Fartea generald

't'L c!

CAPITOLUL T OBIECTUL DREPTULUI C OMERTUL UI II{TERNATIONAL

Analiza rela{iilor comerciaie intern.alionale pune in luminE nu numai locul rolul ce le revine in ansamblul relafiilor economise mondiale, ci gi caractenrl ryi tror deosebit de complex prin irnpacful pe care il exerciti asupra evoluliilor economico-sociale contempoftrne. Av6nd in vedere importanla acestor relalii in ansamblui economiei mondiale, ele fac - in mod,necesar -,{biectul'unor nonne juridice, care au trlsdturi proprii qi le delimiteazd de non4ele ce alcdtuiesc alte ramuri de drept.

a" Yvon Loussouran gi Jean Denis tsredin considerau necesar ca nofiunea includI realitatea comerfiului intemalionals. Extinderea opera{iunilor pe care le implic6 relaliile comerciale internalionale a determinat renunfarea la ,,formalititile gteoaie ale dreptului civil gi la garanliile complicate din acest domeniu"e" incheierea contactelor este facilitat6 de simplificarea procedurii gi rapiditate, in condiliile in care ,,executarea obligaliilor conhactuale este supus6, dimpotrivE, unor mesuri cdt se poate de riguroase (rigor commercialis)nlo. i': j'rb Cu toate dA dnii autori consider6'06,,dieptul come4ului internafional" 'Este o nolirmeimai mult descriptivirr, ajuhg la-concluzia cd este, totugi, cea
sE

. t,,

'

$1. Nofiunea *.efui1sE includfl lealitatea

Comerfului internafional

mai potrivitE, deoarece ea ,,constat6 existenla trnui fenomen, comerful intemafonal gi realitatea ineviabild, a unui drept adecvaf'r2.

SECTIUNEA T

c. Nonnele' care compun dreptul come4ului internafional sunt ,florme

NOTIUNEA DREPTULUI

, COMERTULUI INTEBNATTONAT,
in dootrina juridic6 int6lnim denumirea de ,,drept comercial intemalional"r sau de ,ndrept intemalional privat comercial"2. Comisia specializatli a Naliunilor Unite ln acest domeniu a adoptat, la infiinfarea sa, in 1966 denumirea de ,,Drept
Comercial Internalional"3. Profesorul Tudor Popescu atrage atenfia asupra faptului cE ,,in comerful internalional nu este vorba de relafii inte state ca si se poat6 vorbi de un drept "intemafional,, (comercial), ci de relafii comerciale care se leag6, indeobgte intre comgrcianfi, persoane fizice gi persoane juridice'{. In observafiile sale asupra denumirii de ,,drept intemational privat comercial", profesorul Ioan Macovei constatJi * in mod corect - cI aceasta ,,implictr o resffingere a domeriiului de reglementare"s, obiectul disciplinei reducSndu-se ,,numai la relatiile de drept internalional privato'6. Ar fi ,,un drept conflictual in rnaterie, inevitabil pi util, dar insuficient pentru a cuplinde toate sau mdcar cele mai importante institulii ale comerfului intema{ional"'.
Maurice Travers, X,e droit connmercial iuternational, Paris, 1932-1939. Aceasttr lucrare monumental[ ln 5 volume, examineazf, ansamblu] nonnelor de drept comercial 1n al patrulea

materiale de drept comercial, de drept civil gi drept procesual civil"r3, care sunt reunite ,,prin obiectul lor comun de reglementare gi anume raporfurile care apaf, tn cadrul come4ului internalional qi cooper5rii economice internafionale"ra.

'r,

$2. Drept material gi drept procesual

a. Dupd cum am subliniat in.Introducerea la acest curs, dreptul comerfului intemalional este o disciplinljwidic[ pluridisciplinari sau interdisciplinartr. In conlinutul ei se regisesc nor-me care aparfin dreptului corhercial, dreptului civil gi dreptului procesual civil. . b. Normele care reglementeazd domeniul complex al contractelor din corne4ul internalional sunt, dupi cum am subliniat,.norme de drept material. Normele care reglementeazf modaiiElile .de solufionare a diferendelor, deci cele,privind arbitrajul din comerful internafionalsunt norme de drept pro-

cesual.

'internalional
E
-_--_---

c. in conceplia profesorului Dragoq-Alexandru Sitaru normele conflictuale din domeniul comerfului internafional ,degi intereseaz6 drepftrl comerfului
l!r.:

'

- deoarece circumotanfiadsferade aplicare a normelor sale materiale, cuprinse in diferite sisteme de drept - nu intrd in confinutul dreptului
Yvon Loussouran, Jean Denis Bredin, Droit du commerce international, Sirey, Paris,
1969, pag. 3 gi urm.
e

deceniu al secolului nostru. 2 Arminjon, Prdcis du droit international prlv6 commercial, Dalloz. Paris, 1948. I Piene Rezolulia nr. 2205 (XXD din I 7 decembrie 1966 privind infiintarea Comisiei Nagiunilor Unite pentru Drept Comercial Internafional - LINCITRAL. 1 TudorR. Popescu, op. cit., pag. 18. 5 loan Macovei, Dreptul comerfului interna{ional, Editura Juuinnea, traqi, 1980, pag. 12. u lbidem. ' Ibidem. A se vedea qi Tudor R. Popescu, op. cit., pag. 18.

'"

'o

lbidem.

TudorR.Popescu, op. cil,pag.17"

I

12

Yvon Loussouran, Jean Denis Bredin, op. cit,.pag.4. Ioan Macovei, op. cit., pag. 12.

'r Dragog-Alexandru Sitan! Dreptul comerfului interna{ional Actami, Bucureqti, 1996, pag. 79. 'n lbidem.

Tratat, vol. tr, Editura

72

Dreptul comerlului internalional

Partea generald c. Profesorul Dr4gog-Alexandru Sitaru pune accentul pe normele de drept bbqza argumentafiei pe care o desf6goarE in analiza efectuatA" - alcdtuiesc continutul dreptului come$ului intemalional.

comerfului intemalional care, in ese-n{6, este un drep,material"rs. in optica multor autori, intre care profesorii Tudor R. Popgsc-u, Brdnduqa $tefrnescu, Ion Ru-

ctrreanq Octavian eapaf"fl Victor Batiuc, dreptul comerfului'intemafional apare ca un drept materlal qi conflictual; ln acelagi tirnp.

material, care

juridicl statl6.

$3. Metoda de reglementare a. ln raporttrile juridice comerciale este caracteristicd pozi{ia de egalitate
n
c"are se,afl6 subiec{ele, unele fa16.de

altele,.

,,,1

b. Este de subliniat c6 in ageste,ap6rru.i statul ac4ioneqq(pa subiecl d,i" drept,privat - de,jure gestionis -. adica,de.pe pozitia rie egahl4te juridicl oii cea{glt5 parte, care poate fi o persoand fizicd sau juridic6 ge aparfine *ui ,alil

c. Agadar, prin metoda dq pglementargt7, ca $ prin alte elgmente caracte- i ( come4ului intrnalional, cuprinde, preponderen! norrne de drept i nstlce, istice.,^dreptul
privatts.

Agadar, fi lumina analizei efectuate, putem defini dreptul comer.tului internbfional ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementeazd rela{iile comerciale gi de cooperare economicl gi tehnico-gtiin$fici intenrafonale. 1. Nomrele dreptului come4glui internalional se situeazd la limita ordinii juridice nh(ionale cu ordinea juridicd interna{ionalIs; 2. Noltn-.ele dreptului eonrerfului internalional reglementeazE atdt relafiile comerciale internationale, pdt $i relafiile de coopelare economicd gi tehnico-gtiinf ifi c[ intemalionale2a; 3. Normele dreptului come{ului internalional sunt atdt norme de drept materia-|, c6t gi norme de drept procesual, viz6nd arbitrajul din cornerful internagional25.

'

$4. Definifie a. in concepfia profesorului Tudor R. Popescu dreptul come4ului internalional cuprinde,,normele care cdrrruiesc relaliile comereiale ce depdqesc cadrul . intem sair nalional al unui stat qi^au aderenie internalionale, cu doui sau mai ii multe sisteme de drept palionale';re Aceast6 definifie nu'inelude - cum ar fi fost:firesc j'$i relafiilei de coope: rare economic[ gi tehnico-gtiinlificd illemrifionatS, asupra semnificaliei clrora amg atenfia quasimajoritatea autorilol'. -U. tutircei N. Co-stin gi Sergiu Deleanu definesc dreptul comerfului internalional ca un ansamblu de ,,norme conflicfuale, norme de drep civil, de drep comercial gi norme de drept makrial trniform, iar ln anunnite,limite gi norme de drept internalional public prin care se.reglementeaz5 raporturile de come4 inter,nafional gi de cooperare economici gi tehnico-gtiinfificA stabilite intre participantii la circuitul mondial de valori gi de cunogtinle"''.
in,cazul raporturilor financiar-valutarg vamale etc.; care privesc realizarea politicii sale ciale- statuI statul acfioneaztr actioneaztr ca putere Dutere suvera:htr' suveranf, - de iure iure imperii. comerciale, 17 Drasos-Alexandru Sitaru Pozi{ia Pozitia de egalitate epalitate ju iuridictr a p[r{ilor. Metodla de regle' Dragog-Alexandru Sitarq mentare a dreptului comedului interna{ional' it op. cit., pag.82. P. PefitrScam\ Ovid Sachelarie, Nofiunea actului gi faptului de comerf in lumina legisla{iei romAnegti, in ,,trustituSi de Drept Comercial Interna$onal", Editura Academiei, vol. n, Bucuregti, 1973, pag. 129. Tudor R. Popescu, Dreptul eomer(ului interna{ional, Universitatea Bucuretti, 1975, pag. 15. 2o Octavian CdpAlind, Brdnduqa $tefdnescu, Tratat de drept aI comer,tului internalionaln voX. tr, Partea generaltr" Editura Academiei, Bucuregti,1985,pag.22. Mircea N, Costin, Sergiu Deleanq Dreptul comerfului internafionatr, vol. I, Partea
Ibiidem. " 15 i-.^^--

SECTIUNEA A TI-A

OBMCTUI, DREPTTJLUI COMERTT]LUI INTERNATIONAL

Din cercetarea efectuatE putem infelege cu ugurinfd caxe este obiectul dreptului comerfului intemalional..De altiel, obiectut iezultl qi dfui definilia datE acestei disoililine. Astfel,"obiectul dreptului comerfului intema{ional il constituie raporturile juridice patrimoniale, care au caracter de comercialitate qi inter:na{ionalitate. Definirea"obiectului dreptului come{ului .interna{ional pune in lumin6 caracteri5ticile'fundaurenale ale raporturilor juridice de drept al come4ului internalional: a. caracterul patrimonial; b. caracterul comercial; c. caractenrl

'

intemalienal.

generall, Editira Lrimfua l"ex, Bucuregti, 1997, pag" 13. 2 Dragog-Alexandru Sitaru op. cit., pag.79.
oRevista economicd", 1976, pag. 15; vezi gi Mircea N. Costin, Sergiu Deleanry op. cit", pag. 13. In analize ps care o efectueazE Mircea N:,Coitin gi Sergiu Deleanu ajung la concluzia c6,"nu se poi$e afinna cA dreptul comeifirlui internalional este,'ln sensul propriu al cuvlantului, o componend intrinsectr:a liisteinuluijuridic national; el este doar un element ionex a! acestuis, ara$at Iui prin fo4a irezistibild a relaliilor vielii din care gi trage originea" (ibidem). Octavian CIplFnA, BrAnduqa $teftnescu, op. cit., pag.22.

"

Al. Detegan, Ion Ructubanu, Brinduga $teftnescq Dreptul comergului intcrnafional, fu

"

t'

''

i.
1i

UNCITRAL Arbitration Rulqs, United Nations, New York" 1977; R.ules of Intermational Arbitratior, Court of tnternational Coromercial A,rbitration attached to the Charnber of Cornmerce and Industy of Rorrania.

" 2'

.i:
tr
Sri

.{-

l
ilreptwl eomerlului lnternalionol
$X"
Fartea genera{d
agi33. Daee un act este couxercial ,,numai pentru una din pdr1i,
,Tc

Caracterul patrimoniatr

toli contractanfii

suot supugi, inc6t privegte acest act, legii comerciale"s. Pentnr a avea o definire completd a,faptelor de comerf urmeazd a fi examinate, in continuare, aliniatele G20 ale art. 3, progum ;i articolele 4-5 al Codului eomercial. pgnto a gti dac[ un raport juridic are caracter comercial in relaliile inter': nafionale trebuie oercetate normele sistemului de drept nalional aplicabile Iex ctusre, potrivit normelor de drept intemalional privat. Astfel, pextru caracterul oivil sau comersial aI unui contract se va interoga tex contractus35.

'

,,

,
:

'

$3. Caracterut internafional Acest caracter constE in'existenta unui sau mai multor elernente de extra-

neitate"
.

$2. Caracterul comercial Noliunea de comersialitate implic[ anumite criterii, avind i:n vedere modul ?n care este definit[ in dreptul,intem, Criter.iul ,general al comercialitiirii observd profesorul Romul Vonica:1,5prin ogre,sg,disliog actele civile de actele comerciale este cel ca{e are in vedere cauza actelor de come4 gi consti in interpunerea_in p:ocesul de circulafie a mlrfirilor gi serviciilor cu intenfia de a realiza beneficiit'8.
Carapterul cotnerpial,defrneste"rapgf$dle.par,g irrvorlsc din.fap!e_ gi.qctq d,9 srt, a$a,curn sunt definite de eo.elul cone,raiaLuga fiind ,,cunoijlratruile'"de gi v6nzErtle
de sredit circul6nd in comert. c6nd vor fi f,ost de revdazare sau lnchfuiere3o: contractell di raoort asud,ra ot sau alte

carc se nasc zub impejuridic6 viafn in interiorul tirii, nalionale, consumdndu-gi lnteaga lor legilor rlul c.u toate cd sunt ln leglturi or comerful exterior36. Este vorba despre mdrfirile care se produc tn interiorul flrii, rirmAnd sE fie exportate, decio s[ faci obiectul unei activititfl comerciale cu sffiinEtatea, care au - sub aspectjuridic - ,,urr c&racter intero, fiind reglementate de normele dreptului nagional"". , , Totodat4 sunt raporturi comerciale,,cum este un'act, de v6nzare-cumptrare intern, ciruia i se adaug6 uo element de extrarieitate (un contract prin cBre un $rtrin aumptrlE unobiect dint-un rnagazin sau lnchiriaz[ un mijloc de ffiBspofi, un ariloturism),'care nu devine, prin acest elemert, o venzare interna-

, a. Dup6 cum se $tie, sunt,trnele raporturi comerciale

',,

tithui

sau altor titluri de credit cir6Uana in comerg3r; qumpahturi ptrrF sau di acliuni ale'societililor coinertiale32; orice tntrep.rigere de

fimi-

fonaie*.r, .:g Convenfiile internalionale stipuleaz6 - pentru definirea carscterului fgtema{ional al rapo.r,turilorjuridioe care constituie,obiectul dreptului comerfului internalional - l. un cr{teriu subiectiv, in sensul ca plrfile, persoane fizice squ jrrridi_c-e, sd aib.4,.dopicil&l sau sediul,in state diferite; 2. qn criteril obiecfirr;in seusul edularf+ lucrarea" serviciul, iR,general, bunul care face obieotul raportului juridic gtr se afle in tranzit intemafional, ceea ce presupune ca in procesul dedIrii raportului juridic, bunul s[ teacl cel pufin o frontierE".
continuare, ctr toli contracanfii sunt supugi legii comerciale;{n circtnuibniele enunlafe, ,;afartr de dispoziliile privitoare la persoana ohiar a

vedea Yolanda Eqincscn,

Costin, Scrgiu Delean\ op. cil, pag. 13-14. I MirceaN. " Dragog-Alexandru Sitarq op. cit., pag. 83; pentru o ansli?f ampl[ gi documentattr a se ^C.oncuretrla

nelealtr Drept romtn

ti comparat

I :rl Art 56 al Codului comercial stipuleazl,,fn l' rudir f

tr

:t., Ibidem,

aliL

S,

art.3.

Editura Lumina

RomulPetnrVonioqDreptcomerciat,vol. I,EdituraVictor,Bucuregti, 1997,pag. 16. jpre a si iichiria; ,,Fie fo naturr, fie dipr cL vor fi tucraic sau'puse,in lucnr,:6ri nurrai asemcnea gi cumplr,rea, sprc a se rcvinde, de otligaliuri ale stahrlui sau alte titluri de credit circulind fu comirf'(alin,-l, art 3, Derpie fapteile ie coueyg tr,,Codul comercial", Rcgia 2'
?!

AutonomEi,$v{onitonrl Oficial'l; Bucurepi, r1998).r Prg-feponrl Ioan Macovei atrage atenlia asupra ftptului c[ operaliunea calificlrii actelor gi ftptclor de come4 #e face dupl dreparl intem al fiecIrui stat" (Ioan Macove[ op. cit., pag. 5). $ AIin. 2,att.3, Codul comercialrloc. cit. 't lbidem, alin, 3, att. 3. tz lbidem, alin.4, art. 3.

Poperc,r,.rp. cit.,,pagit+. Profisonrl Tudor Popescu precizraza c5, ln general, tt,privinpiditeilirinlrii caracenrlui comercial al uaui act juridic sau fapt juridic existtr ;doutr oonccp$i: rina subletflvtr'gi,alta oblectivtr, iar uncle sistcme de drept utilizeazi ln acest scoP crltedi ce Sn de ambele corceplii-.'(tbidem, subl. ns.). '] Tudor R Popescu, op. cit., pag. 14. ' " Ibidem. A se vedea gi,Legea uniformtr asupra v0nziril internafionale de bunuri mobile coroorale din I iulie 1964. " Rapo'nrt luridc astfel creat arc un elernent de extraneitatg frctnd parte din raporurile de {rept inrcrnalional privat, t' Vezi Convenfia Nafiunitor Uuite asupra contractetor de vtnzare interna(ionaltr de

comerciantilor si de cazurile

care legea ar dispune

altfel".

I
76

Dreptul comerlului internalional

Partea generald

77

ASa de pildE, Convenfia asupra prescripliei in materie de v&rzare inter- ii nafionali de m6rfi:ri stipuleazdci,;un contrdct de v6nzarede bunuri mobile .o.-- ; porale reste, considerat ca avdnd un caracter interna{ional dacd, ih momentul incheierii contachrlui, vdnz6torul,gi cumprrdtoiul igi au sediul in state diferii te; parte,nu nu are sediu, se r" va vu avea urea ir]vedere're$edinta in vedere regedinfa ru sa obignuitr"a'. ouirooiteJni. !9; dac[.o laca -o parte ' Nalionalitatea pdrfilor contractante nu este luatd in corrsid"rarenr. '.in Legea ir.. rs din t99t r" rtiprr"urt ft, investitori strdini:,se qFl--eg'per,soanele fizice sau juridice cu domi-ciliut"a'prin sau,,dupe caz, ci :i sediul ln strAinetate'42. Criteriul obiectiv, in sensul ca bunul care face obiectul raportuluijuridic sE se afle fu tranzit,internafional este.stipulat, de regul6, in cotvenliite intema$onale din domeniul transporturilora3. . In literatura de specialitate s-a ar[tat cd cele douA criterii sunt, in principig, altemativee, fiind suficient numai unul dintre ele pentru a constata'exist6np caracterului internalional aJ raportuluijuridic respectiv. in practic6, foarte fretventrcele- douE.criterii sunt intrunite in acelagi timp*. In afara celor doui criterii, Legea nr. l05,din 1992 stipuleazd regedinfa pentru persoanele fizice gi fondul de comerf pentru persoinele juridice*. in baza acestor reglem.entdril unfceffiss[ de vAnzare-eumparare poite fi socotit intemalional gi in situafla in care una din cele douE sociitali cornerciale isi are numai fondul de comer.t, nrr gi sediul tntr-un alt stat gi, in consecinl4'co;tractului ii'poate fi aplicata legea statului pe teritoriul se aflE foiraU ae

strtrindtate sau 4. dacl prestalia caracteristici care face obiectul obligaliei se in strdinitateo'. in literatura de specialitate, comentendu-se diferite situalii ce ar putea apa1e;iSe apreciaz} -cd. nofunea de internalionalitate ,,este priiiti intr-un sens tiir"r-sffilar, in prihcipiu, cu cel dat acestei nofiuni in dreptul internalional
desfd$oard orivatas.

ilJ-;$;".

mai multe studii in qtalia pe care o efectueazd profesorul Ioan Macovei ,,raportul comercial trefriie sa cupfindi elemente de extraneitate de nahr6 a-l face susceptibil de a fi c6rmuit de mai multe sisteme de drept"so, in temeiul Legii uniforme asupra vdnzaiii intemalio'nale de bunuri corporale, asemenea elemente sunt: 1. sediul p6r[rlpr;' 2. miqcarea obiectelor vandute; 3. locul incheierii contaotului; 4. locutr predarii lucrului v6ndut''"
care a dedicat

'

in opinia profesorului Octavian CApAlina,

acestui subiect, noliunea de strdinitate are o accepliune tehnico-juridic64e, iar

SECTNAEA A ITI-A

DREPTUL COMERTT]LUI INTERNATIONAI, $I ALTE R.AI\{URI DE DREPT

come4.

"ir,riu

^ care: tn
yll?."
r99t.

De afemele4 se considerd intrunite cerinlele,internaflonalit{ii in situaliile f. incheiere4 2. modifrcare4 3. executarea actului juridic are loc in
de mtrrfuri, incheiat6 la New

mirfuri, ?ncheiati la Viena tn lnrilig 1980; conven{ia asupra prescrip(iei in rnaterie york internafionattr

in l97a; vezi 9i Legea nr. 35 din

de

Dupi cum am precizat in lntroducerea la curs; &eptul comer,tului internafional este o materie-pluridisciplinards2, ceea ce subliniazd importan{a cunoagterii corelaliilor sale" cu celelalte rarnuri de drept. : ,' Este eyident'cd dreptul come4ului intemafional are relalii mai apropiate cu asemenea ramuri, cum sunt: 1. dreptulconrercial ihtern; 2. dreptirl civit; S. dreptul procesual civil; 4. dreptul internaliona-l privat; 5. dreptul intemafional public.
n1 Yezr Ion Ruc6reanu, Actul juridie de eomer,t extenior, tn ,,Dicfiollar Juridic de Cornerg Exteriof', Editura gtiingificA gi Enciclopedictr, tsucuregti, 1986, pag. 17. "o A se vedea analiza detaliatl efectuatd de profesorul Dragoq-Alexandru Sitar"u, ap" cit",

Legea nr.35 din

. ]i tI,2: Colven-fia $-upra prescrip{iei ln materie de vffrizare internafionalii de miirfuni incheiatil la New York in anul tr974. o' Ibidem. A se vedea.p_etP-o qaLB mai ampl6 gi Tudor R Fopescq op. cir.,pag. 14-15. o' Art ,l,qa nr. 3i din 1991. Urmind relterienurite inteniafionirJan maierie, aceastii . pee OtesizeazZ c[ ced$enia sarr, duptr caz, nafloialitatea investitoriiitir este irelev4ntE ("rt..f.i,
l99l).
l,-Convenfia

pag.94-95.

privitoare la contractul de transport ,internafidnal de I, PS. -u-Y:d pe "tt. gosele din 1956; vezi art. 1, paragrafirl I, Regulile uniforme privind mfirl'uri de transport feroviar al mtrrfurilor din i980; vezi arl l,-Convenfia de la varqovia "6"to"t"f ae unin

Octavian CApefnA, Regimut juridic aI activitS{ii de comer{ exterior, de cooperare economictr,gi.tehnico-$tiintifictr interna-tionalii, in ,,Revista Rom6n6 de Drept", nr. 5/n971, pag.146.
5o

o'

Y"l t $".ptul interna{ional privat rom0n, in',,Institug de Drept comercial Internaflonal", Culegere de studii, Editura
*e..rr{.n'.

care.a unor reguli relative,la transportul aerian interna(ional. Octavian Cepepna, Coniractele de comerg ekcrior referitoare la vinzarea de 1

o.$"iT

,,Revista R.omdnI de Studii Internalionale,,, nr. {6 Afi. 88, Legea nr. x05 din 1992.

c{napar.lurisprudenfr romOnt oe'nrepi i* tomerlutui trnterna{ionat, in

3/tr99j,
pag"'24?
"

Academiei, vol.

i, 1t73, pa!. Z:A.

'' Art. l, Legea uniform[.asupra vinztrrii interna{ionane de bunuri nnohile corporale, semnatil Ia Haga ia I iulie 1964. " ,,[n cadrul drepfului come{ului internagional sunt cuprinse norme de drept intern, norme
conflictuale gi norme de drept iaternagional public" Qoau Macovei , op. cit., paC. 9). Aceste corelaEii sunt determinate de ,,multitudinea raporturilor juridice care se nase, $fi modifictr, ori se sting in cadrul circuinrlui mondiatr de valori Ei de cunogtin{e" (&dircea }"i. Costin, Sergiu Detreanv, ap. cit., pag. 8).

Ioan Macovei, op. cit., pag. 9 (subl. ns.).

"

rfir:

Dr ept u I

c o mer

{ul ui int er na! i onal

$
$

Partea generald 2, Av6nd in cuprinsutr lor un eiernent de extraneitate, raporturile cornereiale internalionale sunt susceptibile s5 cad6 sub incidenla a doufl sau mai rmulte sisteme de drePCs. 3. Tocrnai ca uflnare a incidentei a douft sau mai rnulte sisteme de drept in stabilirea gi derularea raporturilor de comer! internaiional apare un conflict de legi, care implic6 supunerea lor dreptului intern numai^ln mdsura in care acesta iJt" t.* causae, potrivit norrhei confl ictuale aplicabilese. 4. Dupd cum vom vedea in Capitolui referitor la izvoarele dreptului, in domeniul cornerfuh.li intemalional se aplicf, uzan{ele comerciale, ca izvoare
$pecifice"

$$" ffireptmf cCImergului interna{ionatr

ryi

i,I

i[

dreptul comercial intern

apropiate, o3er6nd
cum este

Av6nd caracter patrirnonial gi comercial, aceste doud ramuri sunt foarte - in multe privinle - cu aceleaqi concepte Ei categorii, aga

firesc'

a. Asemdndri
1." in ambeie rarmuri, raporturile juridice sunt pah"imoniale gi cornerciale, iar participanfii la aceste raporruri - persoane fizice gi juridice - au',calitatea de eomerciant. 2. Raporturile juridice din ambele ramuri5a sunt guvernate, in principal, de Codul comercial gi Codul civii. MuJte din dispoziliile actelor normativaadoptate in acest domeniu se referd - in acblagi timp - la qaportuiile,comerciale inteme, c6t gi la raporturile de comerf intemalionals5. 3. Dreptul comerfului intemafional - preludnd o parte din normele care apa(in dreptului comercial se configureazl ca un drept special in raport crr acest& dreptul comercial - in reglemeltarea Codului comercial - r[mdndnd rireptul comun in nnaterie.

$2" Slreptu[ comer$ului interna{ionaft gi drepful civil Fiind o materie piuridisciplinarS, dreptul come4ului internagionatr include inffe normele sale - multe nomte de drept civil.

'
-r.{,
$

a- Elemente comune

b. Deosebiri gt deltmitdrt

tr. Existenla unor elemente comune dreptului comerfului interna]ional 9i dreptului civil rezulti chiar din primul articol al Codului Comercial, care stipuleazd cd,,in comer,t se aplicf legea de fa[[", iar ,,unde ea nu dispune se aplicd
Codul civil"60. Pe de altE parte,.aceste elemerrte comune rezt;Jtl din reglementiri ,exprese ale Codului civil. Astfel, cu privire la contractul de societate, Codul

1. Spre deosebire de,raporturile oomerciale inteme; raporhu,ile de comerf intemational au ln cuprinsul lor unelempnt de extrdneitate, care le imprimd un caracter specific56. DupE cum s-a,o!s91'r/41 in:'literdtura'juiidic6,,,orice raport juridic de,comert,intdn alional primegte o incider{Enomrativi,compozitS,care diferE delacazla'aazin funclierde d.iversecriterii (preoum: pagicipanlii la'acel raport, finalitatea piincipalE a raporhrlui respectiv, oircums.tanlele h,pare e_l sE stabilegte, naflra lor specificl etc.) gi dinhe componentele clruia nu pot lipsi desigur norme proprii ale dreptului comerfului intema1ional"s7.
existen{a uhei unit{1i de,csenl6,.arap.ofturilor.,Somerciale interne" gi"a"mporfirrilor,de.conerf internalional (a.,se:vedea Rorrul Retu.Vonic4 ,Corelafia dintre dreptul comercial qi dreptul comerfului internadionalr ln op cit.,,pag,'31-32).r. , .i: l... r s5"lL,egea m. 15 din,l990:stiputeaatrrdiipozilii ctire;priV.esc:atllt dreptul'comercial,.cdt gi dreptul'comeilului:intemafional; Pfiri,Decretul.lege nr;:54diu 1990,perqoasple-fizioe, pomercianlii particulari gi asocialiile cu scop lucrativ flrdpersonalitatejuridicd pot efectua operaliuni de comerf exterior. Este cunoscut cd prin l-egeh nr. 15,din, 1990 relaliile comerciale-i'dintre qegiilp. autonome, societifiile comerciale cu capial de stat, precum gi, dinfe acestea';ir,stat aufost-,supuse reglemenlilrilor cuprinse ln Codul comercial gi Codul civil. 56 Tudor R* Popescu, op. cit., pag:14-15; Dragop-Alexandru Sitaru op. cit., pag, 99. 57' Surit ai4rte,in vedere normele de drept material rrnifsrtrlrruzan[sle, correrciale, normele conflictuale sau norme de drept nafional cu vocalie de aplicare in relaliile comerciale intemalio' nale (MirceaN. Costin, SergiuDeleanu,op. cit., pag. ll-12, subl.ns:).
5o

:$ r#
.illi:A ,rli *,!

.;i

&.

ii.$

i*

,t#
'$

in doctrind s-a subliniat,c,hiar

,.ft
,.iB

,,dispoziliile prezentului titlu6t se aplicd gi societdlilor comerciale, intruc6t nu sunt contrarii legilor giruzanlelor comerciale'*'. Agadar, renrltd ca' ractenrl de drept comun al dreptului civil fa16 de dreptul comercial, implicit dreptul come4ului intemalional, incluzdnd in ,,legea de fa!6" qi reglementirile privind raporturile de comerf intemalional. -'.' Atun;i cdnd lipsesc:dispozitii exprese ale Codului civil pentru determinarea momentului gi lbcului incheierii confractului intre absenfi se aplicI dispozi'tiile Codului comercial63. Aceste dispozilii constituie dreptul comun in materie ' incazul arnbelor ramuri de drept6a. ,b Mai pe larg ln capitole le care tateazaRaportul juridic de comert interna{ional. -de
stipuleaza

ci

.'
t'

$
$
#

'ri& iii&
&

reguh, de norme uniforme sau de convenlii Aceite rapirarri jutaice sunt guvemate, intemagionale -:izvoare specifice ale dreptului come4ului internagional. uo.Art. l, Codul comerclilrloc. cit. u' Este vorba despre Titlul VIII, Despre contractul de societate. u, Art. I 53 l, Codul civil, Eclitura SIb-ALL, Bucuregi, 1997. Cuvdntul ,,intrucdt" este explicat prin,oin mdsura care", 'b Codul comercial, care "Art, 35-39, Codul comercial,,/oc. cil.,' dispozifille

ti

referd la'Contractul de transport; dispoziliile art. 490494, Codul comercial, referitoare la Comerful maritirp 9i naviga{iune. Aceste dispoziliuni constituie dreptul comin at6t ln dreptul comercial, cat Ei in dreptul civil privind contractele de tansport.
se

?!.

+t!la!;

li 't.
i:

Pentru

ualizA pertinent6'in materie, a se vedea A. Pop, T; Ciobanu, Dreptul

! r{l

.r'':.1

EO

Dr eptul c omer lului int e rnali o nal

Fartea generald b. Deosebiri gi

81

rile de drept civil, pa4ile sunt pe pozifie de egalitate',

este

.-

?.

+til

existenfa unei metode de reglementare comune. 3.In ambele ramuri, Iaporturile juridice sunt de drept privat, iar contractul

in raporturile de drept al come4ului iniernalional, c6t gi in raportucee,a ce demonstreaze

principalul izvor de obligafii.

b. Deosebiri gi delimitdri
de a efectua opera{iuni de comerf exterior. Persoanele fizice gi juridice subiecte ale dreptului

1. Subiectele de drept al comerfului internalional au capacitatea speciall

apticabile in arbirajut comercial ad-hoc, ale ar4ii'a;;tit r?;;*"."liiirt."*l fonal de pe.l6ngd c11era de comerf 6i.na*t i" ; R;;e"i"i se precrzeazd cd aceste reguli se co!nt-9tga1^cu dispoiiiiite de drepi;";;;;procedurd ;irita dac6- gunt aplicabit, avdnd in vedbre natura comerciald a liiigiilo; ;i-;;";: terul internafional al competentei Cu4ii Oe arUito4;i

detimitdri Principalele deosebiri gi delimitari rezultd din I. 4atura comerciald a iitipiitor.pi.d.in !. cqactgryt intemalionar ar comfet""1"i i" n";""fi1,;-il;;#il;

drept65.

civil nu au o asemenea calitate speciali. ?. ou:q raporturile- de drept al comerfului internalional sunt, in principiu, patrimoniale,l4porturile de drgp civil sunt patrimoniale gi nepatrimoniale. ' 3. spre deosebire de raporturile de drepi civil, cele de comi4 internalional au caractere specifice de comercialitate gi internalionalitate. Agadar, normele de drep.al come4urui internalional sunt norme speciale, care se aplicr numai raporturilor juridice patrimoniale ce decurg ain acte oe come4 ruu,9.r".cele in care participanfii ac{ioneazd in calitate ae-comercianfi, ceea ce subliniazd una din deosebirile importante dintre cele doua.ramuri de $3. Dreptul come{ului internafional gi dreptul procesual civil

gi dreptul interirafional privat doud ramuri sunt mai murte asemdnari qi deosebiri rezuit6nd ,, -t3: aceste din existenla unor caracteristici comune, dar gi din sfera dif".iit;;;;e;ilffi'; relaliilor de reglementat.

$4.

Dreptul comedului international

a Aserndndri.

Unele *dsdtwri comune

n, At6! rapF.urile jqrac.e de comer! internafionar, aar gi cere . de drept pdvat internafi onal vizeazi, domeniul privat.'

2. Avdnd in'vedere ce.oligct,l de reglementare este domeniur privat, at6t inte-rnalioni. cdt qi a" Jr# privat inren:afp-1T:I9:_19!-! "g-o."iat ponar snnr catacterrT:,te "-rprin pozifia de egalitate a ndrtilor. de drept al come{urui intgriiar-ionai, cat gi cere de drept pnvat rnternagional prezinti caracter de interna{ionalitate" ^*,,:-,1grap^orturile
b. Deosebirt gi delityritdri 1. Fe cdnd obiectul come4ului intemafional il constituie - apa ^drepturui cuT aq precizat - come4ul $i cooperarea economicd Si t"Goo-stilnUnci Arter" Pa$-olala obiectul dreptului internilional privat este mai r*e" #e"a ranorhrrile juridicecuelementdetxraneitatefi t""t"'a"*Lriii"d;ffi?,;'ulSliuir*'"*"" 2- Dacd. normele drept'lui c9194urr:i ;nt""ouiio"i .r"t,'p"ln exeetrengE" norme materiale, nomrele dreptului infemalional pnirrut,,*t, i""enincipar, morJ me conflicfuale. 3t $-anoryurile de comer$ internaliona-t se nase, se rnodificd qi se sting pri::

nonne de drept procesual civil cu caracter general.

Au caracter comun pentru drephrl comerfului intemafional numai

s- Asemdndri. Elemente comune

acele

in Codul comercial6T. ""p"i*" 2. Atat ln codul comerciaL, c6t gi in legile speciale sunt cuprinse pe l6ng6 normele de drept substanlial - mai multe normb de drept proiesual civit,'c#e wzeazA ealizar: ea drepturilor subiective. ^r 3- lhne normele de drept comercial gi cele de drept procesrrai civiX exist6 aceeaqi relafie ca intre no.rrnele de drept comercial gi ceie de drept oivil privind pozifia de egalitate a p[rgilor, deci metoda de reglementare
tnansporturilor, vol. I, Tipoerafia Universitifii din Bucuregti, 1994, pag.26_27. St. Cirpenaru,'Olept connercial rom6n, _ -." A s_lvedea 9i analiza efectuattr de profesorul EdituraALL, Bucuregti, 1995, pag. lO-11. oo Art. 889, Codul comercialr loc. cit.
6i
.A se vedea

1. Potrivit dispolifiilor Codului comercial66 exercifiul acfiunilor comerciale este reglementat de-_codul de procedurI civilE, in afari de dispoziliil"

$i a altor acte $i
a

acte pi fapte de comerf, qe.caBp cere de orept F

faptejuridicero"

intemali;,,Jfi'-fr ipr,

*u r]r.rna.re

, :: rbitraj

Af,

T: s2:.Regulile'de-procedurtr cotrlg( internafional

"' Raporturile

73, Regulile de procedurr aplicabile im arbitra.iut comencial ad-hoc, ale cur.tii de comercia l internilionar de. pi crm"iu aJ *i'

-r6,nga apricabile-fu uruitnu;ui p-"t..'r',ir-t^ri-r"rrea litigiitron de

m

c';

ilil;srrie

R omf;

iei;

mr. 64

din 1995; Legea nr" 92 din 1992; ordonan{a Guvernuxui ur. 42 dintr99?.

articolele 890 gi urmitoarele din Codul comercial. Totodatd" a se vedea [,egea

cum iunt cer6,prvinJ"oikactui de mu,nc6; *p"*"i'ir,.iiffi"_ffi; Hg-*.9:tg,Ty:ii uc P_roDne&rte mtelectuaH etc.

de drept civil; de dreptul familiei; de drepl procesua! civil, precunr unele ra-

''

,4, se

vedea Fartea a heia a cursului: ,,Raporrutr.iuridic de oornerg interualionax,,.

,'#
r!l

,,.ff

.f:
o. 6J

E2
::ji]%jT#.i=l-.r

fireptuf earnerlului inlernalional

i:&-j

f$
r:tt
.:1.

$$. ffireptuft comerfului interna$ona& gi drePtutr internafional Public

Functele de convergentd, ca gi deosebirile dintre aceste dou6 rarnuri se rega."r" anumite cara"ieriiti"i cbmune'r, iar deosebirile rnai ales in natura 9i juridice. $azilladiferith a subiectelor raportrrilor

C,&P[TOK,UL t
li

gX

il

PRINCIPIILE DREPTULUT CCIMERT'E]LWK INTERN.dTIOI{A}DupE cum am v[zut, raporturiie comerciale gi cle cooperare economicd qi tehnico-gtiinlificd internalionale fac obiectul dreptuiui comerlului internalional, unui ansanblu de principii gi norme care skucfureazd juridic cadmi tranzacfiilor comerciale intemafionaie"

ru Asemdndri. Puructe de convergen\d

Atnbeie ramuri de drept au un element caracteristic comun, cel de interma(iomalitat ee eeeace conferfidreptului cope4ului,internalional 9i &eptului in$.,

t1

i" nrincipiile-funda:nentale ale dreptutui inlernalional pullic se aplicd 9i dreptului comergulUi intemational, avdnd rolul bunoscut cu deoqebire asupra rapbrtrlrilorjuridice la care ia parte statul7z. 3" De aiernene4 acordurile economice incheiate de state au un impact deosehilasupra contractelor din domeniul relatiilor'comeioiale intemafionaleT3.
h. Deosebiri Si

'i

SECTIUNEA

NOTIINEA PRINCIPILOR DREpruLUr ionrf nf utui iNfinnaUoNAs,

delimitdri

1. Principiu provine de ia latinescul principium, care tnseamn5 inceput, obargie, element fundamental. Marea Enciclopedie Britanicd, Larousse gi alte
dictionare enciclopedice definesc principiul drept ,,izvor primordial', ,,catJzd. prlrtarS", ,,punct de plecare, bazd, temef'r. Larousse defin'eqte principiul drept ;Qgul6 teoreticd generalE care ciliuzeqte conduita"2. 2. Immanuel Kant suslinea cd principiile sunt produse ale intelectului pur (anticipatii, postulate) sau ale raliunii pure (ideile)3. tn opinia lui constantin Noica a cunoagte principiile, inseamn5 a cunoa$te iucrurile4, iar in conceplia lui Beaudant ,,ideile directoare sunt pentru g6ndire, ceea ce instinctele sunt pentru
animale"5.

i . , jureiunperii" ": -e. Sfri* gi atunci cflnd statul se implicE in relaliile comerciale intemalio'

1. tn timp ce in dreptul connerlutui internalional pozilia subiectelor - pelsoane fizice gi 3uriai"e eite de egalitate, inolusiv ststul, ca parte la un raport de, drept comerciatr, acliondnd'in.baza regrrliilde 'iure gestionis,-in raporturi.le der Arept lnternalional public, stahrl ac{ioneaz:d caputere suveran6 inbaza regulii de nale, elabordnd norme fiscale, vamale etc., aclioneazh capitere suverand, in bar.atesalrr de iure ixnDerlr. 5. in ur.tai tin0p, statul actioneazd in baza regulii :de iuro'imperii .c6nd
publicTa.

intrS in raporfuri au- organizalii care se"'afle tn sfera dreptului internafional:

Profesorul Eugeniu Speranlia a consacrat o lucrare de referinld principiilor dreptuluiu, demonstrdnd irnporranp lor pentru toate ramurile dreptului. ,,Dac6 dreptul apare caun total de norme sociaLe obligatorii - atrage atenlia profesorul Speranlia * unitatea acestei totalit[fi este datoriti consecven]ei tuturoi normeior fpfE de un numlr minirir de principii fundamentale,,T.

| l,a -Gr,a1de Encyclop6die, Tome 27,Pwis, Imprimerie de E. Anault et Comp.

2

Socidtd Anony.rne de Ia Grande Encyclopedie,

M;iiu, Cooperarea, in ,;Dreptul p6cii", Editi[a ALL-BECK; Bucuregti,'1998, " D;itro pi urm. pag. l8l 13
13

7t Yezi Mircea Djuvam, op. cit., loc. cit.

urm.

'
4

Le Petit Larousse, CEDEX, Paris, 1993, pag.823. Immanuel Kant, Critica raliunii pure, Editura gtiinlific6, Bucuregti, 1969, pag.630 qi

" E;;;ff;Ae'orlaniza6i internationale guverriamentale, avdnd caracter-eoo-nomic'9itm' drePtqlui internalional r*t oig*i*tiile econ6mice'regionale gi mof,diale, tnrand in sfeiii gi'piecizat, tot mai :mult'ii
confliri}t ii'pieoizat,tot ryai:1ul!, carei.qi'au confliriat; dnjprului ihterna6ibnal'al dezvoltariii carei.qirau iCono11]", dreprului economic, ;fr.; d" &prfid"* In ultimii unilu p vedea Dumitru Mazilu, Organizaliileinternafionale pd
t
:

pi i53 9i urm. lbidem, pag.

$uftira relafiilor sgciale ,,existenla urior principii directoare se impune ca Beaudant, Le droit individuel et I'Etat, pag. 48. " Eugeniu Sperangia, Principii fundamentale de filozofie a dreptului,

Constantin Noica, Jurnal de idei, Humanitas, Bucuregti, pag. 44. Un principiu se intr-o ,,generalizare de fapte experimentale". ^1990, in cazul h care generalizarea !9ate :oncretl? acoperd o totalitate de fapte experimentale suntem in prezenla unui principiu geneial. in desfh-

'

'

liind o necesitate...
Cluj, 1936.

' Ibidem, pag.8.

t:
',i- i
-.
,. {,
I
_,

., I,t I

84

Dreptul comerlului internalional

Partea generald

3. ln domeniul dreptului comeqfului internalioiral, principiile dau unitatea, coerenta necesard normelor, orientate spre dezvoltarea raporturilor comerciale in conformitate cu cerin{ele generale ale progresului economic Ai social. Principiile dreptului corne{ului intemalional sunt o reflectare a unor cerinobiective ale evolutiei relaliilor comerciale gi de cooperare economicd interte nalionale, contribuind la statuarea echilibrului necesar intre drepturile unora pi obliqatiile altora. In lumina acestor considerafiuni, putem conchide cI principiile dreptului comertului interna{ional sunt acele idei ciiliuzitoare in procesul elaborErii normelor juridice gi aplicirii lor in raporturile comerciale gi de cooperarei economici gi tehnico-qtiinfificl internafionale, care asigur[ concordanla norrnelor cu cerinlele dezvoltdrii obiective gi echilibrate a acestor raporturi. Agadar, principiile dreptului comerfului internafional sunt acele prescripfiuni fundamentale carp cdlduzesc crearea gi aplicarea normelor juridice in acest domeniu. Acliunea principiilor are ca rcztltat asigurarea certitudinii in stmcturarea. nonr,relor dreptului comertului internalional. Faplul 96,.1a\ua nqrrnelor dreptului cometlului inlernalional se afl6 un,set coerent de,princrpii da participanlilo1 la raporrurile comerciale garanfia de care au nevoie cgfua imprevizibilitE{ii ,nor reglementfui emise cu ignorarea cerinlelor obiective ale dezvoltdrii comer,fului internalional. Totodat5, princrpiile, sunt cele care cElEuzesc legi-uitorul in acliunea sa prin care pune in concoidanfl nevoiie dictate de oportunitate cu cele de stabilitate, ddnd congmen$ sistemului normativ tlin come{ul intemalional

gl. principiul libertE{ii conmergulnu$

mai.degrabi robia lui',rr. lupd cum *eu*""tu ;;;i" ;affi;;;';;;;;i sqie*gst"..pg negustor nu inseamnd ca sitanjenegt" !i ?:";;; ,,i,, "o-'*rg,]fi;. firileilibertil-ii int6mpin6 Tequslorul nenum#ate ji"ai"i;;; ui ,,ii"ni"rl nu este el mai gufrn sranjenit de legi dec6t in Jarile ,"tu"i#,1-L"ri'ra"j *dsurile adop_ tate le Angliia u'- domeniur comerrufui, Montesquie" a.i*g. * iu ,oncruzia cE ere " stdnjenesc pe negustor, dar sunt,,in favoarea co;e4ul;i;i,nde incuras.dri gi stirnwldyi," tn camerg ,,auem *ebilnyd; 1. Xenophon *,A..:!r,,de incurajdri gi stimuldri,,ln comerf,,avem trebuin_ [d"'u $i ,,or^ d"_ restriclii',. ba";J;;ir.fu-; dorinla de a recompense acelgl .prefeqi ai cornertului care lrezorvau procesele. EI considera c[ este necesar s6 se elimine ,,orice piedici,; "Lt schimburi]or

dr,erj.acorfat negustorilor de a faie .e"u

,,Libertatea come4ului.- afrEgea atenlia charles Montesquieu nu este un vor; aceasta ar insemna in adevar

i"

o.

,,N,

de

restriclii,', ci

comercialer?.

;;';;;;;, **i ,"dJ; d#;;*

2. Abatele de Saint plerre combfltea interdiclia impusd unor grup*ri si practice 9ope4ul, Referindu-se ,la unele eximpla.oo.r.i","adnsux sociatre insista gupq.faptului cn interzifef{ nragticdrii comer,hrlri o.. oluili .pi"r"r.a -daune" nu numai come4ului, dar gi economi"i, i" g".re*tq "at " ""

'

3. charles Moatesquieu-ryo qa

SECTLNEA A II-A

PRINCIPTTT,E DREPTTJI,U{ COMER TUT.UI TNTERNATIONAL Analiza experienJei acqmulate in evolufia reia{iilor comerciale Si de r coopeftre economicd gi tehnico-gtiinlificA internafionale a dus lapo.4gluzia cl lq ,,, baza dreptului comeriului internalional se afld un set coerenC de principii8, 1; care se compleleaz6 r:ne1e pe altele, cEliuzind p^rocesul complex al elabornlii gi i, aplicirii noinelor juridice in acest domeniu. In litemtura de specialitatee s-Q ,. atras atentia cu deosebire asupra principiilor: 1. libertillii come{ului; 2. concu- 'r, renlei loiale; 3" egalit{ii juridice a p5r.tilor; 4" libertilii convenliilorlo; 5. bu- ,'
nei-cre4i-nte.
I

distrug come4ul ,,qi prin obstacoleij e eare ,.^t:lTX re ndtca li:,fldulil,impozitelor', $t prin tbnnalitElile pe care Ie pretind,,2o.' . " Asupra actualitilii acestbr conctruii nu considerdm cd este nec*sar s*. mai insistim.

ffi::^q?qfl1,,113l,rixatifle-lor

ei prin

,"rr;J"iii iil;.rit"l,or distrug comner{ux imprine'i ,j*""ri*;,{ Marere ganditor

l) ffyyr,d.ev, op' cit- pag,

I'

'" Ibidem' Charles Montesquieu.evoca exempiul ,Angliei care interzicea ,,exportux l6nei sale." gi impunea ca ,,transportur .a;bGbr ."prirta'ra s9 fag6 pe_ mare... Anglia ,,nu irgaduia exportul cailof' dac6 nu erau casfiafi. E De aiemene4.Sg$l care aparlineau cololiilor sale qi ftceau come4 tn g*opr,]J a"-a: escata "Ufig; ""r6liil." iir Ndarea tsritani e", {ihicrew, yrag. I g}. '" Ibiden.
i6
'7 lbidem.

"

Ibidem,pag. lg-19.

' Referiri la principii de comerf gisim la Strabon, Cartea XVI; Plinius, Cartea XI; Arrianus, De l'expddition d'Alexandreo Cartea III. e Charles Louis de Secondat Montesquieu, Despre legi, in raportul lor cu comer{ul vtrzut din punctul de vedere al naturii 9i al sublmpdr{irilor sale, in'op. cit., pag. 17 gi urm. i0 ,.! n---ll^-,^tu - Dragog-Alex4n---- ---r--: rum.; ^ se A vedea Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, op. cit., pag. 135 si
dru Sitaru, op. cit., pag. 14 gi urrn.

Xenophon, De proveutibus (Despre venituri), Cap"

ili,

g3.

::r

Abatele de saint-piene, R,dves d'un homrue de bien (visurire unui orn de [i{ne), dup& Montesquieu, op. cit., pae.4l.' '' Charles Louis de Secondat Montesquieu, Ce spulbertr aceastd libertate (a cnnrer.a..iui pr.l:.), lnop. cit, pag. 19. * Ibidem.

''

r'.t,:']:,i*-r

86
fu^,,

fi r eytt wl c om eryului int er no! ion al

Frivi{egiile exclusive trebuie elirninate "

Fartea genera{d

o1 t\!

naldT_-,,c5cl eu c6t eXementele de sehimb se inmullesc cu at6t comergirtr pros-

1" M{ai eu seamra in orandUirile sclavagista qi feudala se acordau ,,unor persoang ppvate" ,,privinegii exclusive" in anUmite domenii ale comerfului, in condiliiie irnpunerir unor interdiclii altora d, Vieeregele de Goa2' a recurs in:rnai rmulle caz1ffL la asemenea mdsuri, n*u * mai tarfiu - deveniser[ o adeviratS practicf avdnd in y.e{erg avaqtajelq..] #ierlafe substantiate ce etrau implicate. ,Asemenea priv.ilegii le intdlnim,peri,i imparalitor Honorius pi Theodosius;, ele au deveryt apanajt!,ygot P"* :, private in localitili care aVeau, prin excelenfi, vooalie comercial6"' ,l soane 3. Charles irfo"tes["1"u atr6,gea3t9n1ia cd bamcnii garora l'-,::,u:9I-9:ti; ,,prl"li"gii **tlusive" nu se bucuiau de nici o incredere, iar comer[ut,.t"f:*?

;;;;

;,ffi;#;rt
iUtui

*utt, dAnsul constath cd,,,nimeni nu practiei acest comerf ou'chibzuiali $i ; lr".i p*a'4r.6 il lasd ruinat cetui ce^ vine dupa el"?4.' $i :poate-cea gl"f:X{.i rdm6ne iuil ;;"rJ"i"fa a ,,privilegiilor exclusive" trtlp in aceea c6 ,,profitul ^
m6inile unorq nerdspflndindu"se
I-"

prin schimbarea necontenita a celor c[rora le este incredinJaf"''

indeajr:ns?'R

' :i

fn come4ul inteneational ,,ca,'de altfel, in orice act,de colne4 este ese[r' tial s5 se asisure iibertatea de a revilde.pentrug c$6t!ga,,Dup{,cUmrobgerva

putea dobEndi nimid'37.

stituie ,,bunurile fiec6rei na1iuni". Avuliile conrtau in p[m6ntui sau in br:nuri mobiliare. ,,Pemanturile fiecirei firi sunt de obicei stdpinite de locuitorii sdi", Majoritatea statelor,,au legi care ii indepdrteazd pe st6ini de la <iob6nciirea pdmdnturilor lor"". FErndnturile ,,apadin deci fiec6rui stat in parte"3o, iar ceciarea lor la insistenla str6inilor sllbegte sau ehiar anuleazi fo4a economicd a stateior. Bunurile mobiliare, ins6. precum ,,banii, biletele de banc6, polilele, acfiuniie companiilor comerciale, corlbiile, toate m[rfurile, apa4in intregii lurni"3r, ias poporul ,ocare posedi cele rnai multe din bunurile mobiliare ale lumii este cel mai bogaf"'. Marele gdnditor nota ci aceste bunuri pot fi dobdnciite ,.prin munca lucrltorilor'o; prin-.,,iscusinfa cet6fenilor"33, prin ,,descoperirile io] gi chiar'datoriti hazardului"'0. Aviditatea nafiunilor ,,igi disputi bunurile mobile ale integii lumi'3s. in aceasti competilie gi, in unete frivinie, confruntare liberi se poate intlilni ,$i un stat atdt de nenorocit inc6t sI fie lipsit nu numai de bunurile mobiliare ale celorlalte 1trri, $i chiar de aproape toate cele care sunt produse ale sale"'o. In optica marelui savant, proprietarii pdmdnturilor ,,nu vor fi acolo decOt gerbii sffiinilor". Acest stat ,,va duce lipsi de toate gi nu va

'oetf'28' 2. Obiectul vinderii.gi revinderii tibere - preciza Montesquieu * ?l eon-

ffii; #;;;; ,,fi;ni

de a cagiga,,, iar acest c65tig rezulte din vanzare4 produselo_L dar - rnai ales tls*: .Ai" i.i,a"rarealof'.FiecarE naliune inrportE:gi,tx9ptt6pro^d11se; caOtiea, t1 in{q'rt Referinpu;se produsei propriile e* osebire, cele care comercializeaza tria romaniascd, d6nsul atrfugea erceitia'ea,rte multe ori sqnl-ern,vr^otlf: liplei dq, i"a"rtrir nafionalS, eaci ffiea6i nater,ii';Ce noi trimitem-in afarirle plryi3 tr*rlor*ut" gi le curypardm mult mai scumpe decdt dasd t.T fi fabricat in ddnsul cerea crearea unei industrii nalioconsecint6' d6nsul ?lr consecinl6, ;;;l-ta;noastr5"26" fuA$i F* ,oast#'2u. tlr
uirte" nu
a iriffifiirtdili- ,tiptut I" a face comerf hebuie ,,sI fic'neingradii'.Un i!] ,tr irr"riir ,jUifgrffite qi Oaca se argajreazdlncomer! 6ttgi aryaieartaveiea sa (Morrtesquizu, op. '1 cit.. DaE.20 si urm.). i'i b. Afexandresco, Expticafiunea teoretictr 9i

n,

t" angaieazilantr.o'afaoere somerqialS,''f5r6 intere$'

3. Liberatea de a revindp pentru a cilStiga, inglduie !flrilor comerciaie sd o!,Iiq4 profifuri importante. In aceste t6ri, ,,banii,- care au dispErut de acolo dinf-o dati,,vin finapoi, pentru ci statele care i-au primit ii gi datoreaz6"38, Fe c6nd tn statelb care s6 inditoreaza,,banii nu vin niciddata inapbi'tr'"
mandate de minisEu, inclusiv al Justiliei pi al Afaceriior Externe.

incetat din via16 Ia 18

":lfH; l3i3;" tuFleg importanta industriei in promovarea interesului nagionat,,rupt6 pentru oearea gi dezvoltarea ei*. Numai politicienii iBcon$tienti pi iresponsabili iau masuri de
distrugere a industriei nalionale. urm.
]1 !"p*.u Charles Montesguieu, "

zt Vasilc Boerescu, Explicarea Codicei Cornerciale Rom6ne, Bucureqti, 1868, pag. 8 qi

care-gi fnsrtrineaz[ plm6ntul lnceteaztr sI mai fie stapfintr in propria ei {arf,. Pentru care naliuni este dezavantajos si factr come4, in op. cit.,

2r Cenrnrl fostelor colonii portugleze in India, inchiderea i:ornerlglui '.'|1'lgrcud

"}:]Hi;.i ry4stclr

pw.26. ,, Ibidem.
t1
3t

t'Ibidem.
lbidem. lbidem, pag-Za-Zl. " Ibidem, pag.27 (subl, ns.). O lar6 care exportl tot mai pufine m{rfuri sau produse de consum decet importtr ,se echilibreaz6 pe socoteala ei, s[r6cindu-se. Ea va impona tot mai pulin' p6nr ctnd ajunstr lutr-o stare de sEr6cie extremtr, nu va mai importa nimic" libidem,
36

lbldem.

i,',

ChariesMontesquieu, op. crt.,pa9.24. lbidem. 'o 2s lbidem. ,, v*iir'no*sgu s-a niscut la I ianuarie 1830. A urmat cursurile liceale la.Colegiul Sfdn' care reprezenta tul Sava. in timpuiievoluliei de la 1848 a publicat articolul ,,Pruniul rqnanl" pleacd Revolulie Drrpl existent' economic ai ,i., u-J.uarut r.cliizitoriu la:l' comercial Dieptul in Ar. rtoaiite Grotltuti. 1u 6s,ferea F$ pre{a mai multe i A indeplinit drept. de Facultatea la uriitituttu Sava, Sfhntul Colegiul ti
:

pag.x. '

-"

;'p;;;dr-ii

dil;.;; rfi#rfrii"titic

subl. ns.).

.o;ilril;-;i

Iiid" " rr

Montesquieu lgi susline concluzia cu exemple concrete din acea weme. Noi putem doar sA

irr
.!:'ril

Dreptul comerlwlui internalional

Partea generald

89

se

faci ih scopul producfiei gi nu consumului, asttel irt

,

producd profituri, nu pierderi. Dacd asemenea reguli nu s nu se aplicl in schimburile comerciale ,,lara sEriceqte", este ,,aruncat tn robie"al. d.

dupi revolufiile din anii 1989-1991 - a foit etiminat piincipiut ,"onopofiriiului; care contravenea libert{ii comer{uluisr a Necesitatea unui con*ol pin mijloacefinanciar-bancare

dacla,o calttatea de comerciant, avdnd prevlzut - in obiectul lor de activitate efec$areade acte 5i fapte de comerf intemalional. In felul acesta, ih Romdnia si in celelalte fari din Europa centrald gi de Est

gale, a fost recunoscutfl, prin legea firndamentald, a ldrti, capacitatea persoanelor fiza9e Sijuridice romdne-de a fi subiecte ale dreptului com-erfului intemational,

Politica rnonopolistd contravine principiului libertdlii comer{ului

1. Theophilos, impdrat al tsizanEuluia, a sintetrzat lntre primii o concepfie, care in anii ce au urmat avea sd fac['epoc[: conceplia monopoiisti*'. ,,Comerful, pe care il facem noi vor wea sd-l fac[gi curtenii'i Ei ,,vor fi mai lacomi gi mai

iredrepli ca noi"4. Montesquieu evocd exemplul monopolurilor ihstituite de' Anglia Portugalia, Spania'iohnaa etc. tn teritoriiie transformate ih coloni'i aprEciiiia ca mlnoiolui coltrur'*e liberElii comerfului gi are consecinle asupil aijzvoltarii dcilinrburilor economice; iirr gbneral.

cohe4ului"55. cei rnai cunos6up' anaigtl in domeniu au ajuns'la concluzia e6 ;libertatq. come4ului (imporful gi exporful) este asigurai[ prin taxe vamale
moderate"56

Libertatea comerfului implicd un anumit control al statului asupra activifizice gi juridiie, subiecte de drept comercial. Acest control se efectueazd prin mijloace financiarbaqcare,.aSa cum vom vedea inanalizadin celelalte capitole ale cursului 2. ,,Unde 95istE comer! aftdgea atenlia Charles Montesquieu -, acoXo exist5 gi vlmi'151.. Obiechrl come4uliri ,,este exporhrl 9i imporhrl'mlrfurilor in folosul stafuIui"", iar misiunea vEmilor ,reste perceperea unei anumite taxe asupra acestui.export gi import, de asemenea in folosul statului"sa. Marele savant considera, insi, necesar sd sublinieze cb vama gi comer,tul nu trebuie S[:gi ,,ptm6 piedicitt unul,altui4 iar dac[ statul va reuqf sa prornoveze m6suri adecvato,ln acest sens, vom'putea,spune c6 ,,atunci icolo existi libertatea
tEgii de comerf intemalional, desfrguratd de persoanele

ir

I:

piul fundamental al politicii comerciale internalionale a statult'l- romdn, iar

constatdm cE exemplele din vremea noastt confirm6 actualitatea abestei concluzii. oo Vasile Boerescrr, op. cit., loc. cit. ot

3. Revolutia Rom6nd din 1989 a abolit monopolul de stat, care era princi'

bonstitulia Romdniei a consacrat principiul ,,liberir6i come4ului"so. Pe aceastii

s!11 cele privind taxele gi impozitele, licenlele de import-export etc., care ii ingdduie sa-gi indeplineaspd echilibrat gi echitabil funcliiie in ac6st domeniusT, asigurdnd libertatea comertului.

3. statul arc la dispozi.tie o gamd variati de mijloace

flrnanciar-bancare,

9Iq

--:1.::---:----l=

lbidem.

'2 in anii
a3

Theophilos - vaz6nd o corabie in care erar.l mErfiri pontru solia sa Theodor4 a poruncit s6 " '
rri

829-842.
mirfiri

.ii

isedeafoc.,,EusunttIp6rat-i.aspuselTheodorei.iartum6tansformiinstilp6ndec.aEra::. .Din ce igi vor mai putei c6stiga ex;istenla oamenii nevoiaSi, dactr noi le facem qi meseria lol'.
Acestea erau

comerf. o'
o5 ou

Charles Montesquierl op. cit., pag.23.

'

pe care Theodora urma s5 !e revAndi pentru a c6gtiga la ele, sd'factr deci

':

Octavian Cipi{in6, Dreptut concuren{ei comerciatre. Co4curen{a patologic6. Monopo,

Y. Guyon, pag. 890, dupi O. Cdpl{ine, lac. cit. o' Octavian Cepa!fu5, ap. cit., pag. o' lbidem. nn ibidern"

Xl"

'o Litera *, alin. 2, wt. 134, Constitu{ia &om6mie! adoptatS pnin

R.eferemdunre

la

decembrie 199I. . ." Experienla a demonstrat ctr"d,,practiciie monopoliste" s-au mai intiinit in relaliile comerciale.ate acglor agenli economici, care,erau producatori unici ai unor piese, utilaje, elhipamente pia16-liber6 a {c. Apariflli a.altor prodlcitori gi confruntarea ior intr-o competili6 onest{ pe o -fie fdcut posibild disparilia conopletd a monopolului in unele seitoare, unudnil s6 eliminat, teptat, gi din celelalte sectoare. 52 Charles Montesquieu, op. cit., pag" 19" s3 lbidemto lbidem. s5 lbidem. in mai multe analize se cita exemplul Angliei, unde vhrnile erau administrate in regie, existAnd,,ugurinfa-extraordinar6 de a f,ace mego$'., deoarece prin cdteva cuvinte scrisJse incheiau ,,c-ele mai impo(ante afacert. Negustorut ,$u trebuio sa piarda nesf6rqit de mult timp 9i si aibt funclionari comercianli anunoe ca s5 inl5twe toate greutalile pe ca.e ie fac arendaEii " impo_zitelor sau pentru a da urmare dispoziliilor laf, {ibidem, sloUl. ni.). func1ii urmlresc: in a. obtinerea veniturilor stipulate lege; b. pdstrarea unei masr:ri -'-,.4c9s!e (echilibru) inne nivelul axelor gi impozitelor, pe de o parte, gi profi[ pe de altn parte, aga inc6t comerciantul st nu fie descurajat in actele sale dc conrer{

"

{
t;

::4 ,'.';$

.r#
;{..{iii-

9tJ

Dreptul comeryului int ernalional

Partea generald

o1

Adept ai unei econornii liberale, Ion Giricass a pledat pentru promovarea unei politici financiar-bancaxe c6t mai liberalein domeniul,birculaliei rr[rfti-,: rilor. ,,Cercetarea minulioasd qi ralionalE a intereselor generale a unei nalii sublinia eminentul analist - duce fEri doar qi'pbate la,adoptaiea principiului liberului schimb (Iibre 6change)"'. Taxele varnale qi proteclionismul ju"t ; piedic6 in calea dezvolt6rii bunei stdri si a fericirii nalionale'1, c6ci, prin,creg-.,r terea prefului obiectelor, se impulineaz6 numirul cumpdrdtorilor,,se rriicgoreazi i consumaliunea, prin urmare se micqoreaz[ gi imputtnaazd mu$umirile"60. Consideraliuni importante face - in aceastE privinfr - Ei vasile Boerescu in trucrarea,rExplicarea Codicei Comerciale Romffne,'6r, Ddnsul demonstreazi cd se impun politici financiar-bancare ,,cu caracter stimulativ", gi cd,,in m[sura tn care se dezvolt6 Come4u1"62 se dezvoltd ,,qi economia", atrAgind atenJia asupra nevoii ,,{ie a avea o conceplie stabil6" gi ,,in domeniul comercial"u3.
,

n" Cornpeti{ia pe pia{fr

1. Concurenfa const{" in principai, intr-o eompetigie pe pia}d illtre eei care qi mai ales pemtru a se exercitl activitili asemtrn6toare. Pentru a pdtrunde pe piafi ei trebuie penku sE depund eforturi a crea mereu mai bine gi menjine la prefuri tot gnai aeceptabile. Printr-o asemenea compet!1ie, comer[ul a adus, in toate tim^purile, bog6fieuv, o bogdfie cate a determinat ,,perfeclionarea rne$te$ugurilor"", iar megtegugryile au dus ia progres economicTr. Acest mecanism care ,,este mdnat de competifie" - a asigurat prosperitatea nafiunilor. Distrus de cuceritori, comerful ,,cuheier6 p[manful, fuge de unde este asuprit, popose$te acolo unde este l6sat sd tr6iascs; astiizi el este st6pafl acolo unde n,., se "dinioara vedeau decdt pustiuri, mdri gi stdnci; iar acolo unde stipinea aeadva, nu exist5 acurn decat pustiuri"7z. Comerful duoe ia inflorire, la prosperitate acoio unde este practicat, disparitia sa avdnd un irnpact grav asupra. econorniei zonei sau regflrml respectrve. ,,Istoria come4ului este istoria relaliilor dintre popoare'"73" Diferitele lor distrugeri, gi anumite fluxuri gi refluuri de populalii gi de devast5ri ,,aic5tuiese cele mai importante evenimente ale acestei iatoiii''4. Agadar, istoria relatiilor dintre popoare are - intre componentele saie majore - istoria competiliei economice, a confruntirii diferitelor produse, piitrunz6nd cele cu o calitate mai bun6 gi fiind condamnate pieirii ceie cu o cilitate mai

$2. Principiul concurentei

lolale

, ,,

Concurenla in schimburile comerciale a constituit dintotdeauna un factor de progyeg economice. Din cele mai vechi timpuri au fost puse in evidentd at6t virtulile, cdt gi,risourile concwen1ei65. concurenfa - nu de puline:ori acerbi intre nartieipanlii la come4ul internalional - a aurt un rol hotfuator: a. in dezvoltarea meqtequgurilor66; b; in inflorirea unor localit{i67 gi chiar c. in dezvoltarea unor popoare gi regiuni ale . . .,

lumii68.

slab6.

Ion Ghica s-a nascut laBucuresti in anul 1817, intr-o familie de,boieri de rang mijlociu. A studiat la Colegiul Sfand Sava, avind ca profesor pe L Helibde Radulescu. A urmatiursurile Facultatii de Stiinte la Paris. La intoarcerea lnwa, a obtinut catedra la Academia Mihaileana, coleg cu Mihail Kogalniceanu. impreuna cu Mihail Kogalniceanu si cu Vasile Aleci;andri lnfinteaV m_1i mqlte publicatii. Participa la Revolutia de la 1848. A avut misiunea sa apere interesele tarii la'Constantinopol. ih octombrie 1859 a. fost:numit prim-ministru si'ininistrti de intbrne:in fara Romeneasoa. Dupa detronarea lui Cuza a mai fost phrir:ininistru lri..doua r6ndiri (1866,si 1870). h doineniul dreptului comercial este cunoscut bbntro Pr;iectul :: Procedura al Tribunalelor de Comert. A inoetat din viata ln anUl 5e Ion Ghica, Opere, vol. II, pag. 366. oo lbidem. 6' Vasile Boeresou, Memoriul pubticat ln 1865 si ln 1868, 62 lbidem. '3 lbidem. oo Sfiabon, Cartea X[, Cap. XL 65 Plinius, Cartea VI, Cap-. XVI.

58

'l.i
r.,i
':l

1897.

a;d"tri;; .

2. Concurenfa comercialS este o confruntare in acele domenii gi seotoare in care diversitatea agentilor economici este permis6, dar nu gi in aeelea car.e sunt sustrase Concurenfei; Estervorbadespre o confruntare in plan econonnic, cn care implic[ competilia, constilmijloace economice; Ci aseme,reu tuie o cauzd major6 a dezvoltirii, a"orfr,rntur", unor creqteri economice reale. 3. Eliminarea confiuntErii, a competifiei din rela]iile cornerciale intema]ionale, prin mijloace administrative sau prin alte mijloace, duce * a$a cLxrIi a 'demonshat gi demonsteazd gi astlzi experienla - la pierderi econon:liee irnportante, Ia reducerea sau disparilia valorilorTs.
Clarles Montesquieu, Despre comerful celor vechi, n op. cit., pag. 33" 'o lbidem. Ibidem. Megtegugurile impinse Ia nivelul la care vedem c6 se aflau pe timpul Semiralnidei ,,ne_dau dovada ci pe atunci exista deja un come( iutins.. (ibidem). Charles Montesquie4 op. cil., pag.32. Ibidem. 'o lbidem. 7' DupA cum observI profesorul Octavian Cdp6tin6 ,,monopolismul.,. substituindu-se prin forfl concurenlei, dicteazh condiliile economice ale operafiilor iomerciale, in sectorul specializa\ a\thileazdposibilitatea negocierii libere a schimbului de valori materiale, marginalizeaztr gi eliminl din ambianfa piepi in globo pe agenlii economici mici gi mijl6cii" (Octavian Cdpatini, ?P. cl1, pag. ll). Pgnqu a preveni structudle condamnabile, prh norme legale adecvate, este urterzisd sau cel pufn limitat6 ,posibilitatea de concentrare a intreprinderilor, dincolo de un

" " " "

uu

u' Diodor, Bibliotheca llistorica, II, 9; Fliniris, Cartea.W, Cap. XVI. 69 Marcus ilerentius Vbrro, De re rustica; Autiquetatiirreruni humananjrm 6t divinarum; Plinlus, Hist Nati, VI, XV[; Mauricius, XI,4, l; Sllvius; V;'8; Procopius,i Bell Goth, III, 13;
Iordanes,

Diodor,

Carteall.

XVI,

89.

92

Dreptul comeryului internalional h. Domeniul concurenlei

Partea generald

93

coierclale

internafionale 1. Dacd concurenla comerciald are un rol important,pe piafa internd"'6ssst rol capftE valenle'gi dimensiuni accentuate,pero piat5 iegionaltr sau chiat la nivelul piefei mondiale. ln come4ul internationa], relaliile de competitrie dintre diverqi agenfi economici vtzeazLnu nrimai a; atragerea de noi:clien1i, in condi- . liile men$nerii vechii clientele, dar qi b. cuierirea de noi piefe pentru desfaceroa i mdrfrrilor, in scopul declarat de c. realizare a"uno"r profifuri boresptiiuitoare. r: ifi 2. Avfind tir'vedtjre miza deoSebit5 arielatiiloi'ibmerciale iritemalionale, rl concurenta: iare line dc'eseirla acestorreidlii - imtiraca rAai drulte forme dintrb care amintim: concurerifa loial6, concure-nta neleal{,','convenJibranticoniuren' i tiatd. i --' 3" Se ?nlelege cd atunci c6nd concureirla comerciali intemafional[ se exeir . cit6 in conformitate cu uzantele comerciale oneste, degi cl buni credinl4 in :l sensul respebtirii normelol dgqnlglogce. ale profesigi"{e comeleiggt-, suntem in il prezenla unei'concuren{e loiale?u. O asemenea epffitare'- fiind tn acord pu l reglementdrile stipulate in leglsla{iile nationale gi in convenliile intemalionale'-l oferl participantilor la schimburile comerciale intemationale avanlafele unui -obtr-nut profit prio mijloace cinstite, licite- Totalitatea no-rrrelor care reglementeaz6 concuren{a licitd alcetuieqte DreptuI concurenfeiTT. Abolirea coqporaliilor qi consacrarea principiului libertnlii come4ului gi ll in<iustriei prin Legea din 17 martie 1791 in Fran[4 ca unul din actele fundamentale ale Revolutiei de la 1789, a reprezentat un moment de pferin{n in i ansarnblul relaliilor comerciale. S-a consacrat principiul liberpi concuren{e tnfre cEi care desfE$urau.aceeagi activitate. Ori de cdte oq ,,mp!.muhe persoapg 1 urmlresc, in activitatea lor economicS, acelagi scop sau un scop asemdndtor"

lin coadi[iile liberalismului comercial, gi-au ftcut, insi, loc acte gi fapte contrare uzantelor. cirstite in activitatea comerciala ii inaust iaa generiie de tendiafa de a obgine profituri c6t mai mari cu o.i"" *i.;iou"" u"t"ji-apt" 4zire, $e.!ryscrconcuren"ta nglealr la care s-a recurs gi continuE sa se iecurga destul de'leryent'in raporturile comerciale internafional". i" u".rt" condiliunica o reacrie fireilsofl: au intervenit unele reglementiri restrictive,,,ale libert6fii proolamate-inirial $i, cu timpul, qinecesitatEa a" u roptu irpotiva exercitlrii
abrxive a libert?i1ii de concurLnle,;80.

dg+i

care'incalci aceastii obligalie, debitorul wmiaza sd fie supus r6spurrd"rii il: specifi9e. sgrtela u ceptata ln mdsura in care iunt respectate: ,. prir.ipiil. rli.naii -numai

In relatiile comerciale inaemalionale se mai intdlnesc situalii in care _ printr-un contract-de sine stiititor sau prinu-o clauzr de neconcrrenfE inclusd in contract debitorul se obtigE, temporar, sr renunle ra competitri a pe piatd lorr-T domeniu sau ra o ata interaitlie

T1*it

privina;;il;.'Tri:^;;"#

pr"r"e;ri ;;t;"fi ;;ii";;;;;f;l'#;_

e Garanfie a dezvoltdrii
interualional 1. Fiin,g un principiu fundamental ar dreptului comerfiului interna,tional, concur.enfa loigla - ca-expresie a liberalismuluiiconomic -l*ai"ita ir"ptirtarit.i in evolulia relaliilor comerciale internafionaie. Dintre u""rt"u t Qrtil reFnue: a. runclla de grrantare adesftigurdrii economiei de piald; "uri, b. func1ia de facilitare a liberei ciiculalii.a marfurilor, capitaluritoi, ,il;ild ;i c. funclia de-stimulare a iniliativei participangil.r i* rofri*t*ilee.;;il;;; comerciale
e0

c omerlului

internalionales2"

existd concuren;d?8. Normele care reglementeazd acest domeniu au dat expresie tncd de la mijlocul secolului al XD(Jea - dreptului concurenlei?e.

,.c.trror

anumit prag, socotit ca intolerabii" (ibidem). Consecinlele pentru oomequl internafional a unor mbsuri de acest gen sunt foarte grave. 'u Yolanda Emirescu, Concelren{a nelealS. Drept romf,n 9i comparat, Editura Lumina X,ex, Bucuregti, 1993, pag. 3 gi urm.

R{T;L r*. g-"i"i, 'o. Bu*ou*, La r6ppession de ra concurrence. d6lovate en Auemagr, ed:i;"i;;.resur restrdns _ .Eq. Economica, F;itlei8;; tntilnit, de regul6 in manuaLle de invapm.ant - ,,4."pru1 ;; ,ro,Ie ra normere care -;i: reglementeeztr reDrimarea.actelor neleale,'(voian<ia "on"*"i{ui ETul.r.,r, ;; prg 2). Din unghiul
liile implpe concurenlei" (D.
de vedere al

lbidem. Dreptul coacurenlei s.enlui larg.ar noliunii cuprinde ,,at6t dispozigiile al . .in scop este reprimarea concuren{ei neleale, c6t-gi pe cele al c6ror obiect il formeazi restric-

,,Dinamismul reformelor in domeniul dreptului comercial (in special al societIlilor comerciaie), concretizeit intn-o legisla{ie complet noul sau amendati substanlial, precum gi in numeroase proiecte ciu'e vor fl desigur adoptate in viitor" aontureaz6 ceea ce se poate numi pe bun* dreptate ,,actualul drept al concuren{ei" (A. Dieta trteport general, Conferinla,interna$onall organizattr la Miinchen in iulie 1992, cu prilejul intrunirii lirilor celor mai industrializate OECD, Miincben, 1992). A se vedea'gi arnnpla analizd efectuatd de profesorul Octavian CepS$nA, Concurenfa omestd, ifl care sunt preze[rate elementele Srepfului concuren{ei conoerciale"

'7

lan*ii reoresive.-

atrage-

pag.
I

mo_ nopoliste" (octavian caoatind, op. cit., pag.lz).lua inregistrare ir relagiile comerciale intaiaiiona6, tlu Drept al prorecfiei concurenlei loiale. i,ir DupE cum atrage ut*1i3 pioroirufii"."ip.t Vonica rn oujiii *rvenfiei anricon-curenflale - r6splnderea stipulati expres va putea fi invocatd ,,nu-ui a" ."i *" calitatea de parte-la-convengie, in anumite condifi 9i de iatre te4ii interesigi;,(R;;i;;":h,

asigure sancfionarea g'omqortameniurui

aJglfia profesorul octavian capatfoa'- ,,trebuie sb se

''

ffi;ft;:!#'fireprinderle oi-..lirrir,il;.il;ii1or fi.o[i..rtui j ,

lii,it, **ji'Jrllt

#"

Yoianda Erninescu, op. t::it., pag" 3. " ," lbide;n.

tatea comperiliei ca facior ai dezvoltarii

*' Principiul

l9l).

\ffi;;;:

#""

i !
':.

ecom,miei iln;i;i;;;-(fo;dtr.ai organizariei Mondiale a Comer{ului pe amul 19g7, Geneva, .fanuair,. I99g).

concurenlei este stipulat ln documentele internaflonale, subliniindu-se,,necesi-

{&-

il

94

fireptul catnerYului internatrianal

2" Competilia pe piafa intemafionala constituie o eondifie 5i o garan{ie a

Partea generald

95

dezvolt5rii ietatriitoi cbnnerciale*3, a cregterilor.economice regionale gi mon-

S.lfrinciplut libert5fii 'concutenfei orteifieazd reglemerrttuile 39tio1{e"li1 intemafionale'in direclia asigut[tiil a. tibertagi de accespe pl. b,libert5lii ceo.rii gi bf*.i; *. liberi5tii eJonomice, in general; d.prevenirii ryi reprimirii acteabuzul de liber-tate in i t^, o,l+i.^nnrrientiale. nreiudiciilor iwordte iz:tstdte din abuzulde e.:repar5rii prejudiCiilor urenliale; e,lrr",rrarxrii ior riticon
schirnburile conaerciale internafionale.
tn

dia'lee.

,$
],,?

Rolul concurenlei fixarea'unui prey iust al.' mdrfurilor

d"
.,

6n'*irJM"rresqu,*;il;#;-;ro*ai.o.;..ut"riu'4qgiFrlryte"t'3uLr,$f fi;;i;arfrEiioi qi stabile$te,iaporhrqle reals d1nt.e,,e!.e"85.,pand m{$fte,i,*i

""t:9: t[torii,,dil.cele mai vectri timluri ;iprya ryUzi, au,9!1erv4] qi,,al t_Ybli{1:?g f io"i*.rt"i comerciate,in. fixarqa unui,,pgetr jutj, a marfrrilor",i

,.tr"..Ana1iz6nd dgsfh.qr:rarea relaliiloi:come,rciale intep.naJionalel _t9ti

2. Principi.t,l ooncurentei orienteazX desfE$urarea raporlurilor oomereiaie intemafionale in direclia oblinerii unor beneficii proporfionale cu aportul eantitativ gi calitativ al participanfilor la aceste raporturi. Concuronla comercial6 este factorvl dete-r-miqapt in stabiliiea,unor preguri corespunzdtoare rezultate din laporturile reale dinte m6rfirri, impiediAend obliner6a unor profituri de monopol. 3. Principiul concurenlei conf,erd pielei internalionale un important grad de libertate tn determinarea prefurilor prin optiunile.pe care le exercitd-asupra prodysglor, absorbindu-le fe unele, donsiddrbte acciptabile li respir"utit*ti'r, g&rdu-l_e pe altele, considerate necorespuz6toare. Acest rol irnportant al Concurenfei este realizat in confruntarea pe piata intemalionalI a comercianlilor "care ofefr" produse $i servicii, ce urmdresc sd satisfac6 nevoi asem6ndtoare ale

il;;i!at'il

tare diferite naliruri le exporte Jrnt s.umpe, naliunile importatoare plitesc un, pref ridicat; cand sunt, tnsl ibftine, naiitinile importatoare p.l6t9sc un prel mi9, b" L"""a itag" atenlia Montesquieu, este flecesax ca nafiunile.care export?i.l urilru,urr.E Ptr v.2rs-rs Unefe pe Altele':t pcnu.u sa Se COnCUI.eZe coldrrezgr"l1P|%pg mEftUfile ."SA mirfirrile" ,,sr 'I9 1*-"-1" -alte!9'1,:p,entru :? "ry$ry."_!?prin: ,' ci asemenea exoortl sd fie ..intotdeauna ieftine"86. Montesquieu considera cipii ,,trebuie iiudiate"',farda! desgltilr{-ed1ele, ."u* q,fi siguranla "1p,o1: L"rlii"mJe;' tdui'iiteriie gi neajunpirile cdie se ptevEa 5i1} care iunt' ,,adese4 mai pufin primejdioase decdt acelea care nu se pot
,

Avdnd in vedere cd actele gi faptele de comerf sunt exercitate in scopul oblinerii de beneficii (profit), principiul concurenfei are un rol esenlial nu numai io fiIggu prefului m5rfirilor, ci pTl efectul prelurilor care se reflecrd in bgneficii - $i.ry detenninarea unei mai bune,orgarllz?txt a proceselor eomplexe alq pro.{ucerii lor, aqa'incdt s6 fiq competitive pb o pr,ala internalionald tot mai

exigentE.

e. Concurenla neloiald

1. Orice fapt sau act contrar

;ilIilffi;iitt*
prevedea"s8

internalionald_ se constituie intr-o concurenli neloialle.. Actele gi faptele de concurenfE neloiali reprezinti o tncilcare a obligaliei comerciantului doa folosi in activitdri.le comerciale sau industiale procedee oneste.

*uri"Io" cinstite in activitatea

comerciald

Concurenla neloialE se caraterizeazdpin: a. folosirea unor rnijloace leprobgbilein activitatea comercial6; b. slv6rgirea unor acte discutabile in atragirea

u, principiul libertalii concurenfei este aplicat in relaliile dintre__lnrile membre ale Uniuaii'; Europene, precum si io r"lutiii. dini;. ilrt"'F L 6riie aiociate la Uniunea Europeani 9i:9el-e- i td*E;;[]"-ii <s..-iry Records, Secbnd,bommittee of the'General Assambly of the.' Nations, New York, October 1998). Uniteb -i#'Economic -:*;;-y"Lqrer-Sild Developments, Bruxelles,' 3 I December', st"i.--"ri

clientelei. ngastE.este membrd a Uniunii de la Paris, creatd prin Convenlia ^ - 2. fara incheiati Ia 20 martie 1883et, ceea ce conferi societElilor romdnegti
nu emite teze teoretice generale fErI a se baz-a pe acte 9i fapte de come4 ln plinl desfdgumre. Tocmai de aceea, concluziile sale sunt valabile gi asttrzi.'Peniru cd, viap comercial[ intemaflona![ domonsreazf, cat de importantd este gi in prezent concurenta pen8u fixarea uuui preljust al mtrrfirilor 9i c6t de p6gubitoare s-a dovedit a fi lncercarea de a impune un pre( unic, neschimbat al mlrfii, iporinti concurenla impusE de pia{6. " Pe piata internalionaltr se intdlneso - in mod firesc - mai multe mlrfuri, care vizeazA satisfacerea unor nevoi asemlndtoare ale consumatorilor care, av6nd posibilitatea s6 aleagl, le voJ guqplra:,I. pe cele care sunt de o mai buni calitate gi care 2. au un pret mai mic. CelElalte 'Plrfirri vor rdmdne necumplrate, dac6 comerciantul nu va avea priceperei sf,adapteze preful lor la ce-rin{ele pielei. . ]' In exercitarea principiului libertEtii concurenlei ,,partenerii sunt datori sE respecte un minimum de moralitate". Dacd aceste limite sunt depS5ite ,,concurenla devine neloiald gi angajeazE raspunderea celui care a slvdrgit actele suscepti6ite ie o aser.n.u calificare" itolaida Emilescu, op. cit., pag.3). '' Ratificat{ de fara noastr6, in forma revizuitd la Washington in I9l l, prin tr-egea din tr 3
coRcreJe.

", oii:i '9'P;tcn*t.rit toot"sqri"u, op. cil ,pag; 16. ,,$i mai pulin trebuie ca un stat sa s. angaS"ze pe la toate va cumpdra i le ea cE cirvdnt su6 nalirini, iiirgrie nr+i ui'uirar *arn"ii",a.6at'*ei I nurse;. , uo fu*iiit p.rrf gbtdem, pag. 1.6-17). fSsemenea'convgnEii;ggnstqA eminentul savant di;'dt *iei"rfiriiEar".", t*!a999np gd piardd iradejdea"de a :"1*b_?,c.1l: ""_1T9.,1-1 i iltt;;; or uui' (ibidem, iae. t7). Aiemenea convenlii nu se potrivesc ffi-;i;;;ffi*;;tib;i.
'

Ygdg Sgditor

"o-"rii*l*

tu u reo*1aIa foiosirea lucrurilor dtrruite de n_aturr ori ;#i;;;;iili;;#;;;bl;;ild lt, ('iiidem). Fixarea unui pleljust al marfliiilor B? :i rur"nal IlIt tomi4 il-;,ii;; ;;;t" ir"r6i :Prelul real al mdrfii i il;;"";;rci ,r fm"ann$ ,clOer"u rentiUitit4iir,ci, dimpotrivd. *pirl"ari s-au vdndut se vor'ill

;['ffn;1fi#;;Eriii6i,O'"*.;;;arfi,ri6 vind-e intotdeauna la un pref bun". tu

lbidem, pag. 83. 87 lbidem.

d; o

"liiit"i6

ei

'
la
cazUri

"-iiiari.,Analiza

efecfuat5 de Charles Montesquieu porne$te, de regulS, de

96

Dr ept ul

c om

er yului int er nal i onal "i[

Partea generald

97

drepjul la tatamentul nafional qi tratamentul uniinist pe integ teritoriul'Uniu,-;ii nii. In baza Conventiei, la rdhdul lor, strSinii ,unionigti?'pot revendica tn Rom6- *l
nia acelaSi

htttament.,

:'

,,i] Inbazatextului in vigoare, ldrile Uniunii% ,,sunt obligate s[ asigure cetEtenilor Prilor acestora protecfie efectivl impotriva concurenfei neloiale',es. j. constituie unict de concurenla net6iah, origg acJ, de concurenp ,,contrar ii 1 uzanlelor cinstite in materie industriali sau comercialil'e6. ,ij ln baza Convenliei, trebuie interzise mai ales: ,,1. orice fapte de natur6 a crea confuzie, prin orice mijioc, cu infreprinprodusele sau activitatea industriald sau comerciaa a unui ioncur-nii-dere4 *-1.',n;;iii.i{ii!;i".i;i#;'i"-*;'r,Hilii'iiiiiii*aiJo,"ili"=ra"e:ifr prindere4 produsele sau activitatea aetivitatea industriald sau comerciald a unui concurenu concurenii i 3" indicaliile sau afirmaliile a c[ror folosire, in exercitarea comerfului, estb,li susceptibil6 sd inducd publicul in eroare, in ceea ce privegte naturq modul de.il fabricare, caracteristicile, aptitudinea pentru tntrebuinlare iau cantitatea mfufii,

anul1934e3.

prilejul Conferin{ei de revizuiie de la Washington din anul 1911, art. l0 bis" privitor la reprimarea concuren.tei neleale a fOst modificat, stipul&rdu-se cd,,toate tirile contractante se angajeazd sr asigure resortisanlilor Uniu-: nii o protecfie efectivl impotriva concuren.tei neloiale". Acest text a suferit ,t modific[ri la conferin]a de la Haga din 1925 si la Conferinla de la Londra din I ',

1' :

.dealiat faptele pi actele de concurenti neloialr, doctrina a atras atenfia asupra Itapttrlui c[ ,protecfia pe care o consacrd este, in unele cazun-, mai restrdns6 deaat aceea pe gare o asigurE unele regislalii nalionale,,*. Astfel, in doctrind s_a subliniat necesitatea s6,fie tratate ca-acte'de concurenli .ri"i_ ""r"i"ij-ii,l. b. dezorgarizarca intemd a intreprinderii; i. dizoryanizxia generalaaprcter,. 'llr:::,1"!:?:l-9.? convenlia se referi gi la sechestrarea ra import, interzicerea imporfurui, _ sechestrarea in interior a produselor care poartd iticit o marcd de fabrica sau un nume. comerciai protejate in 1[rile in care iunt importatero0. Agadar, principiul concuren[ei loia]e orienteLa.lubor*ea gi aplicarea unor asemenea reglemenllri,in .,op?r,tul. internalional gare sE d;;"; ;;fi;ii; onestd n{ticipanlilor la schimburile comeiciale gi se desc"urajeze ] 9i sanclioneze actele qi faptele contrare uzanlelor cinstite in i"dil;."il;;;;;; -ut"rie
ciald,.

,11

rilor"e7.
martie 7924 cu efecte din 6 octombrie 1920. Frin Decretul hr.427 din lg.octombrie 1963, 1ar,4, noasffi - care aderase la forgn revi4rita de.la Washington - a aderat gi la revizuirile ultedoiriit inclusiv aceea de ,la Lisabona din 1958. Prin Decretul nr - 1177 dn aecemUrie, Rom6nia-i' ratificat qi forina revizuitE la Stockholm ln anul 1967. Beneficiarii Convenfiei de la Paris sunt resortisan{ii Uniunii gi persoanele asimilate acestora. Resortisanlii sunt nalionalii (persoane fizice gijuridice), precum li - prin asimilare - ,,persoanele care igi au domiciliul sau care poseda trtreprinderi ihdusriale oricomerciale ,,efective gi serioase", pe teritoriul uneia din prile Uniunii" (ait. Z li 3, Convenfia de la Paris dil IS83). Introdus in Actul adi{ional votat ta Couferin{a de revizuire d'e la Bruxelles din 1900. .,: e3 La Lisabona, in 1958, a fost introdus aliniatul3 privind;,indicaiiile gi afirmaliile,a cdror.ri folo-sire, ln exercitarea comergului; este susceptibild si inducd publicul Ar eroare,,. ,1 r-, -i--,r-Inclusiv Romdnia care,

it

"

nalionali qi apietei interne de competilia neloiali pri" i*pffi,r".; ;;"d*;-il plet-dg d.umping sau,subvenfionar, pr""* ra preturi sub ;i;;; #;;il 0 . prin oidine a e -i'i.t"i"6; ii ridi"i"r . J 1'::l]l:r="1? _interne "' a un produi esle considerat face oui""t*r auroi;i"eutui atunci c6nd ,precizeazd 9d p.rel]I sau de export c[tre Rominia este inferior valorii ,rormi" a unui produs similar sau_ direct con:q:Tr'o' . in bazar"gr"**n6riG. tu ;G;, fufitii ;; produse- sub.preful valorii lor normalepoite fi .rpr, ,r.,o. t i" *ii-a"*ping, iar unor produse subvenlionarc r" pila*ii*uu k l_l_^.=l:yr:rtuh1 orect sau mdirect in lara de origine tn care Ie exporta, inclusiv s6bven6iile "tara
r r

facilit6nd confuntarea onest, pe piala internafional6, regre..^-j:Xl{1:,16i mentirile adoptate v,izegzd,, totodatE, protecfia prlaucatorit;. ii ";".u*il";i;, de_acte gi fapte ilicite in acest domeniu. Aqq de piloa,lrin riourar"u d;;;: rrul.ui n1, 228 dn 1992 sunt stipulare masuri p..ilfid;"j; producdtorilor

;;+"il

;#il:

modifi cdrile ulterioare.

uiterioare. uiterioare.

n' Alin.

l,

arr. i0 bis, Convenfia de la Paris, incheiatd la 20 rnartie 1883, cu modificf,rile

'u Alin. 2, art. i0 bis, Convenfia de la Paris. Legea romdnd pentru reprimarea conc*entei i neloialo din 18 rnai 1932 a fost elaboratti in scopul de a r6spunde obligaliei asumate prin aderarea la Conven6ie, aga cun a fost modificati cu prilejul Conferinlei-de revizuire d-e ltr , \&Tashington din anul l9i 1. Aceastd lege figura pe lista textelor abrogate la 14 ianuarie 1974,'. Chiar anterior acestei date, doctrina a ajuns la conclujia ci textul Legii din 1932 este in vigoare, arfuld il vedere irnpactul prevederilor ei asupra relaliilor comerciale, iar marea majoritate a disp-oziliilor ei nu contraveneau reglernentirilor interna;ionale in vigoare. " Functele i-1, alin. 2, ar"t. 10 bis, Conven{ia de Xa Paris, incheiatd ia 20 raartie 1883, cu
:

Conventiei, in cazul in care legislalia unei pri nu admite nici una din mEsurile de mai sus, ere vor fi ilt"Jrit., *"a?n*rea corespun_ Jai ztrtoare a regisra{iei, cu ac;iunile^$i mSroacele p" r"g"u g.ilJi.lg*a in asemenea cazuri cetiifenilor s6i (alin. co-nvenlia r.r.i!y. art. ro din coil.n1i" stipuleaza c6 {, dispoziliile art. 9 se vor aplica 9i in caz o.Torori.. directa sau indii.rta u'*o. indicalii false privitoare Ia orovenienta produiului sau iaentliatea producdtorului au.ir*t lui sau cornerciantului. "

yolanda Emrnescu, op. cit., oae. 179. .'- 3l,li1"^"Pi:lI--e ': A{.9, Convenfia O6 ta paiis]in baza .

ll

droit

de ta

propri6t6 indusrriefie, voi.

tr,

paris, pag. 138.

*'P,

"r* i. I

i'ri "irG

salvgardane.

de lucru a! oficiutrui de Fre[uri; ordinul M.T.c. (Ministerut come4utui gi ruismului) *. iz7 ai" iedz privina negu_ Iamentul de lucru al iornisiei pentru iixe aiiioumping, taxe cornpetrsatonii gi 6ndsmr! de

ueroiare in opera{iunile de imepor$ 9i de ^_ _'l' .o:"!.n .**At :,Rgy:E qe Drept Comerci al',, nr. 2, I 993, pag. 5 pi urm.

cipr,tirntr, Reprimarea.roncurengei

'"" ordinul M.T.C. nr..127 dun1992 privind Regutalmeniut

#r eptul e omerlwlui internofionaf

acordate penft'ur transport * se pot percepe"taxe compensatorii. TT cazul impor. tului unoi produse in cantit6li sau tn condilii de naturi s[ prejudicieze grav pro- . duc6torii nalionati se pot fixa suprataxe sau restricfii cantitative (contingente) r
,

Fartea generald

irnportro3. ,A.plicarea unor asetnenea nndsuri constituie garanlii irnportante in respec- , tarea principir.alui concuren{ei loiale, avdnd impactul subliniat asupra dezvoltirii r ,, nelafiilor cornerciale internalionale qi a prosperitElii economice
tra

mondiale.

$3, Frincipiul

egalitifii juridice

pEr{ilor
uPqfipotivit voinfei sale,
i:

Raportul de comer! international sebazeazdpe egalitatea juridic6

lorrm. Fiecare parte contactanti are libertatea s[ aclioneze

4. Dezbaterile Comisiei Naliunilor {.Jnite pentru Drept Cornercial lntemaflonal aq atras, in mod constant, aten{ia asupra rolului autonomiei de voin{E a p6rfilo,1in negociere4 incheierea gi denrlarea contractelor de comerf intemalional"'. In opinia reprezentanfilor statelor membre ale Comisiei, in cazul in care aceasti voinli nu este expres manifestatl qi nu rezult5 din conlinutui connactului de co_merf intemafional, ea este prezumattr. Punctul de vedere general a fost'ci, in fiecare caz concret privind'operaliunile de circulalie a m6rfurilor sau serviciilor,;p6rfile au avut o intenlie in aceasU privin15"rffi. !. h,condiliile extinderii schimburilor comerciale intemafionale, autonomia {e voinfi se dovedegte a fi un element tot mai important in elaborarea qi ,,incheierea cpntractelor, ca una din modalitlfile de exprimare gi concretizare a principiului egalitSlii juridice a p6rtilor.
b. De

convenind *upm modului in care wmeazd s5 se deruleze operafiunile de comert exterior in care se angajeaz6.

jure gestionis

s. Yointa pdgilor
a.,iiri1i.a1ive, b, opliqii 9i gi implicd in mod neceprivire serviciilor mirfurilor la circulatia si c. decizii cu gi, mai mult, decizie in opecu at6t p{rgilgr, optiune iniflativfl, Orice vointa iar p6rfilor. ale voinfi acte de suni internalionale cometpiale raiiunit" ---f-A;e"d to ura.r. cI schimburile de mflrfuri'gi servicii se tealizeazA ctt beneficii (profit), inilia[ivele, opfiunile 5i deciziile fieg[rei de arcaliza intenlia internafional p6rti implicd ul inalt.grad de raspundere: .krY-"" act de obligd la analizd. iunt tn j-oc, nu de puline ori, valori deosebit de.mario care"oll9t! ;;J;; u i. g*t"ioi qi a 2. riscurilor implicate. Fietare par,te Es-te, ade-sea, situigia de a4i angaja d bund parte 4in pitiirnoniu dabE nu chiar infregul pafii; moniu. be icee,q orice iniliativE, op,tiune sau decizie caactb majore de voin{i ale pirfilor trebuie s6 se bazez.e pe cunoa$terea cdt mai e]rytna situafiei $" fr.Pli1}l Si ili drept, aga incdt ambele pe4r s[ dobdndeasc6 profitul scontat, iar riscuril-e$
:

elocventehexprimarialiberiav.oiileilia[i1or. t ''' 2.'ietbte faptele de comerf ce, se toigi,etiZeaz,|in

g6septg expresia cea mai l..Este eryident cp princrprul egalit5rii juddice igi -,: '.:-

f" napgry$te ce iau n4qtere inte agentii economici - persoane fizice gi jwi{ige - din diferite state, in calitatea lor de participanti !a cbme4ul internafi onal, sunt raporturi de jure gestionis, adicl de pe o pozilie de egditate iuriaiba
a unei pfii cu cealalt6 parte, deoarece acestea aclioneazd in relaliile comerciale intemafonale ca subiecte de drept privatroT. 2. ln caanl in care statul este implicat intr"un contract comercial internalional sau lnq-un litigiu contuctua aeto-.+int"*utiona, aiqinu are calitatJa d9 comerciant statul efectueald;acte gi:fapte de comerf international. Particiqeld h operafiuni comerciale internafionale, in care are ),capartener o persoan[ fizicd, sau o persoan[ juridic[ de drept civil (clci dac[ parteneml ar fi fost tot stat, raporturile juridice legate ar fi de domeniul dreptului public), acliunea statului este consideratii considerati ca ftlcdnd fdcdnd parte din domgniul.acfiunilor de jure gestionis j imperii - gi supuia ca atare iegulil"or drepgi nu din domeniul domeniiil celor de jire tului comercial intemalional"LE. intematiorrf 1106. 3. In acele raoorturi stahrl actioneazh nrrfere suverani srrverani - de irrr.p raporturi in care care statul acfioneazi e.a ca putere de jure politicii realizarea comerciale financiar-valutare, vamale etc., se -,,in o ie de subordonarb a persoanelor fizice gi juridice strlineroe

,,,

i
,

r05

s[ fie cdt mai mici sau chiar eliminate.

lo3,.Ordinul.qr..128 din.,1992 al M.C.T. gi M.E.F. (Ministerul Ecolomiei gi Finanlelor)l privinit Reguli de aplicare gi procedurile de,instiJuire a taxelor anti.dumping, taxelor, com;
":i.

pematorii $i mlsurllor de

salvgardare.

,.

'l

I
I

-:.:,Vasile Boerescu aprecia cE egalitateajuridicd a pir{ilor este esenfialI in raPorturile de drept comercial. U,tilizand rezulAtele cercetlrii juridice Aanceze - Plcare le-a aplicat .t:ut9l T .i intdrpretarea instituliilor dreptului comercial roi:rdnesc - profeso_ruI Boerescu,-in Cursul siu doi drepi comercial, ftr irma unei pertinente analize de cazuistictr, a formulal conclu{i cu privirg l.a', priiroipii, punend in lumind r6ld lor ln elaborarea gi aplicarea dr-eptului in relaliile comerciale ,, (Vasite Boerescu, Explicarea Codice! Comerciale Romine, 1868).
. . .11,i ,'::.,1. -r'
ii;, dtri

of tlr! United Nations Commissiou on Interaational,frafue Law, New yoiC:iure, fSSs. lo' R-elqFrle comerciate iotemalionate'suni,aen"it. ca fiind retaltloe drefi privat, lntrunind ffilIturi ale. dr-eptului civil, ftiit a se confirndii cu acesta, pi,trlsdttri ale dreftuiui intemalional, pEstrdnduTgi obiectul gi caracterele specifice, a$a cum am demonstrat ln analizele noas6e
anterioare.

ofits twenty-ninth and thirty-first sessions, New Yor( t6 See Statements of the iepresentatives

Reports of the United Nations Commission on'International Trade Law on the work
1996 and 1998.

of Singapore and Celumbia, Thirty-First session

t(

..

,ts Tudoi R. Popescq op. cit.,,pag. 18. Dupf, cura se stipuleazI in Codul civil ,,convenliile legal fttcute au putere de lege lntrer.ptr4ile contractante' 1art. lo9, codul civil Romin). ,,EIe se pot revoca prin consim(Smantul mutusl sau din cauze autorizate de lege" (art. 970, Codul
Civil Romin).
roe

resortisanfii altor state, Washington,

Convenlia, petrtru reglementarea diferendetor relative

I8

Ia investi{ii intre state

qi

martie 1965.

100

Dr ep tul

co

mer yului i nt erna! i o nal

Partea generald
sunt stipulate in dispoziliile exprese ale legii. "piul liberttrlii,convenfiilor.

101

Raporturile in care intrd organele statului cu aceste persoane str6ine nu sunt rapo-1uri de drept comercial, ci raporturi de drept financiax, administrativ etc,, adicl raporruri care tin de domeniul dreptului public"o,
c. Principiu Si metodd de reglementare 1. Principiul egalitdlii juridice a pdrlilor in raporturile comerciale internali- ,;', onale,demonstreazd apartenenla:dreptului come4ului intemalional, prin,exce-,;l lenJd,^domeniului privatrrr. Este cazul participirii nu numai, p"rru*"lo. fizice i,l gi juridice, ci qi a statului,.ca unul din subiecte, aclionAnd de jure gestionis in .1r raporluri de drept al comer,tului internalional pebazd de egalitate luriaice.

in

aceste lirnite se aplic6

princi-

2.Inliteraturadespecialitateqiindocumentejuridioe,egaIitateajuridic5 a prr{ilor este definit6 au numai ca un principiu fundqTental al drepiului io- ,ii me4ului intemalional, ci qi ca metodi de reglementarerr2. in Legea Model asu- 'ji pra Arbitrajului Comercial Internalional, adoptati de Comisia Naliunilor Unite ' 'egalitatea pentru Drept cgm_ercial Intemalional se stipuleazE in mod exprgs de:r tratament_ a-p5r{ilor. ,,P64ile - se precizeiad,in Legea lvtodll tribuie sd fie - prezinte t uaEtltr uelg, cgar egal gi fiecirei p[4i paqr lreDure trebuie Sa sr i I Se se olere ofere posrbllrtatea posibilitatea sd-qi }l Irecarel si-Si prezinte cazul CazUl siu""'. Prin pozilia de egalitate juridica a p64i1or, ca metodd de reglementare .l ,,dreptul.com"rtttly internalional se incadreaze cu preponderenftr ii domeniul , dreptului prival"tt4. 3. Este..uiqgry cd - fiind un principiu al dreptului comerfului internalional juridicI,a p6rgilor orienteazr normele emise in acesldomeniu qi p.oegalitatea cesul.aplicErii lor, avdnd un putemic impact gi asupra metodei de regl}ientare"-.

S4.'Principiul libertIf,!

convenfiilor
g2.

'

Raporrurile juridice de comer! intemalional se concreti zeazd in contractele com-erciale internalionale gi titturile de valoare. Ambele dau expresie voinlei juridice a p[4ilor,,depinz6nd de intinderea puterii lor de decizie, a c6ror limite
110

l
,

,,ConvenJiile legalJdcwte au pwtere de lege,, 1. Dupd cum am yregrizat,inbazaCodPtui 6iyil ,,convenJiile legai fEcute au pa4ile contractante',,,u. F.iecare;bi;;;i" dr"l;; ;;;ti;; ry::: la *"^r:g::tr: ceea ce accept6 ,,ca fiind in interesul lui gi numai numar tn mdsura in caie doregte"rrT. Aceast6 ."grtt generaa * care da expresie pri*ipi,rtui liberElii convenliilor - se cgn:leto"y? in dreptul ,"p"rn .1" a" {:ru.oi;,rrti;tffi;]" com.erf.intema]ional. de a-gi arege parten"rii..;nd"tdi:IJ u ,.go"ia c, ei ,,cohdiliile'9i termenele contractul-ui, qi d" a stipula in asemenea clauze .:care sa.i protejeze interesele qi sr-i garanteze riarizarea ";;u;; ,.opurii". urm[rite. 2.pupd cum se qtie, come4ul.internalionar *. o rru"tiia speoifici, ir,.** se confruntd ga$igipanti speciarizali, profisioniqtiil;;6;are aclioneazr in centre bine definite: porruri, burs'e, piele internali"il;E ;e.#l .;";rti participanli - in mdsura in care libertatea contractuale te p".roie:;il;#; ur-lgr practic-i.gi-obiceiuri c.omune, nu numai in retaiiite ro,,""ii,-"", 'qe^buq gi in relafiile cu te4ii, care, uneori, sunt nevoiti ra "i r" sd le h"u ti prin contractele de adeziune ce li se impun """"i,^t" "*u 3. constat6nd cd tehnicile cr*i."-a...ontractare sunt dep[gite, credndu-re dificuttef in circulalia u,iruql", $i;;r"tridi";ilr"rp#rriii'i"ni*uur,e co_ - marile societdli, trusturi, ."rttf *i, :::.1*:rr*ltignale econoruce - ou rcurs- gi decurg tot mai mult la tehnici mble.re de contrac_ ttre, iar, intr-o misurE tot mai-mare Ia cele D"pa cum observa comisia-Naliunilor unile qentru ii"p,bq**.iar "r""tro"i".,q Int_emationar, in urtimur timp ,,se afli in cregtere nyarul.ganzacliilor din comerfur irt.i*utii"ar prin mijroa_ r ce electronice"r $i,,alte mij roace ai: co-unrc-are;;'1r*i a-;;;:il' moa obi gnuit

gr6ffi;;;i;*;
-

"6 Afi. 969, Codul Civil Rom6n"

Sergiu Deleauu , op. cit., pag. tr3-t. ;;; Yircea "" In prezent, economia mondiala se caract'eri"zeazi prin

N. Costin,

united Narions commission on International rrade Law on

lbidem. A se vedea analiza profesorului Dragog-Alexandru Sitaru, op. cit., pag. r "'-PuPa 9um am vazul, comelcialitatea distingi actele de drept civii ae ieie"ae d..pt mercial, iar interna(ionalitatea distinge rapormrile juridice comeriiale interne; di cele cbmer- 'i ciale internalionale..Comercialitatea gi internagionalitatea se interpun in procesul de circulagie a ,at${1gfif.:",ciilor, caracterizdnd raporturile juridice de comi4 intemaflonal. UNCITRAL Model Law on Internationat Commercial Arbitraiion. adooted bv the

.r-

"'

""iq?:#:g;;iTH,L",*
$r urrn.

actului 9i faptului de comerf in lumina legisla{iei romirepti, in ,,Institutii de Drepi Comercial

F. Patragcanu, ovid sachelarie, op. cit., pag. 130 9i urrn. see Debates ofthe ninteenth sessiom of the {Jnited Nations connmissiom on Internatioua} Trade Law, June, x9E5.
11'

" D;;;;i";d;;Siaru, op cit., pag.82; p. patrdgcamr,

orparries.

2l Jnne rs*,'uritEJ-N"ii.*
ovid
Sachelarie, Notriunea

':
:

Lnternagional", culegere de studii, Editura Academiei Rom6ne, vol. I, Bucureqti, lg:73, pag. 129

lJnit"a Nadons Resorution nr. 5xli62 of 16 December 1996). r'' Practica raporturilor comerciale-internaqionale demonsheazd cd aceast6 compor&are se datg;ega, in mul6cazuri, raportului Ae fo4, a.ia"orabil tertilor"
October,1996.

commerce with Guide tolEnactmcnTisG,

liJrr.itiiiJiliraoa didensiuni i*rpo*uir" in procesul distribuflei. in aceste c.ioauuni,bo.irilw+ilri; rnternafionar posibilitatea de"a-se recurge'ra mi;ioace mooern'e rn ;91.!fij;;;;rciale internalionale, care sa rasDuudi cerintelor co:ntempoilne rso uxcrrRAl Modet Law on Electronic
a analizat

tr. rnass productiora,2. mass consumption, 3.'mass merchandising. ofertele di^rnarfrri ..*i.ii r-fi"irultiplicat; rnijloasi cele de comlnicalie qi traniport au ruaio o"*oitur. aa p."";a;;i."il;;.;"londigiuni, vechile tehnici de contractare aoai-c1fi*d depasite, aioa.ce, in majoritatea cazurilor duc la intarzieri neingiduite in circulatii.marfuritor

r}T#;ffi;ffi;ltl[1..tu,

''" Report of the Sixth

Comraiftee, Doc. "4151/628, LJnr'ied l.Jations, Fi{ty-frrct

na-.

sessior.i,,

-^l]l vork, [eytution 1996.

adopted hy the Generat Assembiy of'rlle {.Iirited ldarioms,

5i/trd2, },tew

102

D reptut corner{wlui internagiarnal

,,frOrner$uX etrecfronic,

Fqytea generafd

nCI3

cale este irnplicat -in folosirea unor qi stocare a informaliilor"r". ln praoticd gi-arr rnetode al.temative de eornunica:e fdeut 6i igi faa loc tot rnai mult asemenea metode moderne de contractare, facili-, t6nd exercitarea libentEfii contractuale a tuturor participan{ilor la raporfurile,, comerciale internalionale. Evident, st6p6nirea acestor metode_ se impune, cuprinz$nd tot rnai'multe subiecte ale raporturilor comerciale. NecunoaSterea acistor metode rnodenee este de nattrd a crea difrcult5li in procesele de eontractare 6i, in consecin$B, fu exercitarea libertElii contractualer2 .

ne referfum ea fiimd

lll

fu. Concep$ia

subiectivd gi aoncepfta obiectivd

ri112q. in Legg 105.din"l99z se riiprl.urar ,,contricflrr este"supus regii alese prin consors_ de p64i"'2', ceea ce inieannn[,c6 pfiile nu au de ales inf,e lege, ecliqtq -qi 19, mercatoria universalis. opliunea pdrfilor - in exercitarea principiului liberffilii conven{iiior - este asupia a diferite iegi nagionale, intnrc6t conffactul nu poate fi in afara legii 6i eu at6t naai pulin condar negiir3*.

aE p6rfilor - care d[ expresie coneep]iei liberaie in materie, trebuie s6 adrrriteryl neoesitatea concordanlei acesteia eu,ordineajuridic6 nafional6, oeea oe insearn* n6 cE in temeiul clauzei electio iuris p5rfile pot desemna legea contractutrui loE deoarece o asemenea gpliune le este permisd de legea carE guvern eazd mate-

g" ParTile pot dEsenma iegea 0ontractului

dJoarece ea este in16untru1 ordinii nafionale, fiind consacratd de aceast6 ordine. Astfel, libertatea convenliilor apare 9i se manifestii i9 raporturile juridice de u comerf internafional ,,nu ca o autonomie primordial6""', ci ca una derivatE. I :1$ 2" Concepfia subiectiv6 cu privire la libertatea convenliilor consideri agor. dtrl de voinf[ al p[r;ilor izvorul principal al drepturilor gi obligaliilor negociate,'fr gi stipulate in contract. Aceasti conceplie p*Ju.t.ntif pt t6df u"*ait"i a. i voinlE, nerecunoscdnd vaXiditatea legii, impactul pe care il. poate avea asupra !.

legea f,orului.

in

consecinfS, suntern

in

lor, op{iune ce le este.peynrla de prezenfa unei autonomii derivate'

a, Lex voluntatis

raportufilor contractualer26. Conceplia obiectivi susline primatul legii asu^pra I voinlei, susfindnd c6^,,voin]a individuald nu poate avea efect creator in afara i ,',$r legii, sau peste lege"127. 3. Considerdm cd tendintele de absolutizarc avirtu[ilor unei sau altei con- [ cepfii s,i:nt criticabile. FErE a subestima ln weun fel rolul acordului de voin([
};

lbidern. f "2 tB lbidem. See Recommendation on the legal value of computer records adopted_ly the f United Nations Commission on International Trade Law at its eighteenth session, Official ft Records of the General .Assembly, Fortieth Session, Supplement nr. l7(N40ll7), Chapter VI, !
Section

prima dati acest principiu a fost forrnulat de cdtre Du.moulin, ctr -- $._Fen!u p5rlejul unei consultalii pe care a dat-o intr-o problemE de regim juridic al bunurilor, care-era reglementat de mai multe statute locale. prin s6tuga dat6, Durnoufin a urmErit sr asigure un regim unic, indiferent unde erau situate bunurile mobile. 11 dreptul.comerfului furternafional, p[r{ile pot sd aleagd xegea compe_2. tentlacdrmui cerinfele de fond gi efectele contractului'3r. Dufi in hecut, autonomiei de voint[ i se conferea un c6mp foarte 1arg de .. pliyn."', reglementirile mai recente pun accentui pe facultatea de alegeie a legii competente, facultate recunoscuti pE4ilor,33. 3. Lex voluntatis yai_este definit gi ca norrnd conflictuald fundamentalir3a, prin care condiliile de fond gi efectele iontractelor de come4 intemalional sturf guvgryale.dg legga desemnatti de p64ile contractante. ,,condiliile de fond ale actuluijuridic unilateral se consacri in Legea nr. 105 din anul 1992 _ sunt stabilite de legea aleasE de autorul s6uo'r35. contactele comerciale interna{ionale

in which ttre As-sembly ialled upon Governments and international orgarizations to take action, $ where appropriate, in cqnformity with the Recommendation of UNCITRAL. - .. & ,,Bbnehciili libert tii convenliilor sunt mari':, este; lnsd, ,pevoie s6 dispui de mijloacele fl : qi necesare spre a fi le apropia" @aul Roubier, op cit., pag. 191 H r25 Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, op. cit., pag. I ,,0 Criticii concepliei subiective susfin cE: I. stipulagiile conmctuaie nu pot e-ptiza toate situ' * plj;,ff aflile posibile, ceeaie impune texte legislative absolut necesare,-pentru aacoperi Iacunele ce apare in confractele de come4 intemational; 2. absenla unor reglementtrri naflonale regrylg|cute' f lis6 organul de jurisdictie fdr[ criterii de apreciere cu privire la existen{a 9i valabilitatea I contac,Itdui; 3. eihitatea'- accephte prin voiila p64ilor, attrturi de lex mercatoria univcrsalis 6' (Mircea N. CostiU ,,nu poate constitui o solulie'adecvatl pentiu a complini absenfa legii" I Sergiu Deleana, op. cit., pag. tu lbid"-. A'se vedei analiza ampl[ gi documentat[ efectuat5 de profesorii Oqgyian:!* CAp{tnA gi Brtnduga $teftrnescu, Tratat de drept al comerfului interna{ionaln vol. II, Editura i. Acidemiei Rom6ne, Bucuregti, 1987 , pag. 8 9i

Srr Paragraph 5(b) of General Assembly Resolution sr.

B.

40171

of I I December 1985, I

ri

',

l4l.

urm.).

139-140)

Octavian Cep$n4 prdnduga gtefEnescu, op. cit., pag. g-9. Legea nr. 105 din 1992. qp-.ry* Brdndusa gtef6nescu, op. cit., loc. cit.; Mircea N. Costin, Sergiu Del-e.anu, op. cit., pag. 140. ^-lil_9.1"t_q. {.".ttt principiu care. conYituie un _caz particular de aplicare a principiului libertalii - .poa{t6 denumirea de lex voluntitis, adica aetdrminarea ielii tontractutui ite :?l-r-:ltiil"t comerl tntenv{ional prin acordul p[4ilor. englez,.autonomia de voinli permite instanleror s6 evite crearea de precedente ,,.r,^',-l c,1t al pYtT limita J"l!flTl libertatea de solulionare a Iitigiilor conrractuate pe viitoi; deoarece de. insanfe * lntr-o cauzl privind un contract apare ca deicoperirea voinlei :|K?^dutd patulor int-un caz, iar nu ca o solufie. n-au fbcutalegerea legii care va cdrmui cerinlele de fond gi efectele contracP*a plrlile -.,::' rulur. de internafional, atunci legea competenti este determinati potrivit indica{iilor -come_rl cuprinse tr coduri sau legi.
'.::

"t

M.73,

"'

t:!*l

urm.

$tefenesiq Io_n-Ruc6reanrl Dreptul comerdului internafional, Editura Didac-. -"t. EryA*a tic55i Pedagogic6" Bucwegti, 1983, pag.76.

.irS
".i $

"'

Art.69, Legea nr.105 din

1992.

104

Dr ep tul c omer lul ui int ernal

i on

al

Partea generalit

105

sunt supuse legii alese prin consens de cdtre pdx,ti"u, iar.condfiile de forml aleii unui aci3uridiisunt staLilite de legeacare ii cdnnuie$e fondul'', Practica raporturilor comerciale internalionale a pus:in,evident6 neceiitatea uniformiz6rii normelor conflictuale existente, iar lex voluntatis este comun6 inl cele mai multe sisteme de drept privat, constituind un element de uniformitate;* compatibil cu cerinlele actuaG ale siguranlei schimburilor comerciale interna-' tionale.

sesorul nu c0qtigi proprietatea fructelor decdt cdnd posedl cu buni-credinfi; lacawl confrarit:, el este dator de atnapoiaproductele, impreun6 cu lucrul, pro-

$5" Principiul bunei-credin(e Atdt in dezbaterile Organizaliei Mondiale a Come4ului qi Comisiei Ng1!unilor Unite pentru Drept C-omercial lnternalional, cdt, mai ales, in procesul in-.' cheierii qi iealiztuii c'ontractelor comerciale internalionale, cu.deosebire- i3
-1

prietarului care-l revendic["1a3. Din reglement6rile Codului Comercial Romdn rezulti cE buna.credinle trebuie,sS insofeascd toate etapele tranTactiei comeroiale, inclusiv transporinl pdn6 la predarea mdrfii, ln condiliile de calitate ryi in
carfiitatea stipulate in con1racJ.

;i','#ii'Ji,'u:il;l;dilfi ;'d;$i"#i";;.ffi.ffi,ii6''i,r*rdlil.i;dii'it niindu-se, de reguld argumentat, importanla pe care o are pentru finalizarea i r"t i.t*ir"iae i-,arnri"qi servicii in iondilii reciproc avantajoase. a. ,,Convenliile trebuie executate cu bund'credinld':
I

b. $e poate exercita concurenla pentru

profit cu bund-credinld?

f. in tranzacliile comerciale intemaiionale concurenla are un rol irnportant in,obJinerea ben3ficiilor (profitului). Dupi cum arn vdzut, ins6, ,,libertatea de concure{d iSi are,lirnita irr obiceiurile comerciale cinstitertr44, carg presuprxl
buna-credinli, AceasJa obligd partenerii schimburilor comerciale internationamoralitateras" Buna-credin!6 in afacerile comergiale internafionale obligl at6t comerciantul, cdt gi industriagul - implicali in cgmpetilia internafionalS pentnr a obline un profit cAt mai rnaro - a. sE se comporte in limitele moralitdlii in derularea qi firralizarea tranzacfiei; b" sd mr recurg6 la acjiuni de naflrd a frauda partenerul, deoarece, chiar dac6 cagtigrrl

taritrt u"ui fiup ae exp64i soticitali sAofere o variantE'de text a frcut o remarcd*l care a sta*It rirutt intirei fiind indelung comentati: ;;insistenta;fErA precedentil asupra bunei-credinfe, frecvenfa ei tot mai mare in textele elaborate 9i invocarea-, gI to*.t-iiule internafionale - arbla ddnsul , ,nu.demonp,--fii .iii-pr*ti.a lu yre!,rvs relaliiior vvurvr.vrEv lwrs}r+rvr treazici a crescut gradul in care este respcc{atil, ai,dimpotrivS" cI este tot'i mai pu{in respectatl gi, nu de pu}ine ori, incllcati. cu, Uyta-Uf}e.'l:.I"IJ ., pentru care s-a considerat cd este necesarl nu numai stipulafga in 1exle,- c1,,' indeosebi, adoptarea de mflsuri practice de aplicare in: a. mornenhrl incheierii;r contractelor, b. in derularea acestora gi c. in plgparea mffii sau efectuareaiir, serviciilor la nivelul cantitativ gi calitativ convenit"o. 2.,,Conven1iile trebuie respe.ctate cu bunl-credin{5" - se stipulearZ W.,i 'i' mod e>rpres in cLaul Civil Romdnr3e. Mdi departe, codul precizeazd cd ,,ele (convenliile - prec. ns.) oblig[ nur. s intr-inseie, dar Q toate urmlrile, ce echitateA,: numai la ceea ce este "ipt obiceiul sau legea dd obligiliei, dupd natura sa"rao.
arr 71. Pentru o analiz6 mai ampl6 a se vedea Mircea N. Costin, Sergiu Delearuij-ri; ap. cit., pag.'l4l-147. ' r:a S".-p"bates of the thirty-first session of the United Nations Commission on{ir International Trade Law, New Yorh June, 1998- .- ,' ,,, Alin. l, art.970, Codul Civil Romin. O formulare sirnilard se regAsette in codurile civile
intemalionafe consacra Uui'a'creAinl4.conferindu'i valenlele unuia din cele mai irnportante principii ale raporturilor de oomerf internalional.

1.. La dezbaterile Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial Inter..,16 de'in&astructUr6", private a proiectelor : reprezery,, --r-----..,i u(ul@tr asupra rrl nalional OUPrc ffal,'fu[A ,,Finanlirii '- --:****--:--

le pd respecte un minirnr:h'de

2. Legea romdnd consacri indatorirea comeroiantilor de a-qi exercita obligefiite-cu tunl-credin{tr Ei potrivit uzantelor cinstiter4T,'califrcdnd actul de
rur Vezi A. Vedross, Die bona fides als Grundlage des Volkerrcchts, in Gegen - wartsprobleme des ,internationalen Rechts und der Rechtsphilosophie,r,Hamburg 1953; A.D.Mc. Nair" Therlaw of treatibs, Oxfor4 196l; E- de Vatel, Le droit des gens au principes de la loi natu-

este palpabil pe termen scurt, pierderile sunt certe pe termen lung. Acei participanJi la raporturile comerciale internafionale, care ru sunt de buni-oredinfd pierd nu numai clienlii, dar qi piala de desfacere a produselor gi igi fac un trenume cu conotalii negative. OdatA limitele tmui minimum de moralitate depdqite ,,concurnfa devine neleali li angajea44 r[spunderea celui care a sdvdrgit actele susceptibile de o osemenea calificare"la6.

Ibidem, -iiid;, art.73. "' t31

,.:,::'.

relle appliqu6es a la conduite et aux affaires des nations et des Souverais, 1758, $219; Dumitru Mazilu, Indeplinirea cu buntr-creding a obtigafiilor asurnate, in ,,Dreptul Fbcif',

gi comerciale ale
roo

multor;A;.-6ilftil.

Editura ALL-BECK, Bucuregti, I 998, pag. 193-1 95. rrr2 I. Rosetti-Bilinescq Ovid Sachelarie, Nicolae G. Nedelcu, Frinaipiile dreptului eivi$ rom0n, Editum de Stat, Bucuregti, 1947,pag. 177. '03 Art.485, Codul Clvil Rom0n (subi. ns.). '* Yolanda Eminescu, op. cit., pag.3 (subl. ns.)" 'ot lbidem.
146 rr.,

IDIAEM.

Alin.2,art.970.

'o' Art. tr, Legia

nn

15 dim 199&"

-rFr

:s
'r$

Iss

ii:

ffir eptwt a orner pwlwi internagionwl

t;

Partea gewer*{d

1CI?

i:

sau industrialAl4s. in contractele de eome4 intemalional sunt stipulate olauze prin care se interzice concurenfa neloialE, stabilindu-se r6spunderi pentru cei ce
o practicd"

aoncuren-t6 neloial6 ea fiinct eomtrar uzan{elon cinstite in activitatea comercialE

: il:

t{;

t:

lr.&l

ii.ff, a'rt'ti
.::.:Si

l:.fi
. ':.11'

3. Agadar, at6t fie baea legii, c6t gi a prevederilor contractuale, concurenla mu nurn-ai cd poate, dar gi trehuie exercitat6 cu respectarea bunei-credinle. Se tngelege cE raporfurile comerciale internafionale implicE competilia, conaurenta intre participanlii la schimburile comerciale in scopul de a obline beneficii (profit). Experienfa demonstreaza, ins5, cE nu prin fraudfi prin ingelareapartenerilor gi clientelei se obline un beneficiu subilit qi din ce in ce mai mare,,ci prin bund-creciintr5, prin cinste qi corectitudinerae.

,.(

rr.f

'.irl',
',1

.t
l:
l.l'

rrfi:

,'..$. :

.ti
. .a

pentru reaua-credinld $.. Dupd cum arn vbant, buna-credinfE este un principiu generallso care afiiduzegte at6t procesul elaborlrii normelor dreptului comerfului internafional, e6t gi pe acela al aplicErii Xor. tn normele privind schimburil6'comerciale'internaXionale gi in contractele privind tranzacfiile in acest domeniu se reg6sesc' stipulate qi rdspunderile pentru incdlcarea principiului bunei-credinlersr. 2. Legea romdnd prevede tn mod expres mlsuri irnpotiva pdrlii care a acfionat cu rea-credin{6. Astfel, ,dacL vinzItorul a v6ndut cu rea-credin(5 fondul altuia el va fi dator sd intoarcE cumpfuEtorului toate spezele ce va fi f6cut, chiar gi cele de simpld pldcere"ts2. Totodatfi, ,,vdnz6torul este supus la rdspundere pentru viciile ascunse ale lucrului v6ndut, dacE, din catza acelor4 lucrul nu este bun de intrebuinlat, dupl destinafia sa, sau intrebuintarea sa e at6t de micgoratS, incdt se poate presupune c[ cump6ritorul nu l-ar fi cump^6rat, sau n-ar fi dat pe ddnsul ceea ce a dat, de i-ar fi cunoscut viciile""'. in Codul
c" R"dspunderea

-1!'

&:

,ifi
!r.i,

i:

$i

,, f; iit
.. {l rl.rf
,,:.*r.

definesc faptele de rea-eredinl& gi stiipnieazh r[spunderi pentru eomiterca ]on" Asa de pildI" Conferinfa de la Lisabona din 1958 a introdus in Convenfia de la ?aris privind concurenfa neloialS Lrn text care definegte acte qi f'apte de rea-credintE: ,,indicaliile gi afirmafiile a clror folosire, in exercitarea comerfului, este susceptibilS sE inducd publicutr ?n eroare, ill ceea ce privegte natwa, modul de fabicare, caracteristicile, aptitudinea pentru intrebuinlare sau calitatea mdrfu* * rilor'r55. Se inlelege cB arya cum observa Faul Roubier asenxemea compor* vddesc neaua-credind6 a autorilor tror, ,,au fost depistate dim tarnente, oe juridice de comerg internafional". Sanc]ionarea lor s-4, raporturiior experienfa penhu fi necesar[ a descuraja reaua-credinfi gi a garanta derularea dovedit a de intemalional. a contractelor comer"f corectb 3. Principiul bunei-credinfe este consideiat a fi atAt de important in relafiile comerciale internalionale, deoarece - mai mult decdt in cazul celorlalte principii - pune in evidenfI valorile morale ale comportamentului participanflor la aceste relalii, ad6ug6ndu-le r6spunderilor juridice stipulate in aplicarea sa de c[hc organele competente peufru crearea gi aplicarea dreptului come$ului intemafio-

nal"

sE cTr Ltt{8.4.

.4.

rxr-A

UMTATEA PRINCIPII,OR.
DREPTULUT COn@RTULIJI TNTERNATIONAT.
Analiza principiilor dreptului comerfului internalional pune in lurninE unilor, leg6turile str&rse dintre ele ?n procesul elaborlrii normelor privind schimburile cornerciale qi cooperarea economicd $i tehnico-$tiin1ificd intemafional6, precum pi in activitatea complexd cle aplicare a acestor nonne in tranzaefiile comerciale externe.

tatea

Comercial Romdn sunt stipulate rlspunderile pentru actiunile (acte gi fapte) de rea-credin16, ceea ce obligd participantii la sChimburile comerciale internaliona.le sd aib6 o conduitd corectirsa. Reglement6rile intemalionale, de asemenea

"" Ibidem, art..Z. Legea a preluat prevederile art. 85 gi 86 din :fratatul dB la Roma privind Cornunitatea Economicl European6. Textul legii demonsreaztr cE legiuitorul a luat drept model Legea pm6n[ din I932 9i Codul comercial rom6n. 'o' in cazul concurenfei interzise ,,ne afllm ln faB unui act sivdrgit f6rd drepf', iar in cazul concurenlei neloiale suntem ln prezenp exerciliului ,,unui drept sau a unei liberttrti" ln mod incorect, necinstit, deci cu rea-credin!6. Concurenla neloial6 urmere$te ,,folosirea abvivd a puterii economice", pundnd in primejdie,,existenta liberei concurenfe" (Yolanda Eminescu, op. cit., pag. ll). ''o Dumitru Mazilu, indeplinirea cu buntr-credint6 a obligatiilor asumate, in op. cit., pag. 193-194. rst Paul Roubier, op. cit., pag. 483 gi unn. t'2 Art. 1346, Codul Civil Rom6n (subl. ns.). 's3 lbidem, art.1352; vezi gi art. 1358 9i 1359. ''o in unele norme - f6rd aie califica actele sau faptele comise - rezufta din deserierea lor c6 sunt de rea-credinffi, stipuldndu-se rdspunderi concrete pentru ele.

$1" Corelafia cu principiile din dreptul intern 1. Se in elege cd principiile dreptului comerfului internalional, ca qi norrneIe sale, nu acfioneazd in disonantd, ci in consonan{I cu principiile corelative din dreptul intem. Pentru cd este greu de crezut ci un asemenea principiu, cunr este cel aI libertElii comerfiului, a.r putea ac]iona numai in schimburile comerciale intemalionale ale agenlilor economici, in condiliile absenfei'sale in hanzacfiile lor comerciale interne. Aceleagi considerente sunt de f6cut in leg6turd cu libertatea convenfiilor, egalitatea juridici a plrfilor, buna-credin16, libertatea
concurenfei.

2. Experienfa demonstreazd c6 formularea principiilor inteme in domeniul comercial gi promovarea lor in practica relaliilor comerciale constituie un imFortant suport ln exercitarea principiilor dreptului comerfului internalional.

'

"' AIin. 3, art,,10 bis, Conven{ia de !a Parls, loc. cit.

108

Dr eptul comerlului internayional

Partea generald

109'

3. Cu c6t ptactica relaliilor comerciale interne este mai bogat6, imbogIlind,1,,, principiile care le guverneazd, cu atdt mai mult ele pot contribui la imbogdlirea " ,1 principiilor care guvemeazdtratuac\iile comerciale internalionale, deoarece - in . multe cazuri - tranzacliile comerciale interne se afld tn strdnsi legdturd cu cele intemalionale, complementdndu-se gi suslinAndu-se unele pe altele. r.i:
.::. $2, Complementaritatea L. Parcurg6nd aceastd materie gi lu6nd in considerare practica relaliilor comerciale internalionale se irnpune concluzia fireascd cE principiile dreptului,;,'i! comerfului internalional sunt complementare, fiecare in parte putdnd s5 fie'''l in[elesgiexplicatinlegiturasa,adese4intrinsec5cucelelalteprincipii, 2. Este greu de crezut ci principiul egaiit{ii juridice a pdrliior ar putea fi exercitat in toatd plenitudinea s4 fdrb a fi corelat cu principiul liberElii conven,r ,, {iilor, iar arnbele, fErd a le corela cu principiul libertdfii comerfului. 3. Dacd principiul libefiAXii comerfului dE expresie concepliei generale libe1.. rale cu privire la schimburile comerciale intemafionale, el se oompieteazd in. nurneroase aspecte concrete cu principiul libertAlii convengiilor, complet6ndu-se reciproc. Caracterul complementar al principiilor a rezultat gi din analiza pe care am efectuat-o asupra principiilor bunei-credinle gi libertdfii concurenfei. Complementaritatea este o caracteristicd a principiiior dreptului cornerlulpi

principiilor

Dreptul come4ului international trebuie ,,sd, gatartteze desfdgurarea raporrurilor comerciale internalionale, a competiliei frregti intre coem.rcianli, pe baza regtrlilor dreptului, justiliei gi echitdlii".

fainic6 a principiilor, s6-qi conceapd gi promoveze afacerile cu acea siguran{E a$t de necesarr intr-o lume in care competifia este tot mai putemicd, iar supraviefuirea gi, cu at6t mai.mult, succesul, presupune - ln afara inteligenlei qi priceperii - cunoagtere, o cunoa$tere cdt mai temeinicd a principiilor gi normelor juridice care guverneazd tranzacliile din comer,tul mondial. Dezbaterile comisiei Naliunilor unite pentru Drept comercial Intemafional din februarie 1999 de la Viena qi din martie lggg d; la New york au pur in evidenld, tncd o datd, importanfa cunoagterii gi promov6rii principiilor dreptului come4ului internafional, intr-o strdnsr legiturr cu normele convenite in-acest domeniu. Delegafia italiand - suslinuti de delegaliile Austriei, suediei, Egiptului gi ale altor !6ri - a readus in atenlie ,,importanla principiului buirei-credinge in tanzacliile comerciale", subliniind cd ,,dorin1a de irnbog[fire poate fi in]eleas6", dar cd ,,reaua-credin16 in ftanzaclii trebuie descurijatd 91 eniminat6",.

internalional care demons&eazd unitatea lor.

$3. Finatitatea principiilor 1. Caracterul unitar al principiilor rezultd gi din finalitatea lor comun[:, d$ezarearelaliilor comerciale intemafionaie pe un asemenea fundarnent juridic, care sd stimuleze schimburile rerondiale de valori, contribuind la progresul gi
prosperitatea tuturor naliunilor. 2. Aceast6 unitate este cu atdt mai necesari

in condifiiie in care diversitatea de optruql gi practici in come4ul internafonal se men{ine, cu toate evo:il
3. PdnciBiile gi norrneie dreptului come4ului internalioqal aclioneazl fir-,, tot mai accentuatd unitate, ftrd a nega diversitatea ci pentru a orienta ope:,, ra{iunile cornerciale - in multitudinea forrnelor 1or de manifestare - in direc.tia generaiS a progresului qi dezvoltdrii, asigurAndu-le coeren$a necesard, eficien{a. gi rentabilitatea. care trebuie sE caracterizeze comer,fun exterior an futuror naliunilor. Iatd de ce, cunoagterea principiilor dreptuliri comerfului internalional nu es-te numai o obligafie a teoreticienilor, ci, mai ales, a practicienilor, a tuturor ceior implica{i in schimburiLe cornerciale internafionale, pentn} cA pe temelia
tu'-o
i

ti j

&-