Cele 2 caracteristici umane care converg către destrămarea societății:

1. Nevoia de apartenență la un grup

2. Egocentrismul

Cele 3 metode folosite în decursul istoriei pentru păstrarea intactă a societății:

1. Respectarea tradițiilor
2. Autoritatea/Dictatura (biciul cârmuirii)
3. Sistemul pieței

Factori care limitează dezvoltarea economică

1. Lipsa utilizării cifrelor arabe

2. Volumul mărfurilor nu era mare
3. Infrastructura de transport nu era dezvoltată
4. Clientela era constituită doar din nobili
5. Lipsa unei evidențe contabile
6. Fragmentarea statală
7. Lipsa unei monede standardizate
8. Lipsa unităților de măsură standardizate
9. Implicarea bisericii în sfera economică
10. Incapacitatea constituirii unor instituții care să elaboreze legi elocvente
11. Lipsa concurenței/Reticența la concurență
12. Conservatorismul
13. Reticența la schimbare/Inovație
14. Lipsa factorilor de producție

Factorii de producție:

 Muncă – Salariu
 Capital - Profit
 Pământ – Arendă
Procesul de împrejmuire presupune instituirea proprietății private și expropierea țăranului liber.

Factorii care au declanșat revoluția economică:

1. Închegarea în Europa a entităților politice naționale

2. Încurajarea exploatărilor conoliale
3. Declinul treptat al spiritului religios sub impactul ideilor sceptice ale iluminiștilor
4. Afirmarea protestantismului (Martin Luther King) ca urmare a decăderii bisericii catolice
5. Schimbările materiale (Ex. Identificarea factorilor de producție)
6. Rolul negustorilor în intensificarea comerțului
7. Revoluția tehnologică/Inovația/Progresul tehnic
8. Contabilitatea în partidă dublă (Luca Paciolli)
9. Abolirea breslelor

Unități de măsură folosite în decursul timpului:

Unități de măsură de greutate:

1 tonă engleză = 20 hundred weghts = 116,05 Kg

1 hundred weghts = 112 livre = phounds = 50,8 kg

1 cuarter = 28 livre = 12,7 kg

1 stone = 14 livre = 6,35 kg

1 livră = 16 uncii = 453,5 g

1 uncie (oz) = 16 grams = 28,3 grams

1 gram = 1,7 g

Pt. medicamente:

1 livră = 12 uncii = 373,2 g

1 uncie = 20 peeny weghts = 31,1 g

1 peeny weght = 24 grains = 1,55 g

1 grain = 0,064 g

Lungime:

1 milă = 1760 yards = 1609 m

1 yard = 0.9 m

1 stânjen = 1,96 m (Ț. R.) = 2,23 m (Moldova)

1 cot = 0.66 m

1 picior = 0,3 m

1 țol/inch = 2,54 m

Pt. volum:

1 baniță = 20 l

1 cinzeacă = 50 ml

1 cuarter = 8 bushers = 290,7 l

1 busher = 6,3 l

1 barrel = 3,7 gallons = 163,5 l (Anglia) = 159,9 (SUA)

1 gallon = 4 cuarts = 4,5 l (Anglia) = 3,7 l (SUA)

1 cuart = 2 pints = 1,13 l

1 pint = 0.56 l

Suprafață:

1 ha = 100 ari = 10000 m2

1 pogon = 50 ari

1 jugăr = 57 ari
 1 acre = 0,4 ari

Gândirea economică în Antichitate și Evul mediu

Platon - filosofia pleacă de la ideea obiectivității binelui și de înfăptuire a ideilor devine în lume,
iar statutul îi apare ca realizare a ideii binelui, adică a scopului dumnezeiesc universal în specia
umană. Mijlocul de realizare a acestui scop este justiția.

Cetatea/Statul ideal al lui Platon

 1) egal cu statul just format din trei clase de indivizi:
 -clasa șefilor → I înțelepciunea
 -clasa războinicilor → II curajul (asigură apărarea)
 -clasa agricultorilor → III cumpătarea
 IV justiția

 2) guvernat de 4 regimuri imperfecte care se succed în viziunea lui Platon:

 [Aristocrația guvernată de cei mai buni cetățeni era guvernarea perfectă]

1. timocrația (militarii)
         ↓
2. oligarhia (guvernarea bogaților)
         ↓
3. democrația (revolta bogaților)
↓
4. dictatura/tirania
         ↓
         ∞
Cetatea posibilă a lui Platon în lucrarea „Legile lui Platon” este cetatea comunistă.

Regimurile care pot guverna o cetate în concepția lui Aristotel:

- regalitatea (dictatură)
- cristocrația (oligarhie)
- republica (democrație)

Clasele sociale Aristote:

- oameni liberi
- sclavi

Minunata lume a lui Adam Smith (1723-1790)

Legile pieței: (care formează mâna invizibilă a lui Adam Smith)

1) legea cererii și ofertei (din care decurge legea populației)

2) legea concurenței perfecte
3) legea interesului/acumulării

Mâna invizibilă: Este un concept economic introdus de către Adam Smith. Metafora ilustrează
cum prin urmarea propriului interes indivizii stimulează indirect economia. Adam Smith încearcă
să ne sugereze că între producătorii comerciali și legea acumulării ar fi o corelație.

Legea populației / Legea cererii și a ofertei

Cererea de oameni, ca și cererea oricărei alte mărfi reglementează în timp necesar producția de
oameni.

Legea concurenței perfecte

Smith era împotriva intervenției statului în mecanismul pieței. (taxe vamale, monopolul statal,
etc.)
Autoreglarea este un concep ce se află în strânsă legătură cu mâna invizibilă.

Presimțirile sumbre ale pastorului Malthus și ale lui

David Ricardo

Prima formă de recensământ se baza pe registrele botezurilor și fumărit.

Primul recensământ în Anglia 1801 a fost condus de doctor Price, Houghton și Gregory King.

Thomas Malthus era un cleric și un teoretician englez. Teoria lui Malthus a fost publicată pentru
prima dată în lucrarea „Eseu asupra principiului populației”. Această teorie presupunea că
populația crește în progresie geometrică iar mijloacele de subzistență în progresie aritmetică ceea
ce va conduce la distrugere.

Care au fost factorii care au împiedicat îndeplinirea acestei teorii:

Epidemiile

Războaiele

Sărăcia

Mortalitatea infantilă

Condițiile de climă

Măsurile propuse de Malthus în privința reducerii populației:

Căsătoriile târzii

Interzicerea ajutoarelor pentru cei săraci

Interzicerea construirii de locuințe pentru muncitori

Rolul jucat de copil în familie:

În mediul rural copii pot fi socotiți activi/aducători de venit iar în mediul rural pot fi socotiți ca
fiind pasivi/consumatori de venit.

David Ricardo a fost un evreu, ce făcea parte din clasa de mijloc, care ulterior a devenit un
economist englez .

Lucrarea reprezentativă a lui David Ricardo este „Principiile de economie politică” publicată în
1817.

Cele 3 clase sociale:

Clasa muncitorilor - munca

Clasa capitaliștilor – capitalul de pe urma căruia primeau profitul

Clasa land-lorzilor – pământ de pe urma cărui primeau rentă

David Ricardo prezintă aceste 3 clase printr-o scară:

Clasa muncitorilor sprijinea scara, land-lorzii ce se aflau în vârful scării iar capitaliștii erau la
mijlocul scării, aflându-se într-o continuă urcare și coborâre pe ea.

Bursa a reprezentat sursa de îmbogățire a lui David Ricardo. El se baza pe constatarea că

oamenii în general exagerează importanța evenimentelor. De asemenea, în timpul războaielor
napolioniene David s-a ocupat și cu cumpărarea de titluri de proprietate, ce i-au adus câștiguri
uimitoare.
Legea cerealelor presupune introducerea unor taxe vamale la importul de cereale și introducerea
unui plafon pentru a împiedica aducerea grâului ieftin pe piața engleză. David Ricardo s-a opus
acestei legi.

În concepția lui Malthus, economisirea ar conduce la scăderea cererii pe piață iar în concepția lui
David, economisirea este un fapt pozitiv pentru că acesta ar conduce la investiții.

Suprasaturația:

Thomas Malthus vine cu ideea ca o producție continuă ar conduce la o demansare a cererii de

către ofertă și o suprasaturație a pieței iar David Ricardo îl contrazice pe Malthus și vine cu ideea
ca omul nu are limite în consum.

Viziunile socialiștilor utopici

Robert Owen

Saint Simon

Charles Fourier

John Stwart Mill

Contextul social din anii 1800:

- a început să se dezvolte industria

- exploatarea copiilor
- exploatarea clasei muncitoare (ziua de muncă dura 16 ore)
- înlocuirea forței de muncă cu mașinile ce conduce la sărăcirea clasei muncitoare
(pauperizare)
Robert Owen provenea dintr-o familie săracă ce ulterior a devenit negustor și având o capacitate
de gândire foarte bună a reușit ca la vârsta de 20 de ani să devină director al unei companii de
textile.

Calitățile sale l-au împins să progreseze în carieră și a primit la un moment dat cote părți din
afacerea lui James Walter.

Ca alternativă la societatea degradată din Anglia, Robert Owen a venit cu un nou model de
societate.

De asemenea a fost inovatorul creșelor pentru copii muncitorilor, oferea educație copiilor din
clasa muncitoare și a inventat satul de cooperare.

Totodată el a fost inițiatorul primului sindicat muncitoresc „Marele sindicat național centralizat”
format din 500000 de membri având o formă de organizare panificată și centralizată și
neutilizând banii.

Saint Simon provenea dintr-o familie aristocrată descendentă a lui Carol cel Mare. În concepția
lui Saint Simone muncitorii merită orice sprijin din partea societății iar oamenii neproductivi
merită mai puțin. Biserica Saint Simoniană opera după principiul dependenței membrilor săi unul
față de altul evidențiat de purtarea fraților a unei veste ce nu putea fi îmbrăcată sau dezbrăcată
fără ajutorul vreunui alt frate.

Charles fourier→critic al societății capitaliste.

Modelul de organizare propus de Fourier era:

falanstere
↓
Grand hotel→clădire centrală→apartamente cu anumite clase sociale→eficiența prin centralizare
Măsurile lui vizau protejarea clasei muncitoare în cea mai mare parte.
178 de falanstere, care erau instituite în SUA cuprinzând de la 15 până la 200 de membri

John Stuart Mill a avut mare succes în afaceri economice, a trăit în anul 1873, iar ideile sale au
fost luate în considerare de mulți oameni care nu erau în tocmai socialiști.
„Despre libertate” și „principiile economice politice” sunt principalele lucrări ale lui Mill.
El și-a publicat lucrarea la un preț accesibil clasei muncitoare.
O altă carte importantă este lucrarea despre totalitarism.
Rolul factorului de muncă în concepția lui Mill:
Munca fiind cea mai importantă creează utilitate care este împărțită în trei categorii:
1) utilitate fixată și încorporată în obiectele exterioare
2) utilitate fixată încorporată în ființele umane
3) utilitate nefixată sau neîncorporată în niciun obiect (muzicienii, creatorii)

Teoria repartiției:
Repartiția nu poate fi separată de producție.
Mill nu îmbrățișează nici doctrina comunistă nici cea capitalistă.
El acceptă cei 3 factori de producție, dar susține implicarea statului în acest proces.
De asemenea el propune impozitarea, bazată pe impozitarea progresivă.

1) Mill propune echilibrarea celor trei factori de producție prin sisteme de impozite impuse de
stat
2) Dezvoltarea cooperativelor muncitorești
3) Asigurarea egalității de afirmare a ambelor sexe (creând asociația „Drepturile femeii”)
4) Limitarea dreptului de moștenire

Capitalism vs socialism
Capitalismul și socialismul se opun școlilor de gândire economică, iar argumentele principale în
dezbaterea acestei contradicții se referă la egalitate economică și rolul Guvernului.
Socialiștii cred că inegalitatea este un factor negativ pentru societate, iar Guvernul este
responsabil pentru reducerea acestei inegalități prin diverse proiecte.
 Inexorabilul sistem a lui Karl Marx

1) Revoluția pașoptistă
2) Prăbușirea monarhiilor și înlocuirea cu democrațiile
3) producția industrială condițiile clasei de mijloc

Situația clasei muncitoare din Anglia 1844

Discrepanța dintre clasa muncitoare și aristocrați
Exploatarea clasei muncitoare

Marx (1818-1883) de origine evreu născut în Prusia (Germania) care a învățat la Berlin.
Publicațiile de bază a lui Marx
1848-Manifestul Partidelor Comuniste
Editor la ziarul liberal german care critica viața aristocrației din această perioadă.
Punctul de plecare al teoriei marxiste este valoarea în concepția lui Marx.
Valoarea = cantitatea de muncă socială cuprinsă într-un produs
Capitalul = valoarea acumulată
Munca „plus valoare”→profitul
Plus valoarea = este munca produsă de muncitori, care este neplătită
Plus valoarea = valoarea creată de muncitor-salariul de subzistență necesar muncitorului

Înlocuirea muncitorilor cu mașini de producție duce la criză capitalistă, din cauza: ↓

Dinamica gândirii marxiste cu privire la capitalism:

1) Concurența capitalistă →scade marja profitului→concentrarea investițiilor în
echipamente→reducerea numărului de muncitori→creștere a gradului de exploatare a
muncitorilor→pauperizarea (sărăcirea) proletariatului→criza→revoluție socială→socializarea
proprietății și producției→egalitate socială.

Lumea victoriană și subterana științei economice

Francis Isioloz Edgewozth Mathematical

Von Thumen

Bastiat

Henzy George

Bernard Vandemin

În concepția lui Francis Edgewozth lumea trebuia transpusă în termeni matematici. În concepția
lui Edgewozth orice om este o mașină de plăcere. Geremy Betham la începutul secolului al IX-
lea a abordat pentru prima dată această concepție cu denumirea de calcul pericific = o concepție
filozofică conform căreia omenirea constă din calculatoare vii ale profiturilor și pierderilor
preocupat fiecare să-și organizeze viața în așa fel încât să maximizeze plăcerea mașinii sale
psihice de adunat.

Von Thumen a conceptualizat o formulă matematică prin care exprima retribuția justă a muncii.

Bastiat a fost un pamfletar. El critica în mod special parlamentarii.

Henzy George critica renta și propunea ca soluție introducerea unui impozit progresiv până la
nivelul în care renta respectivă era anulată. Lucrarea lui se numea „Progresul și sărăcia”.
Bernard Vandemin spunea că viciul este o virtute. El afirma că o societate lipsită de vicii este
lipsită de valoare.

John Atkinson Hobson

Alfred Marshall

John Ruskin

Fiecare bun trebuie sa aibă un cumpărător. Hobson făcea parte din lumea victoriană.

Alfred Marshall (1842-1924) a fost un bine cunoscut economist, dar si profesor universitar, ce a
fost ghidat în viață de principul echilibrului. Adeseori aducea în discuție comportamentul uman,
afirmând că economia politică presupune studiul bogăției și studiul comportamentului uman. În
concepția lui Marshall, există 4 factori de producție, cel de-al 4-lea fiind întreprinzătorul.

Societatea sălbatică a lui Thorstein Veblen

Thorstei Veblen s-a născut în 1957 ca al șaselea membru al unei familii numeroase, acesta fiind
de origine Norvegiana. Una dintre lucrările sale era „Teoria clasei neproductive”.

Mai scump nu însemna neapărat mai bun. Bogații americani care nu făceau altceva decât să
cheltuie, care nu realizau nicio muncă fie ea de natură fizică sau mentală, făceau parte din clasa
neproductivă. Putem de altfel să-i includem în această clasă si pe aristrocrați. De asemenea în
concepția lui Veblen această clasă acapara bogăția prin forță. O altă carte cu însemnătate este
„Teoria întreprinderii capitaliste”, unde Veblen critică omul de afaceri considerândul un saboteor
al sistemului. Totodată, este de remarcat aprecierea lui Veblen față de mașini (utilaje). În
concepția lui Veblen, economia însemna producție.

Câteva cateristici ale societății americane sălbatice:

- nu exista interes decât pentru bogăție;

- nu exista interes pentru calitate, siguranță, etc;
- eludarea legii;
 Veblen este creatorul instituționalismului american și el considera că există 2 metode de
reformare al socialismului social:

Urmărirea unei transformări socialiste a societății (clasa de mijloc să aibă puterea cea mai
mare)

O schimbare a sistemului prin reforme sociale.

Ereziile lui John Maynard Keynes

Contextul:

Primul război mondial

Marea criză din 1929-1933- Prăbușirea bursei de la New York (Joia Neagră)

John s-a născut în 1983 și a fost profesor la Cambridge. A fost de asemenea și colecționar,
speculator, investind în acțiuni, certificate de trezorerie și în artă. Din copilărie promitea a fi un
om de afaceri. De asemenea a lucrat ca funcționar la Indian office dedicânduși timpul în acea
perioadă tratatului său de matematică. Totodată în 1918 a participat în calitate de ministru de
finanțe al Angliei în Consiliul economic suprem de la conferința de pace de la Paris. (Tratatul de
pace de la Paris). A protestat împotriva tratatului și a scris ulterior „Consecințele economice ale
păcii” în care a criticat tratatul. El considera că despăgubirile de război impuse Germaniei erau
greu de acoperit și ar fi condus economia acestor țări la un colaps și la o criză iminentă. Cea mai
importantă lucrare a sa este „Teoria generală a folosirii mâinii de lucru și a banilor”.

La Bursa de valori avut loc o devalorizare cu 80% în urma Marii crize, ce dusese populația la
disperare. În acest context era nevoie de o soluție ce consta într-o reformă economică ce
propunea în economie renunțarea la sistemul AUR, devalorizarea dolarului de la 100% la 59%,
reducearea ratei dobănzii la 2,5% creșterea cheltuielilor publice la circa 400 milioane de dolari
lunar (circa 11% din venitul național) menținerea neschimbată a politicii ratei de schimb.
Soluția pe care o gasește Keynes pentru reducerea șomajului este susținerea investițiilor în
economie.

Participarea lui Keynes la conferința de la Bretton Woods a facilitat trecerea de la dreptul la aur
la dreptul la vize și constituirea Băncii monetare și a Fondului monetar internațional.

Contradicțiile lui Joseph Schumpeter

De profesie profesor universitar. Una dintre principalele sale lucrări este „Teoria dezvoltării
economice”. În acestă carte el vorbește despre faptul că capitalismul îi îmbogățește și mai tare
pe cei bogați.

Întrebarea primordială a lui Schumpeter este dacă socialismul va acapara capitalismul, ceea ce se
și va întâmpla.

Teoria ciclurilor economice presupune evoluția în timp a regresului și progresului. Schumpeter

reușește să identifice mai multe curbe economice ciclice de-a lungul timpului și de altfel
identifică și cauzele acestora. În teoria evoluției economice Schumpeter analizează în antiteză 2
noțiuni: Circuit și evoluție.

Circuitul este un model economic rutinier cu funcție de producție stabilă și are următoarele
trăsături:

- Concureță perfectă
- Eficiență constantă a factorilor de producție
- Absența inovației
- Egalitate între cerere și ofertă

Evoluția reprezintă introducerea de noi combinații productive și are următoarele caracteristici:

 - Concurența este imperfectă
- Eficeența factorilor se modifică permanet
- Inovația este esențială
- Inegalitatea între cerere și oferă
- Evoluția se dinamizează

El descoperă 3 cicluri economice:

- Ciclurile lungi de peste 50 de ani descoperite de Kondratiev si aceste cicluri sunt

determinate de transformările revoluționare majore și de descoperirile epocale în
structurile economice
- Ciclurile de durate medii sau ciclurile lui Juglar, ce se întind pe perioade de aproximativ
10 ani iar aceste cicluri sunt asociate cu perioadele de înnoire a capitalului fix
- Ciclurile scurte sau ciclurile Kitchin ce durează circa 1 an, 2 iar de obicei sunt asociate cu
mișcarea stopurilor.

În concepția lui Schumpeter antreprenorul și activitatea lui inovatoare sunt egale cu sursa
profitului în sistemul de capitalism.