Globalizare, consumerism si

Mcdonaldizare

Globalizarea reprezinta un ansamblu complex de procese având ca obiectiv realizarea integrării

internaţionale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural şi de securitate, conducând la
uniformizarea nivelului de trai şi de dezvoltare la scară planetară.
. Prima eră a globalizării poate fi stabilită ca fiind aceea a liberalizării, eră în care aurul definea
standardul economic. Această perioadă s-a bazat pe schimbul de bunuri in numerar. Pe măsură ce
statele au îmbrăţişat era globalizării – bunurile, capitalul şi forţa de muncă circulau liber între
acestea - inegalităţile dintre ţări au început să dispară treptat.
Globalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Aceasta ofera un grad de libertate
individual pe care niciun stat nu-l poate asigura. Concurenta libera la scara globala a eliberat
talentele antreprenoriale si creative si a accelerat inovatiile tehnologice.
Se consideră că cel mai mare pericol pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea
unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur şi simplu. Cucerită de piaţă, dopată de televiziune,
sport sau Internet, lumea globalizată trăieşte în acelaşi timp pe fondul unei crize generale a
sensurilor vieţii, un dezastru cultural şi educaţional global.
Omul mondial sau globalizat risca sa devina omul care trăieşte numai pentru producţie şi
consum, golit de cultură, sens, constiinta. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluţia
umanităţii. . În ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.

George Ritzer – Mcdonaldizare – procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sa
domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americana, precum si in restul lumii.
Cele 4 dimensiuni ale mc donaldizarii:
eficienta ( cel mai rapid mod de a trece de la starea de a-ti fi foame la a fi satul)
previzibilitatea ( siguranta ca produsele si serviciile sunt tot timpul aceleasi indiferent de loc)
calculabilitatea (punerea accentului pe aspectele cantitative: in restaurantele mcdonald’s
cantitatea devenise echivalentul calitatii)
controlul prin tehnologii nonumane ( scenariile, meniurile limitate, locurile lipsite de confort ii
fac pe clienti sa se comporte asa cum isi doresc directorii: sa manance repede si sa plece)
Sistemele rationale nasc inevitabil irationalitate. De exemplu, McDonald’s a produs un numar
foarte mare de efecte negative asupra mediului. Unul dintre ele este efectul secundar al nevoii de
a cultiva cartofi uniformi pentru a produce cartofi prajiti intr-un mod previzibil. Fermele uriase
de pe coasta de NV a Pacificului folosesc substante chimice pe scara larga pt a produce asemenea
cartofi.
Exista totusi si 3 aspecte ale societatii contemporane care au scapat de acest proces:
- Aspectele care isi au originea in epoca premoderna de ex bacaniile traditionale
- Aparitia multor firme poate fi considerata o reactie anti mcdonaldizare
- Locuintele moderne construite pe verticala, locuite de comunitati mai mici

Teoria rationalitatii elaborata de Max Weber ( o a 5a dimensiune)

Rationalitatea formala = cautarea de catre oameni a mijloacelor optime pentru atingerea unui
scop este modelata de reguli si structuri sociale mai largi. Inainte oamenii erau lasati sa
descopere singuri astfel de mecanisme. Un aspect important al rationalizarii formale este faptul
ca acesta permite individului numai cateva optiuni privind mijloacele de realizare a unei sarcini.
Desi Webera fost interesat de elementele de rationalitate formala, el s a dovedit si mai interesat
de ceea ce a numit “colivia de fier” a rationalitatii. In conceptia lui, birocratiile sunt adevarate
colivii in sensul in care indivizii sunt prinsi in ele ca intr o capcana negandu-li-se calitatea de
oameni. Weber a anticipat o societate in care oamenii sunt inchisi intr-o serie de structuri
rationale si nu pot circula decat de la u istsem rational la altul: de la institutii de invatamant
rationalizate, la locuri de munca rationalizate.

Linia de asamblatre a aparut in sec XX, inventata de Ford pentru ca dorea sa economiseasca bani
si timp. Produce un mediu de lucru dezumanizant pt ca oamenilor cu o vafrietate de competente
li se cere sa actioneze ca niste roboti.
Rationalizarea nasterii si a mortii
Mcdonaldizarea nasterii: femeile nasteau printre rude si apropiati si acum nasc I spitale printre
straini, totul este robotizat si calculat, copiii primesc nota la nastere si apoi monitorizati si
cezarienele indeplinesc tt dimesniunile mcdonaldizarii
Mcdonaldizarea Mortii:
Acest proces incepe de la eforturile sistemului medical de a mentine persoana in viata cat mai
mulrt posibil cu ajutorul tehnologiilor nonumane. Cresterea numarului de spitale si ospicii care
folosesc principiile restaurantului fast-food dovedeste birocratia si si rationalizarea mortii. La fel
ca si anunturile de la fastfood cu “limitati-va la doar 20 de minute” un crematoriu londonez avea
pe un afis “ Va rugam sa limitati serviciul la doar 15 minute”

3 Factori importanti pentru intelegerea tendintei spre o tot mai accentuata mcdonaldizare:
1 Interesele materiale
2 Cultura Statelor Unite, care valorizeaza mcdonaldizarea ca scop in sine
3 adaptarea mcdonaldizarii la schimbarile importante din societate

O alternativa mai reusita si mai cunoscuta al modelului afacerii foate rationalizate este compania
de inghetata Ben&Jerry’s. Primul magazin nu era catusi de putin rational. Cozile lungi la
galantare dadeau dovada de ineficienta. Calculabilitatea era apropae inexistenta, la doua
saptamani dupa deschidere magazinul s-a inchis si a fost pus un anunt “Astazi este inchis ca sa
calculam daca castigam vreun ban”. Lipsa de previzbilitate s a manifestat prin portiile de marimi
inegale si in lipsa de uniformitate in servire. Ei si au descris afacerea ca fiin “haioasa” ceea ce
pentru ei insemna onesta, manuala, artizanala, opusa de o afacere rafinata. Intr-o invcercare de a
se diferentia de impersonalitatea rece a companiilor, Ben&Jerry’s urmareste sa se faca cunoscuta
ca o firma grijulie. Ei se preocupa nu numai de mentinerea calitatii, dar si de angajati sau de
mediul inconjutrator. Pana in 1995 politica firmei a fost ca remuneratia cadrelor de conducere
din companie sa fie numai de 5 ori mai mare decat cel mai mic salariu din companie. Compania
practica un capitalism hrijuliu, depune la fundatia sa 7,5 % din castigurile neimpozitate obtinute
de unde finanteaza proiecte ale organizatiilor care urmaresc “schimbari sociale creative” .
Recicleaza plasticul si cartonul, foloseste hartie reiclata pentru birou si economiseste energia.
Firma recunoaste chiar ca produsul lor pune in pericol sanatatea unor oameni “ in pofida
continutului ridicat de grasime si zahar, inghetata are valoare nutritiva. Cei care, din motive de
sanatate, nu pot sa o manance sunt liberi sa nu o faca”. A limitata cresterea numarului de
francize, angajatii nu poarta uniforma si nu respecta scenarii prestabilite.

Bibliografie: Efectele globalizarii. Erica Isac si Ecobici Nicoale

Mc Donaldizarea societatii, de George Ritzer.