UNIVERSITATEA VALAHIA

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI POLITICE

MASTER
DREPTUL AFACERILOR
DISCIPLINA
DREPTUL PENAL AL AFACERILOR

EVAZIUNEA FISCALA E ..INFRACTIUNE

..INFRACTIUNE

Template for Microsoft PowerPoint

MASTERANT

CAPITOLUL I
Definitie, elemente teoretice.

Evaziunea fiscala se poate defini prin totaliatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in
totalitate sau in parte materia lor impozabila obligatiunilor stabilite prin legile fiscale.
Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi
se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se
preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate si sa
incite la evaziune fiscala, urmarind in principal doua scopuri: un scop "pozitiv" argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului
si un scop "negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
Astfel, evaziunea fiscala apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Legislatia romaneasca prevede in Legea 87
din 18 octombrie 1994, lege pentru combaterea evaziunii fiscale, in art.1, urmatoarea definitie:
Evaziunea fiscala este sustragerea prin orice mijloace, de la impunerea sau de plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor
sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale de catre persoanele
fizice si persoanele juridice romane sau straine.
Iulian Vacarel sugereaza definirea evaziunii fiscale ca fiind "sustragerea de la impunere a unei parti din materia
impozabila". Maurice Duverger considera ca evaziunea fiscala e un termen generic, si desemneaza manifestarea de fuga din fata
impozitelor. Aceasta e o definitie in sens larg a evaziunii fiscale care ajunge sa inglobeze si frauda. Cel mai cunoscut sens dat evaziunii
fiscale e "arta de a evita caderea in campul de atractie a legii fiscale" concept care apartine lui M.C. de Brie si P.Charpentier.
Evaziunea fiscala e o notiune foarte dificil de precizat, insasi Legea 87/1994 fiind incompleta in ceea ce priveste
definirea exacta a acestui fenomen.
Mijloacele de disimulare intrebuintare pentru a se sustrage de la datoriile cetatenesti, se pot imparti in urmatoarele
categorii:
- Extrapolarea insuficientei legislative sau chiar posibilitatile lasate de legiuitor cu anumite intentii
- Procedee ilicite
- Prin intentie.
Evaziunea fiscala poate fi deci ilicita avnd uneori si un caracter fraudulos si evaziunea fiscala legala sau mai bine zis
tolerata.
Se poate face deci distinctie ntre frauda fiscala care constituie un fapt ilicit, chiar de natura penala, si evaziunea fiscala
propriu-zisa, care nu implica fapte, care sa ntruneasca elementele unei infractiuni (sau contraventie). O clasificare a formelor de
manifestare a evaziunii fiscale este descrisa de cele doua mari coordonate pe care aceasta se poate extinde:
- una microeconomica
- si una macroeconomica.
Componenta microeconomica a evaziunii fiscale cuprinde ansamblul de actiuni derulate la nivelul firmelor ce au n
vedere reducerea platii de impozite si taxe la bugetul de stat. Ea la rndu-i se poate extinde pe alte doua directii:
- nationala, aceea care are n vedere numai utilizarea legislatiei la nivel local (national);
- internationala, aceea care utilizeaza att legislatia locala, ct si cea internationala dintre state si a statelor cu
regimuri fiscale permisive.
Aceasta reprezinta latura traditionala a evaziunii fiscale, care a fost si cea care s-a dezvoltat cel mai mult de-a lungul
vremii.
Componenta macroeconomica a evaziunii fiscale presupune utilizarea acestora de catre state pentru atragerea de
voiajori fiscali n scopul atragerii de surse suplimentare de finantare a cheltuielilor bugetare, surse care altfel nu ar mai aparea drept
disponibile.
n ultima perioada, s-a constatat o dezvoltare si a acestei ramuri, fapt ce a condus la necesitatea teoretizarii ei.

Fenomenul a aparut la nivel macroeconomic prin aparitia unor state a caror nivel de impunere si de rigoare a legii fiscale
era extrem de redus, dar care la rndul lor aveau si cheltuieli bugetare de regula foarte mici. Apoi a aparut ideea crearii de
regimuri fiscale diferite pentru cei care utilizeaza infrastructura si resursele locale pentru care s-a creat un regim de
impozitare mai restrictiv, iar pentru cei care isi desfasoara activitatea n exterior, aducnd n tara de rezidenta doar
rezultatele afacerilor lor, un regim mult mai permisiv de impunere. n ultima perioada fenomenul a luat amploare, asa ca
ntr-o serie de state foarte dezvoltate au aparul regimuri fiscale permisive pentru afaceri a caror desfasurare este situata
extrateritorial (USA, Marea Britanie, Irlanda si altele) si deci, care nu folosesc infrastructura si resursele tarii de rezidenta.
Aceasta modalitate a constituit nu numai un mod de a-si asigura resurse suplimentare, dar, pentru unele state si un mijloc
de finantare al dezvoltarii durabile (Cipru, Insula Man, Insula Jersey, Singapore, etc.).

Here comes your footer

Pag

Astfel la 15 iulie 2005, legea 87/1994 a fost nlocuit de lege nr. 241/2005 pentru
prevenirea i combaterea evaziunii fiscale care definete evaziunea fiscal prin intermediul
infraciunilor componente astfel: constituie infraciuni de evaziune fiscal urmtoarele fapte
svrite n scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:
1. ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
2. omisiunea, n toi sau n parte, a evidenierii, n actele contabile ori n alte documente legale, a
operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
3. evidenierea, n actele contabile saa n alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz
operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive;
4. alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de
marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
5. executarea de evidene contabile duble, folosindu-se nscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor;
6. sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeciararea,
declararea fictiv ori declararea inexact cu privire Ia sediile principale sau secundare ale
persoanelor verificate;
7. substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere persoane a bunurilor
sechestrate n conformitate cu prevederile Codului de procedur fiscal i ale Codului de procedura
penal."
Dup modul cum se procedeaz n activitatea de evitare a reglementrilor fiscale se face
diferena ntre evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal frauduloas.
Din moment ce se vorbete despre evaziunea legal de evaziunea ilegal, trebuie trasat
o frontier pentru departajarea celor dou domenii.
Or, n practic, operaiunea de delimitare este la fel de incert ca i distincia dintre
fraud i evaziune.
Incertitudinea provine de la doi factori: interpretarea legalului i ilegalului i
contradiciile soluiilor dreptului comparat.
Teoretic, contribuabilul respect legea sau o violeaz, el datoreaz sau nu impozitul, l
pltete sau nu. n
practic, n schimb aceast concepie nu corespunde realitii complete a fiscalitii. Astfel nct
ntre legal i ilegal nu exist o ruptur, ci o continuitate, ncercri succesive de a profita de lacunele
legii conduc contribuabilul de la legal la fraud. "Se poate spune c exist trei familii de
contribuabili.
Una a celor funciarmente cinstii (alb).
Alta, a celor funciarmente necinstii (neagr).
i cea gri, care evadeaz fie legitim prin abilitate, fie ilegal prin acrobaii sau abuz de
lege."(Cozian, I.M., 1989).
Determinam astfel ca evaziunea fiscal este rezultanta logic a defectelor si
inadvertenelor unei legislaii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum i a
neprevederii i nepriceperii legiuitorului a crui fiscalitate excesiv este tot att de vinovat ca i cei
pe care i provoac prin aceasta la evaziune.

Here comes your footer

Pag

CAPITOLUL II
Evaziunea fiscala intre rau evident si rau necesar

Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima importanta cu
care statele de astzi se confrunta si ale crui consecine nedorite caut sa le limiteze cat mai mult,
eradicarea fiind, practic, imposibila. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaz direct asupra
nivelurilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pieii si poate contribui la inechitati sociale
datorate accesului si nclinaiei diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. Daca nu
ar fi dect aceste rele aduse de evaziunea fiscala, dar ele nu se rezuma la att, si statul ar trebui sa
se preocupe sistematic si eficient de prentmpinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale.
Cu toate acestea, statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala urmrind, in
principal, doua scopuri:
un scop pozitiv argumentat de dorina de a stimula formarea capitalului si
un scop negativ reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot
cortegiul de consecine.
De aici desprindem chiar rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau nu, al politicii fiscale,
decurgnd direct din cel al fiscalitii, in general.[1]
Unul din secretele japonezilor in ce privete formarea capitalului este evaziunea fiscala care este
ncurajata oficial. In mod legal un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii
medii. Japonia are de cinci ori mai multe conturi de acest fel dect numrul populaiei, inclusiv
copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului. Astfel orice tara care vrea sa
fie competitiva intr-o era antreprenoriala trebuie sa-si construiasc un sistem de impozite de tipul
celui japonez care, printr-o atitudine de ipocrizie semioficiala, ncurajeaz formarea capitalului.[2]
Intervenia statului in meninerea unui anumit grad de evaziune fiscala, trebuie analizata prin
prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse, bugetare
sau nu, crearea de inechitate in veniturile disponibile ale contribuabililor, etc.).
De asemenea
trebuie sa se tina seama ca Efectul benefic al interveniei statului, in special sub raportul legislativ
direct, imediat si, ca sa spunem aa vizibil, in timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte,
neperceptibile.[3] Unul din aceste efecte este fenomenul corupiei care este practic inevitabil
nsoitor al evaziunii fiscale.
Dei nu se tie care sunt efectele fraudei, putem considera frauda fiscala ca fiind ansa sistemelor
fiscale ca ele sa devina viabile.
Departe de a fi contrara democraiei, frauda fiscala nu este, din contra, dect manifestarea bruta a
vitalitii sale. De aceea, tocmai in interesul democraiei, este necesara o lupta permanenta si bine
condusa pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

_______________________________________________________________________________
[1] N.Hoanta Evaziunea Fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucureti, 1997, pag.205
[2] P.E.Drucker Inovaia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucureti, 1993, pag.171
[3] N.Hoana Evaziunea Fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucureti, 1997, pag.206

Here comes your footer

Pag

CAPITOLUL III

Evaziune fiscal legal vs fraud fiscal

Legislaia referitoare la evaziunea fiscal suscit nc ample dezbateri att n doctrina si
practica de specialitate, ct si n mass-media, fiind inclusiv subiect de polemic electoral. Primul act
normativ prin care s-au ncercat definirea si combaterea, inclusiv cu mijloace de drept penal, a evaziunii
fiscale a fost Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 299 din 24 octombrie 1994.
Dincolo de imprecizia reglementrii si de stngcia cu care legiuitorul a ncercat la vremea
respectiv s stabileasc n sarcina contribuabililor o multitudine de obligaii de declarare, nregistrare etc.,
cu intenia de a stvili o practic n care inventivitatea aproape c nu are limite, meritul acestei legi este acela
de a fi primul act normativ care a definit si care a incriminat ca infraciune sustragerea de la plata obligaiilor
fiscale.
Corelarea legii cu inventivitatea evazionistilor
Sub presiunea modificrilor continue ale realitilor sociale, Legea nr. 87/1994 a suferit de-a
lungul timpului mai multe modificri si chiar o republicare, prin care s-a ncercat corelarea reglementrilor cu
inventivitatea fr margini a evazionistilor. Dup adoptarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si a
Ordonanei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, a devenit evident c vechea
reglementare era o hain juridic prea strmt si peticit pentru relaiile sociale pe care le ocrotea, mai ales
c o parte din obliga-iile stabilite n sarcina contribuabililor prin Legea nr. 87/1994 au fost preluate de noile
acte normative n materie fiscal.
Dup abrogarea Legii nr. 87/ 1994, sediul materiei l constituie Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 672 din 27 iulie 2005.
Desi la data adoptrii a strnit un val de critici care au vizat n special preluarea aproape fr discernmnt a
unor texte din vechea reglementare, fr a fi avute n vedere comentariile, de multe ori pertinente, ale teoriei
si practicii judiciare, meritul noii reglementri l constituie faptul de a oferi o reglementare supl, elastic,
adaptabil dinamicii acestui fenomen, precum si instrumentele de combatere a acestuia, indiferent dac ele
aparin sferei dreptului penal sau o exced. Tot ca un element de noutate, Legea nr. 241/2005 prevede si
cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, acordate doar n anumite circumstane, astfel nct se
poate afirma c spiritul acestei legi este n sensul recuperrii prejudiciilor aduse bugetului de stat prin
svrsirea infraciunilor de evaziune fiscal si doar n mod colateral, subsecvent, pedepsirea persoanelor
vinovate prin aplicarea unor sanciuni privative de libertate.
Evaziune fiscala legal
n practic, probleme majore ridic ncadrarea unui anumit comportament al contribuabilului n
asa-numita evaziune fiscal legal sau n sfera ilicitului penal (frauda fiscal).
n general, prin evaziune fiscal legal se nelege acea conduit a contribuabilului de a ocoli
prevederile legale, recurgnd la o combinaie neprevzut a acestora, si prin urmare tolerat, n
considerarea principiului conform cruia dac legea nu interzice, atunci permite. Aceast form a evaziunii
fiscale este posibil doar cnd legea este lacunar si/sau prezint inadvertene. Speculnd aceste vicii
legislative, contribuabilul se plaseaz ntr-o poziie ct mai favorabil n raport de legislaia fiscal pentru a
beneficia ntr-o msur ct mai mare de avantajele prevzute de aceasta astfel nct reuseste s sustrag
de la impunere o parte, mai mare sau mai mic, n raport de propria abilitate, din veniturile sau bunurile sale.
Acest lucru e posibil datorit modului n care reglementrile fiscale dispun stabilirea obiectului
impozabil.
Aceast form a evaziunii fiscale poate fi ns considerat si o modalitate de optimizare fiscal,
ntruct evitarea n tot sau n parte a plii impozitelor, taxelor si a celorlalte sume datorate bugetului de stat,
dac se realizeaz n limita exigenelor legale, poate constitui un scop n sine.

Here comes your footer

Pag

Frauda fiscal
La polul opus se situeaz frauda fiscal (termen folosit pentru a evita utilizarea noiunii de
evaziune fiscal frauduloas sau ilicit, ce are nuane pleonastice) care const n conduita
contribuabilului de nclcare flagrant a legii cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor,
contribuiilor si oricror altor sume datorate bugetului de stat.
Indiferent c se realizeaz sub forma disimulrii obiectului impozabil, a subevalurii materiei
impozabile sau prin orice alte ci de sustragere de la plata impozitelor, numitorul comun n cazul
acestor fapte l constituie nclcarea, cu intenie, a reglementrilor fiscale n scopul sustragerii de la
ndeplinirea obligaiilor legale.
Desi aceast difereniere ntre evaziunea fiscal legal si frauda fiscal este unanim acceptat, n
doctrin s-a artat c trasarea unei frontiere ntre cele dou forme ale evaziunii fiscale reprezint un
demers relativ si arbitrar deoarece ntre ele exist continuitate, iar linia de demarcaie este extrem de
fragil, de foarte multe ori fiind trasat n mod artificial si conjunctural si, am aduga noi, n raport cu
nevoia din ce n ce mai acut de a aduce bani la bugetul de stat.
Cauzele evaziunii fiscale
n prezent ,n condiiile economiei de pia ,trecerea tot mai mult de la proprietatea de stat la
proprietatea privat condiioneaz creterea i diversificarea numrului de ageni economici ,adic a
potenialilor contribuabili. Faptul menionat i dezvoltarea rapid a diferitor relaii cu caracter
economic face dificil cuprinderea acestora n limetele legislaiei fiscale i creeaz vaste posibiliti de
evaziune fiscal.
n general ,cauzele evaziunii fiscale snt multiple.Putem numi unele din ele ,innd cont de importan
i frecvena apariiei:
1. sarcinele fiscale exagerate , adic o povar fiscal peste msur,inechitabil i instabil (n special
pentru unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea motive morale de evaziune fiscal a
contribuabilului ,care trateaz faptele menionate ca o exprimare a reprimrii (dominrii)din partea
statului,considerndu-se ,n acelai timp,n drept de a se mpotrivi i astfel se formeaz opinia general
c a fura de la visterie nu se consider furt.
2. factori de ordin economic:
- coraportul dintre cota impozitului i msurile de rspundere contribuabilul compar consecinele
economice ale achitrii impozitului i aplicrii msurilor de rspundere pentru neachitare ,respectiv,cu
ct cota impozitului este mai mare i msurile de rspundere mai mici ,cu att efectul economic al
evaziunii fiscale este mai mare ;
- starea economic a contribuabilului cu ct starea economic a contribuabilului este mai grea cu att
tentaia la evaziune fiscal este mai mare (n unele cazuri executarea de ctre contribuabil a tuturor
obligaiilor fiscale poate agrava situaia economic a acestuia pn la nivelul critic i evaziunea fiscal
poate deveni unica ans de supravieuire),iar pericolul aplicrii msurilor de rspundere l afecteaz
mai puin dect n cazul contribuabilului care se dezvolt dinamic i aplicarea unor asemenea msuri
l poate lipsi de perspective evidente;
- descretere (criz) economic-se nrutete starea material att a contribuabilului ,ct i a
consumatorilor de mrfuri,de lucrri i servicii ,micorndu-se astfel posibilitatea de a transfera
impozitul prin intermediul majorrii preurilor de livrare ;
3. insufuciena msurilor de propagand a respectrii legislaiei fiscale (cu caracter permanent ) i ca
rezultat insuficiena educaiei fiscale a contribuabililor care constituie o parte component a
educaiei civice;

Here comes your footer

Pag

4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet (unele rapoprturi aferente
fiscalitii rmn n afara reglementrilor normative),impreciziilor i ambiguitilor toate acestea
crend un climat destul de favorabilpentru contribuabili care urmresc scopuri evazioniste;
5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i metode performante i un
personal suficient numeric,bine instruit i corect n aciuni (excesul de zel al autoritilor fiscale
,adic exagerri n procesul exercetrii funciilor ,de asemenea creeaz premise pentru evaziunea
fiscal ),etc.-acestea se mai numesc i cauze tehnice.
6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieind din procedura impunerii care , la rndul ei
,este determinat de domeniul i specificul activitii contribuabilului (de exemplu salariaii dispun
de posibiliti reduse de evaziune (eludare a fiscului),deoarece impunerea lor este asigurat de un
ter prin reinerea la surs ,n schimb persoanele ce desfoar activitate de ntreprinztor
beneficiaz de un volum considerabil de posibiliti de evaziune fiscal prin intermediul modului de
eviden ,a sistemului de deduceri,de faciliti,de treceri n cont,de restituiri ,etc.);
7. cauze de ordin politic asemenea cauze a evaziunii fiscale ine de funcia de reglare a
impozitelor, adic statul prin intermediul fiscalitii promoveaz un anumit gen de politic
economic sau social,iar contribuabilii mpotriva crora este ndreptat asemenea politic opun
o anumit rezisten,inclusiv prin intermediul evaziunii fiscale.
Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare att statului (societii),lipsindu-l de veniturile
necesare ndeplinirii sarcinelor i atribuiilor, ct i contribuabilului,deoarece n realitate totalul
impozitelor se distribuie pe o mas de venituri mai mci, crendu-se distorsiuni n povara fiscal
(adic n impunerea echitabil i egal a acelorai categorii de contribuabili).
Metode de evaziune fiscal se schimb cu o rapiditate uimitoare ,i metodele de control
i investigare trebuie s evolueze cu aceeai intensitate.

Here comes your footer

Pag

CAPITOLUL IV
Infractiuni privind evaziunea fiscala prevazute de
Legea nr. 241/2005

Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, in noua Lege nr.
241/2005 se prevede patru elemente principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabilete
si masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi infraciuni denumite infraciuni in
legtura cu infraciunile de evaziune fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infraciuni de
pericol; s-au definit mai muli termeni folosii in lege pentru o mai mare precizie.
Totui, nu trebuiau dezincriminate unele fapte care continua sa prezinte pericolul unor
infraciuni cu implicaii deosebite asupra economiei subterane.
In art.1 din lege se prevede ca sunt incriminate doua categorii de infraciuni si anume:
cele de evaziune fiscala [art.9 alin.(1) lit. a)-g)] si alte infraciuni aflate in legtura cu cele de
evaziune fiscala (art.3-8).
Putem preciza ca prin apariia noii legi a evaziunii fiscale se face un pas important
menit sa contribuie din plin la reducerea ratei criminalitii pe aceasta linie si implicit, a economiei
subterane care aduce grave prejudicii bugetului general consolidat.
Organele competente sa verifice modul in care contribuabilii respecta dispoziiile legale
de organizare si de desfurare a activitilor economice productoare de venituri impozabile sau
bunurile supuse impozitelor si taxelor sunt organele de control financiar-fiscal din cadrul
Ministerului Finanelor Publice si din unitile teritoriale subordonate, Garda Financiara
si alte organe de control abilitate potrivit legii.

_______________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.140

Here comes your footer

Pag

IV.1 Infraciunea prevzut de art.3

Coninutul legal. Potrivit art.3, constituie infraciune fapta contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, in termenul nscris in documentele de control, dei acesta putea sa o fac.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale privind buna desfurare a activitilor
economico-financiare a cror realizare presupune ndeplinirea cu onestitate de ctre contribuabili a obligaiilor nscrise
in documentele de control privind refacerea documentelor distruse.
Obiectul material al acestei infraciuni este reprezentat de documentele de evidenta contabila.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana fizica care ndeplinete condiiile pentru a
rspunde penal si are calitatea de contribuabil.
In art.2 lit.b) este definit contribuabilul ca fiind orice persoana fizica sau juridica sau orice alta entitate fara
personalitate juridica care datoreaz impozite, taxe, contribuii si alte sume bugetului general consolidat.
Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul, precum si organele de control competente care au dispus refacerea
documentelor distruse.
Art.2 lit.g), definete organele competente ca fiind acele organe care au atribuii de efectuare a verificrilor financiare,
fiscale sau vamale, potrivit legii. Dintre acestea amintesc: Garda Financiara, Curtea de Conturi, ANAF (inspecie
fiscala), reprezentanii autoritarii vamale, Direciile Generale ale controlului financiar de stat.
Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaz infraciunea consta in fapta de a nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, obligaie care rezulta din documentul de control.
Este greu sa se probeze ca documentele au fost distruse si nu pierdute, sustrase, ascunse prin cesionare a parilor sociale,
a aciunilor urmata de predarea arhivei la persoane neidentificabile, situaii cnd aceasta prevedere devine inaplicabila.
De asemenea, nu se distinge intre distrugerea datorata cazului fortuit, forei majore, distrugerea fcuta sau dispusa de
contribuabil sau distrugerea fcuta de autori neidentificai. Intr-o asemenea situaie, aceasta infraciune poate intra in
concurs cu una din infraciunile prevzute de art.217, art.219 sau art.242 C.pen.
In coninutul acestei infraciuni se prevede si o condiie privind timpul savarsirii infraciunii.
Documentele
trebuie refcute intr-un anumit termen interval de timp care trebuie sa fie rezonabil.
Termenul este
cel prevzut in documentul de control. Daca trece acest termen si documentele nu au fost refcute, infraciunea se va
consuma la mplinirea termenului.
Potrivit art.95 C.proc.fisc., in realizarea atribuiilor inspecia fiscala poate aplica urmtoarele proceduri de control:
controlul prin sondaj, controlul inopinat, controlul ncruciat.
Potrivit art.103 alin.(7), la nceperea inspeciei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimaia de
inspecie si ordinul de serviciu semnat de conductorul organului de control. nceperea inspeciei fiscale trebuie
consemnata in registrul unic de control. La finalizarea inspeciei fiscale contribuabilul este obligat sa dea o declaraie
scrisa, pe propria rspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispoziie toate documentele si informaiile solicitate
pentru inspecia fiscala. In declaraie se va meniona si faptul ca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la
dispoziie de contribuabil [alin.(8)]. Contribuabilul are obligaia sa ndeplineasc masurile prevzute in actul ntocmit cu
ocazia inspeciei fiscale, in termenele si condiiile stabilite de organele de inspecie fiscala [alin.(9)]. Una din obligaii
se poate referi si la refacerea documentelor distruse.
Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol ce rezulta din inaciunea autorului. Daca acesta nu reface documentele
de evidenta contabila distruse, nu se pot efectua de ctre organele de control in condiii
optime verificrile financiar-contabile pentru a se vedea daca exista sau nu incalcari ale legii privind combaterea
evaziunii fiscale.
Legtura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se comite aceasta infraciune este intenia directa sau indirecta, aa cum
rezulta din textul de lege. Nu are importanta mobilul si scopul.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Infraciunea se consuma in momentul in care termenul prevzut in documentul de control a
expirat iar documentele de evidenta contabila nu au fost refcute. Termenul nu este unul legal, ci este stabilit de organul
de control si trebuie sa fie rezonabil.
Infraciunea nu are dect o singura modalitate normativa, in schimb poate avea mai multe modalitati faptice.
Infraciunea se pedepsete cu amenda de la 5.000 RON la 30.000 Ron.
_________________________________________________________________________________________________________
Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Idem
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.144

Here comes your footer

Pag

IV.2 Infraciunea prevzut de art.4

Coninutul legal. Potrivit art.4, constituie infraciune refuzul nejustificat al unei

persoane de a prezenta organelor competente, dup ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si
bunurile din patrimoniu, in scopul mpiedicrii verificrii financiare, fiscale sau vamale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale privind
buna desfurare a activitilor economico-financiare a cror realizare presupune ndeplinirea cu
onestitate de ctre contribuabili a obligaiilor nscrise in documentele de control privind prezentarea
documentelor legale si bunurilor din patrimoniu.
Obiectul material este reprezentat de documentele legale si bunurile din patrimoniu.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana fizica care
ndeplinete condiiile pentru a rspunde penal.
Infraciunea este susceptibila de participaie penala in toate formele sale coautorat,
instigare si complicitate.
Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul sau, dup caz, unitile administrativteritoriale: municipiul, judeul, oraul, comuna, ale cror bugete locale necesare suportrii
cheltuielilor publice au fost ori pot fi afectate prin savarsirea acestora.
Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaz infraciunea consta in
refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale si
bunurile din patrimoniu, in scopul mpiedicrilor financiare, fiscale sau vamale.
Fapta de refuz, deci o omisiune, exprima o poziie psihica intenionata, nsemnnd
neacceptare, respingere la o solicitare expresa. Trebuie catalogat tot refuz in sensul prevzut de text
si conduita de respingere fatisa a oricrei solicitri in acest sens.
Prin urmare, actul de refuz poate fi explicit cnd contribuabilul declara sau din
comportamentul sau reiese ca nu vrea si ca nu va pune la dispoziia organelor de control
documentele ori bunurile solicitate, dar poate fi si implicit, in care caz refuzul consta in acte
repetate de neprezentare, nejustificate si chiar sustragerea de la prezentare.
Urmarea imediata consta in producerea unei stri de pericol datorita imposibilitii
verificrii respectrii de ctre contribuabili a obligaiilor financiare, fiscale sau vamale fata de stat
de ctre organele de control abilitate si a depistrii eventualelor fraude fiscale.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este
intenia directa sau indirecta.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are loc instantaneu, in momentul
expirrii refuzului respectiv. Bineneles, refuzul pentru a produce efecte juridice trebuie sa
intervin dup ce in prealabil a fost somata de trei ori.
Infraciunea nu are dect o singura modalitate normativa si anume, cea a refuzului; in
schimb poate avea mai multe modalitati faptice.
Infraciunea se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa
amenzii.

Here comes your footer

Pag

IV.3 Infraciunea prevzut de art.5

Coninutul legal. Constituie infraciune, potrivit art.5, mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra,
in condiiile prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau
vamale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este comun cu cel al tuturor infraciunilor de evaziune fiscala.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana care ndeplinete condiiile generale ale
rspunderii penale.
Infraciunea este susceptibila de participaie penala in toate formele sale: coautorat, instigare si complicitate.
Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul sau, dup caz, unitile administrativ-teritoriale: municipiul, judeul,
oraul, comuna, ale cror bugete locale necesare suportrii cheltuielilor publice au fost ori pot fi afectate prin savarsirea
acestora.
Latura obiectiva. Elementul material al infraciunii consta in mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a
intra in condiiile legii, in sedii, incinte ori pe terenuri in scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale.
De regula, pentru buna desfurare a relaiilor autoritate-contribuabil, se prezuma buna-credina a parilor bazata pe
relaia de parteneriat existenta intre stat si adresant. Din acest motiv, legea a instituit drepturi si obligaii de ambele pari,
printre acestea numrndu-se obligaia contribuabililor de a permite accesul autoritarii in locurile unde sau pe care se
desfasoara activitati supuse controlului financiar, fiscal sau vamal.
Organul de control nu poate fi dect unul din cele prevzute de lege, cum ar fi Ministerul Finanelor Publice, Agenia
Naionala de Administrare Fiscala, Autoritatea Naionala a Vmilor, precum si toate organele subordonate, cum ar fi de
exemplu, Garda Financiara, Direcia Generala a controlului financiar de stat, Curtea de Conturi ori celelalte organe
reprezentative din teritoriu.
Nu are nici un fel de relevanta daca mpiedicarea este fcuta de contribuabilul supus controlului sau de ctre o alta
persoana, textul de lege cernd numai o aciune de mpiedicare fara sa precizeze de cine trebuie sa fie executata.
De asemenea, nu are importanta pentru existenta infraciunii modalitatea in care s-a realizat infraciunea prevzuta in
art.5 din Legea nr.214/2005. Aceasta mpiedicare se poate face in orice mod, printr-o aciune sau inaciune, care are
drept urmare imposibilitatea organelor abilitate de a ptrunde in sediul, incinta sau terenul care face obiectul controlului.
Urmarea imediata consta in producerea unei stri de pericol datorita imposibilitii verificrii respectrii de ctre
contribuabili a obligaiilor fiscale, financiare sau vamale fata de stat de ctre organele de control abilitate se a depistrii
eventualelor fraude fiscale.
Latura subiectiva. . Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa sau indirecta.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are loc in momentul cnd subiectul activ a mpiedicrii indiferent
de modalitate, intrarea organelor competente, in scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale, in sediile,
incintele sau terenurile ce urmeaz controlate.
Infraciunea nu are dect o singura modalitate normativa si anume cea a mpiedicrii, in schimb poate avea mai multe
modalitati faptice.
Infraciunea se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

_________________________________________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.147

Here comes your footer

Pag

IV.4 Infraciunea prevzut de art.6

Concept. Potrivit art.6, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu

amenda reinerea si nevarsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentnd impozite sau
contribuii cu reinere la sursa.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale privind bugetul public
consolidat, relaii a cror natere, existenta si normala desfurare este condiionata de incriminarea faptelor prevzute
in textul de lege.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ este calificat, el fiind contribuabilul care are obligaia legala de a
retine la sursa impozitele si contribuiile datorate. De regula, acest lucru nu poate fi fcut dect de ctre angajator sau
reprezentantul unei unitati economice.
Participaia penala este posibila sub orice forma.
Subiectul pasiv este reprezentat de instituiile care au ca obiect de activitate colectarea sumelor de bani
din care se alctuiete bugetul general consolidat, deoarece prin fapta subiectului activ se incalca regulile privind acest
buget. In subsidiar, subiect pasiv poate fi persoana fizica sau persoanele care ar putea suferi un prejudiciu ca urmare a
nevirrii sumelor prevzute in textul de lege.
Latura obiectiva. Elementul material al infraciunii se prezint sub forma unei inaciuni care consta in
nedepunerea sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la sursa. Trebuie reinut faptul ca inaciunea
trebuie precedata de o reinere a sumelor prevzute de lege. Termenul de 30 de zile ncepe sa curg din momentul
reinerii sumelor respective.
O cerina eseniala a laturii obiective o constituie ndeplinirea unei condiii de timp: pana la mplinirea
celor 30 de zile, inaciunea nu poate atrage rspunderea penala, iar odat cu trecerea celor 30 de zile, nendeplinirea
obligaiei legale atrage existenta infraciunii in forma consumata. Depunerea sumelor dup mplinirea celor 30 de zile nu
constituie o cauza de nepedepsire, dar s-ar putea tine seama de aceasta, ca fiind o circumstana atenuanta judiciara.
Urmarea imediata consta in crearea unei stri de pericol pentru activitile pe care le desfasoara instituiile
abilitate avnd ca obiect colectarea sumelor de bani din care se alctuiete bugetul general consolidat.
Legtura de cauzalitate intre aciunea fptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi materialitatea
faptelor.
Latura subiectiva. Fiind vorba de o infraciune care se savarseste prin omisiune, forma de vinovatie ar
putea fi att intenia, cat si culpa. In cazul nostru forma de vinovatie este doar intenia, aspect cerut expres de textul de
incriminare.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Fiind vorba despre o infraciune omisiva care se consuma dup expirarea
unui termen, nu se poate vorbi despre consumarea infraciunii dect dup expirarea acestuia, daca se constata savarsirea
infraciunii prevzuta in textul de lege. Aceasta infraciune este una continua astfel activitatea infracionala dureaz de la
expirarea celor 30 de zile si pana la ndeplinirea obligaiilor. Infraciunea poate fi comisa si in forma continuata.
Infraciunea prevzuta de art.6 cunoate o singura modalitate normativa.
Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este nchisoare de la un an la 7 ani sau amenda.

___________________________________________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.149

Here comes your footer

Pag

IV.5 Infraciunea prevzut de art.7 alin.(1)

Coninutul legal. Constituie infraciune punerea in circulaie, fara drept, a timbrelor, banderolelor
sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este identic cu cel al infraciunilor de evaziune fiscala.
Obiectul material este reprezentat de timbrele, banderolele si formularele tipizate cu regim special.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ poate fi, in principiu, orice persoana fizica cu capacitate
penala, ntruct cerinele legii nu se refera la vreo calitate speciala a fptuitorului.
Participaia penala este posibila sub orice forma.
Latura obiectiva. Elementul material al infraciunii prevzute in art.7 alin.(1) se realizeaz printr-o
aciune de punere in circulaie a timbrelor, banderolelor, precum si a formularelor tipizate cu regim
special.
Codul fiscal in vigoare precizeaz ca supra anumitor produse supuse accizarii se vor aplica timbre
sau banderole. Dimensiunea si elementele ce vor fi inscripionate pe marcaje vor fi stabilite prin
norme. Antrepozitatul autorizat sau importatorul este obligat sa aplice marcajele la loc vizibil, pe
ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticla, astfel incat
deschiderea ambalajului sa deterioreze marcajul.
Punerea in circulaie este operaiunea prin care timbrele, banderolele ori formularele tipizate cu
regim special sunt introduse in circuitul financiar si fiscal.
Urmarea imediata consta in crearea unui pericol pentru circuitul financiar si fiscal prin punerea in
circulaie a timbrelor, banderolelor si a formularelor tipizate cu regim special.
Legtura de cauzalitate intre aciunea fptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi
materialitatea faptelor.
Latura subiectiva se poate prezenta sub aspectul vinovatiei, att sub forma inteniei directe, dar si
sub forma inteniei indirecte.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are loc in momentul punerii in circulaie a
timbrelor, banderolelor ori a formularelor tipizate.
Infraciunea prevzuta de art.7 alin.(1) cunoate o singura modalitate normativa, aceea a punerii in
circulaie, insa in plan faptic modalitile se pot infatisa diversificat: vnzare, punere la dispoziie,
rspndire,etc.
Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

________________________________________________________________________
Idem, pag.150

Here comes your footer

Pag

IV.6 Infraciunea prevzut de art.7 alin.(2)

Coninutul legal. Potrivit art7 alin (2), constituie infraciune tiprirea sau punerea in
circulaie, cu tiina, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu
regim special, falsificate.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este identic cu cel al infraciunilor de
evaziune fiscala.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana fizica care
ndeplinete condiiile pentru a rspunde penal. Legea nu prevede in sarcina subiectului activ nici o
cerina speciala, fiind suficient ca acesta sa tie ca timbrele, banderolele ori formularele tipizate cu
regim special puse in circulaie sunt false ori ca a tiprit asemenea elemente.
Participaia penala este posibila in oricare din formele sale. In ipoteza instigrii la
tiprirea de timbre etc. false, daca dup consumarea infraciunii instigatorul le pune in circulaie in
sarcina sa va fi reinuta numai calitatea de autor la infraciunea analizata, modalitile de comitere a
faptei fiind alternative.
Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul.
Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaz infraciunea consta in doua
aciuni alternative.
Prima aciune este reprezentata de tiprirea de timbre, banderole ori formulare tipizate
cu regim special falsificate. Consideram ca sunt ndeplinite elementele constitutive ale acestei
infraciuni si in ipoteza in care un angajat al Imprimeriei Naionale, instituie abilitata sa tipreasc
asemenea produse, tiprete un numr mai mare de timbre, banderole sau tipizate cu regim special
dect fuseser comandate, surplusul reinndu-l la sine.
A doua aciune este aceea de punere in circulaie a timbrelor, banderolelor sau
tipizatelor falsificate.
Urmarea imediata consta in crearea unui pericol pentru circuitul financiar si fiscal prin
tiprirea sau punerea in circulaie a timbrelor, banderolelor si a formularelor tipizate cu regim
special falsificate.
Latura subiectiva se poate prezenta, sub aspectul vinovatiei, sub forma inteniei directe.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Pentru aceasta infraciune consumarea are loc in momentul
tipririi ori a punerii in circulaie a timbrelor, banderolelor ori a formularelor tipizate falsificate.
Aceste modalitati pot imbraca forma continuata, daca actele de tiprire sau de punere in circulaie se
savarsesc la intervale diferite de timp in baza aceleiai rezoluii infracionale, infraciunea
epuizndu-se la data efecturii ultimului act de executare.
Infraciunea prevzuta de art.7 alin.(2) cunoate doua modalitati normative:tiprirea ori
punerea in circulaie. In plan practic, cele doua aciuni pot fi transpuse intr-o multitudine de
modalitati faptice.
Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este nchisoarea de la 3 ani la 12 ani si
interzicerea unor drepturi.

Here comes your footer

Pag

IV.7 Infraciunea prevzut de art.8

Coninutul legal. Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani si

interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credina, de ctre contribuabil, a impozitelor, taxelor sau
contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursri sau
restituiri de la bugetul general consolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic este constituit din relaiile sociale referitoare la circuitul
financiar si fiscal si protejarea bugetului general consolidat, a cror natere si dezvoltare este
condiionata de o comportare cinstita a contribuabililor in procedurile de rambursare, compensare
sau restituire a diferitelor sume de la bugetul general consolidat.
Obiectul material lipsete in cazul acestei infraciuni, sumele de bani obinute nelegal ca urmare a
stabilirii greite a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, reprezentnd rezultatul infraciunii.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al acestei infraciuni este calificat, fiind vorba ntotdeauna de
un contribuabil.
Subiectul pasiv este statul, reprezentat de organele fiscale induse in eroare si prejudiciate prin
rambursarea, restuire sau compensarea nelegala a anumitor sume de bani.
Latura obiectiva. Elementul material este constituit dintr-o aciune, respectiv stabilirea impozitelor,
taxelor sau a contribuiilor la bugetul general consolidat.
Pentru a existenta acestei infraciuni este necesar ca stabilirea impozitelor, taxelor sau contribuiilor
sa se fac cu rea-credina.
Se observa din dispoziiile de mai sus ca aceasta infraciune este nsoita, de regula, de infraciuni
de falsuri in nscrisuri sau fals in contabilitate, aceste infraciuni constituind mijlocul de realizare a
infraciunii scop, respectiv determinarea sumei taxei, impozitului sau contribuiei si, implicit,
obinerea nelegala de sume de bani de la bugetul general consolidat.
Urmarea imediata consta in obinerea nelegala a unor sume de bani de la bugetul general consolidat,
cu titlu de rambursri, restituiri sau compensri, prin aceasta realizndu-se o prejudiciere a statului.
Legtura de cauzalitate intre aciunea ce formeaz elementul material si rezultatul produs trebuie
demonstrata, infraciunea fiind una de rezultat.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa.
Nu se cere existenta vreunui mobil sau scop pentru ntrunirea elementelor constitutive ale
infraciunii, acestea vor fi luate in considerare la individualizarea pedepsei.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are loc in momentul producerii rezultatului
artat in norma de incriminare, respectiv in momentul obinerii nelegale a unor sume de bani de la
bugetul general consolidat.
Infraciunea nu are dect o singura modalitate normativa, in schimb poate avea mai multe modalitati
faptice.
Infraciunea se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani.

________________________________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006,
pag.152

Here comes your footer

Pag

IV.8 Infraciunea prevzut de art.9 lit.a)

Coninutul legal. Aa cum rezulta din textul incriminator, constituie infraciune ascunderea bunului ori a sursei
impozabile sau taxabile in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material l constituie declaraiile de impunere msluite de contribuabil.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ al acestei infraciuni poate fi orice persoana fizica responsabila penal, mai ales cnd
este vorba de modalitile de ascundere a obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile, deoarece aciunea de
ascundere poate fi savarsita att in interesul propriu, cat si in interesul altei persoane.
Aceasta infraciune este susceptibila de participaie sub toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
Latura obiectiva. Elementul material consta in sustragerea de la ndeplinirea obligaiilor fiscale prin ascunderea bunului
ori a sumei impozabile ori taxabile.
Este evidenta asemnarea cu coninutul infraciunii prevzuta de art.11 lit.a) din Legea nr.87/199, deosebirea fiind cea
data de modalitile de savarsire. In cazul acestei infraciuni se impune ntrunirea cumulativa a urmtoarelor condiii:
sustragerea sa se realizeze in modalitatea normativa prevzuta de lege si anume ascunderea bunului (cnd deinerea
acestuia este supusa impozitului sau taxei), ori a sursei impozabile (cnd nu este vorba de obiecte sau de alte valori
materiale sau activitati).
Redactarea textului duce la interpretri cu consecine juridice diferite. Astfel, intr-o prima interpretare, s-au fcut
urmtoarele observaii: textul incrimineaz sustragerea de la ndeplinirea obligaiilor fiscale, ca si cum aceasta ar fi
fapta ilicita ce caracterizeaz latura obiectiva a infraciunii, cnd, in realitate, fapta ilicita ce caracterizeaz latura
obiectiva a acestei infraciuni consta in ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile (in scopul sustragerii de la
ndeplinirea obligaiilor fiscale); sustragerea de la plata obligaiilor fiscale este scopul urmrit prin comiterea faptei, iar nu
insasi fapta, cu alte cuvinte, noiunea de sustragere este folosita in acest text nu ca verb care exprima o aciune a
sustrage, sustragere- ci, ca substantiv o sustragere, doua sustrageri, mai multe sustrageri.
Urmarea imediata a faptei este crearea unei stri de pericol cu
privire la ncasarea integrala, de la toi cei obligai, potrivit legii, a sumelor reprezentnd obligaii fiscale ctre stat, deci
pericolul de pgubire al patrimoniului public al statului. In consecina aceasta infraciune este o infraciune formala (de
pericol), iar nu o infraciune materiala, deoarece legea cere sa existe doar scopul sustragerii de la plata obligaiilor fiscale
ctre stat, iar nu si realizarea acestui scop.
Raportul de cauzalitate care trebuie sa existe intre fapta si urmare este prezumat de lege, nefiind necesara stabilirea si
dovedirea lui de ctre organele judiciare.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa, adic a inteniei
calificate de scop.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea acestei infraciuni are loc odat cu savarsirea faptei de ascundere a bunului sau
a sursei impozabile ori taxabile.
Activitatea infracionala va putea cunoate o amplificare si prin repetarea faptei la intervale diferite de timp, in legtura
cu obiecte sau surse ascunse diferite ori cu alte diferite aciuni asemntoare, in scop de sustragere de la plata obligaiilor
fiscale ctre stat, caz in care va exista fie o infraciune unica continua, continuata, fie un concurs real de infraciuni
continue, dup cum va rezulta din mprejurrile concrete ale cauzei, una sau mai multe rezoluii infracionale.
Infraciunea prezint o singura modalitate normativa si anume, ascunderea bunului sau a sursei impozabile ori taxabile.
In cazul savarsirii acestei infraciuni, pedeapsa este nchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta mai sus s-a produs un prejudiciu
mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale, limita maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita
minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 3 ani.
Aceste circumstane agravante se aplica tuturor infraciunilor cuprinse in art.9 al legii.
________________________________________________________________________________
Idem, pag.154

Here comes your footer

Pag

IV.9 Infraciunea prevzut de art.9 lit.b)

Coninutul legal. Constituie infraciune omisiunea in tot sau in parte a evidenierii in

actele contabile ori in alte documente legale, a operaiunilor comerciale, efectuate sau a veniturilor
realizate.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale
infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material l constituie actele contabile sau alte documente legale in care nu se
evideniaz operaiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ poate fi orice persoana care ndeplinete condiiile
pentru a rspunde penal. In situaia in care fapta este savarsita prin neevidenierea in documente
contabile oficiale a veniturilor sau de nenregistrarea unor documente justificative pentru cheltuieli
nereale, subiect activ nu poate fi dect o persoana cu atribuii financiar contabile, deci calificat.
Latura obiectiva. Elementul material consta in fapta de a omite evidenierea in acte
contabile sau alte documente legale in tot sau in parte, a operaiunilor comerciale efectuate sau a
veniturilor obinute.
Elementul material se poate realiza si printr-o aciune omisiva constnd in
neevidenierea in ntregime sau in parte in actele contabile ori in alte documente legale a
operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
Prin omisiunea evidenierii, in total sau in parte in documentele contabile a
operaiunilor comerciale sau a veniturilor realizate se nelege omisiunea de a evidenia veniturile
in documentele contabile oficiale sau in alte documente legale.
Urmarea imediata consta in neplata obligaiilor fiscale ctre stat prevzute de lege,
precum si plata unor obligaii fiscale ctre stat micorate in raport cu cele prevzute de lege.
Latura subiectiva .Forma de vinovatie sub care se savarseste aceasta infraciune este
intenia directa calificata prin scop, fapta savarsindu-se pentru a se sustrage de la ndeplinirea
obligaiilor fiscale.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii este concomitenta cu producerea
rezultatului, respectiv suprimarea sau diminuarea obligaiilor fiscale.
Infraciunea se prezint sub o singura modalitate normativa si anume, omisiunea
evidenierii in actele contabile sau alte documente legale in tot sau in parte, a operaiunilor
comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. In plan practic, aceasta modalitate se poate infatisa
sub diverse forme.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si
interzicerea unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta
mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale,
limita maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in
echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a
acesteia se majoreaz cu 3 ani.

Here comes your footer

Pag

IV.10 Infraciunea prevzut de art.9 lit.c)

Coninutul legal. Constituie infraciune, potrivit acestui text de lege, evidenierea, in

actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operaiuni reale ori
evidenierea altor operaiuni fictive in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale
infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material l constituie actele contabile sau alte documente legale in care se
evideniaz cheltuieli care nu au la baza operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ poate fi orice persoana care ndeplinete condiiile
pentru a rspunde penal.
Latura obiectiva. Elementul material consta in fapta de a evidenia in acte contabile sau
alte documente legale cheltuieli care nu au la baza operaiuni legale ori de a evidenia alte
operaiuni fictive.
Elementul material se poate realiza printr-o fapta comisiva evidenierea de cheltuieli
care au avut la baza operaiuni nereale.
Pe baza acestor acte nejustificative false, se opereaz apoi in celelalte documente
contabile cheltuieli nereale, evident cu consecina diminurii venitului net si implicit a diminurii
obligaiilor fiscale ctre stat.
Urmarea imediata consta in diminuarea obligaiilor fiscale ctre stat prevzute de lege.
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie ceruta de ctre textul incriminator este intenia
directa calificata prin scop, fapta savarsindu-se in vederea sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor
fiscale.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are loc odat cu savarsirea
aciunii incriminate, adic odat cu consemnarea in actele contabile sau in alte documente legale de
cheltuieli care au la baza operaiuni nereale ori a altor operaiuni fictive.
Infraciunea se prezint sub o singura modalitate normativa, aceea de evideniere, care
poate fi realizata practic sub diverse forme.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si
interzicerea unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta
mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale,
limita maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in
echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a
acesteia se majoreaz cu 3 ani.

Here comes your footer

Pag

IV.11 Infraciunea prevzut de art.,9 lit.d)

Coninutul legal. Prin art.9 lit.d) legiuitorul a incriminat alterarea, distrugerea sau
ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de
alte mijloace de stocare a datelor in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale
infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material este reprezentat de actele contabile, memoriile aparatelor de taxat, de
marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor.
Subiecii infraciunii. Autor al infraciunii poate fi orice persoana care ndeplinete
condiiile pentru a rspunde penal. Participaia este posibila in toate formele sale.
Latura obiectiva Elementul material se realizeaz prin alterarea memoriilor aparatelor
de taxat, marcaj, altor mijloace de stocare a datelor, dar si in distrugerea sau ascunderea actelor
contabile ori a memoriilor aparatelor de taxat, marcaj, etc. In mod necesar, pentru existenta
infraciunii, oricare din aceste aciuni trebuia sa aib ca scop diminuarea veniturilor sau surselor
impozabile.
Pentru ntregirea elementului material se cer ntrunite doua cerine
eseniale: fapta sa fie savarsita intr-una din urmtoarele modalitati legale alternative: alterarea,
distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxare, de marcaj sau a altor
mijloace de stocare a datelor; prin fapta savarsita intr-una din aceste modalitati alternative sa se
urmreasc suprimarea ori diminuarea obligaiilor fiscale.
Urmarea imediata consta in alterarea, distrugerea sau ascunderea actelor contabile,
memoriilor aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau altor mijloace de stocare a
datelor. Aceasta infraciune presupune o stare de pericol determinata de neasigurarea perceperii
integrale a obligaiilor fiscale de la contribuabili. Nu este necesara sustragerea efectiva de la plata
obligaiilor fiscale, ci doar urmrirea scopului respectiv.
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este
intenia directa calificata prin scop si anume, diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea acestei infraciuni are loc in momentul
desavarsirii faptei in oricare dintre modalitile alternative si a producerii rezultatului material.
Infraciunea prezint mai multe modalitati normative: alterarea, distrugerea sau
ascunderea actelor contabile, memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de
stocare a datelor. Fiecrei modalitati normative poate sa-i corespunda o multitudine de modalitati
faptice.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si
interzicerea unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta
mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale,
limita maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in
echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a
acesteia se majoreaz cu 3 ani.
__________________________________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006,
pag.159
Here comes your footer

Pag

IV.12 Infraciunea prevzut de art.9 lit.e)

Coninutul legal. Constituie infraciune executarea de evidente contabile duble, folosindu-se

nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor
fiscale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale
infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material este constituit de evidentele contabile duble, respectiv de nscrisurile sau
mijloacele de stocare a datelor.
Subiecii infraciunii. Autor al infraciunii poate fi orice persoana care ndeplinete condiiile pentru
a rspunde penal. Participaia este posibila in toate formele sale.
Latura obiectiva. Elementul material se realizeaz prin executarea de evidente contabile duble prin
folosirea de nscrisuri sau altor mijloace de stocare a datelor.
Organizarea sau/si conducerea de evidente contabile duble nu presupune in mod necesar o adevrata
contabilitate paralela cu cea oficiala, fiind suficienta tinerea doar a unora dintre aceste documente
care alctuiesc contabilitatea.
Pentru ntregirea elementului material al laturii obiective a infraciunii se cer ntrunite doua cerine
eseniale: fapta sa fie savarsita prin executarea de evidente contabile duble; prin fapta savarsita sa se
urmreasc suprimarea ori diminuarea obligaiilor fiscale.
Urmarea imediata consta intr-o evidenta contabila paralela cu cea oficiala organizata. Nu este
necesara sustragerea efectiva de la plata obligaiilor fiscale, ci doar urmrirea scopului respectiv.
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa
calificata prin scop si anume, diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea acestei infraciuni are loc in momentul desavarsirii faptei
in oricare dintre aciunile ce realizeaz executare de evidente contabile duble si a producerii
rezultatului material.
Amplificarea activitii infracionale poate surveni numai in situaia in care, in mprejurri diferite
ca timp si ca loc, fptuitorul tine la zi evidente contabile diferite. Pentru aceasta ultima ipoteza, va
exista fie o infraciune unica continua continuata, fie un concurs real de infraciuni continue, in
funcie de mprejurrile concrete ale cauzei.
Infraciunea prezint o singura modalitate normativa.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea
unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta mai sus s-a
produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale, limita
maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul
monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se
majoreaz cu 3 ani.
____________________________________________________________________
Idem, pag.162-163

Here comes your footer

Pag

IV.13 Infraciunea prevzut de art.9 lit.f)

Coninutul legal. Constituie infraciune sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor
verificate.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infraciunilor analizate anterior.
Obiectul material este reprezentat de documentele in care se insereaz date fictive privind sediile principale sau
secundare ale persoanelor verificate.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ principal va fi ntotdeauna calificat, deoarece legea cere ca declaraia fictiva sa fie
fcuta in cazul societarii cu rspundere limitata de asociatul unic sau mputernicitul societatii pentru oricare alt tip de
societate, respectiv administratorii ori mandatarii cu capacitate penala.
Infraciunea este susceptibila de participaie sub orice forma, cu o singura restricie ceruta coautorului. Acesta va trebui
in mod necesar sa aib calitatea speciala ceruta de lege.
Latura obiectiva. Elementul material se caracterizeaz prin sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale
sau vamale prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta fcuta de contribuabili sau de mputerniciii
acestuia cu privire la sediul unei societati comerciale ori la sediul secundar in scopul sustragerii de la ndeplinirea
obligaiilor fiscale.
Aceasta infraciune reprezint o varianta de specie a infraciunii de fals in declaraii prevzute de Codul penal, motiv
pentru care, in cazul ntrunirii elementelor constitutive ale infraciunii din ambele texte nu va exista un concurs de
infraciuni, ci un concurs de texte, facandu-se aplicarea dispoziiilor din legea speciala conform Codului penal.
Se observa ca aceasta infraciune se nrudete si cu cea prevzuta de art.48 din Legea nr.26/1990 privind registrul
comerului, care sancioneaz persoana care, cu rea-credina, a fcut declaraii inexacte, in baza crora s-a operat o
nmatriculare ori s-a fcut o meniune in registrul comerului (). Dei legiuitorul nu precizeaz unde trebuie sa aib
loc declararea fictiva pentru ca infraciunea sa existe, din economia textului rezulta cu certitudine ca declaraia trebuie
fcuta in fata organelor fiscale.
Urmarea imediata a aciunii ilicite este de natura materiala, constnd in sustragerea de la efectuarea controlului
financiar-fiscal, crend posibilitatea pentru contribuabil de a savarsi acte de evaziune fiscala fara a fi descoperit,
deoarece organele fiscale nu-i cunosc sediul real.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa calificata de scopul
sustragerii de la controlul fiscal.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea are loc in momentul realizrii rezultatului cerut de norma de incriminare,
respectiv sustragerea de la efectuarea controlului financiar, fiscal sau vamal.
Fapta este, totui susceptibila de amplificare prin efectuarea unor declaraii repetate, de fiecare data contribuabilul
artnd un alt sediu fictiv la anumite intervale de timp. Intr-o situaie ca atare, va exista fie o infraciune unica
continuata, a crei epuizare va avea loc la data ultimei declaraii, fie un concurs real de infraciuni, in funcie de
mprejurrile concrete ale cauzei care vor releva existenta uneia sau mai multor rezoluii infracionale.
Infraciunea prezint o singura modalitate normativa si mai multe modalitati faptice.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta mai sus s-a produs un
prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale, limita maxima a cesteia se majoreaz cu 2
ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita
minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 3 ani.

__________________________________________________________________________________________
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.165

Here comes your footer

Pag

IV.14 Infraciunea prevzut de art.9 lit.g)

Coninutul legal. Este infraciune substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre
tere persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si
ale Codului de procedura penala in scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale.
Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special si subiectul pasiv sunt comune cu cele ale infraciunilor
analizate anterior.
Obiectul mat6erial este reprezentat de bunurile asupra crora au fost instituite masurile de sechestru
legal aplicat.
Subiecii infraciunii. Subiectul activ principal poate fi orice persoana care ndeplinete condiiile
generale ale rspunderii penale. In ipoteza in care bunurile sunt nstrinate de ctre debitor, atunci
suntem in prezenta unui subiect activ calificat.
Participaia este posibila in toate formele sale.
Latura obiectiva. Elementul material se realizeaz prin intermediul mai multor aciuni alternative si
anume, substituirea, degradarea sau nstrinarea bunurilor sechestrate conform prevederilor legale.
Instituirea sechestrului de ctre organul fiscal se face prin ntocmirea unui proces-verbal a crui
forma este indicata expres de normele in vigoare.
Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lsate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei
persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, dup caz, ori vor fi ridicate si
depozitate de ctre acesta. Atunci cnd bunurile sunt lsate in custodia debitorului sau a altei
persoane desemnate conform legii si cnd se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare,
executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
In privina prevederilor procedurale penale, trebuie sa fie in discuie savarsirea unei infraciuni, iar
aplicarea sechestrului trebuie sa vizeze repararea prejudiciului.
Urmarea imediata difer in funcie de modalitatea normativa savarsita, insa presupune ntotdeauna
producerea unui rezultat. Din acest motiv raportul de cauzalitate trebuie demonstrat pentru fiecare
fapta in parte, facandu-se astfel legtura dintre fapta comisa si rezultatul produs.
Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa
calificata prin scop.
Forme.Modalitati.Sanctiuni. Infraciunea se consuma in momentul in care se realizeaz una din
aciunile incriminate si s-a produs rezultatul specific.
Infraciunea prezint trei modalitati alternative legale care pot imbraca diverse forme practice. Daca
autorul infraciunii comite doua sau mai multe din modalitile incriminate de legiuitor, vom fi in
prezenta unei singure infraciuni si nu a unui concurs.
Pedeapsa prevzuta de lege pentru aceasta infraciune este nchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea
unor drepturi.
Textul de lege prevede si doua circumstane agravante. Astfel, daca prin fapta prevzuta mai sus s-a
produs un prejudiciu mai mare de 100.1000 de euro, in echivalentul monedei naionale, limita
maxima a cesteia se majoreaz cu 2 ani.
Daca prin fapta de mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul
monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de lege si limita maxima a acesteia se
majoreaz cu 3 ani.
__________________________________________________
art.148 C.proc.fisc.

Here comes your footer

Pag

CAPITOLUL V
Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Pentru a stabili si aplica cele mai bune si eficiente masuri de combatere a evaziunii fiscale trebuie,
in primul rnd, sa cunoatem cauzele acestui fenomen, etiologia sa si efectele economice, sociale,
politice si morale pe care le produce.
Eficacitatea procesului de stopare sau mcar de limitare severa a fenomenului de evaziune fiscala
consta in capacitatea de a nltura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele respective si nu de
nlturare a efectelor acestui fenomen.
De aici rezulta, in mod clar, importanta cunoaterii fenomenului de evaziune fiscala, a
mecanismului de transpunere in realitate si factori psihologici si morali, ce l determina pe
contribuabil sa recurg la acte de sustragere de la ndeplinirea obligaiilor fiscale legale.
Avnd in vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscala, principala direcie de combatere a
acestuia se face prin masuri legislative (instrumente de lucru). In acest sens, a fost elaborata Legea
241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Evaziunea fiscal a devenit un fenomen omniprezent n plan economic i social. Amploarea pe care
a luat-o evaziunea fiscal este ngrijortoare deoarece n lipsa msurilor de combatere poate atenta
n viitor la stabilitatea economiei naionale.
n plan economic o situaie echilibrat a bugetului de stat ar conduce la echilibrarea
macroeconomic i la asigurarea condiiilor unei dezvoltri economice.
Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar s se impun nite sanciuni drastice, ci ar trebui
realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil i poate n primul rnd o educaie
fiscal a cetenilor.
Legile fiscale trebuie s fie simple, clare, precise i relativ stabile, s se fac o deosebire ntre
cazurile cnd legile sunt nclcate cu intenie de fraud sau cnd sunt ncalcate din culp, din
neglijen, sau din cauze independente de voina contribuabilului. Este necesar s se reorganizeze
controlul i verificrile fiscale, s se elaboreze de ctre B.N.R. norme clare cu privire la condiiile
ce trebuie ndeplinite i documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.
ara noastr a avut unul dintre cele mai bune coduri de procedur fiscal, dar care a fost abrogat de
regimul de dictatur instaurat dup cel de al doilea Rzboi Mondial.

_________________________________________________________________________________
D.Moraru,M.Nedelescu,C.Voinea Finane publice, Editura Economica, Bucureti, 2005,
pag.397

Here comes your footer

Pag

CUPRINS
CAPITOLUL I
Definitie, elemente teoretice.
CAPITOLUL II
Evaziunea fiscala intre rau evident si rau necesar
CAPITOLUL III
Evaziune fiscal legal vs fraud fiscal
Corelarea legii cu inventivitatea evazionitilor
legaltext.
Evaziune
This is fiscala
a dummy
Frauda fiscal
Please
ignorefiscale
the following content
Cauzele
evaziunii

as it is dummy text.

This is definitely some dummy text.

CAPITOLUL IV
Infractiuni
The textprivind
here avaziunea
is meaningless
as itdeisLegea
used
to fill this slide.
fiscala prevazute
nr. 241/2005
Infraciunea prevzut de art.3
IV.1
Replace
thisprevzut
dummydetext
IV.2
Infraciunea
art.4 with our own text.
IV.3 Infraciunea prevzut de art.5
IV.4 Infraciunea prevzut de art.6
IV.5
This
is definitely
some
dummy
Infraciunea
prevzut
de art.7
alin.(1) text.
Infraciunea prevzut de art.7 alin.(2)
IV.6
TheInfraciunea
text here
is meaningless
as it is used to
IV.7
prevzut
de art.8
Infraciunea
art.9 lit.a)
IV.8
Replace
thisprevzut
dummydetext
with our own text.
IV.9 Infraciunea prevzut de art.9 lit.b)
IV.10 Infraciunea prevzut de art.9 lit.c)
IV.11 Infraciunea prevzut de art.,9 lit.d)
IV.12 Infraciunea prevzut de art.9 lit.e)
IV.13 Infraciunea prevzut de art.9 lit.f)
IV.14 Infraciunea prevzut de art.9 lit.g)

fill this slide.

CAPITOLUL V
Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
BIBLIOGRAFIE

Here comes your footer

Pag

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr.241/2005 privind prevenirea i combaterea evaziunii fiscale
2. N.Hoan Evaziunea fiscal,
fiscal, Editura Tribuna Economic , Bucureti, 1997
3. Tulai C., Finane
, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2007
Finane,
4. N.Conea,C. Gheorghe,E.Tanislav,M.Conea Infraciuni prevzute n legi speciale,
speciale,
Editura Semne, Bucureti, 2000
5. I.Vcrel i colaboratorii Finane publice,
publice, Ediia a III-a revzut i adugit,
Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 2002
6. C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor,
afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck,
Bucureti, 2006
7. Ungureanu, A. Ciopraga,
Ciopraga, Dispoziii
Dispoziii speciale din legi penale romane,
romane, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 1996, vol. II
8. Tatiana Mosteanu , Presiunea fiscala
fiscala, revista `Impozite si taxe`, nr.5, mai 1997
9. Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu,
Gheorghiu, Evaziunea
Evaziunea fiscala
fiscala, Editura Luminalex, Bucuresti
1996
10. Legislaia special n materie, la zi.

Here comes your footer

Pag