Introducere in studiul doctrinelor economice Studiul teoriei si doctr ec precum si a dezbaterilor si interact dintre acestea poate fi motivat din

cel putin 2 p.d.v. :1)in primul rand cunoasterea drumului parcurs de stiinta ec repr o neces obieciva; cunoasterea doctr ec nu este un lux;2)cunoasterea doctr ec este un act de cultura,ec este o stiinta soc ce a insot evol umanit;doctr ec interfereaza cu istoria,filosof,sociolog,matem,psiho Ideea ec=produsul prim de reflectare in mintea omului a realit ec;este primul sau rasp si prima cautare de sol la binomul nevoi nelim-resurse lim.Gandirea ec=proc de reflectare activ si rational a realit ec inconj(o suma a ideilor).Teoria ec=un rezultat sup al proc de gandire;este un elaborat stiintific care isi propune dezval cauzelor,consec si a legilor ce guverneaza ansamblul fen ec-soc. Doctrina ec nu se multum doar cu prezentarea abstracta si stiintifica relativ neutra a realit ec,dimpotriva vine cu partea activa,face aprecieri,emite judecati de val pt a sugera proiecte de reforma;pe scurt teoria spune ce este,ce ar tr sa fie si experimenteaza in practica pol ec.Cunoasterea doctr ec nu este doar o intreprindere pur iluminista.Pt o analiza completa este nev sa se resp anumite criterii reprez:1)criteriul epocii(al timpului);2)crit interesului;3)crit rel natinternat;4)crit progr gen;5)crit finalitatii practice;6)indep relativa a teoriei fata de realitatea ec;7)crit echidist;8)crit audientei la public Mercantilismul 1)Aparitie.Reprezentare.Spiritul mercantilist S-a manifestat intre anii 1450-1750,A.Smith fiind cel care a folos pt prima data termenul.Este prima doctrina ec moderna,manifestata pe terenul ec si apeleaza la mijl ec pt atingerea scopului propus.Acest scop,clar def,era imbog nat.Pe parcusul celor 3 sec,mercant a evol atat sub rap ideilor, a problematicii abordate,si al retetelor de prevedere ec preconiz.S-a manifestat diferit in fc de timp si de perim geogr caruia i s-a circumscris.A cupr toata Eur,cu deosebire cea de Apus,fara a ocoli Rusia sau Rom.Dintre tarile Eur,3 au avut un rol princ,si in ordinea Sp,Fr,Ang s-a constituit in 3 mom de evol cu trecere de la mercantilismul bullionistspaniol la mercant industrial-fr pana la cel comercial-eng.Concretetea sist si prob fiecarei tari a dat specificitate si diversitate contradict adesea;acest fapt nu a impiedicat manifesarea unui fond comun de idei,care se explica si isi are originea in contextul socio-ec si pol relativ asem tarilor aflate in pragul unei ere noi(epoca Renasterii si afirmarii statelor moderne,a reformei si renasterii,a marilor desc geogr),o epoca in care noile cerinte ale stat modern impun o noua matrice de val, opusa inchistarii medievale.In ac epoca se incearca emanciparea de sub tutela Bis si laicizarea vietii soc ec.Preocup ec trece pe 1 plan in locul celor morale si filosof,principii care au operat in trecut precum moderatia castig,indif de bogatie,justitia comutativa devin depasite. Un spirit nou de avent si castig de multe ori cu orice pret ia locul moralitatii austere.In context se impune ideea stat suveran,put,un stat opozant al Bis.Restrictiile medievale cu privire la comert si dob devin depasite.Ec monetara ia treptat locul ec nat.Statul(ca si ec) isi gaseste suport in indiv cetatean care se rupe de fam spre a se manifesta individualist intr-un mediu abstract al conc. Dorinta de castig a indiv incepe sa se incadreze in optica fireasca,indiv se poate imbog fara a suporta furia conationalilor.Bogatia apare ca o binecuvantare iar munca un mijloc pt atingerea acestui scop,si nu un blestem.Imbog pare mai facila prin comert si prin imprum cu

banii.Asa se explica de ce zorii capitalismului au ap mai intati pe terit capit banesc si al celui comerc si tot asa se explica faptul ca pionerii epocii noi au fost negustorii si camatarii.Acesta este spiritul capitalist in formare,si cu den lui de inceput Mercantilismul. 2)Doctrina mercantilista Conditiile:In marea lor parte,merc sunt populationisti.Arg invocate in sprijinul acestei sustineri sunt de nat ec,soc si pol.Astfel o pop numeroasa era privita ca o sursa a put nat.Sub rap strict ec i-a interesat rap pop/nr locuri de munca sau pop/mijl de subzistenta.Arg ec cel mai invocat este acela ca o pop numeroasa face abundenta oferta de forta de munca,si pe aceasta cale reduce costurile salariale.Pt ca toate aceste lucruri sa se int,tr ca pop sa munceasca.Multe din lucrarile merc fac o adev apologie a muncii.Oblig de a munci li se pare merc rat,pt ca au vazut in somaj atat o pierdere potentiala de prod,cat si o sursa a decadentei.De aici si o legislatie specifica(legea impotriva saracilor si statutul artizanilor) prin care munca era instituita ca oblig de la o varsta f frageda(5 ani la baieti).Cat de mare tr sa fie pop a fost pt merc o intr obsesiva.In cautarea unui optim s-au folos de arg precum nev ec,nr loc de munca neces de a elim somajul etc.Pam ca fact de prod a fost teoretizat de W.Pettey;lui i se dat si prima incercare moderna de det a pret pam. Fiziocratia 1)Reprezentare si fond de idei. - Reactiile la unele consec la merc nu s-au lasat asteptate.Ordinea ec gandita exclusiv prin vointa suv,atotputernicia statului cu inabusirea liberei initiative,imoralismul ec ridicat la rangul de principiu,exacerbarea rolului comertului si sacrif agrigult etc nu puteau ramane fara contrareactii;aceasta vine de pe teren francez,ca o noua filosof ec-soc,cultivand val precum ordine nat,liberalism si dreptul de propr si purtand numele de fiziocratie.Repr ei cei mai de seama sunt Fr. Quesnay(Tabloul ec),Mirabeau,Du Pont du Nemour,Turgot.Ca doctrina si pol ec fiziocr s-a manif ca o reactie la mercant in sensul ca:Imoralismului merc ii opune o filosof umanista si liberala;Protectionismul este inloc cu liberschimbismul;Ideii imbog prin bani sau comert ii opun o filosof noua,una care vede in agricultura singura ramura productiva;Conceptiei mondo-ec statice incadrabile in regulile unui joc cu suma nula,ii opun o viziune dinamica:prin particip la comertul internat,fiecare tara poate castiga;Unui stat put,omniprez,ii opun un minimum de stat. In intreaga lor conceptie pornesc de la si se sprijina pe filosf ordinii nat:Nu este una creata si impusa prin vointa oamenilor,deoarece ceea ce este nat si spontan nu are nevoie sa fie si contractual;Ea exista si este evidenta prin ea insusi;Nu inseamna intoarcerea la origini,dimpotriva inseamna civilitate;Nu este aidoma celei animale,este o ordine soc;Ordinea nat este la fizocrat ordinea providentiala;Oamenilor nu le ramane decat sa o cunoasca si sa i se conformeze.Cunoasterea este o op simpla.Instinctul,cunostiintele,perceptia intuitiva etc sunt aici de mare aj. Cunoasterea insa,ne atentioneaza fiziocr,nu este apanajul oricui;A stabili ce este nat si bun este o misiune ce revine doar spiritelor inalte,cultivate;Toti ceilalti tr sa accepte val alese si sa se conformeze;A te supune ordinii nat este socotit un lucru la indemana;2 instr sunt de fapt ajutor:balanta psihologica(principiul hedonistic sau al eficacitatii) si interesul individual;Daca se urmaresc aceste 2 lucruri, atunci lumea merge de la sine;dorinta de a profita imprima soc o miscare care devine o tendinta perpetua catre starea cea mai buna posibila;Laisse-faire-ul fiziocratiolor nu ins fatalism si nici pasivitatea,calea lor era spre munca,indiv tr sa faca

totul;statului ii reveneau sarcini minime;Statul fiziocrat este cel manifest in timpul despotismului luminat,unul redus la dimens min dar in acelasi timp autoritar;Ca si in cazul mercantilistilor,despotul este repr lui D-zeu pe pam si garantul ordinii nat;Democratia si liberalismul pol le refuza;Despre liberal putea fi vorba doar in ale ec;Suveranul era autoritar, dar nu tiran;Supunerea fata de el intra in legea firii pt ca asa dicta ordinea nat;Guvernului ii reveneau sarcini precum apararea ordinii nat si in princ a propr private,educatia,lucr publice. Pt teorie si pol ec,rezumativ vb,fiziocratii raman imp prin urm:Au realiz pt 1 data semnif conceptelor de capital fix si circulant in acceptiunea lor moderna;pt 1 data in istoria doctr ec,prin tabloul ec al lui Fr.Quesnat reusesc sa prezinte proc de prod ca pe unul de reprod(prod-repartitieschimb-consum) cu prezentarea fluxurilor ec in dublu circuit:fizic si monetar,modelul lor de reprod este cel care a infl c.m mult econometria si contab moderna;Au pledat pt libertatea comertului,vazand-o ca pe un instr esent prin care se poate realiz rel dintre cerere si oferta;Sunt printre primii ec care au jalonat cond neces pt realiz echil ec,obs in ac timp ca starea de fapt a ec e una de dezechil;Au obs care sunt cauzele dezechil si prin Fr.Quesnay lanseaza primul prog de mas neces pt a iesi dintr-o astfel de stare; Prin Turgot fiziocr isi aduc contrib de pionerat in teoria val bazate pe munca;Ca un mare minus al doctrinelor este conceperea industriei si comert ca activit sterile;Singura ramura productiva in care se creaza venit net este agric;de aici specificul unor masuri care poarta amprenta minusului asupra ment. Clasicii In principal clasicii sunt A.Smith,D.Ricardo,T.Malthus,J.S.Mill,Bastiat,J.B.Say.Intre clasici un rol specific il are Karl Marx.Fondul comun de idei al clasicismului ins: O conceptie fund despre organiz ec cu sport in ordinea nat;clasicii cred in legile nat,in virtutile auto-reglatoare ale ec si deci sunt partizani ai liberalismului;de aici,ca rezultanta,ideea statului min,al reglementarii si protectiei min,promovarea indiv ca norma de judecata si principiul comportamental,libera initiativa si conc ca princ instrum al progres Stiinta ec este dupa ei o vocatie pragmatica,ea tr sa-i invete pe oameni care e calea cea mai rapida si mai ef de a aj la bogatie Metoda folos de ei este cea a abstractiei stiintifice;prin ea autorii clasici au vizat eternitatea Universul ideatic preferat este microanaliza;intreprinzatorul ideal,egoist,rational,mai apt decat statul in a prod bogatie este sub princ de analiza;interesul gen,colectiv si probl macroec nu le scapa,ele sunt cons insa chestiuni derivate;aceasta pt ca in credinta lor,numai prin realiz interesului personal,numai urm o conduita responsabila individual,se asig interesul gen si nu invers Aria preocuparii clasicilor s-a circumscris unor probl de fond ale ec precum:val,pret,prod,repartitie,consum,crestere ec,echil,bani,schimburi internat etc;in toate aceste dom,fara e pleca de pe un teren gol,au spus pt stiinta ec esentialul;de aceea ii si numim clasici. Filosofia ec a scolii clasice:liberalismul

Postulatele fund ale liberal ec,asa cum deriva el din lucr clasicilor,pe scurt ins: Motorul dezv ec este libertatea si nu reglementarea,in forma ei indiv si spontana;indiv este stapan pe pers si munca sa,liber sa produca,sa cumpere,sa vanda ce/cat vrea, in int si ext Egoismul este o virtute;el det fiecare indiv sa-si urm interesul propriu;urmarirea acestui interes este calea cea mai buna si mai sigura care duce la armonie si echil soc Calculul peerm intre bine si rau,intre castig si pierdere Indiv ca principiu de judecata si norma de comp;din persp aceasta sub activit ec este indiv,un indiv despuiat de tot ceea ce l-ar putea face slab in lupta concurentei,un homooeconomicus rationalis,logic si rece;entitatea abstracta rupta de mediu familial in care s-a form si aruncat in cel concurential in care maxim profit ramane axa filosof sale Propr priv este baza sist institut;ea regl rap dintre indiv ca princ centru de decizie;in baza ei si in princ a drepturilor de propr,se explica orig lumii civiliz Statul cu tot ceea ce este legat de el joaca un rol min;prezenta lui este reclamata de asig cadrului juridic legislativ in care viata ec sa se deruleze liber Piata este instr princ prin care toate prind viata si alaturi de propr priv cea de-a 2-a comp princ a sist institut

Adam Smith Conceptia lui despre liberalism se desprinde din lucr sale fund Avutia Nat si Teoria sentimentelor morale.Pct de plecare pt Smith este tot ordinea nat,dar daca la fiziocrati aceasta parea a fi creatie divina,la Smith ea se stab in mod spontan si perm daca indiv sunt lasati sa act conform cu nat lor umana;nat umana este insa o unitate a contrariilor,o suma de + s -,cond ca acest joc de greutati si contragreutati sa ajunga la echil este una sg:urmarirea interesului pers,instinctiv,sub ghidajul mainii inv.Urmarirea egoista a interes indiv nu duce la anarhie si dezintegrare soc,dimpotriva la armonie.Armonia soc nu este insa prestab;ea este un rezultat;nu este nevoie de despotul luminat pt a face ordine,mana inv ghideaza pasiunea si nev spre starea cea mai buna in cadrul asig de libertate nat.Pe un alt plan,instinctul,uneori mai mult decat rat,il conduce pe indiv la schimb,care are logica lui,una care deriva din 2 imprej si anume:Fiecare are nevoie de prod muncii altuia;Participand la schimb,fiecare are de castigat.Instinctul schimb deriva din diviz muncii pe care o intareste. Aceasta pt ca fiecare,stiind ca are de castigat prin schimb,va cauta sa-si consume energia si talent in dom in care se pricepe cel mai bine,pt ca prin munca cat mai putina,pe calea schimbului,sa aj in pos a cat mai multor bunuri si serv;in felul acesta se adanceste div muncii,urmarea fiind cresterea productivit si a bogatiei. Acesta este modul smithian de organiz a muncii,ec si soc si aceasta este calea imbog nat,nu tr decat ca indiv sa fie lasat liber pe piata cu cond resp cadrului legal de act.Principiul libertatii,al laissez-faire-ului este la Smith aproape abs;el vizeaza viata ec,soc si pol.Din alta perspectiva,de ret ca Smith era suf de lucid pt a-si da seama ca libera conc dorita de el se desf in put si slab si ca atare conduce fie spre tendinta de monopol,fie spre nev de protectie;si in aceste imprej insa,el ramane un optimist,traieste convingerea ca statul nu va interveni pt a distruge aceste admirabil ex al pietei libere,care ramane dupa el sg sansa de a aj la echil si armonie soc.Pt el armonia realiz prin exercitiul liber al interesului pers nu ins si egalit intre indiv,dimpotriva,ordinea soc este una stratificata,cu extreme in bogati si saraci;lucrul acesta nu pare a fi pt el o probl,nu in intereseaza uniformizarea;adopta o poz liberala si invita la 2

sol:1)Cons ca satisf morale sunt sup celor nat;d.p acesta d.v.avantaj sunt cei saraci pt ca din nefericire,zice el,cei care iub bogatia aband rpd calea virtutii;2)cheama mana inv pt a face compens neces si a stab armonia si consensul,semnificativ fiind citatul cu stomacul omului bogat Relativ la acest discurs care a adus lumii civ rez poz si avand in vedere ca evol faptelor nu se muleaza 100% pe registrul teoriei din care se inspira,ne vdm indreptatiti sa punem urm intreb:a)cat de credibila este ideea ca mana inv aranjeaza si distribuie bogatia pt a aj la consens si armonie soc,potrivit filosof cu stomacul omului bogat;b)in ce proportie derularea vietii ec se supune exerc liberatii interesului indiv si cat de consonant este acest lucru cu satisfacerea lucrului gen;c)mecanica interesului pers este atat de simpla?react de comp ale ag ec pot fi prinse in aceasta schema?daca mediul de analiza(conc perf) dispare,ce se int cu regulile acestui joc atragator?;d)exista un homo oeconomicus?un grup soc poate act ca un homo oec?;e)ordinea soc isi gaseste un pct serios de sprijin in respectul celor saraci fata de poz materialiceste avantaj a celor bog?;f)la ce niv de civiliz av morale primeaza celor mat?;g)daca libertatea este o sursa a progr,dar si a inegalit de avere si poz,ce tr facut pt a impaca aceste tendinte? Evolutia credo-ului liberal.Optimisti.Pesimisti.Reformatori. Optimisti:J.B.Say,F.Bastiat.-Ambii se angaj in apararea val pure ale liberal,refuza orice interventie statala si socotesc ca libertatea de intreprindere interna sau externa si apararea propr private sunt cele care conduc lumea la progres.In cazul lui Say,sinteza filos sale literale isi gaseste expresia in legea debuseelor:in oferta cererea este implicita Pesimisti:D.Ricardo,T.R.Malthus.-In cazul lui Ricardo,pesimismul isi gaseste originea in legea rand descrescande.La Malthus,pesim este exprim de faimoasa sa lege a pop.Cu toate acestea,cei 2 raman liberali si gasesc sol perfecte;astfel Malthus:dezechil perm dintre nev unei pop cu tendinta nat de crestere geom,au un caracter fatal;puterea pub nu poate face aici nimic,poprul fiind cauza propriei mizerii pt ca se inmult prea rpd;solutia nu poate fi decat laissez-faire-ul care e sg ce poate impaca cererea cu ofert de oameni. Reformatori:J.S.Mill-clasic de tranzitie,el este si un liberal de tranzitie.Realiz sinteza cea mai slefuita a doctrinei liberale dar in acelasi timp deschide punti spre alte scoli prin largi concesii facute ideilor socialiste in materie de ec pol.Acesta este motivul pt care istoria doctr il socoteste un reformator,pt ca:a)se declara un partizan al reformelor radicale,vizand fiscalit,repartitia,democr si justitia soc;b)nu se simte descumpanit in fata mizeriilor si inegalit soc;in loc sa caute aj la mana inv,el face apel la stat,caruia ii atribuie imp fc,mai ales redistribuitive;c)Mill pune in discutie fundamentul ec de piata:propr priv;nu e vorba de propr priv in sine pe care o recun,ci spune ca nu e un drept nat ci o instit soc care poate fi modif pe calea legii;se mai adauga punerea in discutie a dreptului la mostenire,care in opinia sa ar fi un atentat la egalit sanselor(a pct de plecare). Valori teoretice fund la scoala clasica Valoare si pret.- cu exceptia lui Say,toti ec clasici au imbratisat teoria obiectiva a val bazate pe munca.Potrivit acesteia,munca este atat izvorul,dar si subst val(nu putem vb de val in afara muncii si in plus marimea val este data de cantit de munca incorporata in fiecare marfa).Tot conform acestei teorii,pretul nu e altceva decat expresia fidela in bani a val.Modul aceste de a privi lucrurile a avut cel putin 2 consec: a)asupra schimbului,acesta jucand la clasici un rol pasiv de simplu vehicul prin care marf ajung de la prod la consum.Acest fapt deriva din imprej ca din mom ce un bun capata statutul de prod

finit si se afla in depoz fabr,el are deja o val data de munca inc in el si automat un pret ca expresie a acestei val.Confruntarea cererii cu oferta se prod doar in termeni fizici,avand ca scop ca fiecare participant la piata sa-si gaseasca prod de care are nev sau sa-si vanda surplusul.Rap cerere-of nu are in acest caz vre-o leg imp cu stabilirea preturilor sau cu desfacerea marf;desfac marf este asig aprioric,intrucat tot dinainte se cun si se planif atat cererea soc tot(suma salariala tot)cat si oferta totala globala(cantit de munca in soc) .In acest context si pe total orice munca este recomp si orice prod isi gaseste destinatia pt care a fost conceput,ca atare nu exista motive pt intreruperi,crizele sunt excluse iar progr asig. b)in ce priveste repartitia probl poate fi abordata la nivel micro sau macro.La nivel micro,potrivit clasic la int de timp egale,munci egale creaza val egalel;ca atare si salariul din prima ora de munca este=cu sal din a 2-a ora de munca s.a.m.d.Ca pe munc nu`l costa sub rap sacrificiului la fel si in aceeasi mas fiecare ora de munca,clasicii nu si-au dat seama,dar probl isi va gasi rezolvarea prin teoria subiectiva a val la neoclasici. La nivel macro se pleaca de la ip ca daca val unui bun oarecare este 1 data det de munca inmagazinata pe care de consecinta si val toata pe soc(PIB)este la randul ei o data.In alti termeni,ceea ce se supune repartitiei la scara soc este un intreg;de aici si concluzia ca repartitia se realiz dupa regulile unui joc cu suma nula:daca unul primeste o parte > din prod soc total,automat unui altuia ii revine mai putin.In plan soc privind lucrurile,consec care deriva dintro astfel de imprej este ca repartitia are un caract conflictual;acest aspect a fost teoretizat cu precadere de Marx.O nota aparte d.p.d.v. acesta o aduce A.Smith;dupa el val nu este o data,ci o suma de venituri,iar practica confirma spusele sale Teoria clasica a schimburilor internat 3 mari autori au adus contrib:Smith,Ricardo,Mill.Comun celor 3 le sunt urm ipoteze:a)prod se schimba intre ele in prop det de cantit de munca incorp;b)schimburile internat nu au un scop in sine,ele sunt subordonate cresterii ec;c)liberul schimb internat nu e altceva decat o prel pe plan extern a discursului liberal;d)judecatile sunt facute in maniera micro,in deplina consonanta cu dat lor,ceea ce face bine unui indiv sau fam nu poate face rau tarii sau interesului gen;e)imobilitatea internat a fact de prod A.Smith-teoria avantaj absolute In analiza sa pleaca de la ex dintre oras si sat,socotit dupa el av la modul abs pt ambele,in sensul ca loc satelor cump de la oras o cantit mare de bunuri manufact in schimbul unei cantit mici de munca proprie,decat daca ar fi incercat sa le face ei insisi.Smith nu spune nimic daca cele 2 surplusuri ale oras. Si satelor sunt egale;daca surplusul manufacturii nu apare din cauza put de cump reduse a satului. Dupa Smith av abs pt o tara provine din dif de costuri ce se inreg urmarind maxima oricarui cap de fam prudent care este de a nu incerca sa prod in casa lucruri care l-ar costa mai mult producandu-le decat cumparandu-le;daca o tara ne poate furniz bunuri mai ieftine decat leam putea produce noi,e mai bine sa le cump de la ea cu o parte din prod activit noastre,utiliz intrun mod din care putem trage un oarecare folos.Plecand de la premisa dupa care costul abs al unui bun este egal cu cantit de munca neces pt a-l prod.Smith afirma ca fiecare tara tr sa-si orienteze capitalul si munca spre dom de activ care in mod nat sau artificial comporta costul costul de prod la modul absolut,inf strainatatii. Analiza lui Smith trimite la 1 concl si 2 intreb:Concluzia:dezv unei tari depinde de exterior;in aparenta acesta pare a fi un dezavantaj;el este insa mai mult compensat de faptul ca

profitand de av diviz internat a muncii,iti procuri bun si serv de care ai nev pe calea c.m. putin costisitoare.Intrebari:1)specializarea pe dom cele mai profitabile este compatibila cu imobilitatea internat a facut de prod?(NU).2)daca o tara nu are sup in nici un dom,este exclusa schimbului internat?

D.Ricardo-teoria costurilor comparative A obs ca teoria lui Smith este valab deoarece pt un caz practic,si anume:o tara are un av abs la costuri fata de o alta;e posibil spune el ca o tara sa aiba sup abs la toate prod fata de o alta tara.Tara avantajata va fabrica toate bunurile iar cea dezavant le va importa pe toate?asa ar tr sa se int dupa Smith,dar Ricardo obs ca si in asemenea sist va exista specializare si schimburi internat;numai ca de data aceasta crit de judecata nu va mai viza dif abs de costuri, ci av relativ,comparativ.Concluzia:intr-un sist de perfecta liberatate a comertului,fiecare tara isi consacra in mod nat capitalul si munca acelor genuri de activit care sunt la modul relativ c.m avantaj.Regula care reglementeaza val rel a marf intr-o tara,nu regl si val relativa a marf schimbate intre 2 sau mai multe tari.Ricardo ne spune ca schimbul dintre tari nu este de echivalent.Cu toate acestea fiecare tara are de castifat.Termenii de schimb interni repr pragul de limita intre care efectiv tr sa se faca schimbul in av reciproc. Neoclasici Geometria interna a paradigmei neoclasice. Prefixul neo plasat in fata scolii clasice induce ideea ca neoclasicismul ins o reinnoire in fc de noile cond a vechii scoli clasice.Aceasta prop este doar partial adevarata,in masura in care val fund pe care sprijina si pe care le cultiva raman aceleasi:propr priv,ordinea nat,libertatea de interprindere,primatul interesului indiv,conc,eficacitatea etc.Procedand astfel si aparand aceste val,neoclasicii raman de traditie liberala.Prop de mai sus nu este insa adev,de vreme ce neoclasicismul in cele 3 variante repr si o tura cu val clasice tradit.Tura primeste baza de sprijinteoria val.Copilul preferat al clasicilor,teoria obiectiva a val munca,este abandonat.O noua abordare a val,ale carei dimens se stab nu in productie,ci pe piata,pe baza aprecierii subiective a indiv,si nu in prod,deschide persp unui gen nou de analiza.Pt neocl,lucrurile nu au val pt ca ele costa,pt ca la facerea lor s-a chelt mai multa sau mai putina munca,dimpotriva,oamenii le atribuie o val pt ca au mai multa sau mai putina nev de ele.Utilitatea nu mai este intrinseca,ca la clasici,ci exogena(apare adica numai in rel dintre bunuri si nev oamenilor). Nevoia sau placerea sunt o dimens data;pt a afla ce se int cu utilitatea bunului cand el se adreseaza nevoii printr-un nr>de unit,ei au introd not de utilitatea totala si marginala.La modul sintetic vorbind,prin raportatea teoriei valorii munca si in proprii lor termeni,teoria subiectiva a val se reduce la urm 3 prop princ:a)costul de prod det oferta disponibila;b)oferta disponibila det utilit marg;c)utilit marg det val.Rezulta din cele mai sus ca divortul fata de teoria val nu este total,ci doar partial.Aceasta pt ca,dupa cum se obs,munca nu dispare,ea ramane prezenta in inlantuirea de circumstante care conduc la val;ea nu ofera masura val,dar ramane cauza val in mod indirect prin cantit de utilit prod.Ruptura de clasici nu este totala pe terenul teoriei val,lucru dovedit si de A.Marshall,creatorul unei sinteze intre cele 2 teorii(sub si ob).Preocupat de

subiect,el a lasat scris urm prop:a ne intrebat care dintre cele 2 el-costul(munca) si utilitatea sunt mai imp pt det marimii val,este sinonim cu a ne intreba care dintre cele 2 lame ale foarfecelui taie lama de hartie.Impactul pe care noua viziune l-a avut asupra categ adiacente a fost deosebit de mare.Astfel costul de prod este privit ca o utilit sacrificata sub forma costului de oportunitate.Preturile nu mai au o baza stabila,ci relativa,se stab pe piata. La clasici repartitia deriva din teoria val,la neoclasici cei care sunt remunerati sunt fact insisi.Clasele soc,princ particip la proc repartitiei,aflate pe poz adesea divergente si cu exprim intens intr-un mediu pe care clasicii l-au vazut nu lipsit de nelinisti,lipsesc din peisajul noii paradigme,peisaj,ideologic vorbind,total neutru,peisaj in care pers princ nu au nume si pren,ci doar un nume generic:produc sau consum,pe care piata libera ii ajuta sa nu intre in conflict.In al 2-lea rand ruptura de clasici vizeaza obiectul analizei.In princ pe clasici i-a int modul in care se combina fact de prod pt a se obt crestere ec.Cresterea avutiei ramane farul lor calauzitor.Neoclasicii socotesc ca aceasta proble este rezolvata.Asa stand lucrurile,preocuparea pt dezv este inloc cu cea pt echil.Intr-un climat esentialmente static,alocarea resurselor rare date pt a atinge optimul ec devine centrul gandirii neoclasice.In cautarea echil,neoclasicii constr un nou mediu si impun o noua metoda.mediul este unul abstract,al conc pure si perf,fixat predilect la niv microec.In acest mediu abstract,neoclasicii op cu o noua metoda,este vorba de principiul marjei sau al ultimei unit si extins la toate dimens judecatii ec;De aici genul de intrebari specifice lor:a)Ce se int cu costul daca productia se mareste cu o unit?b)ce infl are asupra bogatiei cresterea cu 1 unit a nr de muncitori,a capital tehic etc?c)cat tr adaug la un fact pt a compensa scaderea prod det de diminuarea cu 1 unit a altor fact? Pt a realiza asemenea judecati neocl au plecat de la un nr mare de principii ideologice,cum ar fi:a)toate val de schimb pot fi aduse la un numitor comun;b)nevoile umane ca si utilit bunurilor sunt perfect ierarhizate;c)rationalitate perfecta;d)continuitate in evol fenom ecpe aceasta ip se sprij folos fc matem,continue si derivate. Incepand de acum,folosirea matem este socotita deopotriva o victorie si un indiciu al calit stiintei ec.Tot de acum,economistii se imp in 2 categ:a)matematicieni,care vor incerca sa dem ca nu exista stiinta ec fara apel la matem;b)literatiicare vor incerca sa dovedeasca contrariul. Teoria echil la neoclasici Trimiterile la aceasta tema le facem la Marshall si Walras,ei fiind fondatorii teoriei echil in versiune neocl.Marshall pt echil partial,Walras pt echil gen.Vine din urma si completeaza teoria prin optimul ec W.Paretto.Preocupati de aceasta probl(gasirea cond de echil),Marshall si Walras se deoseb prin:a)aria careia au circumscris analiza:Marshall opereaza pe piata unui sg prod,pt ca apoi,prin extensie si generaliz,sa-si plaseze concl la niv macro;Walras cuteaza din start o analiza in perim macro;b)Intervalul de timp luat in cons:Marshall este inclinat la judecati pe intervale lungi,Walras pe int scurte;cu toate acestea,analiza lui Walras nu poate fi socotita una statica;c)Ip de lucru:ambii si-au dat seama ca variab ec sunt interdep,ca preturile infl cantit vandute sau cumpar,dupa cum cantit ofertate sau cerute infl preturile;d)ratiuni de analiza i-au facut sa imparta variab in dep si indep;astfel la Marshall preturile sunt var dep,ca atare pt a aj la echil se ajusteaza cantit;la Walras cantit sunt variab dep de pret,in acest caz pt a se aj la echil se act asupra pretului;e)In afara acestor note dif,cei 2 se int,lucru demonstrabil daca avem in vedere doar faptul ca echil Marshallian e doar o secv a celui Walrasian. In plus ambii op cu acelasi instrumentar-de tip marginalist. Echil gen la Walras

Intreb fund pe care si le-a pus Walras au fost urm:echil pe piata fact de prod atrage automat echil pe piata prod finite?sunt aceste echil compatibile?care sunt cond lor de existenta? sunt sau nu stabile asemenea echil?. Cu asemenea ob gen stab,Walras a constr un model form din 5 sist de ec spre a afla concret:-cum se fixeaza cantit din toate prod vandute si cum se det preturile acestora;-cum se fixeaza cantit fact antrenati in prod,cat si preturile acestora;-care sunt consumurile specifice. In urma analizei acestui sist de ec,Walras concluzioneaza ca se aj la echil at cand oferta=cererea pt toate bunurile finite si toti fact de prod,oricare ar fi niv pret.Probl probl i s-a parut a fi in gasirea acelui sist de preturi care confera echil pe toate pietele.Confruntat cu o asemn intreb cutezanta,el a formulat si un rasp gen:prin tatonari.Acest rasp gen se inscrie la 2 rubrici:unul priveste schimbul,celalalt productia.Cat priveste schimbul,Walras concepe piata nat ca pe o bursa uriasa;aici un lansator de preturi(comissaire-priseur)face o prima strigare:daca dupa aceasta apare un excedent de oferta,urm strigre va avea grija sa lanseze un sist de preturi in scadere si invers.Pretul la care se aj prin iteratii succesive pana in mom in care cererea acopera oferta,este socotit a fi pretul de echil.Cum rasp prod acestei logici a tatonarii?prin incheierea de contracte provizorii,rasp Walras;provizorii sub rap pretului,numai cand preturile strigate pe piata se dov a fi de echil,numai atunci contractele devin ferme;aceasta pt ca numai astfel cantit contractata va gasi pe deplin desfacere. Aprecieri si critici:original incitanta si durabila ca motiv de reflexie si cautare,teoria echil gen a fost si a ramas obiect de polemica.Aprecierile la adresa ei s-au inscris pe toata gama,de la cele exagerat laudative pana la cele care nu-i recunosc lui Walras nici un merit.Criticile vizeaza cu deoseb mediul de analiza si instrumentarul folos;e vorba de soc conc perf,fara constrangeri,plasata dincolo de timp,fara aliante intre parteneri,fara un rol al statului bine def etc.,minusuri care nu pun in discutie totusi cutezanta si forta analizei.Plusurile pot fi:a)al stiintei ca atare;b)al doctrinei ec. Pt stiinta ec,modelul lui Walras a ins:a)a constientizat lumea stiintifica de ec ca echil repr o probl modala a stiintei ec;b)a sugerat ca nu poate fi inteleasca si nici nu tr gandita decat prin prisma sist,a ansamblului;c)modelul lui Walras a inspirat teoria jocurilor,econometria,contab nat,modelele input/output etc. In plan doctrinar,Walras nu mai este ce pare a fi;aici paraseste formele elegante si abstracte pe care a constr cu migala,coboara pe terenul politicii faptice si dpdv acesta se manifesta ca un reformator.Walras este un reformator in mas in care probl justitiei soc nu l-au lasat rece,dimpotriva se declara un adept al ec soc si al misc cooperative;apara si motiveaza particip salariatiilor la capitalul intrepr si form chiar un jurnal al cooperativelor;mai mult,ataca fondul probl si vrea mai multa justitie in repartitia venit.Este stiut ca Walras si-a dezv teoria in credinta ideilor doctrinei liberale,doctrina careia in principiu i-a ramas fidel;Walras nu se multum insa cu atat;pt el eficacitatea ec nu are val daca nu este in ac timp si eficacitate soc.In baza celor afirmate,contemporanii vor fi abilitati sa spuna ca la niv faptelor,Walras a fost cel putin un reformist.E greu de stab daca a fost sau nu de stanga,cert este insa ca daca nu s-a manifestat ca un socialist s-a manifestat ca un etatist si a sug o pol socialista,lucru rezultat din ultimele sale lucr;aici el obs ca principiul liberei conc tr sa excluda monopolurile;ca atare propune nationaliz pam si a cailor ferate;de asemenea se pronunta pt implicarea activa a statului in ec;in lucr Studii de ec aplicata el lasa clar sa se int ca soc imag de el are alura unui socialism specific,in care convietuiesc o ec de piata si un stat put.Ca modelul lui Walras a sug o pol de stanga este atestat si de faptul ca mult ec din fostele tari com l-au citat consistent;in op lor,acel comisseur-prisseur nu se putea identifica decat cu un comitet nat de planificare sau un comitet nat pt preturi;numai la niv unor astfel de org centralizate se puteau afla toate inf cu privire la preturi si cu aj carora se putea tatona in stil walrasian.Nu e vina lui Walras ca modelul lui de conc pura si perf a fost asimilat unui model de conc perf organiz.Exista suf

motive in baza carora avem voie sa credem ca autorul teoriei echil nu si-a dorit o astfel de interpretar.In ac timp suntem nevoiti sa obs ca demersul sau a inspirat si inspira in cont acele cautari care incearca o comb intre socialism si capital in formula cunoscuta azi a ec soc de piata.

Reactii doctrinale la liberalismul clasic si neoclasic Liberalismul promovat de scoala clasica si neocl a fost filosof dominanta a sec19;ea insa nu a fost impartasita de toate tarile,iar acolo unde a fost acceptata nu s-a bucurat intotdeauna doar de aprecieri.Reactiile la liberalism vin din urm directii:a)scoala istorica ger si institutionalismul american;b)nationalismul ec;c)interventionalismul reformator;d)socialismul Scoala istorica ger si instit american :gandirea ec ger a avut inca de la inc ei o anumita specificitate.Interesul princ a vizat nu indiv ci rel dintre instit sociale vazute in interdep lor.Liberal clasic si neoclasic a fost cons depasit chiar inainte de a se manifesta.Abia dupa cel deal 2-lea razb mond,liberal prinde contur sub forma ec sociale de piata.In evol sa,scoala istorica a cun 2 faze:a)vechea scoala istorica,a carui princ repr este W.Roscher; b)noua scoala istorica,a carui princ repr este G.Schmoller.Indif de varianta in care s-a manifestat,scoala istorica ger are urm particul:a)isi manifesta adversitatea fata de abstractionismul si logica pura a scolii clasice si neocl;b)refuza marginalismul ca metoda de intelegere a comport uman;c)promoveaza metoda empirica si inductiva pt cun soc,aceasta tr vazuta in timp si spatiu in evol sa istorica; d)pt sc ist ger instit accede indiv,viziunea clasica a interesului pers ca unic scop al ec este cons limitata;indiv este animat si de alte sent decat cel al castigului,precum onoarea,apartenenta la grup sau statutul social;prototipul clasic al indiv homo oec este inloc cu un indiv moral ce traieste intr-un spatiu socio-istoric bine def;e)W.Roscher in lucr Teoria crizelordem ca nu toate piedicile pot fi depasite gratie virtutilor liberal; f)repr sc ist ger fac apel la interventia statului numita si socialismul de catedra,doctrina sc ist ger prefigureaza sist ec numit ec mixta;statul repr printr-un put sector public,este insarcinat cu justitia soc,reglarea ec,redistribuirea venit si plata salariilor indirecte;g)toti repr sc ist ger au fost nationalisti,insa national tr vaz in dublul sau sens:un sens nobil,curat si benefic,ce vede nat ca o entitate si o analiz ca atare in proriul perim si in contextul istoric sau nat exacerbat,expansionist,ce s-a transf intr-o misc rasista ce a incuraj chiar si razb pt realiz marelui spatiu ger. Sc ist ger a avut o mare infl asupra institutionalistilor americani;princ repr sunt Thorsten Veblensi John Commans;ei preiau aproape in intregime corpul de idei al sc ger: a)cons ca abordarea ist este fund in ec pol;activit ec nu repr decat un aspect al organismului soc in dezv;ele sunt strans legate de activit soc,pol si rel; b)se pronunta pt o metoda empirica bazata pe analiza datelor statistice si pt plasarea lor in mediul concret,istoric si soc,in vederea analizarii; c)acorda o imp deoseb cadrului juridic si accepta un interventionism rezonant; d)cons statul ca pe un factor cu infl poz si ca pe o cond indispensabila a progr uman; e)ei vad omul ca pe un ins social si ca atare cele 3 niv ale studiului sunt indiv,institutiile si ec nat;doar in aceasta viziunea agregata asupra complexului ec-soc national poate evita erorile ultra-liberalismului

Nationalismul ec:promotorii acestui cur sunt Fr.List in Ger si H.C.Carry in SUA.Pct de plecare al acestei doctrine este critica liberalismului si a pol infl de aceasta doctr.Ei constata ca doctr liberschimbiste erau doar in av tarilor put precum Anglia si Fr.Ger,Rusia si Sua se aflau abia la inc unui drum pe care tarile dezv il terminasera.Ei constata put dif dintre state,dpdv al dotarii cu fact de prod si al stadiului dezv.Ca atare,nu se poate pune probl unei aceeasi pol ec.Sinteza acestei realitati o repr lucr lui F.ListSist nat de ec pol(1840)