Educatie Sociala-

Educatie Financiara
FACUT DE BREAHNA RAZVAN, HOROI MATEI ALEXANDRU, BUDALA
MIRCEA
Stereotipuri (Educatie Sociala Clasa a 6 a)

 La prima vedere, acest rol nu pare atât de semnificativ. Dar asta pentru că puțini oameni realizează că au cedat influenței
stereotipurilor sociale. Majoritatea stereotipurilor folosite rămân inconștiente de oameni, acceptate de ei ca fiind propria poziție,
propriile concluzii. Chiar și astfel de stereotipuri banale, cum ar fi „toate blondele sunt proaste” - chiar și atunci găsesc adepți.
Oamenii își formează adesea idei despre lucruri nu pe baza propriilor observații și concluzii, ci pe baza diferitelor stereotipuri
care merg în societate. Uneori, aceste stereotipuri sunt confirmate de experiența lor privată, din care trag o concluzie eronată
despre corectitudinea lor, fac generalizări incorecte. Stereotipurile înlocuiesc nevoia oamenilor de a gândi, ele înlocuiesc
înțelegerea lucrurilor. Într-un fel sau altul, toți oamenii sunt supuși stereotipurilor, chiar și a celor care se disting printr-o anumită
independență de gândire. De obicei apelează la stereotipuri în domenii cu care au puține sau deloc cunoștințe.
 Stereotipurile care există în mintea unei persoane îi afectează comportamentul, deoarece creați o idee falsă a realității și o
persoană acționează în conformitate cu această idee. Stereotipurile pot fi atât personale, formate de persoana însăși, cât și
publice, formate de societate, pe care persoana le-a învățat și acceptat. Acestea din urmă sunt în discuție. Sunt cele mai
periculoase, pentru că. formează concepții greșite la un număr mare de oameni, interferează cu gândirea lor. Desigur, nu toate
stereotipurile sunt dăunătoare. Dacă oamenii nu și-ar forma stereotipuri, le-ar fi foarte greu să existe. Datorită stereotipurilor,
știm că focul arde, zăpada este rece și o piatră aruncată cu siguranță va cădea - și nu trebuie să fii convins de acest lucru de
fiecare dată pentru a ști că așa este. În multe situații de viață, un stereotip poate ajuta. De exemplu, toată lumea știe că
întrerupătoarele sunt de obicei situate în apropierea ușii, iar acest lucru ajută la navigarea rapidă într-o cameră necunoscută și
aprinderea luminii. Dar în tot ceea ce privește lucruri mai complexe, de exemplu, conștiința și comportamentul uman,
stereotipurile nu fac decât să stea în cale. Trebuie să încercăm întotdeauna să distingem clar unde este concepția reală a
subiectului luat în considerare și unde sunt stereotipurile despre acesta.
Parlamentul Romaniei (Educatie Sociala
Clasa a 7 a )
În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să
fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera
Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră
sesizată în toate celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate,
care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat.
După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este
de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă. Parlamentul împreună
cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de
minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării. Ședințele celor două camere se desfășoară
separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.
Cele 6 comisii comune sunt:
– Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității
SRI;
– Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe;
– Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989;
– Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova;
– Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și
funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
– Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO
Consumatorul (Educatie Financiara Clasa
a 8 a)
În sens economic, orice consumator dorește să își satisfacă trebuințele cât mai bine și cu cât mai puțini bani. Pentru aceasta va
apela la bunuri și servicii care îi sunt de folos.Revenind la exemplul analizat la începutul lecției, amenajarea terenului de fotbal
are rost numai pentru că elevii au nevoie de el. În același fel, obținerea unui produs are loc atât timp cât există cineva care să îl
cumpere. Dacă oamenii sunt interesați de un serviciu se vor găsi prestatori pentru acel serviciu. Menirea activității economice
este aceea de a-i satisface pe consumatori, care, astfel, devin clienți. Așa s-a creat o strânsă legătură între producători, prestatori
de servicii, pe de o parte, și consumatori, pe de altă parte. Unii reprezintă oferta de bunuri și servicii, ceilalți reprezintă cererea.
Dacă nu există cerere (nu avem nevoie, nu are cine să cumpere), nu va exista nici ofertă, pentru că producția în sine nu are niciun
sens. Este modalitatea în care consumatorul dictează ce, cât și cum să se producă. De aici provine expresia „consumatorul este
rege”. În acest sens, el este cel care orientează producția.
Este adevărat că automobilele, smartphone-urile, televizoarele inteligente, calculatoarele sau servicii precum internetul, fără de
care astăzi nu mai concepem să trăim, nu au existat până în urmă cu 15–20 de ani și nu i-au împiedicat pe părinții și bunicii noștri
să își ducă viața foarte bine. În acest mod, producția de bunuri și servicii este ea însăși în măsură să creeze nevoi.Așadar, nu
numai consumatorii îi influențează pe producători, ci și producătorii creează potențiali cumpărători sau consumatori prin noutatea
tehnologiei, a gadgeturilor aduse pe piață și prin reclama, uneori agresivă, care li se face.
Era digitală a globalizării, în care cu toții trăim, aduce cu sine un tip nou de consumator, și anume cumpărătorul on ‑line. Nevoile
acestuia pot fi satisfăcute de o ofertă nelimitată în spațiu, el având acces prin internet la toate site-urile de care este interesat.
Prima condiție este manifestarea interesului, apoi urmează „căutarea”, care a devenit accesibilă oricărui utilizator care dispune de
smartphone sau de un calculator cu aplicații pentru cumpărături de la firme din toată lumea.
Desigur, voi știți să creați un cont pe un site de cumpărături. Consumatorul on-line poate să se informeze despre calitatea
bunurilor de care este interesat, chiar dacă acestea se află la sute sau mii de kilometri distanță. El are posibilitatea să compare
prețuri sau să constate gradul de mulțumire al altor cumpărători pentru un anumit bun, citind părerile exprimate (review-uri).