Managementul resurselor umane

Caiet de seminar

Coordonator:prof. Benea Marius

Student:Vesa Patricia Larisa
Grupa:IEMEC
An:3
 TEMA 2
Diferenta dintre generatii

Cuprins
1.Care sunt generatiile prezentului?
2.Generatia Z

3.Ce isi doreste generatia Z de la locul de munca?

4.Concluzii

5.Bibliografie

2
 1.Care sunt generatiile prezentului?

Sa vedem care sunt generatiile care alcatuiesc tabloul social al prezentului:

 Baby Boomers: sunt cei nascuti intre 1944 si 1964, avand, in prezent, intre
55 si 75 de ani. Numele acestei generatii se explica prin faptul ca in anii de
dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Statele Unite au cunoscut vremuri
prospere, prin urmare, natalitatea a crescut, inregistrandu-se, astfel, un
”boom” al copiilor adusi pe lume in aceasta perioada.

 Generația X – cunoscută și sub numele de ”generația cu cheia la gât” sau

”generația MTV”, este formată de persoanele născute între anii 1965 și
1979 (cu vârste cuprinse între 40 și 54 de ani). Sunt persoane care și-au trăit
adolescența în perioada de expansiune a televiziunii, care încă citesc ziare,
ascultă radio și se uită la televizor. Sunt pricepuți când e vorba de
tehnologie, căreia îi recunosc meritele, își petrec destul de mult timp pe
mediile de socializare, dar sunt încă sceptici când vine vorba de transferuri
financiare online.

 Generația Y, cunoscută și sub numele de Millenials, este formată de adulții

zilelor noastre (între 24 și 39 de ani). Ei sunt cei care și-au petrecut cea mai
mare parte a copilăriei și adolescenței fără smartphone și social media.
Gândiți-vă doar la faptul că Facebook nu a devenit ”omniprezent” decât în
anul 2008, iar primul iPhone a fost inventat în ianuarie, 2007.
Millenials sunt cei care au crescut în perioada de explozie a internetului și

3
 computerelor și au dezvoltat o relație de tip ”love and hate” în ceea ce
privește tehnologia. Sunt cei care apreciază autenticitatea, pun mai mare
accent pe ”experiențe”, de la concerte la evenimente sociale, până la
preocupări sportive, iar experiența de cumpărare a unui produs cântărește
destul de mult în decizia finală.

 Generația Z – iGeneration, Centannials sau ”nativii digitali”, se referă la

persoanele născute la mijlocul anilor 90 și reprezintă aproximativ 2.47
miliarde din populația globului (sursa: Bloomberg Analysis of the UN World
Population Prospects) și 25% din populația SUA. Aproximativ 91% dintre cei
care compun această generație au acces la smartphone și 90% dintre ei se
uită zilnic pe YouTube. Sunt printre primii care au crescut cu social media și
tehnologia mobilă – aceasta este principala caracteristică generală a acestei
generații.
Un articol pe acest subiect din Business Insider prezintă câteva puncte de
vedere ale unor tineri între 14 și 19 ani pe care am plăcerea să vi le
împărtășesc:

”Pentru generația noastră, tehnologia este tot ce știm și a fost prezentă în

viața noastră de când eram mici.” – 14 ani

”Totul pentru cei din generația noastră trebuie să fie ”imediat”. Pentru că
am crescut într-o eră în care putem trimite mesaje într-o clipă, avem mai
puțină răbdare și cred că ne-am obișnuit cu reacțiile imediate” – 15 ani

”Noi comunicăm prin mesaje și social media, ceea ce schimbă cu totul

dinamica comunicării” – 19 ani.

Mai mult decât generațiile anterioare, generația Z acordă o mare

însemnătate autonomiei și independenței, lucru care se refectă în modul de
a lucra. Internetul le-a oferit mii de ani de inteligență colectivă  și sunt mult
mai confortabili să facă o căutare pe Google decât să întrebe pe cineva,
atunci când au nevoie de o informație.[1]

4
 2.Generatia Z

Generatia Z, cei nascuti intre 1995 si 2015, sunt, poate, cea mai comentata
generatie de la “baby-boomers” incoace. Ii face diferiti de generatiile anterioare
faptul ca sunt nascuti digital, ca au avut acces la tehnologii de comunicare si
informare inca din primii ani de formare, faptul ca au avut acces la toate
cunostintele lumii la cateva click-uri distanta, aproape oricand si aproape oriunde.
Se adauga la asta faptul ca sunt o generatie care a crescut intr-o lume mai stabila
economic si politic, fara razboaie si fara amenintari majore, cel putin nu in lumea
occidentala. Au crescut intr-o lume mai sigura, mai prospera, mai pasnica si asta i-
a facut mai liberi si mai indrazneti, mai ireverentiosi, mai dispusi la risc si
schimbare, mai nestatornici si mai degraba cautatori ai gratificarii rapide. Au
crescut fara frica si asa se manifesta in relatiile de munca din fiecare zi. Toate
aceste caracteristici le-au adus o faima mai degraba negativa. Generatia parintilor
lor, chemata sa-i conduca spre performanta, s-a trezit conducand persoane pe
care nu le intelege si ale caror resorturi de motivatie sunt paradoxale si adeseori
foarte diferite de cele cu care era obisnuita.

Aceste diferente, desi par mari si, uneori, ireconciliabile, nu sunt de fapt chiar asa
de noi. Toate generatiile noi au fost diferite de cele de dinaintea lor si adeseori in
acelasi fel. Toti am fost mai entuziasti, idealisti, curajosi, deschisi, aventurosi in
anii de tinerete, e parte din farmecul lor. Cei care sunt azi rebeli sunt doar

5
conformistii de maine. Nevoile acestei generatii nu sunt diferite de nevoile oricarei
generatii dinaintea ei, ei sunt doar mai capabili sa le exprime si sa le articuleze. Din
aceasta perspectiva, aceasta e generatia care are cea mai mare sansa sa schimbe
in bine peisajul relatiilor de munca din lume. Pentru ca frica e in acelasi timp si cel
mai bun (in sensul de intensitate) dar si cel mai prost (in sensul de calitate)
motivator si ea e folosita azi in mare exces in actul de conducere. E timpul sa
renuntam la ea si aceasta generatie ne va forta sa o facem.
 
In Romania, aceasta generatie are o conotatie suplimentara. E generatia
Occidentului. Generatia care a crescut intr-o tara deschisa catre lume si, mai ales,
catre lumea occidentala. E o generatie care a calatorit si continua sa o faca, atat
fizic cat si, mai cu seama, virtual. E o generatie care a adoptat prin imersiune si
mimetism valorile societale occidentale. Stim din cercetarile psihologilor si
sociologilor, mai cu seama din cele ale lui Daniel David, ca Romania se confrunta
cu o situatie foarte rara, anume cu o generatie ale carei valori sunt in contradictie
puternica cu valorile generatiei dinaintea ei. E o provocare mare pentru societate
dar si o mare oportunitate de a reaseza pe baze mai productive si mai
performante relatiile de munca din toate zonele ei. Generatia Z doreste de la viata
profesionala ceva ce toti ne dorim, dar nu am avut curajul sa cerem sau sa
construim: o cultura de organizatie constructiva. [2]

3.Ce isi doreste generatia Z de la locul de munca?

In alegerea primului loc de munca, generatia Z (tinerii cu varsta pana in 21 de ani)
din Romania are cea mai mare incredere in recomandarile angajatilor actuali ai
unei companii. La distanta de un singur punct procentual (48%), se situeaza sfatul
mamei, urmat de cel al consilierului in cariera si de cel al specialistul in recrutare al
companiei, arata rezultatele studiului EY Romania - Barometrul increderii
angajatilor in companii - 2017.
"Barometrul EY arata ca, in Romania, angajatii actuali ai unei companii
influenteaza in cea mai mare masura deciziile generatiei Z in privinta viitorului
angajator. Parerea lor este mai importanta decat cea a membrilor familiei sau a
consilierilor specializati, ceea ce inseamna ca organizatiile sunt cele care detin
parghiile ce antreneaza interesul noilor generatii fata de ele, cum ar fi employer
branding si implicarea propriilor angajati", precizeaza Andreea MIHNEA, HR
Director, EY Romania.

6
Barometrul increderii angajatilor in companii, realizat de EY Romania in
parteneriat cu Hipo, analizeaza aspecte legate de nivelul de incredere al
angajatilor in angajator, in seful direct si in echipa. Studiul are la baza raspunsurile
a peste 1.500 angajati cu norma intreaga, provenind din mediul urban, dintre care
72% au varste cuprinse intre 21 si 35 de ani, 24% intre 36 si 50 de ani iar 4% au
peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, in premiera, la 830 de tineri
cu varsta sub 21 de ani (generatia Z).
Tinerii valorizeaza stabilitatea locului de munca

Generatia Z va avea incredere in alegerea primului loc de munca in firmele care

ofera oportunitati de invatare si avansare in cariera (94%) si asigura stabilitate
(80%).
Din punctul de vedere al increderii in viitorul sef, aceiasi tineri indica respectul ca
fiind mai important decat oportunitatile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului
intre viata personala si cea profesionala, dar si comunicarea deschisa si
transparenta sunt importante pentru 80% dintre respondenti.
Patru din zece tineri romani cu varsta pana in 21 de ani ar prefera sa se angajeze
intr-o multinationala. Cei mai multi dintre membrii generatiei Z care au raspuns
chestionarului prefera sa lucreze intr-o firma privata (63%), in timp ce aproape
unul din cinci intentioneaza sa inceapa propria afacere si doar 12% si-ar dori sa
munceasca in sectorul public.
Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant in pierderea increderii in
angajator in Romania, comparativ cu lipsa unei compensatii corecte la nivel global.
Pentru angajatii romani, perceptia lipsei unei compensatii juste si inegalitatea
oportunitatilor de salarizare si promovare se situeaza pe locul al doilea, fiecare cu
61% dintre raspunsuri.
Un nivel de incredere ridicat in companie influenteaza in cea mai mare masura
multumirea angajatului la locul de munca (62%), nivelul de retentie in companie
(60%) si dispozitia de a inova si de a contribui cu idei noi la locul de munca (54%).
Pe de alta parte, un nivel scazut de incredere creste cel mai mult probabilitatea
parasirii companiei (75%), la distanta mare fata de alte efecte ale lipsei de
incredere: limitarea numarului de ore lucrate la cel minim necesar si implicarea si
productivitatea mai reduse.
Doar 7% dintre angajatii romani considera ca sunt recompensati pentru succesul
companiei, in timp ce 63% cred ca directorul general si ceilalti executivi, impreuna
cu actionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adaugata creata
de firma.

7
Doar 14% dintre angajati au incredere ca firma la care lucreaza ii plateste corect in
raport cu piata si colegii, in timp ce 40% cred foarte putin acest lucru sau deloc.
Nivelul de incredere scade si mai mult daca il analizam relativ la recompensarea
performantei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru
respondenti considera ca nu va fi promovat si nu va primi marire de salariu in
acest an, in timp ce aproape unul dintre trei are foarte putina incredere in acest
lucru.
Doar 24% dintre respondenti au foarte mare incredere in angajator, ceea ce
situeaza Romania mult sub media globala, de 46% , dupa tari ca Germania, China,
SUA si Marea Britanie.
Se observa un nivel destul de redus al increderii nu doar in angajator, ci si in sef si
in echipa. Cu toate acestea, cei mai multi dintre respondenti au cea mai mare
incredere in echipa.
Majoritatea angajatilor romani nu percep un impact major al digitalizarii si
schimbarilor tehnologice asupra rolului lor in urmatorii ani, 32% considerand ca
vor fi afectati doar intr-o mica masura.
"O posibila implicatie a acestei concluzii consta in nevoia ca angajatorul sa
investeasca in cresterea gradului de constientizare a efectului celei de a patra
revolutii industriale asupra fortei de munca. De asemenea, organizatiile trebuie sa
planifice nevoia de talent in functie de impactul digitalizarii si sa investeasca in
formarea competentelor viitorului", spune Bogdan ION, Country Managing
Partner EY Romania.
Studiul EY Romania are la baza doua chestionare aplicate in perioada 31 mai - 23
iunie 2017. La primul dintre ele au raspuns 1.500 de angajati cu norma intreaga,
provenind din mediul urban, dintre care 72% cu varste cuprinse intre 21 si 35 de
ani, 24% intre 36 si 50 de ani, 4% de peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost
aplicat la nivelul a peste 830 de tineri sub 21 de ani (generatia Z). Raspunsurile la
cele doua chestionare, colectate cu sprijinul Hipo, au fost analizate separat si
comparativ cu rezultatele obtinute in studiul EY "Could trust cost you a generation
of talent?", realizat in anul 2016 la nivelul a 8 tari: Brazilia, China, Germania, India,
Japonia, Mexic, Marea Britanie si SUA.[3]

8
 4.Concluzii

Concluzia mea este că nu putem spune despre o generație că ar fi mai bună decât
cealaltă pentru că fiecare și-a adus contribuția ei la a duce lumea mai departe.
Cred, de asemenea, că până la un punct, este absolut normal să existe aceste
diferențe, să existe priorități diferite, viziuni diferite, gusturi și perspective diferite.
Da, tinerii sunt diferiți de cei mai puțin tineri, milenialii nu sunt ca cei din generația
X și cu atât mai puțin ca Baby Boomers, la fel cum nu sunt nici ca cei din generația
Z. Cred că păstrarea unui simț critic este utilă, atât timp cât suntem deschiși să
vedem și plusul, nu numai minusul.
Este generatia open minded, cea mai toleranta generatie de pana acum, loiali,
responsaibili si foarte determinati,fiind prima generatie care a fost inconjurata de
tehnologie de la o varsta frageda.
Insa consider ca au si o latura negativa. Cei din Generatia Z se simt mult mai
singuri si lasati pe dinafara din cauza mediului online. Majoritatea tinerilor sunt
ingrijorati de felul in care vor fi priviti postarile lor din social media. Sunt cei care
se confrunt cu cyberbullying. Imaginea fiind importanta pentru ei, insa nu la fel de
importanta ca pentru Millenials. Isi doresc sa arate o imagine cat mai
reprezentativa si reala a lor, tocmai de asta sunt cei care creeaza cel mai
mareareness pentru individualitate.

9
 5.Bibliografie

[1]- https://www.orange.ro/help/articole/x-y-z-sau-diferenta-intre-generatii
[2]- https://hr-club.ro/ro/evenimente/generatia-z-si-cultura-organizationala-
viitorului
[3]- http://www.1asig.ro/Ce-isi-doreste-generatia-Z-de-la-locul-de-munca-articol-
3,102-56712.htm

10