Sunteți pe pagina 1din 2

Omul pentru a fi sănătos are nevoie de o alimentaţie adecvată.

Între om şi aliment se stabilesc relaţii


strânse în tot cursul existenţei lui chiar şi înainte de naştere.

Alimentele sunt substanţe care sunt capabile de a suferi în organismul uman transformări necesare
menţinerii vieţii şi formării ţesuturilor. Alături de aer şi apă, alimentele constituie factori de mediu
esenţiali pentru asigurarea desfăşurării tuturor proceselor vitale.

Factorii nutritivi care se găsesc în alimente au următoarele funcţii:

- energetică, prin furnizarea energiei necesare desfăşurării proceselor vitale;

- plastică, prin asigurarea sintezei substanţelor proprii organismului;

- catalitică, prin favorizarea desfăşurării normale a proceselor biologice.

Alimentele pot suferi transformări fizice, chimice şi biologice care se realizează prin tehnologii
alimentare în scopul îndepărtării unor materii nedigerabile. Transformarea alimentelor în substanţe
solubile, capabile de a fi absorbite în sânge se realizează în aparatul digestiv.

O alimentaţie corespunzătoare trebuie să asigure cantităţi optime din toate substanţele nutritive de care
are nevoie organismul, având în acelaşi timp şi o calitate corespunzătoare.

Niciodată, ca acum nu s-a acordat o atât de mare importanţă nutriţiei în profilaxia şi patologia umană. În
ultimele decade ale nutriţiei un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-boală, în
speranţa că se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentaţie-sănătate. Problema a
depăşit limitele ştiinţei căpătând valenţe politice, economice cu implicaţii sociale care în cadrul unui
concept alimentar unitar decid strategia nutriţională, starea de nutriţie şi de sănătate a unei naţiuni.

În prezent se consideră ca nutriţia este implicată în toată patologia umană, mai puţin accidentele şi
bolile infecţioase, deşi dacă ne gândim bine, o serie de boli infecţioase au drept etiologie o proastă
igienă a alimentelor care induc grave perturbări în starea de sănătate.

Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroza,


hipovitaminozele,denutriţia energoproteică derivă sau sunt induse de o alimentaţie deficitară, fie că
este vorba de malnutriţia de exces , fie că este vorba de malnutriţia deficitară.

Numeroase studii epidemiologice naţionale şi mondiale certifică faptul că între alimentaţie şi boală
este o strânsă corelaţie care se evidenţiază tot mai pregnant în declanşarea cancerului, determinând
lumea ştiinţei să indice o nouă orientare dând prioritate programelor de studii privind rolul factorilor
alimentari în incidenţa cancerelor dar şi a bolilor metabolice, cardiovasculare, etc.

Complexitatea relaţiei om-aliment, se evidenţiaza pe multiplele căi prin care nutriţia afecteaza fiinţa
umană. Că este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetenţă, echilibrul energetic şi termic,
dezvoltarea celulară, activitatea motorie şi comportamentul, nutriţia exercită o mare influenţă asupra
acestora şi în final modifică comportamentul. Dezechilibrul dintre aport şi necesarul de substanţe
biologic-active determină profunde modificări metabolice care amprentează patologia omului modern.
Interacţiunea complexă dintre alimentaţie şi starea de sănătate au determinat relevarea unor aspecte
deosebite şi noi orientări în nutriţie cu consecinţe majore în cercetare.

Necesarul nutritiv

Necesarul nutritiv al unui organism corespunde nevoilor lui energetice, iar acestea sunt determinate
de următorii factori:

- biosinteza constituenţilor specifici ai organismului;

- menţinerea temperaturii corpului şi efectuarea de travalii mecanice (activitatatea muscularã).

Organismul consumă energie pentru ca să poată îndeplini o serie de activităţi fiziologice care se
desfăşoară în cuprinsul său (respiraţie, circulaţie sanguină, menţinerea tonusului muscular, contracţie
intestinală) şi activităţile pe care le desfăşoară în mediul exterior. Când temperatura mediului este
scăzută, organismul trebuie să cheltuiască energie pentru a-şi menţine temperatura, producând căldura
necesară acoperirii pierderilor termice.

Consumul de energie umană şi valoarea nutritivă a alimentelor se măsoară în kilocalorii notate “Kcal”.

Principii nutritive

Glucidele sunt sursa principală de energie a organismului. Glucidele complexe se găsesc în legume,
cereale şi în legumele bogate în amidon (cartofii, mazărea şi porumbul).

Glucidele simple, numite şi zaharuri se găsesc în special în fructe şi lapte, ca şi în alimentele ce conţin
zahăr, precum bomboanele şi alte dulciuri.