de macese, decoct de tarate, din citronade si oranjade; - condimente le admise sunt: cimbrul, dafinul, verdeturile aromate, nilia si scortisoara; - pentru gustari, se folosesc branzeturi nefermentate, sunca, muschi tiganesc, carne fiarta tocata; -supele permise sunt: supe-creme de legume, bors de legume, supe slabe de carne si bors de carne; -sosurile admise sunt din zeama de carne fara condimente puternice si fara rantas. ziua I-III: ap plat i ceai de ment; biscuii simpli fr ciocolat, creme sau glazur i stiksuri; pine prjit, brnz de vaci sau telemea de vac; banan, mr copt cu biscuii sau brnz de vac;sup de zarzavaturi (doar morocv cu albitur i dovlecel), carne de pui fiart (separat de sup) sau grtar; orez, paste , mmligu cu brnz. ziua IV - iaurt ziua V - unc presat ziua VI - glbenu de ou fiert tare ziua VII - lapte. Alimente interzise: smntn, cacaval, brnz topit, cartof, legume (roii, castravei, ridichii, varz, fasole), prjituri de orice fel, creme, gem, miere, supe cu zeam de carne, sucuri de fructe, fructe. {n faza dureroas se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte duce.} Problemele difera de la persoana la persoana si tocmai de aceea ar fi indicat sa fiti siguri ca va face bine. In faza foarte dureroasa este recomandat sa se consume: 2 litri de lapte/zi lapte cu ou crud si putin zahar ceai cu lapte In faza mai putin dureroasa Aceleasi alimente mentionate mai sus plus: cartofi, gris si taitei( toate aceste ingrediente se consuma fierte), biscuiti si sucuri de fructe.

Gastroen terocolite acute

Faza dureroas aa ulcerului