Venitul universal de bază :

practici și importanță

Sd. Cap. Afodorcei Andreea

 Cuprins
Considerente generale.................................................................................................................2
Dezbateri în mediul digital..........................................................................................................3
Nesiguranță și libertate financiară..............................................................................................3
Realitatea economică..................................................................................................................3
Prima mișcare..............................................................................................................................4
Introducerea unor venituri de bază necondiționate (VBN) în întreaga UE................................4
Obiective.................................................................................................................................5
Atribute....................................................................................................................................5
Documente legislative.................................................................................................................5
Statistici.......................................................................................................................................7
Numărul de declarații de susținere colectate, așa cum a fost raportat de organizatori...........7
Tipuri de venituri de bază universale..........................................................................................7
Avantajele și dezavantajele venitului de bază universal.............................................................8
Avantaje..................................................................................................................................8
Dezavantaje.............................................................................................................................8
Diferența dintre venitul de bază și beneficiul public..................................................................9
Concluzie....................................................................................................................................9
Bibliografie.................................................................................................................................9

2
 Considerente generale

Venitul de bază necondiționat: o temă importantă ce naște dezbateri aprinse. În funcție

de modelul din fiecare stat, asta ar însemna că fiecare dintre noi ar primi pe lună circa 1000 de
euro de la stat - fără niciun fel de condiție. Dacă ne luăm după critici, modelul este nerealist și
nesustenabil financiar. Totuși, există anumite indicii care lasă de înțeles că noi, milenialii,
vom apuca să trăim în acest cadru socioeconomic.
În ultimii ani, studiile au început să supraliciteze spectaculos când vine vorba de
dispariția locurilor de muncă. Cel mai cunoscut dintre acestea a fost făcut de Universitatea
Oxford și susține că, până în 2030, aproape o jumătate dintre posturi vor dispărea din cauza
automatizării locurilor de muncă. Să ne gândim doar când am apelat ultima dată la un
funcționar dintr-o bancă sau o agenție de voiaj, sau să ne gândim la posibilitățile oferite de
imprimantele 3D, de mașinile autonome sau de drone, și parcă ideea devine cât de cât
plauzibilă. Totuși, până la urmă, aici este vorba doar de o predicție a celor din branșele
respective. Nimeni nu poate ști cu exactitate câte joburi vor dispărea, nici câte vor fi înlocuite
sau create. Singura garanție pe care o avem la acest moment este că piața muncii se va schimb
din temelii, iar mediul politic și economic vor trebui să ia măsuri pentru a ține pasul.
În această fază de tranziție va fi nevoie de o abordare socio-politică inovatoare pentru
a combate șomajul semnificativ mai mare. Principiul Fordern und Fördern (stimulente și
pedepse), în vigoare azi, prin care statul german vrea să atingă o ocupare completă a forței de
muncă cu orice preț, împreună cu presiunea sancțiunilor enervează și frustrează populația.
Așa se face că auzim tot mai des de situații cu mașini autonome care sunt atacate cu pietre.
Brexit-ul, Trump sau vestele galbene sunt expresia unui val de furie care, în condiții mai puțin
prielnice, s-ar fi putut manifesta într-un mod mult mai violent. Un venit de bază necondiționat
ne-ar elibera de stigmatul leneșilor care trăiesc din ajutor social. Un astfel de sistem ar
transmite mesajul că statul este solidar și își apreciază cetățenii, și ar contracara populiștii cu
viziuni retrograde, care nu știu altceva decât să învrăjbească populația. O politică fără
alternative nu va putea convinge oamenii, ba mai mult, îi va împinge direct în brațele
populiștilor. Ideile precum venitul de bază au puterea de a însufleți populația și de a-i insufla
încredere că lumea se schimbă în bine.

Dezbateri în mediul digital

Un venit de bază care să nu se îndepărteze prea mult de nivelul de subzistență, dar care
nici să nu se avânte la sume exorbitante ar fi de natură nu doar să liniștească masele, ci și să
stimuleze consumul. Un fel de pâine și circ, dar în mediul digital. De ceva timp, la Forumul
Economic Mondial din Davos, se discută tot mai mult despre un venit de bază necondiționat.
Totodată, tot mai mulți lideri din mediul economic, precum Timotheus Höttges, șeful
Telekom, șeful Siemens, dar și șefi de companii din Silicon Valley, precum Mark Zuckerberg
sau Elon Musk se declară în favoarea venitului de bază. De la un punct încolo, marea
întrebare pusă de criticii acestui model, și anume “Bun, și cine plătește pentru asta?” ar putea
să se transforme, mulțumită impulsului dat de mediul economic, în “Cum putem finanța
Venitul de bază necondiționat?”

Nesiguranță și libertate financiară

Generația milenialilor este prima generație de după război care este mai săracă decât
cea de dinainte. Chiriile sunt tot mai mari, visurile la fel, iar nimeni nu poate declara la modul
serios că sistemul de pensii este sustenabil. Toate acestea ne împing în căutarea libertății
3
financiare. Unii o găsesc în criptomonede, în surse de venit pasive, într-un stil de viață fără
bani sau într-un stil de viață spartan cumulat cu o pensionare timpurie. Marea majoritate a
populației a ajuns sa amâne discuția despre pensie cum amână elevii temele.
Chiar și părinții noștri cred în proporție de 64% că nouă ne va merge mai rău decât le-a
mers lor. Școlile private și centrele de meditații se înmulțesc pe zi ce trece și părinții se plâng
de nivelul tot mai scăzut al bacalaureatului. Este care pe care în cursa pentru locurile cele mai
bune. Oare câți vor reuși să ajungă cineva? Cine scrie codul viitorului și își lasă o portiță spre
o viață îndestulată?
Între timp asistăm la un număr fără precedent de oameni care renunță la studii, care au
probleme psihice sau care suferă de sindromul burnout chiar la începutul carierei.
Subconștientul acestei generații este marcat de un sentiment de nesiguranță perpetuă. Un stres
cronic ce atrage după sine căutarea unei soluții salvatoare, un colac de salvare care să ne
permită să luăm o scurtă gură de aer care să ne redea sentimentul de siguranță din copilărie.
Ideea venitului de bază vine în întâmpinarea acestei nevoi, răspunde la un stil de viață în care
ne bucurăm de momente așa cum vin, un stil de viață mai deschis și mai flexibil. Nu este
vorba atât de perspectiva de a ne putea culca pe o ureche, cât despre a ști că avem o plasă de
salvare care ne permite să facem ceea ce ne dorim: Să facem ceva ce are sens.

Realitatea economică

Venitul de bază necondiționat este un model social-politic de transfer financiar,

conform căruia fiecare cetățean, indiferent de situația sa economică, primește o sumă de bani
stabilită prin lege. Această sumă este aceeași pentru toată lumea și nu presupune un
contraserviciu. Este pusă în discuție ca model de venit capabil să asigure existența chiar și în
absența unei alte surse de venit sau ajutor social. Ideea de a distribui tuturor cetățenilor o parte
din veniturile bugetare, fără a face dovada necesității ajutorului social, este un fenomen
global, față de care există variații de la o țară la alta.
Printre argumentele invocate pentru implementarea sa se numără principiile libertății
și egalității , reducerea sau chiar eliminarea sărăciei , lupta pentru condiții de muncă mai
umane, îmbunătățirea educației , reducerea.exodul rural și inegalitățile regionale. Venitul de
bază poate fi, de asemenea, justificat ca un dividend monetar sau un credit social primit de
toată lumea legat de proprietatea comună a Pământului și de o împărțire a progresului tehnic
moștenit. Această măsură ar permite, de asemenea, combaterea șomajului și îmbunătățirea
flexibilității pieței muncii prin combaterea capcanelor de inactivitate create prin măsuri de tip
venit minim sau prin reduceri ale taxelor la salarii mici.

Prima mișcare

Prima mare încercare de a introduce un astfel de model a avut loc în Elveția, la

referendumul din 2016, unde majoritatea populației s-a exprimat împotriva introducerii
acestuia - exact ca în 1959, la referendumul pentru introducerea dreptului de vot al femeilor.
Acest drept urma să fie introdus abia în 1971, printr-un nou referendum. Un procent de 69%
dintre elvețieni cred că, în următorii ani, se va convoca un nou referendum pe tema venitului
de bază necondiționat. Rămâne de văzut dacă asta chiar va duce la introducerea unui astfel de
concept. Momentan însă, în niciun stat occidental, schimbarea de macaz nu e resimțită ca
fiind urgentă. Trecerea la un venit de bază necondiționat va fi posibilă numai atunci când se
va ajunge la șomaj în masă sau neliniști sociale din cauza automatizării locurilor de muncă.
Până atunci, acesta va rămâne doar un ideal. Renunțarea la energia nucleară nu s-a produs în
urma unor discuții, ci din cauza incidentului de la Fukushima. Catastrofele duc la măsuri
concrete, dar viziunea naște speranță. La fel s-a întâmplat și în secolul XIX, când, de teama

4
unei revoluții a muncitorimii din cauza condițiilor de muncă inumane din fabrici, Bismark a
pus bazele statului social modern. Astfel, nu dorim ca venitul de bază necondiționat (VBN) să
înlocuiască sistemul statului social, ci mai degrabă să-l completeze și să-l transforme, oferind
nu o compensație, ci un punct de pornire pentru un nivel de trai mai bun, care să permită
emanciparea individului.

Introducerea unor venituri de bază necondiționate (VBN) în întreaga

UE

Înregistrare
Pasul I 15/05/2020
Data de început a perioadei de colectare
Pasul II 25/09/2020
Colectare încheiată
Pasul III 25/06/2022
Colectare nereușită
Pasul IV 20/07/2022

Figura 1 - Evoluția VBN în UE

Obiective
Obiectivul este de a institui introducerea unor sisteme de venit de bază necondiționat
în întreaga UE prin care să se asigure existența materială a fiecărei persoane și oportunitatea
de a participa la societate, ca parte a politicii economice a acesteia. Acest obiectiv va fi atins
rămânând în limitele competențelor conferite UE prin tratate.
Se solicită Comisiei să înainteze o propunere privind veniturile de bază necondiționate
în întreaga Uniune, care să reducă disparitățile regionale pentru a consolida coeziunea
economică, socială și teritorială în Uniune.
Se va atinge astfel obiectivul declarației comune a Consiliului European, a
Parlamentului European și a Comisiei Europene din 2017, potrivit căreia „UE și statele sale
membre vor sprijini totodată dezvoltarea unor sisteme de protecție socială eficiente,
sustenabile și echitabile, pentru garantarea venitului de bază”, în vederea combaterii
inegalităților.
Site-ul campaniei: https://eci-ubi.eu/

Atribute
Venitul de bază necondiționat ar trebui să fie definit de următoarele patru
caracteristici:
Să fie universal: VBN ar trebui să fie plătit tuturor, fără a fi necesară verificarea
mijloacelor de trai. Nu ar trebui să depindă de nivelul de venituri, economii sau proprietăți.
Orice persoană, indiferent de vârstă, descendență, cetățenie, loc de reședință, profesie etc. ar
trebui să aibă dreptul să primească această indemnizație. Prin urmare, cerem un venit de bază
garantat și necondiționat la nivelul întregii UE.
Să fie individual: Toți oamenii (femei, bărbați, copii) ar trebui să aibă dreptul la un
VBN individual, pentru a se garanta respectarea vieții private și pentru a împiedica
posibilitatea exercitării unui control asupra altor persoane. VBN ar trebui să fie independent
de starea civilă, de statutul de coabitare sau de configurația gospodăriei, de veniturile sau
proprietățile deținute de alți membri ai gospodăriei sau ai familiei. Acest lucru le-ar permite
cetățenilor să ia propriile decizii.

5
 Să fie necondiționat: Ca drept uman și legal, VBN nu ar trebui să depindă de nicio
condiție prealabilă. De exemplu, nu ar trebui să fie însoțit de obligația de a ocupa un loc de
muncă remunerat, de a demonstra dorința de a lucra, de a fi implicat în servicii în folosul
comunității sau de a se comporta potrivit unor roluri de gen.
Să fie suficient de mare: Cuantumul său ar trebui să asigure un nivel de trai decent,
care să corespundă standardelor sociale și culturale ale societății din țara în cauză. El ar trebui
să prevină sărăcia materială și să ofere posibilitatea de a participa la viața societății. Prin
urmare, valoarea netă a VBN ar trebui să fie cel puțin deasupra nivelului riscului de sărăcie,
calculat după standardele UE. Aceasta înseamnă că ar trebui să se situeze la 60 % din așa-
numitul venit național median net echivalent. În țările în care majoritatea locuitorilor au
venituri mici și, prin urmare, venitul mediu este scăzut, ar trebui utilizat un indice de referință
alternativ (de exemplu, un coș de bunuri și servicii) pentru a determina valoarea venitului de
bază care ar putea oferi o viață demnă, securitate materială și participarea deplină la viața
societății.

Documente legislative

VBN este o măsură centrală pentru atingerea obiectivelor esențiale – demnitatea

umană, libertatea și egalitatea – înscrise în documentele de bază ale Uniunii Europene:
Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)
Articolul 2
„Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății,
democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv
a drepturilor
persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o
societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și
egalitate între femei și bărbați.”
Un VBN cu cele patru caracteristici prezentate mai sus ar sluji tuturor acestor valori.
El ar asigura securitatea materială și participarea deplină la viața societății, fără condiții,
precum și egalitatea tuturor persoanelor.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Articolul 1 Demnitatea umană
„Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată.”
Demnitatea persoanei trebuie să includă posibilitatea de a trăi în mod liber și responsabil în
societate. VBN ar acorda libertate și responsabilitate fiecărei persoane, întrucât elimină
constrângerile existențiale și administrative și evită excluderea de la viața socială.
VBN i-ar ajuta pe cetățeni să se identifice cu Uniunea Europeană și le-ar garanta
drepturile politice. El ar sprijini exercitarea drepturilor fundamentale. „Demnitatea persoanei
umane nu este numai un drept fundamental în sine, ci constituie chiar baza drepturilor
fundamentale.”
Un VBN pentru toți cetățenii ar dovedi clar că UE ia în serios dreptul la o „existență
decentă”.
Articolul 5 Interzicerea sclaviei și a muncii forțate
„2. Nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forțată sau obligatorie.”
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, munca forțată sau obligatorie este „orice
muncă sau serviciu pretins unui individ sub amenințarea unei pedepse oarecare și pentru care
numitul individ nu s-a oferit de bunăvoie”. (OIM, Convenția privind munca forțată sau
obligatorie, 1930, nr. 29). În multe dintre actualele sisteme de venit minim și sisteme de
protecție socială, prestațiile pot fi retrase în anumite condiții. VBN ar desființa o astfel de

6
practică, care îi obligă pe beneficiarii asistenței sociale condiționate („workfare”) să accepte
un loc de muncă pe care în mod normal l-ar fi respins.

Articolul 6 Dreptul la libertate și la siguranță

„Orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță.
VBN ar sprijini libera alegere a stilului de viață și le-ar permite oamenilor să-și
organizeze cum vor relațiile sociale și cooperarea socială și economică. Această libertate ar
trebui să dea naștere simțului responsabilității pentru bunăstarea altora. Împreună cu protecția
oferită de sistemele actuale de protecție socială, un VBN ar reprezinta cea mai bună garanție a
securității financiare în perioadele de boală și șomaj.
Articolul 15 Libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă
„1. Orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau
acceptată în mod liber.”
VBN ar ajuta oamenii să-și aleagă ocupația preferată – sau măcar o ocupație
acceptabilă. În cadrul multor sisteme de protecție socială actuale, nevoia de bani pentru
bunurile și serviciile necesare supraviețuirii, alături de diferite constrângeri administrative,
limitează libertatea oamenilor de a-și alege ocupația și îi forțează să accepte muncă
remunerată, dar necorespunzătoare.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)
Articolul 5
„Uniunea poate adopta inițiative pentru a asigura coordonarea politicilor sociale ale
statelor membre. ”
Politicile sociale ale statelor membre pot fi coordonate pentru a preveni reducerea
standardelor sociale. Măsura comună pentru toți ar fi introducerea unui VBN care să prezinte
cele patru caracteristici de mai sus. Responsabilitatea adaptării VBN la sistemele sociale
naționale existente le-ar reveni statelor membre.

Statistici

Numărul de declarații de susținere colectate, așa cum a fost raportat de

organizatori:
Ultima actualizare: 20/07/2022

Țari Declarații de Prag Procent(%

susținere )
Austria 3817 13395 28,50
Belgia 2188 14805 14,78
Bulgaria 5375 11985 44,85
Cipru 238 4230 5,63
Croația 1234 8460 14,59
Cehia 719 14805 4,86
Danemarca 1290 9870 13,07
Estonia 2952 4935 59,82
Finlanda 2805 9870 28,42
Franța 13532 55695 24,30
Germania 70417 67680 104,04
Grecia 10147 14805 68,54
Irlanda 2100 9165 22,91
Italia 62007 53580 115,73

7
 Letonia 4152 5640 73,62
Lituania 678 7755 8,74
Luxemburg 218 4230 5,15
Malta 205 4230 4,85
Polonia 2223 36660 6,06
Portugalia 4459 14805 30,12
România 2538 23265 10,91
Slovacia 630 9870 6,38
Slovenia 6776 5640 120,14
Spania 72569 41595 174,47
Suedia 3897 14805 26,32
Țările de Jos 10623 20445 51,96
Ungaria 8576 14805 57,93
Nr. total de 296365
semnături
Figura 2 - Analiza statistică

Tipuri de venituri de bază universale

De-a lungul istoriei, au fost lansate numeroase inițiative care vizează implementarea
unui venit de bază, precum cel pe care îl definim. Cu toate acestea, nu a existat niciodată un
consens general cu privire la modul în care aceste idei ar trebui să se materializeze.
În consecință, există diverse programe de venit de bază (BR) care diferă în multe
aspecte și care pot fi împărțite în general în patru grupuri mari:
 Venitul de bază universal propriu-zis: Acesta constă în garantarea colectării
aceluiași nivel de venit pentru fiecare cetățean, indiferent de situația lor personală.
Este cel mai egalitar și cel mai simplu mod de a implementa venitul de bază
universal.
 Venit de bază personalizat: beneficiarul are dreptul la un venit minim, dar poate
crește această sumă în funcție de factorii personali (de exemplu, dacă este fără
adăpost sau are copii în întreținere). Cu acest tip de program, se caută o
redistribuire mai echitabilă, decât egală, a bogăției.
 Venitul de bază condiționat de angajare: Cetățenii pot accesa venitul de bază
universal atâta timp cât venitul din munca lor nu depășește o anumită limită. După
acel prag, ați pierde dreptul la prestație. În acest caz, intenția autorităților este de a
reduce la minimum inegalitatea veniturilor dintre lucrătorii angajați și șomeri.
 Venit de bază cu stimulente de muncă: Beneficiarul care depășește un nivel de
venit din muncă nu pierde dreptul la venitul de bază universal, dar suma acestuia
este redusă. Aceste tipuri de programe urmăresc să reducă inegalitățile dintre
angajați și neangajați, dar în același timp încurajează ocuparea forței de muncă.
Pe lângă aceste modalități, există și sisteme mixte, adică combinarea aspectelor
grupurilor anterioare.
Pe de altă parte, există și experiențe de venituri de bază non-universale pentru anumite
grupuri sociale, cum ar fi prestații universale pentru copii aflați în întreținere sau programe de
venit minim pentru persoanele cu un anumit nivel de venit. Într-o anumită măsură, venitul
universal de bază implică, de asemenea, o extindere la toți cetățenii a inițiativelor anterioare.

Avantajele și dezavantajele venitului de bază universal

8
 Avantaje
Printre avantajele acestui tip de politică, trebuie să evidențiem următoarele:
 Redistribuire mai mare a bogăției.
 O bunăstare mai mare pentru cetățeni.
 Inegalitate economică mai mică.
 Rata sărăciei mai mică.
 Condiții de muncă mai bune.
 Reducerea decalajului de gen.
Deși acestea sunt, în teorie, avantajele aplicării acestor tipuri de politici, știm că aceste
beneficii sunt încă apreciate.
Dezavantaje
Deși, teoretic, pot apărea avantajele menționate mai sus, există alte efecte mai puțin
benefice despre care mulți economiști au avertizat:
 Creșterea datoriei publice.
 Descurajări pentru muncă.
 Distorsiuni datorate sarcinii fiscale ridicate.
 Stimulentele pentru evitarea impozitelor.
 Posibilitatea inflației mari.
 Valoarea valorilor precum efortul s-ar pierde.
Este o politică care a provocat multe controverse în rândul economiștilor. Deoarece, în
același mod în care are mari apărători, are și mulți critici.

Diferența dintre venitul de bază și beneficiul public

Trebuie să subliniem că venitul de bază nu este același cu beneficiul public. Există

numeroase instrumente pe care le are un stat pentru a oferi un beneficiu public oamenilor fără
resurse, dar același scop este ceea ce face beneficiul public diferit de venitul de bază.
Cu alte cuvinte, condiționalitatea prezentată de aceste beneficii publice, axată pe
anumite grupuri cu resurse limitate și probleme de excluziune socială, le face să nu fie
considerate un venit de bază. Ei bine, așa cum am spus la început, trebuie să fie necondiționat
să fie considerat un venit de bază.
Cu alte cuvinte, venitul de bază este acordat tuturor cetățenilor, indiferent de statutul
lor. Este o dotare economică pe care o primește întreaga populație, chiar dacă este considerată
o populație bogată.
Un exemplu de asigurare publică este venitul minim de inserție, venitul vital de bază,
precum și ajutorul economic care se acordă pentru a reduce inegalitățile, în timp ce pregătește
cetățenii să acceseze serviciile de bază.

Concluzie

Venitul de bază necondiționat nu e un leac universal, ci un răspuns posibil la situația

actuală. În funcție de concept și intenție pot exista îngrijorări și riscuri însemnate care trebuie
înțelese pe deplin la timpul potrivit. Sistemul nostru de protecție socială va trebui, în orice
caz, regândit încetul cu încetul, iar venitul de bază poate fi o parte inteligentă a acestei
restructurări. În interesul democrației, clasa politică ar trebui să implementeze cât mai repede
primele etape spre a servi acestui scop.

Bibliografie

9
 https://europa.eu/citizens-initiative/initiatives/details/2020/000003_ro
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Venit_de_baz%C4%83_necondi%C8%9Bionat
 https://ro.economy-pedia.com/11040744-universal-basic-income
 https://www.goethe.de/prj/fok/ro/akt/21632279.html
 https://ro.frwiki.wiki/wiki/Revenu_de_base

10