Portofoliu Nutritie

Colegiul Cooperatist din Moldova
Portofoliu
La disciplina: Principiile Nutritie.
A elaborat: Petrachi Vlad. Gr.1TPAP-21

A examinat: Cojocari Galina
Chisinau 2017
Studiu individual nr.1
1.Scurt istoric al dezvoltarii fiziologiei nutritiei.Aspectul
social economic al stiintei despre nutritie.
2.Influienta calitatii nutritiei asupra functionarii sistemului
neuro-endocrin.
1.Scurt istoric al dezvoltarii fiziologiei nutritiei.Aspectul

social economic al stiintei despre nutritie.
Din vremuri antice oamenii deja cunoteau importana enorm a alimentaiei pentru sntate.
Cea mai veche concepie empiric despre alimentaie ca factor important pentru sntate i
ca mijloc terapeutic n vindecarea bolilor este cea a lui Hipocrate din Cos (460-377 .e.n.),
care a scris n primele sale cri despre regimul alimentar al omului sntos i al celui
bolnav. n concepia lui Hipocrate, alimentaia influeneaz att viaa omului bolnav, ct i
pe a celui sntos:. n lucrarea sa Despre regim, Hipocrate definete de fapt raia de
ntreinere (care n epoca noastr este redat cu ajutorul caloriilor), atunci cnd spune Astfel,
deja n acele vremuri consumul neadecvat de principii nutritive era considerat ca factor de
risc pentru sntatea uman.
Cu numele lui Galien (Roma, sec. al II-lea, e.n.) este asociat prima teorie, care a luat natere
n antichitate. Conform acestei teorii, alimentaia organismului se efectueaz prin snge care,
la rndul su, se formeaz din substane nutritive n urma unui proces de origine
necunoscut, asemntor cu fermentarea. n ficat sngele se cur i apoi se folosete pentru
alimentarea organelor i esuturilor. Utiliznd terminologia modern, se poate spune c
iniial digestia era considerat ca proces de transformare a substanelor nutritive n alte
substane, care constituie surs de energie i componente de construcie a organismului. n
baza acestei teorii au fost elaborate multiple diete cu scopul de a asigura o transformare a
alimentelor n snge i asigurarea unei caliti mai superioare a acestuia. Galien este autorul
unor regimuri alimentare prescrise n caz de boli (terciul de cereale cu lapte pentru refacerea
sngelui; laptele de capr sau de mgri n ftizie; regimul fr sare n strile pletorice etc.).
Introducere
Progresul deosebit al chimiei ncepe o dat cu secolul al XIX-lea. Pettenkofer (1818-1901) i
Voit (1831-1908) studiaz coeficientul respirator i cantitatea de cldur n raport cu
principiul alimentar metabolizat. Voit este primul care determin bilanul azotat al
organismului; azotul din urin reprezint dup el msura fidel a intensitii metabolismului
proteic. Rubner (1854-1932) determin compoziia i valoarea caloric a produselor ingerate,
modificrile suferite n organism, tipul de excreie etc. Se ajunge la concluzia c oxigenul
consumat este n raport direct cu principiul alimentar metabolizat.
Urmtoarea teorie, teoria alimentaiei echilibrate a aprut odat cu experimentele clasice n
domeniul digestiei. i-au adus aportul la perfectarea acestei teorii H.erman (1937), A. A.
Pocrovskii (1974, 1979), M. A. Samsonov (1979), C. S. Petrovskii (1982) etc. Aceast teorie
clasic, care nu i-a pierdut semnificaia nici astzi, a jucat un rol important n reducerea
incidenei multor maladii generate de alimentaia incorect, contribuind la progresul unui ir
de tiine i tehnologii. La baza acestei teorii a fost pus viziunea despre hrana ideal,
alimentaia optimal echilibrat i regimul alimentar.
Teoria clasic a alimentaiei echilibrate poate fi redus la cteva postulate
fundamentale:hrana este alctuit din cteva componente, diferite din punct de vedere a
importanei fiziologice (nutrimente) i fibre alimentare (care pot fi eliminate);
valoarea produsului alimentar este determinat de coninutul i co-raportul n el al
aminoacizilor, acizilor grai, vitaminelor, al unor sruri minerale;
utilizarea hrnii se efectueaz de sine stttor de ctre organism;
alimentaia menine componena molecular a organismului n anu-mii parametri
fiziologic determinai, restituind cheltuielile lui energetice i plastice;
hrana devine ideal cnd este administrat corect n timp i compo-nen i n
corespundere cu cheltuielile suportate de organism.
Din punct de vedere al teoriei clasice, n alimentaia omului se pune accent mai nti de toate
pe importana nutrimentelor. De aici a i aprut ideea asigurrii organismului cu un amestec
de nutrimente, n care nu se ia n consideraie importana fibrelor alimentare. Studierea
multilateral a problemei a dovedit c fibrele alimentare joac un rol fiziologic important,
altdat chiar de importan vital.
n teoria clasic, tractul digestiv este prezentat aproape ca o uzin chimic ideal, care
lucreaz n condiii neideale din cauza unor deficiene din partea materiei prime, ct i din
cauza prezenei bacteriilor n tractul gastro-intestinal. Conform acestei teorii, n organism
exist sisteme speciale care protejeaz organismul de concurena bacteriilor n utilizarea
nutrimentelor. Ulterior a fost dovedit c flora bacterian joac un rol dublu, pe de o parte de
concurent al organismului pentru nutrimente i pe de alta, al unui simbiont i furnizor de
nutrimente secundare. Ca urmare, din punct de vedere al metabolismului, organismul uman
se transform ntr-un sistem integrat.
n conformitate cu teoria clasic alimentaia este nu altceva dect asigurarea organismului cu
nutrimente. n ultimii ani s-a evideniat tot mai pronunat rolul fluxului factorilor de reglare
din tractul gastrointestinal
Teoria clasic poart un caracter strict antropocentric, avnd scop rezolvarea problemelor
alimentaiei aplicate a omului (alimentaiei raionale) n condiiile cnd el nu este n stare s-
i determine destul de concret necesitile sale nutriionale. Ea nu este destul de biologic i
evolutiv. De exemplu, prin teoria clasic nu pot fi lmurite deosebirile componenei raiilor
utilizate tradiional de populaia diferitor zone climaterice.
Deficieniele enumerate, ct i ajunsurile tiinei moderne au contribuit la elaborarea unei noi
teorii. Noua viziune a fost naintat de A.M.Ugolev (1991), fiind numit de autor teorie a
alimentaiei adecvate. Conform acestui concept, teoria clasic devine element important al
teoriei alimentaiei adecvate, ultima, dup cum recunoate autorul, fiind nc nedefinitivat.
Teoria alimentaiei adecvate se bazeaz pe urmtoarele postulate:
nutriia menine componena molecular i compenseaz cheltuielile energetice i
plastice pentru metabolismul bazal, dezvoltarea organismului i activitatea de fiecare
zi a omului (postulat comun ambelor teorii);
nutriia normal este determinat nu numai de un singur flux de nutrimente din tractul
gastrointestinal n mediul intern al organismului, dar de cteva fluxuri de nutrimente i
factori de reglare, care au impotan vital;
componente necesare ale nutriiei servesc nu numai nutrimentele, dar i fibrele
alimentare;din punct de vedere al metabolismului i n special al alimentaiei,
organismul care asimileaz se prezint ca sistem integrat;exist endoecologia
organismului-gazd, creat de microflora intestinal (cu care oganismul-gazd este n
relaii simbionte complicate) i mediul intestinal;
echilibrul nutrimentelor n organism este meninut n urma eliberrii nutrimentelor din
alimentele dezintegrate prin digestia din cavitatea intestinal, digestia la suprafaa
membranei, n unele cazuri digestia intercelular (nutrimente primari), ct i prin
sinteza noilor substane, inclusiv eseniale, de ctre microflora intestinal (nutrimente
secundare).
Astfel, de mai multe secole, activitatea savanilor s-a soldat cu o teorie bine definitivat,
tiinific argumentat, neleas i susinut de majoritatea nutriionitilor. Teoria alimentaiei
adecvate servete ca punct de reper att pentru urmtoarele investigaii tiinifice, ct i
pentru elaborarea msurilor practice n organizarea alimentaiei individuale a omului.
n condiiile Republicii Moldova, alimentaia populaiei se caracterizeaz prin mai multe
deficiene, care s-au amplificat, transformndu-se n riscuri. Eliminarea sau mcar reducerea
acestor riscuri va contribui la o ameliorare esenial a sntii populaiei la nivel naional.
2.Influienta calitatii nutritiei asupra functionarii sistemului

neuro-endocrin.
Sistemul endocrin inseamna lichid in singe si activeaza legatura cu sistemul nervos central.
Din sistemul endocrin fac parte urmatoarele glande secretoare de hormoni:
Hipofiza tiroida glande suprarenale
Epifiza-parofidele-glandele sexuale
Pancresul-vizica biliara
Aceste glande secreta in singe hormoni care reprezinta substante chimice cu activitate
biologica inalta care au proprietati de actionare la distanta posedind o actiune specifica
asupra anumitor tesuturi.
Hormonii ca sa-si mentina functiile in sistemul neuroendocrin este necesara o alimenattie
diversa si echilibrata.Glandele suprarenale secreta adrenalina care face ca inima sa bata mai
repede si sporeste cantitatea de singe care merge spre muschi.
Hipofiza este "glanda principal" a computerului central al organismului. Ea produce
substane asemntoare hormonilor, care stimuleaz alte glande i esuturi endocrine i le
susine s produc sau s elibereze hormoni specifici, steroizi, neurotransmitori i altele.
Hipofiza este format din dou pri: lobul posterior, care este poriunea dinspre creier, i
lobul anterior, poriunea dinspre faringe. Hipofiza este ataat la baza creierului i
funcioneaz sub poriunea hipotalamusului cerebral (n spatele ochilor, n mijlocul capului).
Ca gland central, hipofiza controleaz cteva dintre funciile pe care le ndeplinesc
majoritatea celorlalte glande. Dac hipofiza este slbit, acest lucru poate afecta ntregul
organism, provocnd o reacie n lan i dnd natere astfel multor simptome. Glanda
hipofiza poate afecta tiroida sau glandele suprarenale ntr-o manier pozitiv sau negativ.
Este important s nelegem aceste posibiliti de manifestare prin reflex pentru a v ajuta s
abordai corect punctele slabe i s obineii rezultate mai bune.
GLANDELE TIROID l PARATIROID

Tiroida este format din doi lobi amplasai n partea anterioar (fa) a gtului. Paratiroida
este format din patru sau mai multe glande mici i este amplasat n spatele tiroidei.
Deoarece majoritatea oamenilor prefer s consume produse lactate "preparate" i zaharuri
rafinate (foarte active n formarea de mucus), aceti oameni sufer de o congestionare a
cavitilor sinusale, n regiunea capului, n gt, la nivelul bronhiilor i al plmnilor.
Deoarece tiroida/paratiroida se afl n regiunea esofagului, se congestioneaz i ea, devenind
fie hiperactiv (excesiv de activ), fie, n majoritatea cazurilor, hipoactiv (insuficient de
activ). Din observaii clinice, s-a constatat c analizele de snge care arat valorile
hormonilor tiroidieni T4; T3 i TSH sunt imprecise pentru a determina funcionarea tiroidei.
Anexa A cuprinde Analiza temperaturii bazale, deoarece acesta este cel mai bun indicator
general privind modul n care funcioneaz tiroida.
Misiunea glandelor tiroid/paratiroid presupune accelerarea i/sau ncetinirea urmtoarelor:
metabolism; capacitatea celulelor de a absorbi i de a utiliza glucoza; metabolizarea
proteinelor pentru cretere; utilizarea lipidelor; ritmul cardiac i fora btilor cardiace;
ritmul i volumul, sau profunzimea, respiraiei; i ritmul de absorbie a calciului din snge,
intestine, oase i rinichi. Tiroida/paratiroida se afl n relaie strns cu alte glande, aspect
care nu este neles pe deplin n prezent.
Printre simptomele hipotiroidiei (funcie tiroidian sczut) se numr: degradarea masei
osoase, dezvoltarea improprie a oaselor, unghii casante i cu striaii, cderea prului, rcirea
membrelor inferioare i superioare, o neagreare a timpului friguros, aritmie cardiac, infarct
miocardic, stri depresive, atrofierea esutului conjunctiv, scolioz, artrit, epuizare,
metabolism lene, obezitate, bu-feuri, crampe, spasme, mixedem i probleme de cretere
ncetinit.
Printre simptomele hipertiroidismului (funcie tiroidian prea intens) se numr: gu
endemic, ochi exoftalmici, hiperactivitate, toxicoz tiroidian i probleme de cretere
excesiv.
Deoarece tiroida/paratiroida afecteaz capacitatea organismului de a utiliza calciu,
considerm c problemele legate de oase, tulburrile depresive i atrofierea esutului
conjunctiv pot fi eliminate prin regenerarea glandelor tiroid/paratiroid.
Hipotiroidismul este foarte uor de depit prin detoxificare. Nu trebuie s permitei
niciodat vreunui medic s v distrug sau s v extirpe glanda tiroid sub motiv c
activitatea ei este prea intens. Glandele tiroid/paratiroid influeneaz n mod vital starea
general de sntate - i n numeroase moduri -i
Pancreasul este, n acelai timp, o gland endocrin i exocrin, ceea ce nseamn c

produce hormoni (insulina) care sunt secretai direct n snge (endocrin) i ali compui
(enzime i altele), care sunt secretai prin canale (exocrin).
O Poriunea endocrin const din celule numite insulele Langerhans, care secret diverse
substane hormonale, avnd rolul de a susine organismul prin activitatea factorilor de
utilizare i energie. Celulele care compun insulele Langerhans sunt urmtoarele:
Celulele alfa secret glucagon, care mrete nivelurile de glucoza din
snge, stimulnd ficatul s transforme glicogenul stocat n glucoza. De asemenea, glucagonul
intensific utilizarea lipidelor i a aminoacizilor
n exces, pentru a fi folosii ca energie.
Celulele beta secret insulina, care scade nivelurile de glucoza din

snge. Insulina acioneaz ca "driver", transportnd astfel glucoza prin
pereii membranei celulare. Ea favorizeaz convertirea glucozei n
glicogen i se crede c este implicat n sinteza aminoacizilor.
Celulele delta secret somatostatin, care inhib:
secretarea de glucagon
secretarea de insulina
un hormon de cretere provenind din poriunea anterioar a glandei hipofize
secretarea de gastrin din stomac.
1. Reglarea proceslor digestive de catre sistemul nervos
central.Influenta compozitiei,cantitatii si si ritmului de
folosire a alimentelor asupra procesului digestiv.
2. Rolul prelucrarii culinare a hranei in procesul digestiei.
3.Influetnta negativa a alcoolului si a dorgurilor asupra
sistemului digestiv.
1. Reglarea proceslor digestive de catre sistemul nervos

central.Influenta compozitiei,cantitatii si si ritmului de
folosire a alimentelor asupra procesului digestiv.
Sistemul nervos din tractul digestiv controleaza digestia si tranzitul in mod independent de
creier. Totusi, cercetatorii considera ca functiile si actiunea acestui sistem nervos este mult
prea complexa pentru a servi doar la digestie.
Cand trecem printr-un episod de panica, in tractul digestiv sunt eliberati hormoni de stres
care stimuleaza numerosii receptori din sistemul nervos enteric de aici senzatia de fluturi
in stomac. De aesmenea, in cazuri de emotii puternice, suprastimularea receptorilor de
serotonina din tractul digestiv poate provoca diareea, la fel cum suprastimularea celulelor
nervoase din esofag ne face sa avem probleme de deglutitie. De asemenea, in cazul
pacientilor cu Alzheimer sau Parkinson se constata in mod frecvent probleme cu constipatia,
lucru explicat recent prin faptul ca celulele nervoase din tractul digestiv sunt la fel de
afectate ca cele din creier.
Prin exces alimentar se intelege o suprasolicitate a tractului digestiv superior, cu consecinte
subiective (dureri abdominale, senzatie de plenitudine gastrica, greturi, varsaturi, intoleranta
pana la aversiune fata de alimente), si obiective (distensie epigastrica, clapotaj), datorata
consumului exagerat de alimente, intr-un timp foarte scurt. Ele se produc ocazional, dupa
perioade de restrictii alimentare sau cu ocazia unor evenimente festive si presupun o
agresiune alimentara din punct de vedere al volumului si cantitatii alimentelor ingerate si nu
in ceea ce priveste continutul alimentului.1O alimentatie dezechilibrata din punct de vedere
al nutrientilor, constituie o agresiune asupra organismului, in special asupra sistemului
digestiv. Cum bine se stie, orice tip de exces alimentar, are grave repercursiuni asupra starii
de sanatate a corpului nostru. Exemple in acest sens sunt:
consumul crescut de lichide determina disconfort epigastric, scaune diareice;
consumul exagerat de lipide, in special de grasimi saturate, conduce la: ateroscleroza,
dislipidemie, diabet zaharat, obezitate;
consumul exagerat de alcool duce la instalarea de afectiuni multiple;
un regim hiperproteic poate duce la alterarea functiei renale.
Toate functiile tractului digestiv sunt conditionate reflex, de un ritm alimentar rezultat prin
educatie si deprinderi. Organul cu cea mai mare conditionare este stomacul. Obezitatea poate
fi rezultatul unor astfel de conditionari. Sindromul de binge-eating, se caracterizeaza prin
episoade necontrolate de foame, in special seara. Tot aici se incadreaza accesele de foame
exagerata urmat de consumul unor cantitati mari de alimente intr-un timp scurt, foamea de
dulciuri insotita de starea de nervozitate sau consumul de bomboane, fursecuri, prajituri
interprandial.3
Modificarea brusca a deprinderilor alimentare presupune cresterea cantitativa brusca, a ratiei
alimentare, fara a avea timpul necesar unui proces de adaptare. Rezultatul este o
suprasolicitare gastrica, intestinala si pancreatica cu tulburari dispeptice si diareice. Deseori
aceste tulburari se produc pe fondul unor schimbari radicale a stilului de viata fiind mai
intotdeauna asociate cu un factor de stres ridicat.
Enzimele si microbiomul intestinal componente vitale ale proceselor digestive
Enzimele sunt elemente esentiale in absorbtia si utilizarea corecta a hranei. Capacitatea
organismelor vii de a produce enzime scade o data cu inaintarea in varsta, iar unii oameni de
stiinta considera ca am putea trai mult mai mult si am fi mai sanatosi, daca am reusi sa ne
pastram enzimele.
Enzimele sunt responsabile de toate activitatile pe care le intreprindem, in viata de zi cu zi.
Principalele enzime responsabile pentru mentinerea functiilor vitale sunt: enzimele digestive
si enzimele metabolice. Cele mai importante enzime digestive sunt: proteazele, amilazele,
lipazele. Enzimele metabolice sunt responsabile de mentinerea homeostaziei.
Sucul pancreatic joaca un rol primordial in digestia tuturor macronutrientilor, insa interventia
sa este cruciala pentru digestia lipidelor.
Digestia proteinelor este initiata la nivel gastric, prin actiunea sinergica a acidului clorhidric
si pepsinei, fiind continuata la nivel duodenal de proteazele pancreatice si definitivata de cele
intestinale asociate microvililor.
Digestia glucidelor incepe la nivelul cavitatii bucale sub actiunea amilazei salivare si se
continua la nivel intestinal, sub actiunea amilazei pancreatice, fiind definitivata de
oligozaharidele asociate marginii in perie.
Contrastand cu degradarea enzimatica a glucidelor si proteinelor, digestia lipidica este
realizata majoritar sub actiunea lipazei pancreatice (40-70%). Pana la 40% din digestia
lipidica se realizeaza sub actiunea lipazei gastrice, care continua sa actioneze si la nivel
duodenal, alaturi de cea pancreatica, principala enzima responsabila de digestia lipidica.
Lipaza pancreatica actioneaza optim la un pH de 8-9 in vitro, insa in vivo ea actioneaza intr-
un mediu cu pH de 6-6.5. Pentru o actiune optima, lipaza pancreatica necesita un co-factor,
denumit colipaza, alaturi de care este secretata in sucul pancreatic.
2. Rolul prelucrarii culinare a hranei in procesul digestiei.

Mancarurile gatite au avantajul ca, datorita asocieriii mai multor produse alimentare, precum
si a proceselor termice folosite, imbunaattesc insusirile organoleptice si devin superioare
alimentelor utilizate pentru prepararea lor. In urma prelucrarii lor se obtin combinatii de
culori si apar arome noi care influenteaza pozitiv apetitul consumatorului. De exemplu,
mancarurile gatite isi modifica gustul si aroma daca li se adauga condimente. De asemenea,
gustul se modifica si contribuie la procesul de saturare si la usurarea digestiei, datorita
sosurilor cu care se pregatesc mancarurile. Pornind de la faptul ca preparatele culinare sunt
apreciate de consumatori pentru propietatile lor organoleptice, prepararea mancarurilor si
determinarea gustului presupun cunoasterea procesului tehnologic, particularitatile regiunii
sau ale tarii respective, precum si gustul consumatorilor, asigurand prin aceasta cresterea
prestigiului unitatii si bucatarului care le-a preparat.
Prelucrarea termica asigura in acelasi timp si usurarea digestiei unor preparate culinare si
mareste coeficientul de utilizare digestiva a substantelor nutritive aflate in ele. Prelucrarea
termica are avantajul de a reduce substantial riscul imbolnavirii prin transmiterea unor boli
infectioase sau parazitare.
3.Influetnta negativa a alcoolului si a dorgurilor asupra

sistemului digestiv.
Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul
ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin.
Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange. Alcoolul poate afecta tesuturile care
protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor
digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului
stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei. Alcoolul trebuie
descompus de ficat in bioxid de carbon si apa, inainte de a iesi din organism. Ficatul nu
poate descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului circula in sange pana ce
ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar
simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care
distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de
consumul excesiv de alcool.
Consumul mare de cafea crete i cantitatea de acid secretat n stomac.Cofeina
ncetinete,de asemenea,i trecerea alimentelor prin intestinul subire,ns o accelereaz n
intestinul gros.
Toate aceste efecte pot duce la tulburri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al
intestinului subire.Cafeaua i ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbie a anumitor
substane nutritive.Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important n reproducerea
celulelor i a organismelor.Cofeina,datorit similitudinii cu anumite pri critice ale codului
genetic,poate interfera cu acest proces,dar poate produce i erori n reproducerea
celulelor.Acest lucru poate duce la tumori,cancer i malformaii genetice.
Efectele nocive ale fumatului asupra organismului sunt bine cunoscute, la fel ca si faptul ca
fumul de tigara influenteaza activitatea tuturor sistemelor si a aparatelor din organismul
uman, inclusiv activitatea sistemului digestiv. Aceasta influenta nociva a fumatului asupra
organismului se datoreaza celor aproximativ 4.000 de substante toxice identificate pana in
prezent ca fiind componente ale acestuia. Mai presus de atat, fumatul in exces si pentru o
perioada indelungata de timp sporeste susceptibilitatea dezvoltarii de arsuri gastrice, ulcere
peptice, bolii Crohn sau a unor forme de neoplazii ale tubului digestiv, cavitatii bucale,
amigdalelor sau a esofagului. Studiile desfasurate de cercetatorii de specialitate in domeniu
au dovedit faptul ca fumatul excesiv reprezinta una dintre cauzele determinante active ale
cancerului colo - rectal si a unor disfunctii organice digestive precumflatulenta sau
balonarea, care desi nu sunt la fel de severe, induc un disconfort permanent persoanelor
afectate.
Arsurile gastrice
In cazul dobandirii de arsuri gastrice, pacientii resimt senzatii de arsura la nivelul partii
superioare a abdomenului sau la nivel toracal, ca urmare a manifestarii refluxului de acid
stomacal. Specialistii in domeniu avertizeaza ca fumatul pentru o perioada indelungata de
timp poate sa slabeasca sfincterul esofagian superior cau valva care separa stomacul de
esofag, fapt care are ca si consecinta imposibilitatea sfincterului esofagian superior de
prevenire a regurgitarii acidului gastric la nivelul esofagului.
Afectiuni hepatice
Unul dintre cele mai importante roluri ale ficatului este de a metaboliza substante precum
drogurile, alcoolul si altfel de toxine in asa fel incat acestea sa se poata elimina din organism
in scurt timp. Cu toate acestea, fumatul poate sa lezeze organul diminuandu-i capacitatea de
procesare a acestor toxine. Mai presus de atat, fumatul in exces poate inrautati unele
afectiuni hepatice care au fost asociate cu un consum in exces de bauturi alcoolice. Cu toate
acestea, efectele nocive se remit in conditiile renuntarii la fumat.
Ulcere peptice
Un ulcer peptic reprezinta o leziune formata la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale.
Duodenul reprezinta portiunea superioara a intestinului subtire. Ulcerele peptice incep sa se
manifeste simptomatic in conditiile in care acidul gastric si sucurile digestive incep sa
afecteze structura stomacala, duodenala si esofagiana. Mai presus de atat, studiile desfasurate
de specialistii in domeniu au evidentiat faptul ca fumatul diminueaza capacitatea
pancreasului de a secreta bicarbonatul de sodiu, substanta care neutralizeaza acidul gastric.
Totusi, efectul se remite in urma trecerii a treizeci de minute dupa fumarea ultimei tigari.
Boala Crohn
Boala Crohn este inclusa in categoria bolilor inflamatorii intestinale, afectiune manifestata
prin inflamarea cu evolutie conica si ulcerarea unor regiuni ale tractului digestiv. Ulcerele
sau ranile deschise prezente la nivelul peretilor intestinali si tesuturile inflamate pot sa
prezinta si tumefactii, congestionarea regiunii sau chiar aparitia sangerarilor, fapt care
determina manifestarea unor simptome precum diareea cu sange sau melena, resimtirea de
dureri si de crampe abdominale. Mai presus de atat, specialistii in domeniu afirma ca atat
persoanele care fumeaza activ, cat si cele care au renuntat la acest obicei sunt expuse
aceluiasi grad de risc de dezvoltare odata cu trecerea timpului a acestei patologii, fapt cu atat
mai ingrijorator pentru persoanele deja diagnosticate cu boala Crohn. Pana in prezent,
motivele pentru care fumatul sporeste gradul de susceptibilitate.
1.Inluenta calitatii alimentatiei asupra sistemului cardio-
vascular si respirator.
2.Influenta alimentatirie asupra sistemului extretor.
1.Inluenta calitatii alimentatiei asupra sistemului cardio-

vascular si respirator.
Specialistii in nutritie si cardiologii au convenit ca o dieta sanatoasa si echilibrata in nutrienti
esentiali organismului poate influenta in mod benefic bolile de inima (poate avea rol atat in
prevenirea cat si in ameliorarea lor).
Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care exercitiile fizice sunt
foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie a bolilor cardiace, coronariene,
a infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale.
Prin scaderea nivelului de colesterol se scad si sansele de a dezvolta sindroame
metabolice,hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice
severe. De asemenea, o dieta corespunzatoare confera organismului protectie
impotriva osteoporozei si chiar impotriva unor forme de cancer (de exemplu, cancerul de
colon).
Specialistii recomanda consumul de carne de vita, pui (fara piele pentru ca aceasta este
bogata in colesterol), oaie, insa si legume (in special boabe uscate, linte) si albusuri de ou, si
mai putin a carnii de rata, gasca, a viscerelor (ficat, rinichi, creier), produselor afumate,
costitei, carnatilor, baconului si a altor alimente cu un procent ridicat in lipide.
Uleiurile vegetale si grasimile saturate trebuie eliminate sau cel putin reduse din dieta. Prin
continutul bogat in trigliceride, acizi grasi si colesterol, aceste componentele din alimentatie
reprezinta un adevarat pericol pentru persoanele cu boli cardiovasculare, deoarece sunt
capabile sa intretina hipertrigliceridemiile si procesul aterosclerotic. Exista unele tipuri de
lipide, cum ar fi acizii grasi esentiali (acidul linoleic) ce pot fi consumate in continuare de
pacientii cardiaci, insa cu limitari cantitative importante.
Specialistii recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de soia, porumb, masline, avocado,

susan, precum si a margarinelor semisolide realizate din aceste tipuri particulare de ulei. De
asemenea, maionezele sau diferitele sosuri pentru salate ar trebui sa aiba la baza tot aceste
uleiuri. Semintele, nucile, alunele, untul de arahide sunt si ele acceptate in dieta daca sunt
consumate in cantitati moderate. Printre produsele ce trebuie evitate, datorita continutului
bogat in grasimi saturate, se numara untura de porc, untul, smantana, laptele integral, uleiul
de cocos, de palmier.
Pentru a reduce procentul de lipide si colesterol din alimentatie, specialistii sfatuiesc
pacientii sa consume maxim 200 grame/zi de carne de vita, pasare sau peste (o portie ar
trebui sa fie de dimensiunile unei palme). De asemenea, este recomandat consumul de carne
de pasare (in special pui si curcan) fara piele (astfel se reduce cantitatea de grasimi saturate).
Inainte de a gati carnea, in special cea de porc, ar trebui indepartata toata grasimea de la
suprafata ei. Prepararea acesteia se poate face in principal prin fierbere, rotisare, coacere la
cuptor, si mai putin prin prajire in ulei sau untura. O dieta sanatoasa ar trebui sa contina
carne de peste sau de pasare si nu de porc, iar consumul acesteia trebuie limitata la doar
cateva portii de-a lungul unei saptamani, si nu consum zilnic.
Cantitatea de ulei folosita la gatit sau la prepararea diferitelor salate, nu trebuie sa
depaseasca 5, maxim 8 linguri pe zi.
Consumul oualor trebuie si el limitat la 3-4/saptamana, in aceasta cantitate fiind
incluse si cele care pot fi utilizate la gatitul diverselor prajituri.
Pentru a limita aportul de sodiu (care in exces afecteaza tensiunea arteriala) se
recomanda reducerea consumului de sare de masa, a preparatelor conservate sau a
carnii congelate. Pentru a nu depasi doza zilnica recomandata de sodiu, este utila
consultarea etichetelor pentru a stabili cu exactitate continutul in sare al fiecarui
produs in parte.
Nu este recomandat consumul exagerat de viscere (mai ales ficat) sau de creveti, raci.
Proteinele animale si vegetale pot fi aduse in cantitati satisfacatoare in dieta prin
consumul a 2-3 portii de carne gatita, peste sau pui. Fiecare portie poate avea intre 60
si maxim 100 de grame. Echivalentul a 30 de grame de carne este reprezentat de 1 ou,
2 linguri de unt de arahide, 100 grame de fasole uscata gatita si 75 grame de nuci.
2.Influenta alimentatirie asupra sistemului extretor.

Cand in rinichi exista o deficienta a energiei yin, simptomele sunt: ameteala, tiuit in urechi,
gat uscat, gura uscata, febra, dureri in partea de jos a spatelui, slabiciune a picioarelor, emisii
involuntare de sperma, transpiratie spontana, puls radial slab si rapid, limba foarte rosie. Din
punct de vedere emotional, persoana este agitata, nervoasa, nesigura, fricoasa. Alimentele
care hranesc rinichii in acest caz sunt: mei, orz, tofu, fasole verde lunga, fasole neagra, soia
neagra, fasole mung, lastari de fasole mung, fasole rosie si, in general, toate tipurile de
fasole, radacina de kuzu, pepene verde, mure, afine, dude, castane de apa, germeni de grau,
cartofi, alge, spirulina, chlorella, seminte de susan negru, sardele, crab, scoici de rau, oua,
carne de porc si branza.
Atunci cand in rinichi exista o deficienta a energiei yang, simptomele sunt: aversiune fata de
frig, extremitati reci, ten palid, slabiciune a genunchilor si partii de jos a spatelui, apatie
mentala, spirit slab, lipsa dorintei sexuale, menstruatii neregulate, scurgeri vaginale de
culoare deschisa, sterilitate, urinare frecventa, urina de culoare deschisa, incapacitate de a
urina, edeme, astm, lipsa vointei si a directiei, limba palida.
Persoana tinde sa fie inactiva, nehotarata si neproductiva. Alimentele recomandate sunt:
cuisoare, seminte de schinduf, seminte de fenicul, seminte de anason, piper negru, ghimbir
(preferabil uscat), scortisoara, nuci, fasole neagra, plante din familia cepei, quinoa, pui, miel,
pastrav si somon.
SUCURI PENTRU CURATAREA COLONULUI
Colonul are un rol foarte important in eliminarea impuritatilor din corp. Practic, daca acesta
nu este bine curatat, devine cauza unei serii nesfarsite de probleme de sanatate, aparent fara
nicio legatura cu el. Medicina taoista ne sfatuieste sa nu ne facem iluzii ca vom reusi sa ne
curatam toxinele blocate in colon doar consumand tarate, legume crude si alte alimente
bogate in fibre. Procesul de purificare este lung si laborios, uneori chiar foarte dificil. Una
dintre metodele recomandate este postul negru zile in sir, insotit de spalaturi ale colonului.
Pentru ca nimeni, in societatea actuala, nu agreeaza excesele dureroase, exista si metode mai
blande, cum ar fi curele cu sucuri, care dureaza intre trei si zece zile. Cura cu suc de struguri,
de mere sau de morcovi sunt doar cateva exemple. Cura cu suc din mladite de grau verde da
rezultate spectaculoase. Primele doua zile par a fi foarte simple, pentru ca e nevoie de ceva
timp pentru ca toxinele sa inceapa sa se dizolve. Urmatoarele trei zile sunt foarte grele, dar
medicii taoisti ne sfatuiesc sa rezistam, pentru ca ceea ce va urma va fi o purificare profunda
si relaxanta, la nivelul intregului organism. Cei care au urmat aceste cure au obtinut
vindecari miraculoase chiar si pentru boli considerate incurabile, cum ar fi diabetul si
cancerul. Sucul de mere este un izvor de sanatate, cu un puternic efect detoxifiant.
1.Normele recomandate a necesitatilor de substante nutritive
si energetice. Necesarul zilnic de proteine.
2.Consumul de energie in functie de conditiile de munca.
1.Normele recomandate a necesitatilor de substante nutritive

si energetice. Necesarul zilnic de proteine.
Virsta Grame Masa corp

0-3 luni 2gr 1kg
3-6 luni 1.8gr 1kg
1-6 ani 1gr 1kg
Femei insarcinate 10gr 1kg
Adulti 1gr 1kg
Necesarul zilnic de glucide

Pe zi se recomanda 6 gr la 1 kg masa corp.Amidon 80% si zaharoza 60 gr pe zi.
Pentru persoanele cu munca fizic moderata se recomanda 4 gr glucide 1 kg masa corp.
Pentru persoanele virstnice 5 gr glucide 1 kg masa corp.
Pentru persoanele ce fac munca intelectuala 3 gr 1kg masa corp.
Necesarul zilnic de lipide
La 1kg masa corp se ia 1-2 gr lipide este binevenit de a consuma aproximativ 40% grasimi
de origine animaliera si 60% origine vegetala.
Necesarul zilnic de apa
Necesarul de apa depinde de virsta conditiile climaterice,efortul fizic se ia aproximativ.
0.3-0.35 litri la 1 kg masa corp.
Necesarul zilnic de saruri minerale
Sarurile minerale Necesarul zilnic
Calciu 0.5-1.5gr
La nou nascuti 0-6 luni 210mg
6-12 luni 270mg
1-3 ani 500mg
4-8 ani 800mg
9-18 ani 1300mg
Magneziul 500mg
Sodiu 500-2500mg
Potasiu 2000-3500 mg
Fosforul
Adulti 800mg
Adolescenti pina la 25 ani 1200mg
Clorul 750-3600mg
Fierul
Barbari 10mg
Femei 15mg
Seleniul 200 g
Zinc 15mg-19mg
2.Consumul de energie in functie de conditiile de munca.

n vederea satisfacerii mai multor necesiti, viaa presupune un consum permanent de
energie. Din cele mai importante necesiti menionm:
sinteza de substane n vederea creterii organismului n dezvoltare;
activitatea permanent a muchilor respiratorii i ai inimii;
contraciile (voluntare i involuntare) a musculaturii striate i netede;
activitatea de secreie i excreie;meninerea temperaturii constante a corpului uman;
repararea usurilor etc.
n condiiile repausului absolut organismul consum energie pentru desfurarea reaciilor
metabolice vitale. Aceast cheltuial minim de energie reprezint metabolismul bazal.
Adultul sntos are metabolismul bazal de 1 kcal/kg/or (de exemplu, o persoan de 70 kg,
n condiii bazale, consum 1 x 70 x 24 = 1680 kilocalorii n 24 ore). Copiii i adolescenii
au un metabolism bazal mai crescut dect adulii, valorile maxime nregistrndu-se la 2-3
ani, cnd acesta atinge 2-2,5 kcal/kg/or. Metabolismul scade treptat la 1,5-1,7 kcal/kg/or la
adolesceni i rmne constant (1 kcal/kg/or) ntre 25-45 ani. Dup 45 ani metabolismul
scade din nou, la 55-60 ani fiind cu 10-15% ma redus dect la adultul tnr.
Metabolismul bazal sporete n a doua jumtate a sarcinii i n perioada lactaiei. Sporul
este esenial, la gravide constituind 20-25% fa de perioada de negraviditate. La femeile
care alapteaz copilul, metabolismul bazal sporete cu 10-20%. Aceast cretere s-ar explica
prin efortul secretor i prin folosirea principiilor nutritive din organismul matern pentru
prepararea laptelui.
De asemenea, sexul influeneaz valorile metabolismului bazal care sunt cu 8-10% mai
sczute la femei fa de brbaii cu aceeai greutate corporal.
Frigul intensific procesul de termogenez, determinnd creterea metabolismului bazal cu
valori mai mari la copii, la care raportul suprafa corporal/greutate este mai ridicat dect la
aduli i ca atare i pierderile de cldur sunt mai intense.
Ingestia alimentelor se soldeaz cu aciune dinamic specific. Ea este maxim dup
consumul de proteine (20-40%), medie dup glucide (6-8%) i minim dup lipide (2-5%).
Alimentaia adecvat, fiind mixt, determin o aciune dinamic specific de cca. 10%.
Activitatea muscular, care depinde de voin i poate fi dirijat, reprezint cea mai
important cauz a creterii consumului de energie. Simpla trecere din poziia culcat, n
poziia eznd ridic metabolismul cu 20-30%, se dubleaz n deplasrile lente i se
cvadrupleaz n mersul cu pas vioi.
Intensitatea consumului de energie depinde de intensitatea activitii fizice. Dup cantitatea
de energie consumat, profesiile se mpart n profesiuni cu cheltuial de energie:
mic (funcionari de birou, profesori, medici, ingineri, avocai, vnztori din unitile
comerciale etc.);
medie (lucrtori din industria uoar, gospodine, studeni etc.);
mare (strungari, frezori, mecanici, muncitori din construcii, agricultori etc.);
foarte mare (sptori de pmnt, hamali, tietori de pdure, mineri etc.).
In munca intelectuala si efort muscular mic consumul de energie este de 90-110 kcal pe ora
sau 1800-2400 kcal n 24 ore.
n efort fizic limitat se micsoreaza cantitatea de glucide, ndeosebi de cele usor asimilabile.
Consumul de zahar n conditii de lucru fizic limitat mareste masa corpului si provoaca
obezitate. n alimentatia moderat limitata pentru a satisface cerintele organismului n glucide
se recomanda a folosi mai multe fructe. n efort fizic limitat se recomanda produse
alimentare bogate n factori lipotropi si antiaterogeni, ca metionina ce intra n componenta
brnzei de vaci, cascavalului, carnii de gaina, pestelui.
O deosebita atentie se va acorda alimentatiei balantata n vitamine. La lucrul intelectual
organismul are nevoie de vitamine care stimuleaza reactiile de oxidoreducere (vitaminele
B2,B6, C, P, PP). Nu mai putin importante sunt vitaminele cu actiune antiaterogena (colina,
inozita, vitaminele E, B12, acidul folie, acizii grasi poline-saturati). Sunt periculoase formele
latente de hipovitaminoza, fara o clinica vadita, dar care provoaca dereglari metabolice,
micsoreaza capacitatea de munca mintala, au drept consecinta ateroscle-roza, hipertensiunea
arteriala.
1. Sursele de proteine in alimentatie.
2. Normele zilnice de consum a proteinelor pentru diferite
categorii de populatie.
1. Sursele de proteine in alimentatie.

1.Fasole si linte. Continut de proteine: fasolea, 12-14 g de proteine/cana si lintea, 18 g
proteine/cana. Fasolea si lintea sunt cele mai ieftine surse de proteine, indiferent de soi:
garbanzo, alba, neagra sau pinto.
2.Nuci si seminte. Continut de proteine: nucile, 3-7 g per 1/3 ceasca, in functie de tipul
nucilor (arahaidele si nucile de pin au cele mai multe proteine), iar semintele, 2-5 g per 1/3
ceasca. Migdale, nuci pecan, fistic, acaju sau nucile de pin sunt toate surse importante de
proteine vegetale. Cat despre seminte, specialistii recomanda semintele de dovleac, susan si
floarea soarelui. Puteti incorpora nucile si semintele in salate, gustari si sosuri sau le puteti
consuma simple.
3.Carne de pui. Carnea de pui si de curcan sunt surse importate de proteine sanatoase si sunt
sarace in grasimi saturate. O portie medie de piept de pui ofera pana la 21 de grame de
proteine. In plus, carnea de pui furnizeaza cantitati importante de vitamina B si zinc. Pe
langa proteine, carnea de curcan ofera si alti nutrienti esentiali pentru mentinerea sanatatii.
4.Lactate degresate. Produsele lactate nu sunt importante doar pentru sanatatea oaselor.
Lactatele contin proteine, iar daca sunt degresate, acestea pot ajuta la mentinerea in cote
normale a tensiunii arteriale.Nutritionistii recomanda cel putin 2-3 portii de lactate degresate
in fiecare zi. Doua cesti de lapte nu numai ca sporesc aportul zilnic de proteine, dar va ofera
si cantitati adecvate de vitamina D
5.Carne rosie. In cazul in carnea rosie este sursa dumneavoastra preferata de proteine,
asigurati-va ca optati pentru carnea rosie slaba. Puteti consuma carnea rosie la gratar sau
fiarta. Cantitatea zilnica recomandata de carne rosie macra ar trebui sa nu depaseasca 175 de
grame. Carnea rosie slaba ajuta la reducerea tensiunii arteriale si reduce riscul aparitiei
de boli de inima cu 15% si riscul declansarii accidentului vascular cerebral cu pana la 27%.
6.Oua. Un ou mediu contine doar 70-85 de calorii si aproximativ 6,5 grame de proteine.
Nevoia reala de proteine depinde de greutatea si de nivelul dumneavoastra de activitate.
7.Carne de peste. Nutritionistii recomanda consumul a cel putin doua portii de carne de
peste pe saptamana. Puteti include in meniul dumneavoastra somon, hering si pastrav.
Majoritatea tipurilor de pesti contin aproximativ aceeasi cantitate de proteine per portie ca si
carnea rosie, dar ofera in plus si fier, vitamina B12 - substante nutritive cu rol important in
imbunatatirea nivelului de energie. In plus, carnea de peste contine doar un sfert din
cantitatea de grasimi saturate continute in carnea de vita.
8.Unt de arahide. Potrivit expertilor, arahidele contin cantitati importante de proteine
vegetale, comparativ cu legumele sau alte tipuri de nuci si alune. Desigur, o cantitate limitata
de unt de arahide nu va contine aceeasi cantitate de proteine ca si carnea de curcan, dar este o
sursa sanatoasa de proteine vegetale.
9.Soia. 50 de grame de proteine din soia ajuta la scaderea colesterolului cu aproximativ 3%.
Daca alegeti sa includeti in meniul zilnic proteine din soia, in locul altor surse proteice care
contin si grasimi, puteti beneficia de o inima sanatoasa si un risc mai mic de accident
vascular cerebral.
10.Tofu si tempeh. Continut de proteine: tempeh, 18 g per portie, iar tofu, 8 g per portie.
Nutritionistii sustin ca tofu este varianta vegetala a carnii de pui. Tempeh (o forma
fermentata de tofu) are o textura deosebita si poate fi adaugat in foarte multe feluri de
preparate culinare. Optati pentru produse organice, pentru a evita tofu modificat genetic, dar
si ingestia de hexan (substanta care poate cauza cancer).
11.Fructele de avocado. Continut de proteine: aproximativ 4 grame per fruct. O ceasca de
legume, de exemplu, contine doar 1-2 grame de proteine. Chiar daca 4 grame de proteine nu
par a fi o cantitate semnificativa de proteine, fructele de avocado contin noua aminoacizi
esentiali pe care organismul nu ii poate sintetiza pe cont propriu. Acesti aminoacizi ajuta la
construirea masei musculare si la producerea unei cantitati mai mari de proteine. In plus,
fructele de avocado contin acizi grasi Omega 3, esentiali pentru sanatatea creierului si a
inimii.Consumul de fructe de avocado este indicat mai ales in sezonul rece, deoarece
proteinele sunt necesare pentru stimularea sistemului imunitar - aspect foarte important
pentru evitarea sau reducerea simptomelor de raceala si gripa.
2. Normele zilnice de consum a proteinelor pentru diferite

Virsta Grame Masa corp

0-3 luni 2gr 1kg
3-6 luni 1.8gr 1kg
1-6 ani 1gr 1kg
Femei insarcinate 10gr 1kg
Adulti 1gr 1kg
1.Valoarea fiziologica a lipidelor si caracteristica lor.Digestia
lipidelor si reglarea metabolismului lipidic.
2.Normele zilnice de consum a lipidelor pentru diferite
1.Valoarea fiziologica a lipidelor si caracteristica lor.Digestia

lipidelor si reglarea metabolismului lipidic.
Lipidele sunt substanele alimentare de baz i reprezint un component necesar n
alimentaia echilibrat. Importana fiziologic a lipidelor este multilateral. n organism,
lipidele au n primul rnd un rol energetic. Prin arderea (oxidarea) unui gram de lipide se
degaj 9,0 kcal. n raport cu celelalte substane nutritive principale, lipidele posed cea mai
mare densitate caloric. Pe cale experimental s-a dovedit c, dei n organism lipidele se
sintetizeaz din glucide i proteine, alimentaia lipsit de grsimi influeneaz negativ asupra
animalelor de laborator, scade longevitatea lor, rezistena la aciunea factorilor nefavorabili
exteriori, pot aprea exeme ale pielii, hemoragii n organele interne. Dar aceste stri trec
destul de repede, dac n raia alimentar se adaug lipide. Lipidele prezint un material
plastic i structural (lipoproteidele, fosfoproteidele). Lipidele sunt constituenii structurali ai
celulelor organismului. Toate celulele conin, ntr-o proporie mai mare sau mai mic, lipide.
Celulele sistemului nervos sunt bogate n grsimi complexe, numite fosfolipide, care au n
componena lor, pe lng alte elemente, i fosfor. Unele substane nutritive sunt liposolubile
i, ca atare, se afl n special n alimentele grase: acizii grai eseniali i vitaminele
liposolubile A, D, E, K.
Rolul (funciile) lipidelor n organism
Necesitatea asigurrii unui anumit nivel de lipide n raia alimentar este demonstrat de
funciile lor n organism, i anume:
Lipidele reprezint o surs de energie concentrat. Prin arderea n organism a 1g de

lipide se elibereaz 9,0 kcal, adic de dou ori mai mult energie dect la arderea
proteinelor.
Lipidele contribuie i la formarea materialului plastic i structural (lipoproteidele,

fosfoproteidele).
Influeneaz procesele de termoliz (diminueaz termoliza).
Protejeaz organele interne, rotunjesc formele corpului.
Aport vitaminele liposolubile A, D, E, K, contribuie la asimilarea lor (grsimea
laptelui i uleiul de pete).
Influeneaz funcia tubului digestiv (inhib secreia HCI).
Asigur un gust mai plcut mncrurilor, stimuleaz contraciile cilor biliare.
Influeneaz asimilarea srurilor minerale (Ca, Mg).
Influeneaz funcia sistemului nervos central (fosfolipidele).
Influeneaz funcia sistemului endocrin inhib funcia pancreasului, glandei tiroide.
Micoreaz motilitatea stomacului i a intestinelor
Formeaz ap endogen sporete rezistena organismului la sete.
Lipsa lipidelor n raia alimentar a oamenilor are ca urmare micorarea duratei vieii
acestora, slbirea rezistenei la aciunea factorilor meteorologici nefavorabili, apariia pe
piele a exemei, hemoragii n organele interne. Aceste dereglri trec repede, dac n raia
alimentar se adaug lipide bogate n acizi grai nesaturai.
2.Normele zilnice de consum a lipidelor pentru diferite

Raia de lipide La alctuirea raiei de lipide trebuie s se in seama i de coeficientul lor de
absorbie. Acesta variaz de la un aliment la altul, fiind n mare msur influenat de
temperatura de topire a grsimilor. Astfel, grsimile lichide sau cele ce se topesc la o
temperatur apropiat de temperatura corpului prezint un coeficient de absorbie ridicat
(9798%). n aceast categorie intr uleiurile vegetale, untul, untura de pasre. n schimb,
grsimile cu un punct de topire mai mare dect temperatura corpului prezint un coeficient
de absorbie mai sczut. Astfel, seul, slnina, topindu-se la o temperatur de peste 40, au un
coeficient de absorbie de 8889%. Absorbia grsimilor mai depinde i de cantitatea lor n
raie. La un coninut foarte mare sau foarte mic de grsimi, coeficientul de absorbie este mai
sczut. n fine, o problem de care se ine seama la alctuirea raiei de lipide este raportul
dintre lipidele de origine animal i cele de origine vegetal. Necesitatea lipidelor de origine
animal, ndeosebi a untului i grsimilor tisulare, este determinat de aportul lor n material
plastic. n schimb, consumul excesiv de lipide de origine animal favorizeaz la oamenii n
vrst apariia aterosclerozei. Necesitatea lipidelor de origine vegetal este determinat de
aportul lor n acizi grai nesaturai. Jumtate sau 2 /3 din lipidele alimentare sunt cunoscute
sub form de substane grase, restul fac parte din alimentele mixte carne i lactate. Se
recomand:
Raia de lipide nu trebuie s depeasc 3033% din numrul total de calorii n 24 ore.
Sa constatat c la fiecare 1000 kcal revin 35g de grsimi.
1 /3 din raia de lipide trebuie s fie acoperit de uleiurile vegetale, bogate n acizi
grai eseniali.
Cantitatea de lipide scade pn la 20% energia consumat la persoanele n vrst,
femei n perioada maternitii, sedentari, obezi, la cei cu insuficien hepato-
pancreatic i cu afeciuni ale cilor biliare etc.
Prnzuri mai grase (35% din caloriile dietei) li se recomand: - copiilor i
adolescenilor; - adulilor care cheltuiesc mult energie. Care va fi raia de lipide
exprimat n grame? 0,7 1 g/kg corp/zi la adulii sedentari; 1,01,5 g/kg corp/zi la
aduli; 2 g/kg corp/zi la copii i adolesceni. Necesitatea diferitor grupuri profesionale
variaz ntre 70 i 154 g grsimi pe zi pentru brbai i ntre 60 i 102 g pentru femei.
1. Rolul glucidelor in aparitia diabetului zahart si
obezitatii.Rolul celulozei in digestie.
2.Consecintele deficitului de glucide in alimentatie
1. Rolul glucidelor in aparitia diabetului zahart si

obezitatii.Rolul celulozei in digestie.
Consumul excesiv de alimente bogate n glucide poate avea efecte duntoare asupra
organismului. Printre bolile generate de excesul de glucide se numr, n primul rnd,
diabetul zaharat, maladie caracterizat prin creterea coninutului de zahr n snge peste
limita normal
Pancreasul, o glanda abdominala, secreta prin partea ei endocrina un hormon, singurul care
favorizeaza intrarea glucozei in celule si folosirea ei ca principala sursa de energie. Astfel,
nivelul glucozei din sange scade. Deci insulina este singurul hormon hipoglicemiant.
Absenta sau scaderea nivelului secretiei ei duce la cresterea glicemiei (adica concentratia
sanguina a glucozei, care normal este 80-110 mg/dl). In cazul in care glicemia depaseste
180mg/dl, aceasta apare in urina, fenomen numit glucozurie.
Glucidele, n cantiti mari, pot cauza obezitatea, deoarece, fiind neconsumate ca surs de
energie, ele se transform n lipide, care se depun n esutul adipos subcutanat.
Rolul celulozei in digestie.
Utilitatea celulozei n raia alimentar este determinat, dup cum am artat mai sus, de
aciunea ei excitant-mecanic asupra secreiei gastrice i motilitii tractului digestiv
Celuloza reprezinta metoda cea mai buna de a mentine echilibrul normal al microflorei
bacteriene intestinale.
Celuloza ajuta la prevenirea diabetului, intrucat scade semnificativ nivelul de zahar
din sange.
Celuloza scade nivelul de colesterol si reduce implicit riscul de aparitie a bolilor
cardiovasculare. Persoanele ce consuma regulat o cantitate suficienta de celuloza au
nivelul de colesterol cu 60% mai scazut fata de cele ce ignora alimentele vegetale.
Pana nu demult, persoanelor cu tulburari de digestie li se recomanda limitarea
consumului de celuloza. Totusi, dupa efectuarea unor studii mai amanuntite, s-a
constatat ca anume insuficienta de celuloza poate provoca sau favoriza instalarea
acestor tulburari. Ea ajuta in cazul multor afectiuni functionale si inflamatorii ale
intestinului, si, de asemenea, are rol in prevenirea acestora pe viitor.
Consumul zilnic de produse bogate in celuloza reprezinta una dintre cele mai eficiente
metode de profilaxie a cancerului de intestin gros. In Japonia, unde orezul, crupele si
boabele de soia reprezinta baza dietei zilnice, aceasta afectiune se intalneste rar, lucru
ce nu poate fi spus despre Europa sau SUA.
Nutritionistii considera ca una dintre cele mai valoroase surse de celuloza sunt taratele.
Ele stimuleaza, curata si vindeca sistemul digestiv. "Efectul secundar" - o piele curata
si sanatoasa, si pierdere in greutate.
Fructele si legumele te ajuta in lupta cu obezitatea si la mentinerea greutatii optime -
au demonstrat studiile. Uneori este suficienta cresterea cu 30% a cantitatii de celuloza
consumate pentru ca greutatea sa ajunga treptat la normal. Celuloza intervine in
reducerea greutatii atat in mod direct - reduce masa adipoasa, cat si indirect - prin
curatirea intestinului si imbunatatirea digestiei.
Celuloza produce senzatia de satietate chiar si in urma consumului unor portii mici de
mancare. Iata de ce in compozitia multor preparate de salbit intra o cantitate crescuta
de celuloza insolubila sub forma de praf sau capsule. Din pacate, frecvent producatorii
uita sa specifice ca in aceasta forma celuloza trebuie consumata doar cu cantitati
crescute de apa, alfel poate bloca intestinul.
Curele de slabire la baza carora sta consumul de fructe si legume sunt cele mai
populare.
Dieta cu cel mai bogat continut de celuloza se considera a fi dieta microbiotica, in
componenta careia intra legume, fructe, si boabe care se consuma fierte sau inabusite.
2.Consecintele deficitului de glucide in alimentatie.

Metabolismul se deregleaza, nemaioxidand lipidele, iar proteinele din tesuturi se descompun.
De aceea este esential aportul de glucide cand facem sport, daca ne recupeream fizic sau ne
pregatim pentru un efort mare. Daca se intampla sa cadem in pacatul invers, prea multe
glucide pot provoca obezitate.
Insuficienta glucidelor provoaca:
dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a
lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici
intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi,
folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei.
Dereglrile metabolismului glucidic:
Dereglrile metabolismului glucidic constau n diminuarea funciilor hepatice de
glicogenogenez, gluconeogenez, depleia glicogenului n ficat. Aceste dereglri se traduc
prin intolerana glucidelor ingerarea glucidelor pe orice cale provoac hiperglicemie nalt
de scurt durat cu eliminarea ulterioar a glucozei prin rinichi glucozurie. Starea
dominant a homeostaziei glucidice este hipoglicemia persistent cu micorarea glicemiei
pn la nivelul critic de nutriie a creierului.
Penuria de energie are consecine fatale pentru neuroni inhibiie depolarizant, leziuni
celulare, necroz, ceea ce se soldeaz cu com hipoglicemic. Diminuarea proceselor
glicolitice i oxidrii glucozei pe calea pentozofosforic micoreaz rezervele de oxalacetat
necesar pentru includerea acetil - CoA n ciclul Krebs i la rezervele de NADP.H necesar
pentru resinteza acizilor grai din acetat. Consecin a ambelor procese este acumularea
acetatului cu sinteza i acumularea n exces a corpilor cetonici. De rnd cu aceasta depleia
glicogenului n ficat conduce la lipoliza intens i la mobilizarea lipidelor din esuturilre
adipoase cu hiperlipidemie de transport. De asemenea scade capacitatea hepatocitelor de a
sintetiza acid glucuronic, necesar pentru procesele de detoxicare, ceea ce diminueaz
capacitatea detoxifiant a ficatului i rezult autointoxicaie cu produi endogeni substane
biologic active (serotonina), hormoni (aldosteron, estrogene), xenobiotice.
n final dereglrile metabolismului glucidic se manifest prin depleia glicogenului n ficat,
prin hipoglicemie, hiperlipidemie, hipercetonemie i acidoz metabolic, autointoxicaie.
Consecinele, la care converg dereglrile metabolismului glucidic, sunt hiponutriia
creierului cu eventuale leziuni neuronale: leziuni, distrofii i necroz celular cu consecinele
generale respective.
1.Metabolismul hidric si mineral. Rolul apei in activiatea
vitala a organismului. Necesitatea zilnica in apa.
2.Necesitatea zilnica in apa.
1.Metabolismul hidric si mineral.Rolul apei in activiatea

vitala a organismului. Necesitatea zilnica in apa.
Metabolismul apei. Cantitativ (60 %) apa reprezint o component esenial a organismului,
n cadrul cruia ndeplinete urmtoarele funcii principale :formeaz mediul intern, este
solvent pentru substanele organice i anorganice i intervine n termoreglare. Din necesarul
zilnic de 40 g ap/ kg corp, 35 g sunt reprezentate de apa exogen i 5 g de apa endogen.
Apa exogen ptrunde sub form de alimente lichide i solide, apa endogen este apa
rezultat din lanul respirator mitocondrial.
Metoda schimburilor gazoase se bazeaz pe faptul c energia i cantitatea de CO2eliberate
sunt direct proporionale cu cantitatea de substrat oxidat, cu natura substratului i cu
cantitatea de oxigen utilizat. Dac se ia n considerare raportul dintre CO2 eliminat iO2
consumat (QR- coeficient respirator ) ,se constat c aceasta variaz n funcie de principiile
alimentare catabolizate :Valoarea schimburilor energetice este diferit n stare de repaus sau
n stare de activitate. De aceea, se poate vorbi de un metabolism bazal i de un metabolism
energetic global.
Metabolismul ionilor minerali. Ionii minerali au importan fiziologic deosebit n
meninerea echilibrului acido- bazic, n contracia muscular, n stimularea i inhibarea
activitii enzimelor ,n excitabilitate .Deosebirea esenial dintre metabolismul mineral i cel
al substanelor organice const n faptul c substanele minerale nu se produc n organism.
Ele sunt ingerate, i ndeplinesc rolul fiziologic i sunt eliminate prin rinichi, piele, i prin
fecale.
Cantitatea total din organismul uman reprezint la adult 60-70% din greutatea
corporal,astfel la un adult de 70 de kg, 46 sunt ap. n esuturile tinere
coninutulde ap este maimare: 80-90% n embrion i 70 % n nou-nscutul la termen.n
organism cantitatea de ap cea mai mare este n plasm. 90%, n esutul nervos
70-80%.Apa din organism constituie mediu pentru desfaurarea proceselor
fiziologice (absorie,difuzie, excreie), meninerii constantelor fiziologice ca de exemplu
temperatura corpului.Organismul nostru elimin zilnic 2,5 litri de ap; prin alimente
aportul de ap este deaproximativ 1 litru n consecin ar trebui consumai cel putin 1,5
litri de ap pe zi pentrua compensa pierderile hidrice.Organismul uman nu poate suporta
lipsa de ap mai mult de 4-5 zile dei poate tri 30 fr hran. Pierderea a 15 % din
apa din esuturi duce la moarte.
Pentru sntate i pentru a fi in form este esenial butul apei din abunden. n
plustrebuie ca apa pe care o bem s aib o compoziie echilibrat i satisfacatoare n srurile
Apa reprezinta un excelent dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se
desfasoara cele mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor si deci de
viata.Rolul apei in organismul uman este foarte mare.Chimistii stiu foarte bine ce se
intampla cand vor ca doua substante sa reactioneze intre ele.De exemplu dincarbonatul de
sodiu si sulfatul de cupru (piatra vanata) va rezulta carbonat de cupru si sulfat de sodiu.Daca
se amesteca cele doua pulberi pur si simplu aceasta reactie nu va avea loc.Este nevoie ca
substantele sa fie dizolvate in prealabil in apa pentru ca reactia sa aiba loc.
In organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura, energie si
la metabolismul necesar vietii.Aceste reactii au nevoie de un mediu apos, altfel substantele
nu se pot desface in ioni, iar reactiile nu pot avea loc.
Pe langa aceasta apa insasi este un lectrolit slab, care se disociaza in ion de hidrogen (H +) si
hidroxil (OH-).Aceiasi ioni au proprietati catalitice, ei accelerand un numar considerabil de
reactii care in mod normal ar dura zile intregi, in prezenta ionilor reactiile au loc in cateva
secunde.
Apa are si proprietatea de a acumula si de a degaja caldura prin evaporare.Aceste insusiri ale
apei au un rol foarte important in fiziologia termoreglarii.La temperaturile ridicate ale verii
organismul uman primeste mult mai multa caldura decat are nevoie.Daca caldura nu s-ar
elimina organismul ar avea mult de suferit.Din fericire organismul dispune de o serie de
mijloace de eliminare a caldurii.Schimbarea apei din stare lichida in stare gazoasa presupune
o pierdere de caldura de la corpul unde se afla apa.In corpul omenesc fiecare gram de apa
evaporate de pe suprafata pielii (transpiratie) la temperatura camerei inlesneste pierderea a
580 de calorii mici.
2.Necesitatea zilnica in apa.

Necesarul de apa depinde de virsta conditiile climaterice,efortul fizic se ia aproximativ.
0.3-0.35 litri la 1 kg masa corp.
1.Caracteristica substantelor similare cu vitaminele.
2.Metodele de pastrare si producere a
vitaminelor.Vitaminizarea bucatelor in UAP.
1.Caracteristica substantelor similare cu vitaminele.

Fierul
Metabolismul uman al fierului n organism, const din 3 faze: asimilare ( ncorporare),
distribuire i eliminare (excreie). Fiindc doar 5 10 % din fierul ce ajunge prin hran n
intestine, poate fi resorbit, la un necesar zilnic de peste 2 mg, trebuie pentru recuperarea sa,
ca alimentele s conin peste 20 mg de fier. Fierul particip esenial la preluarea i
asimilarea oxigenului, la anumite funciuni specific celulare i n general, la ntregul
metabolism uman. Toate acestea depind de ndestultoarea prezen a fierului n organism.
Corpul unui om conine, n general, cam 4 5 g (grame) de fier. El se gsete, activ, n
enzime i fermeni dar i n hemoglobin (pigmentul celulelor roii) i mioglobin. Ca
rezerv de fier, el este depozitat n ficat i n celule macrofage ale sistemului histiocitar-
reticular, sub form de feritin i hemosidorin. Necesarul de fier (activ) zilnic este de aprox.
0,5 - 1,5 mg la copii mici, i de la 2 pn la 5 mg la aduli.
Calciul
Aproximativ 99% din totalitatea de calciu din organismul nostru se afl n oase i dini. n
os, calciul este prezent mpreun cu ali ioni: sodiu, potasiu, magneziu, fosfai, carbonai.
Pentru a intra n structura osului, calciul se prezint sub diverse combinaii: fosfat tricalcic
(n proporie de 75% din structura osului), carbonat de calciu (10%), calciu legat de proteine
(10%). Restul de 5% din structura osului este reprezentat de fosfai i carbonai de magneziu
i fosfai de sodiu. O cantitate de calciu este stocat i n mitocondrii i n reticulul
endoplasmatic (organite celulare).Pe lng rolul su structural, calciul are i roluri
funcionale: el intervine n coagularea sngelui, n contracia muscular, n activitatea
cardiac, n producerea secreiei lactate. De asemenea, calciul favorizeaz absorbia
vitaminei B12.
Magneziul
Magneziul are rol in protectia organismului la frig, traumatisme, interventii chirurgicale.
In cadrul tesutului osos, magneziul, in combinatie cu calciul si fosforul, realizeaza
structura de rezistenta a scheletului si dintilor si asigura o buna asimilare a vitaminei
D, care intervine in dinamica metabolismului osos.
La nivelul sistemului neuroendocrin, o mare parte din hormonii elaborati de organism
isi desfasoara activitatea specifica numai in prezenta magneziului (in special insulina
si hormonii paratiroidieni).
Are actiune anticoagulanta, prevenind instalarea accidentelor coronariene (infarct
miocardic).
Hematiile si leucocitele au nevoie pentru activitatea lor de magneziu; magneziul
stimuleaza cresterea numarului de leucocite, daca acesta este scazut, si de asemenea
stimuleaza sinteza de imunoglobuline.
Impiedica acumularea de calciu si sodiu in peretii vasculari.
Combate hipertensiunea arteriala, scade colesterolemia, favorizeaza somnul.
Deficitul in magneziu, determina senzatia de nod in gat, ameteli, rinite persistente
(generate de hiperactivitatea mucoasei nazale), dureri faringiene si raguseala.
Magneziul tinde s dispara din alimentatia noastra din cauza saracirii solurilor (datorata
agriculturii chimizate) si a rafinarii excesive a anumitor alimente (de exemplu, painea alba).
Aceasta explic de ce majoritatea oamenilor, doar prin alimentatie, nu asimileaza suficient
magneziu in organism.
Cea mai mare parte din cantitatea de magneziu pe care o ingerm este stocata la nivelul
sistemului osos si al dintilor. Restul se afla in sange, in tesuturi si in organe (inima si creier).
Zincul
Zincul este un element esential care ofera multe beneficii terapeutice, adesea trecute cu
vederea. Articolul isi propune sa treaca in revista proprietatile farmacologice ale zincului si
importanta sa pentru organism, oferindu-i, de asemenea,farmacistului o mai buna intelegere a
situatiilor in care este recomandat acest element.
Valoarea reala a zincului pentru organismul uman este cu mult mai mare decat parerea
formata despre acest element in general. Pentru aceasta, trebuie sa examinam rolul acestuia
in cadrul fiziologiei umane.
Organismul uman contine aproximativ 2 pana la 3 grame de zinc, care poate fi intalnit in
oase, dinti, piele, ficat, muschi, leucocite etc.
Din cauza ca niciuna dintre acestea nu poate constitui o rezerva constanta de zinc, pentru a-si
putea asigura cantitatea zilnica optima din acest mineral, organismul depinde de asimilarea
sa pe cale alimentara. Peste 300 de enzime diferite cu functii vitale in organism depind de
aportul de zinc pentru a functiona la parametri inalti. Unele dintre aceste metaloenzime au ca
si componenta principala de baza ionul de zinc.
Potasiul
Rolul potasiului in organism se afla in stransa legatura cu relatia pe care acest mineral o are
cu sodiul. In timp ce excesul de sodiu a fost intens discutat in cadrul demersurilor stiintifice
despre consecintele abuzului de sare, carentele in potasiu raman inca insuficient discutate.
Potasiul influenteaza in mod direct capacitatea muschilor de a se contracta, intrucat asigura
transmiterea semnalelor emise de muschi catre terminatiile nervoase. Totodata, potasiul are
un impact semnificativ si asupra sanatatii inimii, intrucat previne aparitia unui infarct,
regleaza tensiunea arteriala si activitatea cardiaca, fiind in acelasi timp un factor de prevenire
a afectiunilor renale.
Alte roluri importante ale potasiului pentru sanatate includ:
prevenirea si controlul starilor de anxietate si stres (aportul suplimentar de potasiu este
recomandat persoanelor care sufera de tulburari emotionale sau mentale, precum
stresul sau anxietatea);
cresterea tonusului muscular (potasiul asigura cresterea optima a tesutului muscular si
folosirea eficienta a energiei eliberate prin procesele metabolice - de aceea muschii,
inclusiv cei cardiaci, sunt amenintati de paralizie, in cazul unei deficiente in potasiu);
reglarea metabolismului - potasiul asista metabolizarea mai multor nutrienti, precum
grasimile, proteinele sau carbohidratii;
echilibrarea nivelului de hidratare al corpului - potasiul asigura cantitatea de apa
necesara fiecarei celule specializate din organism, pentru a functiona normal;
reglarea functionalitatii electrolitilor in organism;
echilibrarea sistemului nervos;
prevenirea accidentelor vasculare (persoanele care sufera un atac cerebral prezinta
aproape intotdeauna carente in potasiu);
tratarea afectiunilor musculare este necesara o anumita concentratie de ioni de potasiu
in corp, pentru contractiile normale si relaxarea muschilor;
ameliorarea crampelor musculare, cand acestea apar ca urmare a deficientei acute de
potasiu (numita si hipocalemie);
imbunatatirea memoriei si a capacitatii de invatare potasiul joaca un rol-cheie in
mentinerea conductivitatii electrice la nivel cerebral (de aceea anumite boli mentale
grave, precum epilepsia, sunt asociate cu un nivel scazut de potasiu in organism);
anularea efectului sodiului asupra sistemului cardiovascular potasiul regleaza
tensiunea arteriala, fiind un element vital pentru sanatatea inimii (de aceea este
considerat un factor important de preventie in cazul bolilor cardiace si a hipertensiunii
arteriale);
prevenirea afectiunilor renale - potasiul asista rinichii in evacuarea toxinelor rezultate
in urma procesului excretor;
In afara de faptul ca actioneaza ca un electrolit (substanta responsabila de o serie de particule
electrice necesare organismului pentru a functiona normal), acest mineral este esential pentru
mentinerea intr-o conditie buna a inimii, creierului, rinichilor, tesuturilor musculare si a altor
organe corporale.
Fosforul intra in structura oaselor si dintilor iar combinatia cu calciul ofera dintilor duritate si
rezistenta. Fosforul este prezent si in saliva unde impreuna cu ionii de calciu si fluor, ajuta la
remineralizarea smaltului dentar si previne formarea cariilor dentare.
2.Metodele de pastrare si producere a
vitaminelor.Vitaminizarea bucatelor in UAP.
O mare parte din valoarea nutritiva a alimentelor se pierde, mai mult sau mai putin, la
prepararea obisnuita a hranei. Mai ales, vitaminele solubile in apa B complex si C se
pierd datorita pregatirii sau stocarii improprii. Vitamina C este cea mai instabila dintre
vitamine si prin pastrarea ei vom fixa si alte elemente nutritive importante, inclusiv fierul.
Din fericire, o parte din sursele noastre de vitamina C, citricele, se mananca in stare naturala.
Fructele si legumele acopera impreuna peste 90 % din necesarul de vitamina C.
Pentru a pastra valoarea nutritiva a alimentelor in timpul prepararii urmati sfaturile de mai
jos (neuitand ca cei patru agenti care distrug elementele nutritive sunt aerul, apa, caldura si
lumina):
La gatit folositi cat mai putin apa.
Lasati apa sa fiarba cam un minut inainte de a aduga alimentele.
Fierberea la foc mic este preferabila.
Pastrati ceea ce ramane ca baza pentru sosuri sau supa.
Taiati legumele in bucati mari, uniforme, chiar inainte de a le gati. De cate ori este
posibil, nu inlaturati pielita sau coaja. Cu cat bucatile sunt mai mici, cu atat suprafata
expusa este mai mare, iar procentul de pierdere va creste.
Gatiti cat mai putin. Serviti legumele fragede si crocante, nu imbibate cu apa si
rascoapte.
Serviti mancarea imediat dupa ce a fost preparata. Nu o tineti calda multa vreme.
Planificati mesele astfel incat sa reincalziti mancarea cat mai rar. Ceea ce a ramas,
trebuie acoperit si pastrat la frigider.
In timpul gatitului, vasul va fi acoperit.
Prepararea la abur sau sub presiune pastreaza cu 30 % mai multe vitamine decat
fierberea.
Nu adaugati bicarbonat de sodiu, fiindca distruge vitamina C si partial complexul B.
Alimentele bogate in vitamina C nu trebuie fierte in vase de cupru sau de fier.
Fructele si legumele proaspete se vor pastra in frigider si se vor prepara doar inainte de
masa. Nu le lasati in apa sau in aer mai mult decat este necesar.
Alimentele scoase din congelator se vor pune direct in apa care fierbe. Nu le lasati sa
se dezghete.
Sucul de portocale se pastreaza acoperit si la rece. Este preferabil sa beti sucul imediat
dupa stoarcere. Nu-l lasati in contact cu aerul.
Vitaminizarea alimentelor este, poate, cel mai complex proces tehnologic, datorit
sensibilitii deosebite a acestora, dar mai ales datorit necesitii standardizrii.
Pentru vitaminizarea produselor alimentare se pot folosi att vitamine naturale, ct i
sintetice.
Din ce n ce mai mult, numeroi productori i ndreapt atenia asupra utilizrii vitaminelor
naturale, deoarece se constat efecte fiziologice mai bune, ntruct concentratul natural are
ntotdeauna un complex de vitamine i de bioelemente cu efect sinergetic.
ASPECTE MULTIPLE
Pentru extragerea vitaminei A, de exemplu, s-au folosit ca materii prime ficatul de pete i
grsimea de pete, folosindu-se ca metode fie obinerea concentratului de vitamin A prin
extracie cu solveni organici, urmat de distilare, fie prin separarea grsimii din ficatul
hidrolizat i apoi prelucrarea prin saponificare i extracie sau disti-lare molecular.
Punerea la punct a tehnologiilor de extracie a concentratelor de vitamine naturale deschide
posibiliti nelimitate de valorificare a miilor de tone de subproduse sau deeuri rezultate din
industria alimentar. n momentul de fa, tone ntregi stau i se descompun sau sunt
incinerate, cu consecine dramatice asupra mediului. O condiie esenial pentru recuperarea
nutrienilor din subproduse sau din deeuri este colectarea rapid a acestora n condiii de
maxim igien i procesarea acestora ntr-un timp ct mai scurt.
Recuperarea crnii de pe oase poate conduce, conform datelor din literatura de specialitate,
la o cretere a randamentelor de fabricaie cu 4%, innd
cont c pe oase cantitatea de carne remanent este cuprins ntre 4% i 14%.
1.Modul de alimentatie a diferitor categorii de populatie.
2.Intocmirea meniurilor care sa asigure alimentatia rationala
a populatiei.
1.Modul de alimentatie a diferitor categorii de populatie.

Alimentatia corecta a adultului este un factor important de mentinere a sanatatii si de
prevenire a bolilor.
mortalitatea din cauza afectiunilor cronice ar putea fi micsorata cu 50% prin
modificarea modului de viata, n special a alimentatiei.
incidenta cancerului ar putea fi redusa cu 20%, daca fructele si legumele, ar constitui 5
si mai multe serviri pe zi. Aceasta corelatie ntre alimentatie si boala este foarte
importanta, chiar daca boala apare la vrsta de 60-70 ani.
Planul de alimentatie al adultului ndreptat spre promovarea unui model dietetic de sustinere
a sanatatii si o buna functionare a organismului odata cu vrsta este denumit paradigma
nutritionala de protectie. Scopul unei asa nutritii este:
promovarea sanatatii si preventia bolilor prin optimizarea aportului nutritional, bazat
pe alimente vegetale, cum ar fi fructele, legumele, cerealele.
aportul echilibrat de lipide cu folosirea acizilor grasi esentiali si limitarea grasimilor
saturate - important clement al acestui plan.
folosirea limitata sau chiar excluderea carnii rosii (de porc, vita) - prin continutul
bogat n grasimi saturate comporta riscul aparitiei cancerului de colon si rect si,
posibil, de sn, pancreas si prostata. Este de preferat conform acestui plan dietetic
consumul unor cantitati moderate de peste, carne de pasare, vnat.
acest plan alimentar combinat cu practicarea exercitiilor fizice si sustinerea unei
greutati corporale ideale poate avea un impact important n prevenirea cancerului,
diabetului zaharat, afectiunilor cardiovasculare si altor afectiuni cronice.
Rolul alimentelor vegetale

alimentele vegetale sunt importante prin continutul de componente nutritive majore
(proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale), dar si prin continutul unei cantitati
impunatoare de fito-nutrienti;
componentii biologici activi naturali, prin efectul lor detoxicant, anticancerigen,
antimutagen (inhiba radicalii liberi, inactiveaza enzimele cancerigene, induc enzimele
de detoxicare) au un rol important n preventia cancerului, afectiunilor
cardiovasculare;
prin reducerea absorbtiei sau sintezei colesterolului (se protejeaza lipoproteinele cu
densitate joasa) se reduce riscul afectiunilor coronariene, hipertensiunii arteriale, a
tulburarilor de coagulare;
folosirea zilnica a fructelor si legumelor micsoreaza riscul afectiunilor canceroase cu
50%;
terpenele sunt un grup larg de fitonutrienti, care dezvolta actiune antioxidanta
importanta. Carotenoizii, un subgrup al terpenelor, bine studiat; se contin n tomate,
spanac, grepfruturi, mandarine. Licopene este un carotenoid gasit n tomate, care are o
actiune foarte nalta de distrugere a radicalilor liberi;
limonoizi sunt nca un subgroup de mono-terpene, ce se contine n citrice si au efecte
importante de dctoxicare a cancerigenelor;
flavonoizi, subgrup al fenolului, au efect antimutagen, anticancerigen si se contin n
ceapa rosie si galbena, conopida, cereale, mere, grepfruturile rosii. Flavonoizii din
vinul rosu si grepfruturile rosii au efect antioxidant de protectie a lipidelor de densitate
joasa, micsoreaza agregarea trombocitelor si riscul afectiunilor cardiovasculare.
Persoanele care folosesc cantitati mari de flavonoizi din ceai, ceapa, mere au o
incidenta redusa de afectiuni cardiovasculare;
isoflavonele, ce se contin n pastaioase, n special n soia, asa-numitele fitoestrogeni,
au efect important de preventie a afectiunilor cardiovasculare, efecte antioxidante,
anticancerigene, mai ales contra tumorilor hormondependente (cancer de sn);
proteina din soia reduce nivelul de colesterol;
tiolul, fitonutrient sulfuric, ce se contine n diferite tipuri de varza, conopida, are efect
detoxicant si anticancerigen. Alilsulfidele din usturoi au un efect de prevenire a
activafiei cancerigene;
lignanele, gasite n cereale, au calitati anti-canceroase si fitoestrogene.
Integritatea intestinala si dieta de protectie

Alimentele vegetale au un rol important si n mentinerea integritatii intestinale, manifestata
prin functia de bariera contra toxinelor, infectiei, anti-genelor. Integritatea intestinala
compromisa conduce la tulburarea acestei functii de bariera contra factorilor nocivi.
Recomandari practice pentru paradigma nutritionala de protectie:
Necesitatile nutritionale se schimba cu vrsta. Dieta de protectie trebuie sa fie flexibila, sa

corespunda necesitatilor fiziologice si psihologice individuale ale adultului. Recomandarile
standarde s-ar putea baza pe piramida ghid a alimentelor.
Nutritia de protectie trebuie sa contina zilnic 5-9 serviri de fructe si legume, 6-11 serviri de
cereale, 3 pahare de lapte ecremat sau cu doze reduse de lipide, iaurt, cascaval sau alt aliment
bogat n calciu, 2-3 serviri de pastaioase, soia, nuci, peste, carne de pasare, oua, came slaba.
l servire lactate = l pahar de lapte sau iaurt; 40 g de cascaval; l nghetata;

l servire cereale = l felie de pine; -1/3 de pahar de cereale, orez ori paste fainoase;
l servire fructe = l mar de marimi medii; de grepfrut;
l servire carne sau alternative = 60-90 g de carne slaba sau peste; 30 g carne = 1 ou, 1/4-1/2
pahar de seminte, 2 linguri de unt de arahide.
Alimentatia n perioada adultului tnar
n perioada adultului tnar se defineste efectiv modelul ulterior de alimentatie. Un

asemenea model optim pentru sanatate include:
consumarea zilnica a 5-9 serviri de fructe si legume;
un aport echilibrat n acizi grasi esentiali (acizi grasi omega-6 si omega-3);
evitarea alimentelor bogate n acizi grasi saturati;
folosirea alimentelor bogate n fibre vegetale;
limitarea aportului de glucide rafinate;- consumarea unor cantitati marite de lichide
(minimum 2 litri pe zi);
suplimentarea zilnica cu vitamine si minerale n caz de dieta carentiala, inadecvata.
Perioada adultului de vrsta medie

n aceasta perioada la multi se observa un exces ponderal, care comporta riscul multor stari
patologice acute si cronice, cum ar fi: hipertensiunea, dislipidemia, afectiuni coronariene, ale
vezicii biliare, unele forme de cancer. Una din cauzele excesului ponderal este aportul
excesiv de kilocalorii, alta - sedentarismul. Evitarea acestor cauze ar putea juca un rol
important n prevenirea bolilor.
Fructele si legumele
Cresterea aportului de fructe si legume, consumate de cel putin 5 ori pe zi, trebuie sa devina
un obiectiv al alimentatiei de protectie. Ca metode do ncurajare ar putea servi urmatoarele:
folosirea unui nou fruct sau leguma n fiecare saptamna;
dublarea volumul obisnuit de fructe si legume folosite;
folosirea fructelor sau cerealelor, sau muesli;
consumarea periodica a unor meniuri exclusiv vegetale;
gustarile sa se faca cu fructe;
alimentele vegetale sa fie suplimentate n masa preferata.
Alimentatia de fond vegetariana poate ajuta la prevenirea afectiunilor cronice si, n special a
cancerului. Prin combinarea ratiilor preponderent vegetale cu eforturile de mentinere a
greutatii ideale, practicarea exereitiilor fizice si evitarea fumatului riscul de cancer se
diminueaza cu 60-70%.
Acizii grasi esentiali

Aportul echilibrat de acizi grasi esentiali, omega-6 (acidul linoleic si gama-linoleic) si
omega-3 (acidul alfa-linoleic, AEP, ADH) este un component important al dietei de
protectie. Raportul optim ar trebui sa fie 4:1 - 10:1 (actualmente 10:1 - 25:1).
Alimentele bogate n acizi grasi omega-3 sunt uleiul de soia, nucile, semintele, pestele
oceanic. Ele au efect de protectie la diferiti factori promotori cancerigeni, participa la
secretia de anticorpi de catre celulele splenice, au actiune hipolipemianta si efect benefic n
afectiuni autoimune. Acidul alfa-linoleic are un efect specific de prevenire a afectiunilor
cardiovasculare.
Alimentaia sugarului i a copilului mic
Satisfacerea necesitilor alimentare de la natere pn la patru luni are particulariti

foarte specifice:
importana necesitilor n funcie de creterea foarte rapid. Nou-nscutul crete cu 25-
30 g pe zi n primele dou luni i cu 20 grame de la 2 la 6 luni;
imaturitatea funciilor digestive i metabolice nu permite alimenta-rea sugarului cu
orice;
srcia rezervelor oblig apropierea lurii meselor.
Laptele matern este hrana ideal pentru aceast perioad de via; superioritatea lui asupra
laptelui de vac, inclusiv datorit faptului c acesta a suportat transformri care i permit mai
bine s se adapteze necesitilor i fiziologiei nou-nscutului, ine de trei cauze:
diferena de compoziie chimic;
adaptarea la compoziia laptelui matern pe parcursul fiecrei alptri; protecia contra
infeciei.
Laptele matern n comparaie cu laptele de vac conine o cantitate mai mare de proteine
solubile, printre care lactalbumine, lactotransferine, imunoglobuline, lizocim. Ultimele
asigur protecia contra infeciilor. lactoglobulinele, care sunt responsabile de alergii, nu
sunt prezente n laptele matern. Compoziia grsimilor laptelui n acizi grai nesaturai,
importana metabolic a crora este major, este net n favoarea laptelui matern. Aceasta este
parial influenat de alimentaia mamei. Glucidele se conin n cantiti mai mari n laptele
matern. Lactobacillus bifidus colonizeaz intestinul sugarilor i joac un rol primordial n
protecia contra infeciilor intestinale.
Vitamina D este prezent n laptele matern nu numai n faza lipidic dar i n cea apoas,
ceea ce semnific c rahitismul este mai rar ntlnit la sugarii alptai la sn. Laptele matern
are proprieti antiinfecioase, care sunt asigurate de numrul mare de leucocite, de
imunoglobuline, de lisocim.
Suplimentarea cu vitamina D, cu fier ar putea fi necesar alptrii la sn a copilului.
Vitamina D este necesar de fiecare dat cnd clima sau modul de via nu permit iradierea
pielii copilului de ctre razele ultraviolete ale luminii solare, n special n perioada de iarn.
Suplimentarea cu fier este necesar s se fac sistematic copiilor nscui prematur, celor cu
greutatea mic, gemenilor.
n cazul insuficienei laptelui matern se recurge la alptarea mixt. n acest caz se recomand
folosirea alimentelor lactate dietetice. Acestea au la baz un lapte modificat adaptat pentru
sugari, n care s-au adugat vitamine i unele minerale (fier, iod). De asemenea, exist
alimente lactate acide hipoalergice, preparate lactate destinate prematurilor i nou-nscuilor
cu greutate mic. La 4-6 luni ncepe diversificarea regimului alimentar. Laptele de vac
netransformat nu se recomand a fi utilizat n alimentaia sugarilor, ntruct el nu este
adaptat necesitilor fiziologice ale acestei vrste ca aliment exclusiv sau principal.
Iaurturile, brnza proaspt pot intra n meniul sugarilor n cantiti mici. Alte produse
alimentare care pot fi introduse sunt carnea, petele, oule, cerealele, legumele i fructele.
ncepnd cu vrsta de 1 an dezvoltarea danturii i permite s mestece produse de consisten
mai dur i sistemul enzimatic al tubului digestiv este complet, permindu-i copilului s
mnnce aceleai alimente ca i adulii. n aceste condiii diversificarea alimentar trebuie s
se fac n mod natural. Locul produselor lactate trebuie s rmn important pentru a asigura
necesitile n calciu. Suplimentarea cu vitamina D rmne necesar de fiecare dat cnd
condiiile de via sau clima nu permit expunerea suficient la lumina solar.
Alimentaia i nutriia copiilor
Alimentaia copiilor rspunde mai multor obiective:

asigur creterea i dezvoltarea organismului, n special n perioadele cnd viteza
creterii este foarte ridicat, n primii ani i n adolescen;
asigur dezvoltarea creierului: viteza dezvoltrii cerebrale este mare n primii ani;
asigur anse mai bune pentru sntate, pe termen scurt, dar i pe termen lung, evitnd
inducerea sau agravarea n copilrie a unor factori de risc a bolilor vrstei de adult,
asemenea ca obezitatea, hipertensiunea arterial, ateroscleroza etc.;
satisface necesitilor afective legate de alimentaie.
La copii, mai mult ca la aduli, necesitile sunt foarte variabile de la un individ la altul.
Aporturile recomandate n energie trebuie s acopere:
cheltuielile de ntreinere, cele legate de activitate, cele legate de termoreglare;
cheltuielile de cretere, legate pe de o parte de energia necesar procesului de sintez
(anabolism) i pe de alt parte de energia depozitat sub form de protide i de lipide n
esuturile nou-construite.
Necesitile n proteine, exprimate n funcie de greutatea corporal, sunt foarte ridicate la
sugari, se reduc n copilrie i cresc din nou n perioada pubertii.
Cantitatea de lipide consumate i locul lipidelor n raia energetic sunt net superioare celor
recomandate de nutriioniti. Se recomand a se restrnge aportul lipidic i a-l orienta,
restrngnd consumul de lipide cu un coninut mare de acizi grai saturai, i utiliznd de
preferin lipidele bogate n acizi grai polinesaturai eseniali.
Asigurarea unui aport convenabil n fiecare dintre nutrimente poate fi realizat prin
furnizarea copiilor i adolescenilor a unei alimentaii variate i diversificate. Unii copii se
hrnesc cu cartofi, cu fecule i diverse zharuri.
Decojirea unui fruct, cere de la copil, un efort mai mare dect a nghite o prjitur cu crem
sau confitur, dar responsabilii de alimentaia n coal trebuie ei de asemenea, s fac un
efort pentru a propune legume n cruditi sau salate mai mult dect dou buci de salam sau
o parte de pate, s propun fructe mai mult dect confitur sau prjituri uscate.
Satisfacerea necesitilor n vitamina D este mai mult o problem de alimentaie dect
condiie de via. La copilul de vrst colar i la adolescent, o alimentaie normal i un
mod de via normal asigur o disponibilitate suficient n vitamina D.
Necesitile n calciu sunt net crescute n perioada de cretere. Aceasta este adevrat nu
numai pentru copilul mic i elev, dar i pentru adolescent: la 17 ani cantitatea de calciu
prezent n corpul unui adolescent este mai mult dect dubl celei prezente n organismul
unui copil de 10 ani.
Aportul n calciu poate fi asigurat fr dificultate de lapte, produsele lactate, brnzeturi.
Deseori, ns consumul real al acestor produse este inferior consumului recomandat.
Necesitile n fier sunt mult mai ridicate n perioadele de cretere rapid dect la vrsta
adult. La sexul feminin, ncepnd cu pubertatea, hemoragiile menstruale constituie o
pierdere important de fier: circa 0,56 mg fier pe zi. Prevalena carenei n fier este net
superioar la sexul feminin.
Necesitile n iod cresc moderat n perioada pubertii, n special la sexul feminin. Aportul
n iod nu este asigurat de alimente, ntruct acestea sunt srace n iod. Pentru compensarea
deficienei se recomand utilizarea n alimentaie a srii iodate.
Cariile dentare reprezint o problem important de sntate public. Aciunea favorabil a
fluorului se datoreaz faptului c ionii de fluor se fixeaz preferenial pe dini i pe oase,
protejnd emailul dentar. Acesta este mai rezistent la aciunea acizilor organici produi de
germenii cariogeni ai plcii dentare.
Este bine ca copiii s fie deprini s mnnce la mas i nu ntre mese. Micul dejun este
important pentru copiii de vrst colar. Micul dejun trebuie s varieze de la o zi la alta: o
tartin, un mr, un bol cu cereale cu lapte, o roie crud sau o bucat de brnz etc.
Gustarea nainte de prnz este util la vrsta colar i precolar. Dar ea nu trebuie s fie
compus zilnic din biscuii sau din dulciuri; trebuie s se utilizeze laptele i produsele
lactate, brnzeturile, fructele proaspete etc.
Este necesar a motiva copiii s mnnce ct mai variat i diversificat: este un obicei bun
pentru prezent i pentru viitor: cu ct alimentaia este mai variat cu att ea furnizeaz mai
multe oligoelemente i vitamine.
Dezvoltarea gustului este bine ca copilul s descopere minunatele diversiti ale
preparatelor alimentare.
Alimentaia n coal trebuie s fie organizat astfel nct s fie diminuate urmtoarele
greeli: excesul de aport energetic, n special excesul de lipide i produse zaharate.
Este incorect a le cere copiilor s termine tot ce li s-a pus n farfurie, atunci cnd ei nu
servesc totul. Regula moral trebuie s fie nu mnca mai mult dect ai poft de mncare.
Copilul trebuie s poat bea atunci cnd simte nevoia. Butura normal este apa. Nu este
bine s se dea copiilor s bea buturi colorate sau ndulcite.
Este necesar s se in cont de faptul, c alimentaia este susceptibil s joace un rol
important n apariia bolilor de supragreutate la aduli: obezitatea, ateroscleroza,
hipertensiunea arterial.
Nutriia adolescenilor
Adolescena reprezint o perioad de risc nutriional sporit. Pe de o parte necesitile sunt

importante, legate de accelerarea creterii pubertare, cu ceea ce ea implic, dezvoltarea
scheletului i a musculaturii, iar pe de alta conduita alimentar este perturbat de unele
caracteristici proprii temperamentului adolescentului, prin punerea la dispoziia tinerilor n
alimentaia public rapid (fast-food) a unei alimentaii economice, dar hipercalorice,
hiperglucidice sau hiperlipidice, prin schimbarea gusturilor, prin frica sau dorina de a se
ngra; n sfrit unii adolesceni prezint o vulnerabilitate nutriional special;
adolescentele nsrcinate sau care provin din mediu social foarte defavorizat.
Necesitile alimentare ale adolescenilor sunt ridicate n comparaie cu toate perioadele de
via. Variabilitatea individual mare a procesului de dezvoltare pubertar face ca
variabilitatea necesitilor s fie foarte mare.
Unele alimente consumate voluntar de tineri constituie un aport energetic foarte nalt, la care
acetea nici nu gndesc, dar care contribuie foarte mult la echilibrul nutriional al raiei.
Fetele cred c sunt foarte grase incorect sau just i se antreneaz n restricii alimentare,
frecvent ineficiente i deseori duntoare sntii lor. Unii dintre adolesceni, de ambele
sexe, urmeaz din motive ideologice diete vegetariene, care comport anumite riscuri pentru
aceast vrst. n aa mod, la adolesceni, comportamentul alimentar este un rspuns la
probleme mult mai largi.
Alimentaia defectuoas n adolescen poate avea efecte imediate i efecte pe termen lung.
Printre efectele imediate sunt subponderalitatea moderat, subponderalitatea sever,
denutriia veritabil la anorexici sau contrariu, supragreutatea, moderat sau sever.
Regimurile extravagante i comportamentele alimentare anarhice, toate ca regimuri
alimentare restrictive, duc foarte des la deficiene n aportul de minerale (fier, zinc etc.) i
mai multe vitamine. n majoritatea cazurilor aceste deficiene rmn moderate, fr semne
clinice evidente, dar se reflect asupra capacitii fizice de efort, asupra ateniei i
psihismului, asupra proteciei imunitare. Ele pot atinge etape de carene confirmate.
Efectele pe termen lung pot s se manifeste prin achiziionarea unor obiceiuri alimentare
defavorabile cu riscul unor patologii la vrsta de 3040 de ani sau mai trziu. Deseori este
dificil a le vorbi adolescenilor despre urmrile pe termen lung a comportamentului lor
alimentar asupra sntii. Ei nu vor s gndeasc asupra problemelor de sntate care vor
surveni peste 30-40 de ani.
Nutriia persoanelor vrstnice
Persoanele vrstnice rmn la domiciliu sau sunt plasate n instituii. Continuarea traiului la
domiciliu este legat de starea de sntate relativ bun (acest lucru nu este ns totdeauna
veridic); aceasta stimuleaz meninerea activitii: deplasarea de sine stttoare, cutarea de
alimente, prepararea lor etc., dar riscul malnutriiei este foarte mare, din considerentele care
vor fi menionate n continuare.
Modul de via ntr-o instituie social asigur, n principiu, o alimentaie satisfctoare i
asisten medico-social, dar deseori acesta implic abandonul iniiativelor personale.
Cauzele tulburrilor nutriionale ale persoanelor vrstnice sunt multiple i foarte diverse:
cea mai important este plictiseala, dispariia progresiv a legturilor afective cu familia sau
anturajul;
modestia resurselor: conform veniturilor i statutului social exist diferene mari n
condiiile de via i alimentaia persoanelor vrstnice. Printre cei care triesc singuri la
domiciliul lor, muli dispun de un buget modest, care i constrnge s renune la alimente
scumpe, s limiteze cumprarea crnii, etc.;
produsele propuse de industria alimentar pot s le prezinte mari servicii, care ar putea s
evite curarea produselor sau prepararea lor, permindu-le o conservare mai bun. Dar
aceste produse preparate sunt mai scumpe i au un pre ridicat pentru persoanele vrstnice;
muli nu au echipamentele necesare pentru pstrarea corespunztoare (nu au congelator, nu
au frigider), pe de alt parte ei cunosc prost aceste produse;
unele persoane locuiesc departe de magazinele alimentare, a face cursa este obositor; a
merge la supermarket le e team, aceast form de distribuie nu corespunde obinuinelor
lor;
alte cauze ale malnutriiei sau deficienelor minerale sau vitaminice sunt de cu totul alt
natur: tulburri ale tranzitului digestiv, tulburri ale absorbiei intestinale a unor nutrimente
(de exemplu absorbia calciului este diminuat la indivizii vrstnici). Secreia digestiv este
modificat cantitativ i calitativ; secreia acid a stomacului este diminuat. Utilizarea
metabolic a unor nutrimente este sczut. Disfunciile hormonale pot reine metabolismul
proteic i glucidic;
toate infeciile i strile inflamatorii cronice favorizeaz denutriia, i invers, denutriia
accentueaz scderea aprrii imunitare;
mai sunt i alte probleme foarte umile, dar care nu trebuie s rmn slab cunoscute:
dantur foarte proast, care mpiedic mestecarea alimentelor, dar starea danturii nu
seamn s influeneze valoarea energetic a raiei;
tremurul i pierderea preciziei gesturilor minii pot antrena difi-cultatea tierii crnii,
decojirii legumelor sau fructelor;
la persoanele care stau la pat, decalcifierea osoas este frecvent. Se tie c fixarea bun
a calciului n oase cere o succesiune pe parcursul zilei, presiuni i traciuni: acei care sunt
imobilizai pe parcursul a mai multe sptmni sau luni (care nu ar fi cauza imobilizrii)
sufer o demineralizare a esuturilor osoase;
metabolismul calciului i al fosforului i mineralizarea osoas pot fi per-turbate de
deficiena vitaminei D. Se tie c aceasta este n mare parte sintetizat, din sterolii prezeni
n piele, transformai n vitamina D3 sub aciunea razelor solare. Dar persoanele n vrst
ies rar, i nu ies dect mbrcate, deci apare deficiena de vitamina D prin insuficiena
expunerii razelor solare, prin alterarea pielii, i plus insuficiena de aport;
alterarea gustului. Persoanele n vrst se plng des de alterarea gustului. Viteza de
renovare a papilelor linguale este redus la persoanele de vrsta a treia. Luarea de
medicamente, denutriia, deficiena n vitamina A, n acid folic, n zinc toate deficienele
care nu sunt rare la aceast vrst accentueaz tulburrile de percepie gustativ.
Aceasta poate favoriza diminuarea poftei de mncare, i n special apetitul redus pentru
carne, ceea ce reduce aportul n fier, zinc i mai multe vitamine din grupa B.
Demineralizarea oaselor se produce la aceast vrst n mod normal i este mai pronunat
la femei survenind n menopauz. Modificarea esuturilor osoase la persoanele n vrst (mai
frecvent la femei) este responsabil de frecvena mult mai ridicat la persoanele mai mari
de 60 ani fracturii colului femurului. Ea este, n aceeai msur, responsabil de tasarea
(comprimarea) vertebrelor n anii urmtori menopauzei. Aceste dereglri, precum i
fracturile colului femurului se ntlnesc mai des la persoanele cu malnutriie proteic n
comparaie cu cei cu metabolismul normal.
Pentru a preveni sau limita procesul de demineralizare, se recomand alimente bogate n
calciu (n special produsele lactate), deseori este necesar prescrierea vitaminei D n doze
fiziologice.
Malnutriia proteino-energetic la persoanele vrstnice poate fi favorizat sau accentuat de
toate epizoadele patologice, n special infecii.
Anemiile sunt stri frecvent constatate la persoanele n vrst, dar ele sunt legate de procese
inflamatorii sau de hemoragii digestive sau altele. Atunci cnd anemia este condiionat de
carene n aportul alimentar, este vorba de deficiena n fier, n acid folic, asociate frecvent
cu deficiena n anumii aminoacizi indispensabili.
La persoanele de vrsta a treia mai pot exista deficiene de vitaminele grupei B, de vitamina
C, vitamina A, E. Printre mineralele deficitare sunt zincul, magneziul.
Avndu-se n vedere procesele metabolice, caracterizate prin descreterea masei proteice, n
special la nivelul muchilor n organismul persoanelor vrstnice se recomand un consum
zilnic proteic n medie de 1 gram de proteine alimentare la kilogram mas corp. Sunt
crescute necesitile n aminoacizii sulfurai (metionin, cistin). Consumul de lipide nu
trebuie s constituie mai mult de o treime din raia energetic total, asigurndu-se proporia
corect ntre acizii grai polinesaturai, mononesaturai i saturai. Raia alimentar trebuie s
asigure aporturi suficiente de acid linoleic i acid linolenic.
Este necesar ca persoanele vrstnice s aib un aport suficient n lichide, care pot fi ap, ceai,
cafea, decocturi, bulioane de legume.
Se recomand ca aportul n calciu s fie mai mare la persoanele vrstnice dect la cele
adulte: 1000 1200 mg/zi n comparaie cu 800 mg/zi pentru aduli. La persoanele vrstnice
absorbia calciului din celulele intestinale i utilizarea metabolic a calciului sunt diminuate.
Prescrierea unor regimuri restrictive severe i stricte persoanelor n vrst n scopul
prevenirii cardiopatiilor ischemice, accidentelor vasculare legate de hipertensiune sau alte
patologii este rar justificat. Nu trebuie ca din cauza c o persoan n vrst are o valoare a
ureei sanguine sau o valoare a colesterolului puin ridicat s i se interzic carnea sau oule,
alimente care furnizeaz proteine de valoare biologic nalt. Nu trebuie ca din cauza c
persoanele n vrst au tensiunea arterial ridicat s li se suprime consumul de lapte i
brnzeturi sub pretextul c aceste produse conin sodiu; ele sunt o surs bun de proteine i o
surs alimentar principal de calciu. Alimentele fr sodiu sunt fade, puin agreabile, ele
favorizeaz subalimentaia i depresia.
2.Intocmirea meniurilor care sa asigure alimentatia rationala

a populatiei.
Micul dejun
Prima masa a zilei este si cea mai importanta, ea furnizand energia necesara pentru tot
parcursul zilei. Micul dejun trebuie luat la 30 minute-1 ora de la trezire, timp in care
metabolismul isi regleaza functiile dupa un somn odihnitor.
Daca vei sari peste aceasta masa, pe parcursul zilei vei avea tendinta sa exagerezi aportul
alimentar la celelalte mese. Exista numeroase studii care au facut o corelare intre obezitate si
lipsa micului dejun in alimentatia subiectilor, asa ca mai ales daca vrei sa pierzi in greutate,
consuma cu incredere un mic dejun consistent.
Cea mai buna alegere sunt proteinele, deoarece, spre deosebire de carbohidrati, acestea
elibereaza lent energia, mentinand un nivel constant al glucozei din sange. Carbohidratii (mai
ales cei rafinati) ne furnizeaza energie de scurta durata, urmand o scadere a glucozei din
sange, fapt ce atrage dupa el oboseala, iritabilitate. Scaderea brusca a glucozei favorizeaza
transformarea carbohidratilor simpli in grasime si depunerea lor ca tesut adipos
Persoanele care afirma ca nu le este foame pana la ora 10-11 trebuie sa isi revizuiasca
alimentatia de seara, motivul principal fiind o cina prea copioasa si servita la orele
tarzii ale serii precedente.
Exemplu de mic dejun (450 kcalorii):
- 2 oua fierte (100 g) - 155 kcalorii
- 1 felie de paine integrala (40 g) - 100 kcalorii
- salata din: 50 g rosii - 9 kcalorii
50 g castraveti 6 kcalorii
50 g ridichi 8 kcalorii
- 1 iaurt mic degresat, 0,1% grasime (125 g) - 50 kcalorii
- 1 pumn fulgi de ovaz (30 g) - 110 kcalorii
Pranzul
Masa de pranz trebuie sa fie o combinatie de vitamine, minerale, grasimi, carbohidrati si
proteine, pe scurt, de toate! Ca si valoare calorica, este necesar 30% din totalul zilnic,
deoarece pranzul urmeaza sa ne furnizeze energia necesara pana seara. Este important sa nu
sari nici peste masa de pranz, mai ales daca lucrezi la birou - absenta mesei iti va scadea
glicemia din sange si implicit capacitatea de concentrare.
Se pot consuma carbohidrati, de preferat integrali: paine integrala, paste din grau dur, orez
brun, creierul si organele bazandu-se pe energia eliberata de acestia. Este momentul optim
pentru consumul de carne alba, slaba (pui, curcan, peste, de preferabil fara piele) chiar si
vita, combinate cu legume sau leguminoase (coapte, fierte sau crude, sub forma de salata),
precum si a supelor sau ciorbelor.
Exemplu de pranz (450 kcalorii):
- 150 g piept de curcan gatit la abur sau cuptor, fara piele 200 kcalorii
- 70 g orez salbatic - 190 kcalorii
- 50 g broccoli - 17 kcalorii
- 50 g morcovi - 20 kcalorii
Cina
Ultima masa a zilei trebuie luata cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare, deoarece in timpul
somnului metabolismul incetineste, alimentele nu se digera ca si in timpul zilei si astfel
exista riscul sa se depuna ca tesut adipos. Seara se pot consuma legume, fierte sau crude ca si
salata, fructe, precum si peste slab, produse lactate si este indicat sa evitam carbohidratii
rafinati (dulciuri, prajituri, produse de patiserie).
Exemplu de cina (300 kcalorii):
- 1 bol supa crema de dovleac (300 g) - 150 kcalorii
- 1 pahar de lapte cald (250 ml) -100 kcalorii
- 2 biscuiti din cereale integrale - 50calorii
Gustari
Consumate intre mese, gustarile trebuie sa fie bogate in fibre alimentare si vitamine.
Exemple de gustari (150 kcalorii):
- 30 g fructe oleaginoase (nuci, macadamia, caju, migdale, fistic)
- 50 g fructe de padure (zmeura, afine, mure, capsuni, fragi)
- 2 fructe (orice preferi)
1.Rolul substantelor nutritive in alimentatia copiilor si
adolescentilor. Alimentaia i nutriia copiilor
2.Rolul produselor lactate pentru oraganismul in crestere.
1.Rolul substantelor nutritive in alimentatia copiilor si

adolescentilor. Alimentaia i nutriia copiilor.
Necesitile n proteine, exprimate n funcie de greutatea corporal, sunt foarte ridicate la
sugari, se reduc n copilrie i cresc din nou n perioada pubertii.
Cantitatea de lipide consumate i locul lipidelor n raia energetic sunt net superioare celor
recomandate de nutriioniti. Se recomand a se restrnge aportul lipidic i a-l orienta,
restrngnd consumul de lipide cu un coninut mare de acizi grai saturai, i utiliznd de
preferin lipidele bogate n acizi grai polinesaturai eseniali.
La copilul de vrst colar i la adolescent, o alimentaie normal i un mod de via normal
asigur o disponibilitate suficient n vitamina D.
Necesitile n calciu sunt net crescute n perioada de cretere. Aceasta este adevrat nu
numai pentru copilul mic i elev, dar i pentru adolescent: la 17 ani cantitatea de calciu
prezent n corpul unui adolescent este mai mult dect dubl celei prezente n organismul
unui copil de 10 ani.
Aportul n calciu poate fi asigurat fr dificultate de lapte, produsele lactate, brnzeturi.
Deseori, ns consumul real al acestor produse este inferior consumului recomandat.
Necesitile n fier sunt mult mai ridicate n perioadele de cretere rapid dect la vrsta
adult. La sexul feminin, ncepnd cu pubertatea, hemoragiile menstruale constituie o
pierdere important de fier: circa 0,56 mg fier pe zi. Prevalena carenei n fier este net
superioar la sexul feminin.
Necesitile n iod cresc moderat n perioada pubertii, n special la sexul feminin. Aportul
n iod nu este asigurat de alimente, ntruct acestea sunt srace n iod. Pentru compensarea
deficienei se recomand utilizarea n alimentaie a srii iodate.
Cariile dentare reprezint o problem important de sntate public. Aciunea favorabil a
fluorului se datoreaz faptului c ionii de fluor se fixeaz preferenial pe dini i pe oase,
protejnd emailul dentar. Acesta este mai rezistent la aciunea acizilor organici produi de
germenii cariogeni ai plcii dentare.
Este necesar a motiva copiii s mnnce ct mai variat i diversificat: este un obicei bun
pentru prezent i pentru viitor: cu ct alimentaia este mai variat cu att ea furnizeaz mai
multe oligoelemente i vitamine.
Dezvoltarea gustului este bine ca copilul s descopere minunatele diversiti ale
preparatelor alimentare.
Alimentaia n coal trebuie s fie organizat astfel nct s fie diminuate urmtoarele
greeli: excesul de aport energetic, n special excesul de lipide i produse zaharate. Este
incorect a le cere copiilor s termine tot ce li s-a pus n farfurie, atunci cnd ei nu servesc
totul. Regula moral trebuie s fie nu mnca mai mult dect ai poft de mncare.
Copilul trebuie s poat bea atunci cnd simte nevoia. Butura normal este apa. Nu este
bine s se dea copiilor s bea buturi colorate sau ndulcite.
Este necesar s se in cont de faptul, c alimentaia este susceptibil s joace un rol
important n apariia bolilor de supragreutate la aduli: obezitatea, ateroscleroza,
hipertensiunea arterial.
Nutriia adolescenilor
Adolescena reprezint o perioad de risc nutriional sporit. Pe de o parte necesitile sunt

importante, legate de accelerarea creterii pubertare, cu ceea ce ea implic, dezvoltarea
scheletului i a musculaturii, iar pe de alta conduita alimentar este perturbat de unele
caracteristici proprii temperamentului adolescentului, prin punerea la dispoziia tinerilor n
alimentaia public rapid (fast-food) a unei alimentaii economice, dar hipercalorice,
hiperglucidice sau hiperlipidice, prin schimbarea gusturilor, prin frica sau dorina de a se
ngra; n sfrit unii adolesceni prezint o vulnerabilitate nutriional special;
adolescentele nsrcinate sau care provin din mediu social foarte defavorizat.
Necesitile alimentare ale adolescenilor sunt ridicate n comparaie cu toate perioadele de
via. Variabilitatea individual mare a procesului de dezvoltare pubertar face ca
variabilitatea necesitilor s fie foarte mare.
Unele alimente consumate voluntar de tineri constituie un aport energetic foarte nalt, la care
acetea nici nu gndesc, dar care contribuie foarte mult la echilibrul nutriional al raiei.
Fetele cred c sunt foarte grase incorect sau just i se antreneaz n restricii alimentare,
frecvent ineficiente i deseori duntoare sntii lor. Unii dintre adolesceni, de ambele
sexe, urmeaz din motive ideologice diete vegetariene, care comport anumite riscuri pentru
aceast vrst. n aa mod, la adolesceni, comportamentul alimentar este un rspuns la
probleme mult mai largi.
Cele mai frecvente deficiente de nutritie in cazul adolescentilor sunt deficitul de calciu si
fier, obezitatea, dar si subnutritia. Factorii de risc in aparitia problemelor nutritionale sunt
tulburarile alimentare, afectiunile cronice, sarcina la adolescente, o dieta vegetariana stricta
ori consumul de alcool sau droguri. Iar astfel de deficiente au consecinte in viata adulta,
atunci cand ele determina boli precum: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, osteoporoza,
intarzieri in maturizarea sexuala sau chiar cancer.
Si pentru ca, in timpul dezvoltarii, baietii castiga mai mult in masa musculara, iar fetele in
tesut adipos, necesarul energetic si proteic difera de la unul la celalalt. La baieti creste pana
la 16 - 17 ani, iar la fete urca incepand cu 12 - 14 ani, apoi scade.
Necesarul nutritiv zilnic pentru baietii intre 14 si 18 ani este: 3.000 calorii, proteine - 59 g,
calciu - 1.000 mg, fier - 12 mg, zinc - 15 mg, acid folic - 200 mcg, sare - 6 g. Iar la fete
situatia sta cam asa: 2.200 calorii, proteine - 44 g, calciu - 800 mg, fier - 15 mg, zinc - 12
mg, acid folic - 60 mcg si sare - 6 g.
Marea majoritate nu intelegem mare lucru din aceasta enumerare. Tocmai de aceea, e bine sa
aflam si in ce anume se gasesc toate aceste necesitati zilnice.
Laptele si derivatele din lapte, cum ar fi branza ori iaurtul, furnizeaza in jur de 50% din
aportul de calciu. El se mai gaseste si in: sardine conservate, faina alba si neagra, fructe
uscate, nuci si seminte (migdalele sunt o sursa deosebit de buna), morcovi, gulii, telina si
pastai, fie ca e vorba de mazare sau banala fasole.
Magneziul se gaseste in: cerealele integrale, nuci, migdale, alune, ciocolata, fasole alba,
spanac, broccoli, mere, citrice, unele ape minerale si in anumite fructe de mare, cum sunt
melci marini.
Fierul se poate fi asimilat usor daca mancam: galbenus de ou, ciuperci, carne rosie (cea de
vita), dar si in legumele cu frunze verzi. Cantitati mari de fier, dar pe care corpul le
asimileaza greu, se gasesc in radacina de patrunjel, urzici, fructe uscate, cereale integrale,
cartofi fierti in coaja, migdale, alune si nuci.
Cat despre zinc, acesta se intalneste in cantitati mari in drojdia de bere, ceapa, ficat, cacao,
alune, leguminoase, germeni de grau si crustacee.
2.Rolul produselor lactate pentru oraganismul in crestere.

Laptele matern este hrana ideal pentru aceast perioad de via; superioritatea lui asupra
laptelui de vac, inclusiv datorit faptului c acesta a suportat transformri care i permit mai
bine s se adapteze necesitilor i fiziologiei nou-nscutului, ine de trei cauze:
diferena de compoziie chimic;
adaptarea la compoziia laptelui matern pe parcursul fiecrei alptri; protecia contra
infeciei.
Laptele matern n comparaie cu laptele de vac conine o cantitate mai mare de proteine
solubile, printre care lactalbumine, lactotransferine, imunoglobuline, lizocim. Ultimele
asigur protecia contra infeciilor. lactoglobulinele, care sunt responsabile de alergii, nu
sunt prezente n laptele matern. Compoziia grsimilor laptelui n acizi grai nesaturai,
importana metabolic a crora este major, este net n favoarea laptelui matern. Aceasta este
parial influenat de alimentaia mamei. Glucidele se conin n cantiti mai mari n laptele
matern. Lactobacillus bifidus colonizeaz intestinul sugarilor i joac un rol primordial n
protecia contra infeciilor intestinale.
Vitamina D este prezent n laptele matern nu numai n faza lipidic dar i n cea apoas,
ceea ce semnific c rahitismul este mai rar ntlnit la sugarii alptai la sn. Laptele matern
are proprieti antiinfecioase, care sunt asigurate de numrul mare de leucocite, de
imunoglobuline, de lisocim.
Suplimentarea cu vitamina D, cu fier ar putea fi necesar alptrii la sn a copilului.
Vitamina D este necesar de fiecare dat cnd clima sau modul de via nu permit iradierea
pielii copilului de ctre razele ultraviolete ale luminii solare, n special n perioada de iarn.
Suplimentarea cu fier este necesar s se fac sistematic copiilor nscui prematur, celor cu
greutatea mic, gemenilor.
n cazul insuficienei laptelui matern se recurge la alptarea mixt. n acest caz se recomand
folosirea alimentelor lactate dietetice. Acestea au la baz un lapte modificat adaptat pentru
sugari, n care s-au adugat vitamine i unele minerale (fier, iod). De asemenea, exist
alimente lactate acide hipoalergice, preparate lactate destinate prematurilor i nou-nscuilor
cu greutate mic. La 4-6 luni ncepe diversificarea regimului alimentar. Laptele de vac
netransformat nu se recomand a fi utilizat n alimentaia sugarilor, ntruct el nu este
adaptat necesitilor fiziologice ale acestei vrste ca aliment exclusiv sau principal.
Iaurturile, brnza proaspt pot intra n meniul sugarilor n cantiti mici. Alte produse
alimentare care pot fi introduse sunt carnea, petele, oule, cerealele, legumele i fructele.
Untul, facut din lapte integral cu ajutorul unei masini (sau putine, daca procesul nu se
desfasoara industrial), contine in principal grasimea din lapte. Este un produs foarte bogat in
grasimi (doua treimi grasimi saturate) si colesterol, in care se afla cantitati mari din
vitaminele A si D. Are niveluri minime de alte vitamine si minerale (gustul sarat arata ca are
sodiu) si are destul de multe calorii (100 la o lingura de unt). Pentru ca are un gust usor
dulceag si pentru ca are multi saturati, untul nu se dezintegreaza foarte usor, de aceea este
foarte des folosit la gatit si la preparatul produselor de cofetarie, cu cartofi copti, cu paste
fainoase, legume si alte mincaruri fierbinti. Untul este sanatos daca este consumat in cantitati
mici, dar este un aliment care da foarte usor reactii nedorite ale organismului.
Iaurtul este considerat alimentul sanatos din familia lactatelor. Este considerat unul din
alimentele care ajuta la prelungirea vietii. Iaurtul reprezinta produsul final al procesului
fermentatie atit a laptelui integral, cit si a celui degresat, care actioneaza asupra bcteriilor din
lapte si asupra fermentilor. Bacteriile simpatice din intestinul uman Lactobacillus
acidophilus si Lactobacillus bulgaricus sint cele care ajuta la prepararea iaurtului. Iaurtul
este o forma de lapte acru care devine mai sarac in calorii si grasimi, de obicei acest proces
avind drept rezultat crestrea nivelurilor de vitamina B. De asemenea, multe minerale devin si
ele mai concentrate, iar continutul de calciu creste. Iaurtul, la fel ca si alte produse lactate de
acelasi fel, este mai stabil si rezista mai mult timp pastrindu-si calitatile.
De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Multi il
consuma drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajuta la redobindirea florei bacteriene
normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completa si la o valorificare mai buna a
alimentelor bogate in fibre.
1.Notiune de regim menajat: mecanic, chimic, termic,
caracteristica lor.
2.Relatiile alimentare in cazul diferitor diete.
1.Notiune de regim menajat: mecanic, chimic, termic,

caracteristica lor.
Regim menajat mecanic.
innd seam de consecinele nefaste ale alterrii funciilor ficatului, este necesar aplicarea
unei terapii energice, bine controlate, n care alimentaia dietetic ocup un loc deosebit de
important, mai ales c bolnavul manifest o lips acut a poftei de mncare. Se va ine seama
de formele clinice ale cirozei i de complicaiile aprute.
n crizele de ciroz hepatic se ncepe cu cteva zile de repaus obligatoriu la pat i regim de
protecie cu lichide. Se continu cu un regim alimentar complet (aproximativ 45 cal/kg corp
pe zi), bogat n proteine i vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub form de lapte,
produse lactate i cereale, mai ales semine germinate de orz i gru, innd seama de faptul
c bolnavul metabolizeaz foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din
produsele lactate, margarin, untdelemn i puin unt. Glucidele vor acoperi consumurile
energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi.
Nu se va neglija necesarul de vitamine, att hidrosolubile (B, C, H, P) ct i liposolubile (A,
D, E, F, K), precum i srurile minerale care mresc vitalitatea organismului i regleaz
metabolizarea alimentelor consumate.
n ciroza hepatic compensat sunt recomandate alimente cu efecte de stimulare a funciei
hepatice:
fructe - agrie, ciree, viine, fragi, gutui, pepeni verzi, prune, struguri (1-2 kg/zi),
ienupr (10-15 fructe proaspete zilnic), msline, tomate, ardei, dovlecei i o cur de
lmi prospete, ndulcite cu miere de albine;
legume - fasole psti, morcov, vinete, spanac, salat, varz crud (alb i roie),
ridichi;
sucuri din legume proaspete (morcov, sfecl roie, varz, ridichi negre, castravei),
precum i suc din orz verde (cte o jumtate de pahar dimineaa i seara). Cura de
fructe, legume i sucuri va dura minimum dou luni.
Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slab de vit, viel sau pasre, rasol din
pete alb, brnz proaspt de vaci, urd dulce, ca dulce, iaurt, smntn proaspt, albu de
ou, untdelemn, pine alb veche de o zi, paste finoase rafinate, budinci, compoturi i
condimente aromate (cimbru, mrar, ptrunjel, leutean, dafin), care au rolul de a stimula
apetitul i de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate.
Alimentaia zilnic va fi fracionat n 5-6 mese, fiecare n volum redus, pentru a evita
efortul n digestie la care ar fi supus ficatul i pancreasul.
Alimente interzise
Lista alimentelor interzise ncepe cu buturi alcoolice, grsimi animale ncinse, mezeluri,
afumturi, conserve, prjeli, sosuri grase, mruntaie, ou, brnzeturi grase i fermentate,
leguminoase uscate (fasole), dulciuri concentrate, pine alb proaspt i srat, cozonac,
condimente iritante, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolat.
O detaliere se va face asupra consumului de alcool care reprezint una dintre cele mai
frecvente cauze ale cirozei i hepatitei cronice. Ingerarea zilnic nu trebuie s depeasc 12
g de alcool absolut, ceea ce corespunde cu 45 ml de cognac, 180 ml de vin sau 360 ml de
bere. Apariia cirozei i a bolii hepatice este declanat ncepnd de la 60 g de alcool pe zi
pentru brbai i 20 g pentru femei. Trebuie s se tie c din cantitatea total de alcool ingerat
n organism, peste 95% este absorbit n 15-30 de minute la nivelul tractului digestiv i este
dirijat spre ficat. Doar 3-5% din alcool este eliminat prin rinichi i plmni. La marii
consumatori de alcool, ficatul se mrete n volum, dnd un prim simptom al cirozei.
Tot ca urmare a oxidrii unei cantiti mari de alcool n ficat are loc i dereglarea
metabolismului glucidic, ceea ce explic procesul de hipoglicemie constatat la alcoolici. De
asemenea, alcoolicii cronici devin foarte sensibili la numeroase medicamente care devin
foarte toxice prin blocarea metabolizrii.
La un consum de peste 180 g de alcool zilnic, timp de 10-15 ani, se ajunge, n mod sigur, la
hepatopatii cronice, steatoz hepatic i ciroz.
Alimentatia corecta in timpul chimioterapiei:
Principalul obiectiv inainte, in timpul si dupa tratament, este acela de a avea un aport caloric
adecvat pentru a mentine o greutate optima (este bine cunoscut caracterul consumptiv al bolii
canceroase, de pierdere in greutate), dar in acelasi timp, important este si continutul in
proteine al dietei.
Alimentatia corecta in timpul chimioterapiei inseamna alegerea unei diete echilibrate care
contine toti nutrientii. O buna modalitate de a urma acest sfat este includerea in dieta a unor
alimente din fiecare din aceste grupe: fructe si legume, peste si carne, cereale si paine,
produse lactate. Alimentatia corecta inseamna de asemenea o dieta sufient de bogata in
calorii pentru a va mentine greutatea si mai important, suficient de bogata in proteine pentru
e reface pielea, parul, muschii si organele si mai ales imunitatea, foarte slabita atat de cancer
cat si de chimioterapie. Este necesar sa beti mai multe lichide pentru a va proteja rinichii si
vezica urinara.
Pentru pacientii cu cancer, dieta si nutritia in timpul chimioterapiei trebuie sa se bazeze mai
ales pe alimentele care sunt tolerate de organism, pentru a putea tine sub control simptome
precum greata, varsturile, diareea, constipatia, modificarile de gust, uscaciunea gurii, aftele
bucale, scaderea apetitului, satietatea precoce sau balonarea. De aceea, trebuie sa existe un
echilibru intre aceste simptome si obiectivele calorice si proteice ale dietei din timpul
chimioterapiei.
In timpul chimioterapiei, apararea organismului fata de infectii este slabita, iar tubul digestiv
reprezinta o poarta de intrare pentru multi germeni. Din acest motiv, este importanta ca hrana
pe care o consumi sa fie bine preparata termic. Prepararea termica distruge bacteriile, de
aceea hrana calda este mai sigura si protejeaza de o infectie intestinala.
Puteti consuma cantitati mici de alcool fiindca va pot ajuta sa va relaxati si va pot mari
apetitul. Pe de alta parte alcoolul poate interactiona cu unele medicamente, reducandu-le
eficacitatea sau agravand efectele secundare. Din acest motiv unele persoane trebuie sa
consume mai putin alcool sau sa il evite complet in timpul chimioterapiei. Intrbati-l pe medic
daca puteti consuma bere, vin sau alte bauturi alcoolice.
Vitamine si suplimente minerale, nu va vindeca cancerul si nu sunt un substitut al ingrijirii
medicale. Este bine sa aveti consimtamantul medicului pentru aceste suplimente.
2.Relatiile alimentare in cazul diferitor diete.

Dieta nr.1.
Indicaii: ulcerul stomacal i duodenal n perioada ulterioar acutizrii pronunate sau n
cazul unei acutizri moderate;
acutizarea moderat a gastritei cronice cu secreia pstrat sau ridicat;
gastrita acut n perioada de reconvalescen.
Scopul prescrierii: cruarea tubului digestiv, alimentaia avnd valoarea complet;
diminuarea inflamaiei, ameliorarea procesului de cicatrizare a ulcerului, normalizarea
funciilor secretoare i motorice ale stomacului.
Caracteristica general: dieta este fiziologic adecvat dup valoarea energetic, coninutul
proteinelor, lipidelor i glucidelor. Sunt limitai excitanii puternici ai secreiei stomacale,
alimentele i bucatele greu digerabile. Bucatele se pregtesc n fond terciuite i fierte att n
ap, ct i n aburi. Unele bucate pot fi coapte, ns fr formarea crustei. Petele i carnea
fraged pot fi permise n form de buci. Sarea de buctrie este limitat modern. Sunt
excluse bucatele foarte reci sau foarte fierbini.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90-100 g (60% animale), lipide 100
g (30% vegetale), glucide 400-420 g, valoarea energetic 11,7-12,6 MJ (2800-3000 kcal),
clorura de sodiu 10-12 g, lichidul liber 1,5l.
Regimul alimentar: luarea meselor 5-6 ori pe zi, nainte de somn lapte, fric.
Dieta nr. 2.
Indicaii: gastrit cronic cu secreie insuficient n cazul acutizrii moderate i n stadiul
reconvalescenei dup acutizare;
gastrite acute, enterite, colite n perioada de reconvalescen ca diet de trecere la o
alimentaie raional;
enteritele i colitele cronice dup acutizare i n perioada dintre acutizri fr maladii
asociate ale ficatului, pancreasului sau ale gastritei normacide i hipoacide.
Scopul prescrierii: Asigurarea organismului cu o alimentaie valoroas, stimularea moderat
a funciei secretoare a organelor digestive, normalizarea funciei motrice a tubului digestiv.
Caracteristica general: dieta fiziologic valoroas cu o cruare mecanic moderat i o
stimulare neexprimat a organelor digestive. Se permit bucatele cu diferit grad de frmiare
i cu divers prelucrare termic: fierte, fierte nbuit, copte, prjite, dar fr ngroarea
crustei i fr utilizarea pesmeilor sau a finii la prjire, bucatele terciuite din produse
alimentare bogate n esut conjunctiv sau celuloz. Se exclud: produsele i bucatele care se
rein n stomac un timp ndelungat, produse care excit mucoasele tubului digestiv, bucatele
foarte reci i foarte fierbini.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90-100 g (60% animale), lipide 90-
100 (25% vegetale), glucide 400-420 g, 11,7-12,6 MJ (2800-3000 kcal); clorura de sodiu
pn la 15 g, lichid liber 15 l. Regimul alimentar: luarea meselor de 4-5 ori n porii.
Dieta nr. 3.
Indicaii: maladii cronice ale intestinelor cu constipaii n cazul unei acutizri moderate, spre
sfritul perioadei de acutizare i ntre acutizri.
Scopul prescrierii: normalizarea funciilor dereglate ale intestinelor i metabolismului cauzat
de aceast stare.
Caracteristica general: dieta fiziologic adecvat cu includerea alimentelor i a bucatelor care
intensific funcia motoric a intestinelor (legume, fructe proaspete i uscate, produse de
panificaie, crupe, produse acidolactice etc.). La pregtirea bucatelor alimentele practic nu se
frmieaz. Ele se fierb n ap sau aburi, se coc. Legumele i fructele se includ n raie att
crude, ct i fierte. De asemenea se includ felurile nti reci, deserturile, buturile. Sunt
excluse alimentele i bucatele care intensific procesele de fermentaie i putrefacie n
intestine i acelea care influeneaz negativ alte organe din sistemul digestiv (alimente
bogate n uleiuri eterice, prjite etc.).
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90-100 g (55% animale), lipide 90
100 g (30% vegetale), glucide 400- 420 g, 11,7 12,6 MJ (2800-3000 kcal), clorura de
sodiu 15 g, lichidul liber 1,5 l.
Regimul alimentar: luarea meselor de 4-6 ori pe zi. Dimineaa este binevenit ap rece cu
miere sau sucuri de fructe i legume, nainte de culcare compoturi din fructe proaspete i
uscate, fructe proaspete, prune uscate.
Dieta nr.4.
Indicaii: maladiile acute i cronice ale intestinelor nsoite de diaree abundent.
Scopul prescrierii: asigurarea alimentaiei n cazul digestiei dereglate, diminuarea
inflamaiei, procesului de fermentaie i putrefacie n intestine, contribuirea la normalizarea
funciei intestinelor i a altor organe digestive.
Caracteristica general: dieta are o valoare energetic sczut pe contul lipidelor i
glucidelor, cantitatea de proteine fiind optim. Excitanii mecanici, chimici i termici ai
tubului digestiv sunt strict limitai. Sunt excluse alimentele i bucatele care intensific
secreia organelor digestive, procesele de fermentaie i putrefacie n intestine. Bucatele sunt
lichide, semilichide, terciuite, fierte n ap i aburi. Sunt excluse bucatele foarte fierbini i
foarte reci.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90 g (60-65% animale), lipide 70 g,
glucide 250 g (inclusiv 40-50 g. zahr); 8,4 MJ (2000 kcal), clorur de sodiu 8-10 g, lichid
liber 1,5- 2 l.
Regimul alimentar: luarea meselor de 5-6 ori pe zi n porii mici.
Dieta nr. 5.
Indicaii: hepatite i colecistite acute n perioada de reconvalescen;
hepatite cronice n perioada de remisie;
ciroza ficatului fr insuficien hepatic;
colecistitele cronice i colelitiazele n perioada de remisie. n toate cazurile fr patologii
exprimate ale stomacului i intestinelor.
Scopul prescrierii: cruarea chimic a ficatului n condiiile unei alimentaii cu o valoare
complet; contribuirea la normalizarea funciei ficatului i a activitii cilor biliare,
facilitarea secreiei bilei.
Caracteristica general: un coninut normal de proteine i glucide i o limitare moderat a
lipidelor (n special a celor greu digerabile). Dieta are un coninut sporit de substane
lipotropice, celuloz, pectine, lichid. Bucatele se prepar: fierte, coapte, uneori fierte,
nbuite. Este terciuit numai carnea aspr i legumele bogate n celuloz. Fina i legumele
nu sunt preventiv prelucrate termic. Se exclud alimentele bogate n substane extractive,
colesterol, acid oxalic, uleiuri eterice, substane nocive care apar la prjirea n ulei n urma
oxidrii acestuia, se exclud bucatele foarte reci.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90-100 g (60% animale); lipide 80-
90 g (30% vegetale), glucide 400-500 g (70-80 g zahr); 11,7 12,2 MJ (2800 2900
kcal), clorura de sodiu 10 g; lichid liber 1,5 21. Se poate de inclus sorbitolul i xilita
(25- 40 g). Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi.
Dieta nr. 6.
Indicaii: guta;urolitiazele cu formarea calculilor din srurile acidului uric.
Scopul prescrierii: a normaliza metabolismul purinelor, micorarea formrii n organism a
acidului uric i a srurilor lui, deplasrii reaciei urinei n direcie alcalin.
Caracteristica general: Excluderea alimentelor cu coninut sporit de purine, acid oxalic; o
limitare moderat a clorurii de sodiu, sporirea coninutului de alimente cu aciune alcalin
(laptele i produsele lactate, legumele i fructele) i a cantitii de lichid liber (n cazul lipsei
contraindicaiilor n ce privete sistemul cardiovascular). Dieta se caracterizeaz i printr-o
reducere moderat a coninutului de proteine i lipide (n special a celor greu digerabile), iar
n cazul unei obeziti asociate i a glucidelor. Prelucrarea culinar este obinuit,
excluznd fierberea obligatorie a crnii, petelui. Temperatura bucatelor obinuit.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 70 80 g (50% animale), lipide 80
90 g (30% vegetale); glucide 400 g(80% g zahr); 11,3-11,7 MJ (2700-2800 kcal), clorura
de sodiu 10 g; lichidul liber 1,521 i mai mult.
Regimul alimentar: luarea meselor de 4 ori pe zi. n pauzele dintre mese se recomand
folosirea lichidului.
Dieta nr. 7.
Indicaii:nefrita acut n perioada de reconvalescen (ncepnd cu sptmnile 3-4 de
tratament);
nefrita acut n perioada de remisie i n absena insuficienei renale.
Scopul prescrierii: cruarea moderat a funciei rinichilor, diminuarea hipertensiunii i
edemelor, ameliorarea eliminrii din organism a diverselor produse ale metabolismului, n
special ale celor azotoase.
Caracteristica general: coninutul proteinelor este puin limitat, a lipidelor i a glucidelor
n limitele normelor fiziologice. Bucatele sunt pregtite fr clorur de sodiu. Sarea de
buctrie este dat bolnavului n cantitile indicate de medic (3-6 g i mai mult). Cantitatea
de lichid liber este limitat, n medie, pn la 1 l. sunt excluse substanele extractive din
carne, pete, ciuperci, sursele de acid oxalic i uleiuri eterice. Prelucrarea culinar fr
cruare mecanic, dar cu o cruare chimic modern. Carnea i petele (100-150 g n zi) se
fierb. Temperatura bucatelor e obinuit.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 80 g (50-60% animale); lipide 90-
100 g (25% vegetale); glucide 400- 450 g (80-90 g zahr); 11,3-12,2 MJ (2700-2900 kcal);
lichidul liber 0,9 1,11. Regimul alimentar: luarea meselor de 4-5 ori pe zi.
Dieta nr. 8.
Indicaii: Obezitatea ca maladie principal sau asociat la late boli care nu necesit diete
speciale.
Scopul prescrierii: aciunea asupra metabolismului pentru excluderea depunerii cantitilor
excesive de grsime n organism.
Caracteristica general: diminuarea valorii energetice a raiei alimentare pe contul glucidelor
n special al celor uor asimilabile i n msur mai mic pe contul lipidelor (n special
celor animale), coninutul proteinelor fiind normal sau ceva mai sporit. Cantitatea de lichid
liber, a coninutului de clorur de sodiu, a alimentelor i bucatelor care ridic pofta de
mncare este limitat. Coninutul de fibre alimentare este sporit. Bucatele pregtite sunt
fierte, fierte nbuit, coapte. Nu se recomand bucate prjite, terciuite i tocate. Pentru
deserturi i buturi se utilizeaz xilita i sorbitolul n calitate de substane ndulcitoare.
Temperatura bucatelor este obinuit.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90 100 g (60% animale); lipide 80-
85 g (30% vegetale), glucide 150 g; 7,1-7,5 MJ (17001800 kcal), clorura de sodiu 5 6
g, lichid 1 1,2 l.
Regimul alimentar: luarea meselor de 5-6 ori pe zi, volumul fiind mare de fiecare dat pentru
a avea simul de saietate.
Dieta nr. 9.
Indicaii: diabetul zaharat de form uoar i medie; bolnavii cu masa corpului normal sau
puin excesiv nu primesc insulin sau o primesc n doze mici (20-30 uniti);
pentru determinarea toleranei fa de glucide i verificarea dozei de insulin sau de alte
preparate.
Scopul prescrierii: contribuirea la normalizarea metabolismului glucidelor i prevenirea
dereglrilor metabolismului lipidelor; determinarea cantitii asimilabile de glucide.
Caracteristica general: dieta cu valoare energetic moderat pe contul glucidelor uor
asimilabile i a lipidelor de provenien animal. Clorura de sodiu, substanele extractive au
un coninut moderat n raie. Este sporit coninutul substanelor lipotropice, a vitaminelor i a
fibrelor alimentare (brnz negras de vaci, pete slab, produse de mare, legume, fructe,
crupe din grunte integral, pine din fin integral). Sunt recomandate bucatele fierte i
coapte, mai rara cele prjite i uscate. Pentru pregtirea deserturilor i a buturilor xilit i
sorbitol care intr n calculul valorii energetice a dietei. Temperatura bucatelor e obinuit.
80 g (30% vegetale), glucide 300 350 g (n majoritatea polizaharide); 9,6-10,5 MJ
(2300-2500 kcal); clorur de sodiu 12 g, lichidul liber repartizarea egal a glucidelor la
fiecare mas.
Dieta nr. 10.

Indicaii: maladiile sistemului cardio-vascular cu insuficiena circulaiei sanguine de gradele
I-II A.
Scopul prescrierii: ameliorarea circulaiei sanguine, funciei sistemului cardio-vascular,
ficatului, rinichilor, normalizarea metabolismului, cruarea sistemului cardio-vascular i a
organelor digestive.
Caracteristica general: o micorarea moderat a valorii energetice pe contul lipidelor i,
parial, glucidelor. Coninutul clorurii de sodiu este foarte limitat. Este micorat, de
asemenea, consumul lichidului. Este limitata coninutul substanelor care excit sistemul
cardiovascular i nervos, ficatul, rinichii, substanele care suprancarc sistemul digestiv i a
celor care contribuie la meteorism. Este sporit coninutul de potasiu, magneziu, substane
lipotropice, alimentelor cu aciune alcalin (produse lactate, legume, fructe). Prelucrarea
culinar este efectuat ca o cruare mecanic moderat. Se exclud bucatele greu digerabile.
Bucatele se pregtesc fr sare. Temperatura bucatelor e obinuit.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90 g (55-60% animale), lipide 70 g
(25-30% vegetale), glucide 350-400 g, 10,5-10,9 MJ (2500 -2600 kcal), clorur de sodiu 6-
7 g (3-5 g direct bolnavului n mini), lichidul liber 1 2 l.
Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi n porii relativ egale.
Dieta nr. 11. I
ndicaii: tuberculoza pulmonar, osoas, a nodurilor limfatice, ligamentelor n perioada de
acutizare moderat, masa corpului bolnavului fiind sczut; istovirea organismului dup boli
infecioase ndelungate, operaii, traume.
Scopul prescrierii: ameliorarea strii de nutriie, ridicarea puterii de rezisten a
organismului, intensificarea proceselor de recuperare a organismului afectat.
Caracteristica general: dieta are o valoare energetic nalt cu coninut bogat de proteine cu
preponderen pe contul produselor lactate, vitamine elemente minerale (calciu, fier etc.), cu
o sporire moderat a coninutului de lipide i glucide. Prelucrarea culinar i temperatura
sunt obinuite.
120 g (20-25% vegetale), glucide 400 450 g; 12,6 14,2 MJ (3000-3400 kcal), clorur de
sodiu 15 g; lichid liber 1,5 l. Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi.
Dieta nr. 12.
Indicaii: maladii ale sistemului nervos central.
Scopul prescrierii: aprovizionarea organismului cu o alimentaie valoroas, diminuarea
mprovrii sistemului digestiv, cardiovascular, rinichilor, micorarea excitrii sistemului
nervos.
Caracteristica general: dieta este fiziologic complet cu un coninut normal de lipide i
glucide i sporit n proteine, sruri de calciu. Temperatura e obinuit.
Prelucrarea culinar: sunt folosite toate felurile de prelucrare culinar a alimentelor: prjirea,
fierberea nbuit, coacerea .a.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 100 130 g, lipide 100 g, glucide
400 450 g, clorur de sodiu 12 15 g, lichid liber 1,5 l, greutatea raiei 3 kg, 12,6
14,6 MJ 3000-3500 kcal. Regimul alimentar: luarea meselor de 4-5 ori pe zi.
Dieta nr. 12 este folosit rar.
Dieta nr. 13.
Indicaii: maladii infecioase acute. Scopul prescrierii: sporirea rezistenei generale a
organismului n scopul facilitrii combaterii infeciei, micorarea intoxicaiei, cruarea
organelor digestive n condiiile febrei i repausului la pat.
Caracteristica general: dieta cu o valoare energetic sczut pe contul lipidelor, glucidelor i
n msur mic pe contul proteinelor. Coninutul vitaminelor i a lichidului este sporit.
Lipsa alimentelor incluse n diet este variat. Prevaleaz, totui, produsele alimentare i
bucatele uor asimilabile care nu produc meteorism. Sunt excluse sursele de celuloz aspr,
alimentele i bucatele grase, srate, greu asimilabile. Bucatele sunt preparate prin tiere,
mrunire, trecere prin sit, fierbere n ap i n aburi. Bucatele se distribuie fierbini (nu mai
jos de 55-60 0C) sau reci (nu mai jos de 120C).
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 75 80 g (60
70% animale, n special pe contul produselor lactate), 9,2-9,6 MJ (22002300 kcal), clorur
de sodiu 8 10 g (se mrete n cazul transpiraiei puternice i n cazuri d vom
incoercibil), lichid liber 2 l i mai mult. Regimul alimentar: luarea meselor de 5 6 ori pe
zi n porii mici.
Dieta nr. 14.
Indicaii: nefrolitiaz cu reacie alcalin a urinei i calculi din fosfor i calciu (fosfaturia).
Scopul prescrierii: restabilirea reaciei acide a urinei.
Caracteristica general: dieta corespunde normelor fiziologice dup cantitatea de proteine,
lipide i glucide i dup valoarea energetic. Sunt limitate alimentele cu aciune alcalin i
bogate n calciu (produse lactate i majoritatea legumelor i fructelor), prevaleaz alimentele,
care pot schimba reacia urinei n direcie acid (pinea i produsele de patiserie, crupe,
carne, pete). Prelucrarea culinar i temperatura bucatelor obinuit. Dac nu exist
contraindicaii, se pot consuma lichide n cantiti sporite.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90 g, lipide 100 g, glucide 380
400 g, 11,7 MJ (2800 kcal), clorur de sodiu 10 12 g, lichid liber 1,5 2,5 l.
Regimul alimentar: luarea meselor de 4 ori pe zi n intervale i pe stomacul gol mult lichid.
Dieta nr. 15.

Indicaii:diferite maladii cnd nu sunt necesare diete curative speciale i fr dereglri ale
sistemului digestiv;
diet de trecere la alimentaia obinuit n perioada de reconvalescen i dup folosirea altor
diete curative.
Scopul prescrierii: aprovizionarea organismului cu o alimentaie fiziologic complet n
condiii de spital.
Caracteristica general: valoarea energetic, coninutul de proteine, lipide i glucide
corespund aproape complet cerinelor organismului sntos care nu este ocupat cu munca
fizic. Vitaminele se administreaz n cantiti mari. Sunt permise toate felurile de prelucrare
culinar. Temperatura bucatelor este obinuit. Din diet sunt excluse alimentele greu
digerabile i picante.
Compoziia chimic i valoarea energetic: proteine 90 95 g (55% animale), lipide 100
105 g (30% vegetale), glucide 400 g, 11,7-12,1 MJ (2800-2900 kcal), lichid liber 1,5 2
l, clorur de sodiu 15 g.
Regimul alimentar: luarea meselor de 4 ori pe zi.
1.Influenta calitatii nutritiei asupra femeilor insarcinate si a
celor care alapteaza.
2.Aspetele nefaste ale cofeinei,drogurilor si medicamentelor
asupra alaptarii.
1.Influenta calitatii nutritiei asupra femeilor insarcinate si a

celor care alapteaza.
Femeia insarcinata trebuie sa-si controleze regulat greutatea, deoarece asa cum este de
asteptat, aceasta trebuie sa progreseze in anumite limite, pana la nastere, paralel cu
dezvoltarea fatului. Deoarece orice tulburari sau intoxicatii in cursul sarcinii se pot rasfrange
asupra organismului fatului, abuzul de condimente iritante, mancarea indigesta, abuzul de
prajeli, alcoolul si tutunul vor fi evitate. Nevoile nutritive ale gravidei nu pot fi incadrate in
legi fixe, ele fiind dependente de: greutatea si inaltimea gravidei, deci de starea ei de nutritie;
varsta femeii (pana la 20 de ani ratia gravidei trebuie suplimentata cu 300-400 calorii,
deoarece aceasta fiind inca in perioada de adolescenta, procesele de crestere nu sunt complet
terminate); activitatea femeii; varsta sarcinii, ale caror nevoi nutritive cresc, odata cu lunile
sarcinii si sunt cu atat mai mari in timpul lactatiei cu cat secretia lactata este mai bogata.
Caloriile pentru gravide ajung uneori la 3000-3300, iar cele pentru femeile care alapteaza in
jur de 3500 calorii pe zi.
Alimentele care trebuie sa faca parte din ratia gravidei nu pot fi grupate in permise si
interzise, deoarece regimul trebuie sa fie complet si cat mai variat. Se vor exclude insa
alimentele care produc fermentatii intestinale sau o digestie grea. Acestea sunt:
carnea: foarte grasa, afumata, carnatii, mezelurile grase, condimentate in exces;
pestele: gras, afumat, foarte sarat, in exces;
leguminoasele: fasole uscata, linte, mazare;
legumele crude: varza, conopida, guliile si ridichile (varza mai ales pregatita cu multa
grasime trebuie inlaturata);
abuzul de feluri prajite (carnati, chiftele, gogosi, clatite);
condimente: iuti sau foarte sarate, in exces.
In primele patru luni ratia alimentara va cuprinde 1 g de albumina pe 1 kg greutate corporala,
apoi in a doua perioada a sarcinii 1,5 g albumine pe 1 kg greutate ideala. Dintre acestea,
jumatate vor fi acoperite cu albumine de origine animala, iar cealalta jumatate cu albumine
din paine, cartofi, legume, fructe, fainoase si dulciuri. Sunt recunoscute, ca cele mai
valoroase, albuminele din lapte, produse lactate, oua, carne si peste. Acestea nu trebuie sa
lipseasca din hrana femeii gravide, in cantitate de cel putin 800 g lapte si 200 g carne sau 2
oua, 50 g branza si 250 g peste completate cu cele din paine, fainoase, legume si fructe.
Deci albuminele sunt necesare, nu numai pentru cresterea fatului, dar si pentru a acoperi
dezvoltarea organelor mamei (uter, muschi) si metabolismul ei crescut. In perioada de
alaptare, nevoia de albumine cu valoare biologica mare este si mai ridicata, ea ajungand pana
la 2 g albumine pe 1 kg greutate ideala. In privinta glucidelor, acestea se recomanda intre 4 si
6 g pe 1 kg de greutate corporala pe zi, preferential din fructe, legume, cereale, cartofi, paine
intermediara care aduc si vitamine valoroase.
Gravidele care au ereditate diabetica vor scadea cantitatea totala de glucide, acoperindu-le pe
cat posibil din legume si fructe si evitand zaharul si dulciurile concentrate. In a doua
jumatate a sarcinii exista in general o tendinta la retentie de apa si deci la formarea de edeme.
De aceea, in aceasta perioada, se vor evita toate alimentele exagerat de sarate, cantitatea
totala de sare dintr-o zi, nu trebuie sa depaseasca 5-6 g.
Avand in vedere tendinta la balonare postprandiala a gravidei, supele de carne sau de legume
se dau in portii mici dar concentrate ca valoare nutritiva, adica imbogatite cu fainoase, oua,
unt sau smantana. Ele se vitaminizeaza cu sucuri de legume crude. Este preferabil sa se
consume numai cate o jumatate de portie de supa la o masa pentru ca senzatia de satietate sa
nu apara inainte de a consuma felul urmator care, de obicei, este mai bogat in albumine de
cea mai buna calitate (carne, peste, branza si ou). Fainoasele de cea mai buna calitate se
recomanda sub forma de budinci, combinate cu carne, branza, oua si unt. Legumele crude,
servite ca salate, pentru a fi mai usor de digerat, se rad si se vitaminizeaza suplimentar cu
verdeturi proaspete, tocate marunt si cu suc de lamaie. Legumele fierte se pot consuma in
pireuri batute cu unt, lapte, ca soteuri inabusite, sau in diverse preparate cu carne si sosuri
dietetice. In privinta desertului, fructele crude raman cele mai indicate in sarcina. Gravida se
va feri de excesul de dulciuri: aluaturi proaspete, calde, preparate cu multa grasime, cu
creme, cu mult unt, foietaj, gogosi dospite.
Femeia insarcinata nu trebuie sa creada ca un surplus de greutate "exagerat" (peste 10-12 kg)
castigat in timpul sarcinii inseamna sanatatea viitorului copil. Numai o alimentatie suficienta,
dar mai ales echilibrata, prezinta o garantie a evolutiei armonioase a sarcinii.
n principiu femeile care alpteaz au nevoie de 500 de calorii n plus fa de cele care nu
alpteaz, avnd un necesar caloric mai crescut, ntre 2.000 i 2.500 de calorii zilnic. Multe
femei sunt ngrijorate de excesul ponderal din timpul sarcinii i i doresc s scape de aceste
kilograme n plus, dar regimurile restrictive i curele de slbire nu sunt indicate n timpul
alptrii.
Se va ncerca realizarea unui aport echilibrat de proteine, lipide i carbohidrai la fiecare
mas, prin consumul de cereale integrale, fructe i legume proaspete i alimente care conin
acizi grai mono i polinesaturai (coninui n ulei de msline, pete gras, avocado, msline,
nuci, migdale, semine etc).
Se va limita consumul de grsimi saturate coninute de carnea gras, laptele cu nivel crescut
de grsime i unt. Se interzice consumul de grsimi hidrogenate reprezentate de margarin.
Grsimile nesaturate au un efect negativ asupra sistemului cardiovascular, favoriznd la adult
formarea plcilor de aterom cu dezvoltarea aterosclerozei i cu creterea riscului de infarct
miocardic acut.
Nu se cunosc nc riscurile lor pentru nou-nscutul alimentat cu lapte ce conine cantiti
mari de grsimi nesaturate, ns ele altereaz compoziia laptelui, nefiind nutrieni eseniali
pentru cretere i dezvoltare.
Se consum carne slab (de exemplu pete sau pui), care se gtete prin fierbere sau pe
grtar, dup ce se nltur pielea i grsimea care o acoper (n grsime se depoziteaz cel
mai bine aditivii i ali compui chimici duntori sntii).
Majoritatea alimentelor consumate de mam ajung n laptele ei. Uneori bebeluul poate fi
mai agitat i plnge mai mult dup ce a fost alptat, iar mama a consumat n prealabil
anumitor alimente: condimentate intens, care produc gaze intestinale etc. De aceea este
important ca mama s observe aceste reacii i s limiteze sau s evite consumul acelor
produse.
2.Aspetele nefaste ale cofeinei,drogurilor si medicamentelor

asupra alaptarii.
Principala surs de cofein o constituie, n general, cafeaua. Cofeina este produs natural de
o varietate de plante i se gsete n multe produse alimentare, n buturi i n unele
medicamente.
Cei mai muli experi consider c n cantitate mic, cofeina nu duneaz. n sarcin
cantitatea maxim este 300 g de cafea pe zi. O cantitate mai mare de cafea este discutabil.
Au existat studii care au sugerat c mai mult de 3 ceti de cafea pe zi bute n sarcin crete
riscul de avort spontan, iar copiii se pot nate cu greutate sczut. Pn n prezent nu exist
nici o dovad solid c cofeina ar fi cauza acestor probleme. Experii recomand reducerea
aportului de cofein pe zi n timpul sarcinii, pn la apariia a noi dovezi certe.
Alimentele i buturile ce conin cofein sunt:

cafeaua,
ceaiul,
unele buturi rcoritoare,
ciocolata,
produsele cu arom de cafea (iaurt, ngheat),
siropul de ciocolat,
cacaoa cald.
Cantitatea de cofein din fiecare produs variaz. Modul n care sunt pregtite cafeaua sau
ceaiul i tipul boabelor de cafea i al plantelor din care se face ceaiul influeneaz coninutul
de cofein.
Cafeaua conine cea mai mare cantitate de cofein. Ciocolata conine cantiti mici de
cofein.
Medicamentele care conin cofein sunt cele utilizate pentru migrene, rceli i insomnii.
Unele produse din plante, cum ar fi guarana, conin cofein. Catitatea de cofein variaz de
la plant la plant.
Femeile nsrcinate trebuie s evite medicamentele ce conin cofein, precum i produsele pe
baz de plante cu coninut de cofein.
Cofeina traverseaz placenta i ajunge la ft. Unele studii au artat c cofein poate afecta
ritmul cardiac al ftului, cu toate c schimbrile resimite nu ar fi duntoare. De asemenea,
gravidele pot fi mai sensibile pentru c necesit mai mult timp pentru a elimina cofeina din
organism.
Afeciunile cofeinei asupra organismului includ:

uoar cretere a tensiunii arteriale i a ritmului cardiac,
creterea produciei de urin,unele persoane pot manifesta indigestii sau probleme cu
somnul.
Un studiu danez, realizat n 2003, a sugerat c femeile care beau 4 sau mai multe ceti de
cafea pe zi prezint un risc de a avea un copil prematur, iar cele care au but 8 ceti sau mai
multe pe zi prezint un risc de 3 ori mai mare fa de cele care nu au but cafea.
Unele studii sugereaz c un nivel ridicat de cofein poate reduce greutatea copilului la
natere.
Drogurile
Daca mama este consumatoare de droguri copilul va prelua dependenta, iar dupa nastere,
primul eveniment major din viata acestuia o sa fie sevrajul.
Cum arata un copil nascut dintr-o mama consumatoare de droguri? Nu are nimic din
imaginea dulce a nou-nascutilor si sufera mult. Exista sanse de recuperare totala, dar
probabilitatea unor sechele care sa-l urmareasca toata viata sunt majore. In plus acesti copii
au un risc crescut de intarziere in dezvoltarea psihica si o incidenta crescuta pentru unele
afectiuni: boli de piele, boli de inima si afectiuni grave ale ficatului.
Daca mama consuma heroina in timpul sarcinii, copilul se va naste dependent de heroina si
trebuie sa urmeze un tratament clinic de dezintoxicare special, prin administratea treptat
diminuata a drogului respectiv. In plus, copilul va suferi de tremuraturi, convulsii, dificultati
respiratorii, hipersensibilitate, stari de voma, iar cresterea sa in greutate si in talie va fi
considerabil intarziata, chiar daca primeste alimentatia corespunzatoare.
In cazul consumului de cocaina in timpul sarcinii, mama poate avorta spontan si exista un
risc important ca, copilul sa se nasca mort. Greutatea sa va fi mica, probabil va manifesta
microcefalie si pericolul de a muri in somn prin deficiente respiratorii. De asemenea, exista o
probabilitate ingrijoratoare ca, copiii nascuti din mame consumatoare de cocaina sa se nasca
cu o insuficenta irigare a unor arii cerebrale, deficiente care genereaza paralizii partiale.
Alcoolul, desi pare un drog "cuminte" este un risc pentru mama si fat si poate avea efecte
nocive si chiar devastatoare.
Daca dependenta mamei se mentine pe perioada sarcinii, apare sindromul fetal alcoolic, din
cazua trecerii alcoolului din organismul matern in cel al fatului. Indicatorii acestui sindrom
sunt: microcefalia, dezvoltare fizica cu ramaneri in urma, caractere faciale distinctive,
disfunctii motrice in perioada prescolara si scolara. Acest sindrom sau unele simptome ale
sale se pot manifesta si daca unul sau ambii parinti au consumat bauturi alcoolice imediat
anterior momentului conceptiei si deci erau intr-o stare de ebrietate cand copilul a fost
conceput.
De notat este faptul ca suferinta fetala apare chiar si la cantitati mici de alcool, daca acestea
sunt consumate in fiecare zi. Alcoolul in cursul sarcinii ramane contraindicat, chiar daca este
permis femeilor gravide sa bea unul, doua pahare de vin pe saptamana in cursul sarcinii. Afla
mai multe despre consumul de alcool in cursul sarcinii.
Tutunul este un alt drog cu efecte negative asupra evolutiei fatului, care il afecteaza si dupa
nastere. Nu exista scuze, explicatii si justificari. Fumatul si sarcina sunt incompatibile.
Studiile care apar pe marginea acestui subiect nu urmaresc sa stabileasca daca fumatul este
nociv sau nu asupra sarcinii, ci cat de grave sunt efectele pe care acesta le poduce asupra
copilului aflat in fomare si evolutie. De cele mai multe ori rezultatele sunt cu adevarat
infricosatoare!
Femeile care fumeaza in timpul sarcinii isi expun copiii la multiple pericole, printre care si
riscul mai crescut ca bebelusii sa dezvolte malformatii si sa se nasca cu diverse probleme.
Acest risc poate creste in medie cu 25% pentru fumatoarele inraite.
Medicamentele
Fiecare mama care alapteaza este datoare sa se informeze asupra efectelor pe care le pot avea
anumite medicamente in alaptare, mai ales daca este vorba de antibiotice. Inainte de a incepe
un tratament medicamentos, mama trebuie sa se prezinte la medicul curant si, daca este
necesar, sa inceapa un tratament respectand intocmai dozele si intervalele de administrare
prescrise.
Desi sunt putine medicamentele strict interzise in sarcina si in alaptare, nu exista un
medicament 100 % sigur pentru aceasta perioada. E adevarat ca fiecare substanta este
absorbita diferit, in functie si de modul de administrare (oral, prin aplicare externa,
intravenos), dar de regula aproximativ 1% din substante ajung in laptele mamei.
Medicamente permise in alaptare
In alaptare, medicamentele trebuie administrate cu mai multa precautie decat in sarcina.
Daca in uter fatul este protejat, pentru ca organismul tau descompune substantele respective
lasand doar o mica parte sa ajunga la el, dupa nastere, organismul bebelusului trebuie sa se
"lupte" singur cu substantele la care il expui.
In general, poti lua fara probleme urmatoarele tipuri de medicamente in alaptare:
corticosteroizi;
diuretice usoare;
contraceptive pe baza de progesteron;
anestezice locale (cele pentru uz stomatologic);
ibuprofen;
vitamine;
aciclovir;
insulina;
medicamente pentru relaxarea musculaturii;
medicamente pentru parazitii intestinali comuni;
anumite antibiotice (tetraciclina, sulfamicina, amoxicilina, ampicilina, cefaclor,
cefalexina, augmentin, cefradine, floxapen, penicilina V).
Administrarea antibioticelor se face cu multa atentie si niciodata fara aprobarea medicului.
Este recomandat sa eviti tratamentul cu tetraciclina pe o perioada mai mare de 10 zile.
Bebelusul poate sa aiba scaun moale sau diaree in perioada administrarii antibioticelor.
Daca sanul s-a infectat si a aparut mastita, ai nevoie de tratament cu antibiotice si
supraveghere medicala. Pentru ca in majoritatea cazurilor acumularea laptelui in sani
provoaca mastita, trebuie sa continui alaptatul sau sa te mulgi cu ajutorul unei pompe pentru
san. Chiar daca ai o mastita infectioasa, bebelusul nu va fi afectat de microbii din lapte, care
vor fi eliminati de acidul din stomacul lui. De obicei in aceasta situatie se recomanda
tratament cu un antibiotic compatibil cualaptarea.
Medicamente interzise in alaptare
antibiotice precum gentamicina, cefuroxamina, claritromicina si trimetoprim, pentru
care se recomanda oprirea alaptarii;
cloramfenicolul, incompatibil cu alaptarea, putand avea efecte grave asupra copilului
(uneori chiar decesul);
amfetaminele;
metronidazolul, pentru ca poate cauza tulburari neurologice;
medicamentele antitiroidiene, care pot determina aparitia gusei si hipotiroidism;
sedativele, care dau somnolenta la sugar;
cortizonii, care pot provoaca insuficienta corticosuprarenala si intarzierea cresterii;
medicamentele folosite in tratamentul cancerului (citostaticele);
medicamentele radioactive pentru teste de diagnosticare.
1.Caile de satisfacere a necesitatilor persoanelor de virsta
inaintata in produse alimentare.
2.Particularitatile de prelucrare culinara a produselor
alimentare pentru alimentatia rationala a persoanlor
virstnice.
1.Caile de satisfacere a necesitatilor persoanelor de virsta

inaintata in produse alimentare.
Alimentatia balantata, corespunzatoare vrstei, actioneaza esential asupra proceselor de
mbatrnire a organismului si asupra modificarilor ce apar n diferitele organe si sisteme,
contribuie la mentinerea starii fiziologice normale si a capacitatii de munca.mbatrnirea este
un proces la baza caruia se afla modificarile atrofice si degenerescente - se micsoreaza
regenerarea protoplas-mei, nucleoproteinelor, raspunzatoare de reproducere, sinteza si
restabilire, proteinele tot mai mult se nlocuiesc cu proteine lipsite de capacitati reproductive.
Cu vrsta se micsoreaza capacitatile de sinteza ale organismului, slabesc capacitatile
functionale ale tesuturilor sistemelor organismului.
La oamenii n etate survin diferite modificari: alterarea danturii, scaderea secretiei glandelor
digestive, atrofierea mucoasei organelor digestive, tulburari ale peristaltismului organelor
tubului digestiv, modificari de absorbtie a factorilor nutritivi. Are loc ncetinirea
metabolismului bazai, scade toleranta la glucide si viteza arderii lor. n metabolismul lipidic
apar unele dereglari - creste continutul colesterolului si grasimilor neutre n snge, se
intensifica depunerea lor pe vase cu avansarea aterosclerozei.
In intestin predomina microorganismele care sporesc procesele de putrefactie cu sinteza
compusilor corespunzatori, creste absorbtia lor.
In pancreas se constata atrofierea elementelor active ceea ce provoaca micsorarea starii
functionale a pancreasului, reducerea cantitatii si activitatii fermentilor produsi.
n procesul mbatrnirii o deosebita atentie se acorda hipochineziei si, ca urmare -
surplusului masei corporale. La organizarea alimentatiei rationale a persoanelor vrstnice
trebuie luate n considerare capacitatile reduse ale sistemului digestiv ceea ce impune
limitarea cantitativa a hranei. Intensitatea proceselor metabolice la ei scade. Pentru
ameliorarea acestor procese se recomanda utilizarea produselor alimentare cu activitate
biologica nalta,bogate n vitamine, microelemente, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati,
aminoacizi esentiali s.a.
La vrstnici, procesele de crestere si de formare a tesuturilor organismului sunt definitivate,
de aceea necesitatea n material plastic, precum si n vitamine, este mai mica.
Micsorarea capacitatii de munca cu vrsta, precum si lipsa lucrului fizic intens impune o
limitare a normelor de proteine. n acelasi timp s-a constatat ca la cei vrstnici se pastreaza
capacitatea de regenerare a celulelor uzate din care cauza e nevoie de proteine n anumite
proportii. S-a constatat de asemenea ca surplusul de proteine la vrstnici poate provoca
dezvoltarea aterosclerozei. Limitarea proteinelor si zaharului n alimentatia vrstnicilor
micsoreaza nivelul colesterolului n snge. Norma optima de proteine pentru cei vrstnici
constituie 1 g la 1 kg masa/corp. Proteinele animale vor constitui 55% din proteinele totale
ale ratiei alimentare.
n alimentatia persoanelor vrstnice se limiteaza grasimile. A fost stabilita corelatia
consumului nalt de grasimi si dezvoltarea aterosclerozei. Grasimile consumate n cantitati
mari se digera greu de catre organele digestive, secretia carora este redusa. Este bine
cunoscuta actiunea negativa a acizilor grasi saturati din grasimile animale si a colesterolului
asupra metabolismului lipidic. n alimentatia rationala se recomanda untul si uleiul vegetal.
Ultimul, n cantitate de 20-25 g pe zi, asigura cantitatea necesara de acizi grasi polinesaturati.
Consumul sporit de ulei vegetal actioneaza negativ asupra organelor digestive. Norma zilnica
de grasimi pentru persoanele vrstnice este cu 10% mai mare dect cantitatea proteinelor din
ratia alimentara.
n alimentatia balantata cantitatea de glucide depaseste n medie de 4,5 ori cantitatea
proteinelor. La efort fizic redus se recomanda limitarea consumului de glucide, pornind de la
faptul ca surplusul lor (mono- si dizaharidele) provoaca hipercolesterinemie. n alimentatia
celor vrstnici glucidele se limiteaza din contul celor usor asimilabile (zaharurile si produsele
dulci). Ca sursa de glucide se vor utiliza pinea de secara, pinea de gru integrala,
leguminoase, fructe. Celuloza produselor alimentare normalizeaza flora microbiana
intestinala si favorizeaza eliminarea colesterolului din organism. O deosebita atentie se
acorda fructelor si legumelor crude.
Vitaminele, cu actiunea lor catalitica, inhiba ntr-o anumita masura procesele de mbatrnire.
Nivelul satisfacator de vitamine asigura mentinerea proceselor metabolice la un nivel
corespunzator, retine dezvoltarea modificarilor sclerotice n tesutul conjunctiv. La persoanele
n etate se constata polihipovitaminoza endogena drept consecinta a dezadaptarii sistemului
fermentativ. Alimentatia persoanelor vrstnice trebuie sa includa cantitatea necesara de
vitamine, ndeosebi din numarul celor ce normalizeaza activitatea sistemului nervos,
cardiovascular si participa n reactiile de inhibitie a proceselor de sclerozare. n functie de
asigurarea organismului cu vitamine se modifica nivelul colesterolului n organism. n acest
aspect prezinta o mare importanta vitaminele C siP.
Vitamina C, inclusa n ratia alimentara n cantitati satisfacatoare, asigura desfasurarea
proceselor de oxidare si normalizeaza schimbul de substante. La cei vrstnici organismul are
nevoie de o cantitate marita de vitamina C. Ea stabilizeaza echilibrul fiziologic de biosinteza
a colesterolului si utilizarea lui n tesuturi, mareste rezistenta si ntareste reactiile de aparare
ale organismului. Vitaminele C si P au actiuni sinergice. Vitamina P contribuie la micsorarea
tensiunii arteriale la hipertensivi.
Proprietati lipotrope, capabile sa inhibeze procesul de dezvoltare a aterosclerozei, au colina,
inozita, vitamina Bi2, acidul folie, vitamina B6, acidul pantotenic, acizii grasi polinesaturati.
Este important ca aceste substante sa fie incluse n ratia alimentara n cantitati suficiente. n
scop profilactic, pentru a preveni procesele de mbatrnire, se recomanda administrarea
polivitaminelor (complexe de vitamine).
La vrstnici n organism se acumuleaza substante minerale, ndeosebi compusii calciului. Ele
se depun n peretii vaselor sanguine, articulatii, cartilaje si alte tesuturi. Totodata la unii
batrni se depisteaza osteoporoza ca o consecinta a deficitului unor saruri. Norma zilnica de
calciu pentru vrstnici e de 800 mg.
Alt element mineral necesar pentru vrstnici este magneziul cu actiune antispastica,
vasodilatatoare. El stimuleaza peristal-tismul intestinal, sporeste eliminarea bilei, micsoreaza
nivelul colesterolului n snge. Insuficienta de magneziu n organism se soldeaza cu marirea
depunerii calciului n vasele sanguine. Necesitatea zilnica n magneziu constituie 400 mg.
Alimentatia vrstnicilor trebuie sa contina potasiu suficient. El contribuie la eliminarea apei
si clorurii de sodiu din organism. n ratia alimentara a vrstnicilor se vor include produse cu
orientare alcalina ca laptele si derivatele lui, cartofii, fructele, legumele.
Ratia alimentara a vrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:

proteine 68 g (barbati), 61 g (femei),
lipide 77 g (barbati), 66 g (femei),
glucide 335 g (barbati), 284 g (femei),
valoarea energetica: 2300 kcal (barbati), 1975 kcal (femei).
Ratia alimentara a batrnilor (75-90 ani) trebuie sa contina:

proteine 61 g (barbati), 55 g (femei),
lipide 65 g (barbati), 57 g (femei),
glucide 280 g (barbati), 242 g (femei),
valoarea energetica: 1950 kcal (barbati), 1700 kcal (femei).
Persoanele vrstnice si batrne trebuie sa acorde o deosebita atentie regimului alimentar,
reiesind din faptul ca la ei capacitatile functionale ale organelor digestive sunt micsorate.
Mesele se vor servi la ore fixate, se va evita abuzul de hrana si intervalele lungi ntre mese.
Persoanele vrstnice se vor alimenta de 4 ori pe zi, pentru cei batrni e mai rational regimul
cu 5 mese pe zi cu limitarea cantitati de alimente.
2.Particularitatile de prelucrare culinara a produselor
alimentare pentru alimentatia rationala a persoanlor
virstnice.
Procesul de imbatranire incepe in jurul varstei de 65 de ani (se vorbeste mai intai de varsta
critica sau presenila), iar dupa 75 de ani se intra in faza batranetii.
Varstnicii sunt adeseori subalimentati, adica le lipsesc elementele nutritive indispensabile
eficientei fizice, activitatii creierului si, in general, starii normale de sanatate. In unele tari, in
majoritatea cazurilor malnutritia nu se datoreaza unor dificultati de ordin economic, ci mai
curand singuratatii, depresiei, lipsei de activitate. Neglijandu-si alimentatia, multi batrani
risca sa fie lipsiti de unele substante cu inalta valoare nutritiva necesare bunei functionari a
organismului: vitamine, saruri minerale, oligoelemente, proteine de buna calitate.
Uneori, batranii au tendinta de a consuma aceeasi cantitate de calorii cu care erau obisnuiti
in perioada cand erau activi si astfel risca sa se ingrase. Dupa pensionare, in special barbatii
care in trecut obisnuiau sa desfasoare o munca bazata pe consumuri apreciabile de energie,
acumuleaza un exces de calorii, supunandu-si astfel inima unui efort exagerat. In special la
aceasta varsta este esential sa acordam atentie continutului alimentatiei, daca vrem sa ne
mentinem sanatatea.
Batranii, ca si tinerii, trebuie sa urmeze un regim alimentar echilibrat care sa contina intr-o
masura adecvata proteine, grasimi, carbohidrati, saruri minerale si vitamine. Exista insa o
diferenta importanta in privinta numarului necesar de calorii. Iata cateva reguli alimentare
sanatoase:
Caloriile. Odata cu inaintarea in varsta, cantitatea de alimente si de calorii introduse in
organism trebuie sa devina tot mai mica. Anchetele cu privire la regimul alimentar al
varstnicilor in stare excelenta de sanatate au demonstrat ca, in cazul lor, consumul nu
depaseste 1800 de calorii pe zi, ceea ce reprezinta cantitatea ideala pentru persoanele peste
65 de ani.
Proteinele. De regula, trebuie consumate un gram de proteine la fiecare kilogram al corpului.
O persoana de 70 de kg va avea astfel nevoie zilnic de 70 g de proteine.
Carbohidratii. Cea mai mare parte a caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati: paine,
paste fainoase, orez, fulgi de cereale, porumb boabe sau sub forma de mamaliga. Se
recomanda consumul de paine integrala si de orez integral; intr-adevar cerealele decorticate
contin fibre alimentare care favorizeaza buna functionare a intestinului.
Grasimile. Uleiul de masline extravirgin extras in conditii de temperaturi joase este de
preferat oricarei alte grasimi. Este bogat in vitamina E si in grasimi nesaturate care
garanteaza sanatatea arterelor. Cantitatea de grasimi nu trebuie sa depaseasca un sfert din
totalul zilnic de calorii. Practic, nu trebuie sa reprezinte mai mult de doua linguri pe zi.
Vitaminele. Dieta pentru batrani trebuie sa fie bogata in vitamina D, care este importanta
pentru conservarea oaselor, vitamina C, necesara mentinerii integritatii arterelor, repararii
tesuturilor si intaririi vaselor capilare. La fel de importante sunt vitaminele din grupa B, care
faciliteaza toate procesele de asimilare a alimentelor. In speta, vitamina B6 serveste la
producerea globulelor rosii si stimuleaza activitatea creierului.
Mineralele. Persoanele in varsta au nevoie in primul rand de calciu si de fier. Calciu este
necesar pentru conservarea oaselor, previne osteoporoza, faciliteaza asimilarea alimentelor,
contribuie la regularizarea batailor inimii, elimina aciditatea gastrica. Fierul stimuleaza
producerea de globule rosii in sange si este prezent in structura enzimelor, niste proteine
speciale ale organismului, indispensabile pentru desfasurarea corecta a reactiilor metabolice.
Alimentele cele mai indicate pentru virstnici
O regula usor de urmat este aceea de a ne asigura ca produsele vegetale preselectionate sunt
de toate culorile: verde, rosu, galben, portocaliu, brun, violet. Fiecare culoare indica prezenta
anumitor vitamine si saruri minerale. Dintre toate zarzavaturile si legumele, trebuie acordata
intaietate celor din familia cruciferelor: varza, broccoli, conopida, inflorescentele de nap,
varza de Bruxelles, care sunt deosebit de bogate in vitamine si saruri minerale. Studii recente
au demonstrat ca cruciferele pot preveni unele tumori. Este bine sa le consumam crude sau
tinute putin timp la foc, deoarece se digera mai bine si isi conserva intact patrimoniul
nutritiv.
Fructele uscate constituie o sursa buna de vitamine si proteine vegetale. Nucile, in
particular, s-au dovedit eficiente in coborarea nivelului colesterolului si in prevenirea bolilor
cardiace. Semintele incoltite de cereale, de fasole si de lucerna au valoare nutritiva optima si
pot fi obtinute in casa, pentru a fi consumate imediat. Germinatia multiplica substantele
benefice in seminte, facandu-se usor de asimilat. Bunaoara, dubleaza si, in unele cazuri,
tripleaza continutul de vitamine, in special cele din grupul B, precum si vitaminele C si A.
Ca sursa de proteine, este de preferat pestele fata de carne. In speta, heringul, scrumbia si
sardelele sunt sursele optime, nu numai de proteine, ci si de vitamina B2 si de calciu. Tonul
si somonul contin vitamina B6.
Legumele sunt si ele surse de vitamine, desi mai putin complete decat carnea si pestele.
Daca insa se combina cu pastele fainoase, cu orezul sau cu alte cereale, asigura proteine
complete de buna calitate. Asocierea legumelor de cereale ofera in plus si carbohidrati care
dau energie si fibre alimentare indispensabile bunei functionari a aparatului digestiv.
Dintre legume, soia, mazarea si lintea contin lecitina, o substanta care combate procesele de
oxidare din organism, il protejeaza impotriva maladiilor cardiovasculare, se opune bolii
Alzheimer si slabirii memoriei. Se mai recomanda inlocuirea cafelei printr-un amestec bazat
pe cereale. Si ceaiul verde este o bautura foarte sanatoasa, si s-a demonstrat ca are proprietati
antitumorale.

Portofoliu Nutritie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Nutritie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Cooperatist din Moldova

La disciplina: Principiile Nutritie.

A elaborat: Petrachi Vlad. Gr.1TPAP-21

1.Scurt istoric al dezvoltarii fiziologiei nutritiei.Aspectul

2.Influienta calitatii nutritiei asupra functionarii sistemului

GLANDELE TIROID l PARATIROID

Pancreasul este, n acelai timp, o gland endocrin i exocrin, ceea ce nseamn c

Celulele beta secret insulina, care scade nivelurile de glucoza din

1. Reglarea proceslor digestive de catre sistemul nervos

2. Rolul prelucrarii culinare a hranei in procesul digestiei.

3.Influetnta negativa a alcoolului si a dorgurilor asupra

1.Inluenta calitatii alimentatiei asupra sistemului cardio-

Specialistii recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de soia, porumb, masline, avocado,

2.Influenta alimentatirie asupra sistemului extretor.

1.Normele recomandate a necesitatilor de substante nutritive

Virsta Grame Masa corp

Necesarul zilnic de glucide

2.Consumul de energie in functie de conditiile de munca.

1. Sursele de proteine in alimentatie.

2. Normele zilnice de consum a proteinelor pentru diferite

Virsta Grame Masa corp

1.Valoarea fiziologica a lipidelor si caracteristica lor.Digestia

Lipidele reprezint o surs de energie concentrat. Prin arderea n organism a 1g de

Lipidele contribuie i la formarea materialului plastic i structural (lipoproteidele,

2.Normele zilnice de consum a lipidelor pentru diferite

1. Rolul glucidelor in aparitia diabetului zahart si

2.Consecintele deficitului de glucide in alimentatie.

1.Metabolismul hidric si mineral.Rolul apei in activiatea

2.Necesitatea zilnica in apa.

1.Caracteristica substantelor similare cu vitaminele.

1.Modul de alimentatie a diferitor categorii de populatie.

Rolul alimentelor vegetale

Integritatea intestinala si dieta de protectie

Recomandari practice pentru paradigma nutritionala de protectie:

Necesitatile nutritionale se schimba cu vrsta. Dieta de protectie trebuie sa fie flexibila, sa

l servire lactate = l pahar de lapte sau iaurt; 40 g de cascaval; l nghetata;

n perioada adultului tnar se defineste efectiv modelul ulterior de alimentatie. Un

Perioada adultului de vrsta medie

Acizii grasi esentiali

Satisfacerea necesitilor alimentare de la natere pn la patru luni are particulariti

Alimentaia i nutriia copiilor

Alimentaia copiilor rspunde mai multor obiective:

Adolescena reprezint o perioad de risc nutriional sporit. Pe de o parte necesitile sunt

2.Intocmirea meniurilor care sa asigure alimentatia rationala

1.Rolul substantelor nutritive in alimentatia copiilor si

Adolescena reprezint o perioad de risc nutriional sporit. Pe de o parte necesitile sunt

2.Rolul produselor lactate pentru oraganismul in crestere.

1.Notiune de regim menajat: mecanic, chimic, termic,

2.Relatiile alimentare in cazul diferitor diete.

Dieta nr. 10.

Dieta nr. 15.

1.Influenta calitatii nutritiei asupra femeilor insarcinate si a

2.Aspetele nefaste ale cofeinei,drogurilor si medicamentelor

Alimentele i buturile ce conin cofein sunt:

Afeciunile cofeinei asupra organismului includ:

1.Caile de satisfacere a necesitatilor persoanelor de virsta

Ratia alimentara a vrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:

Ratia alimentara a batrnilor (75-90 ani) trebuie sa contina:

S-ar putea să vă placă și