1.

Resocializarea este procesul în care ne revizuim anumite comportamente, cele

vechi, pe motivul că nu mai au utilitate, fiind folosite în experiențe anterioare.
Acest proces este adoptat de către individ în cazurile în care acesta trebuie să își
schimbe locul și modul de viața, precum situațiile în care: un bătrân este
integrat într-un centru special de bătrâni, sau la un cămin, sau în cazul în care o
persoană este încarcerată. Acesta presupune uitarea acelor comportamente ce
devenise deja rutină, acest lucru făcând ca tipul de socializare să implice mai
multă muncă și mai mult stres decât în cazul unei socializări normale.
Emile Durkheim susținea ideea că individul manifestă comportamente
diferite de situațiile în care se regăsește în contexte deferite. Acesta are un
comportament diferit când se află într-un cadru nou, cu un anumit colectiv,
comportament care diferă atunci când se află într-o situație individuală. Potrivit
acestuia, societatea poate fi privită dintr-o perspectivă nouă, și anume aceasta
putând fi corelată asemeni unui organism viu, în care fiecare parte joacă un rol
important. Toate aceste părți au ca rol menținerea armoniei și echilibrului
societății.
Din punctul de vedere al lui Durkheim, resocializarea este un proces ce
poate fi privit asemeni organismului viu în care fiecare parte are rolul său,
deoarece, toți indivizii societăți sunt considerați a fi importanți, având rolul lor,
chiar dacă au dezvoltat comportamente deviante. El considera că indivizii ce
săvârșesc comportamente deviante sunt pedepsiți deoarece prin prisma acestora
se evidențiază valorile și normele culturale personale, și susținea ideea ce atesta
faptul că „o infracțiune este o infracțiune pentru că o condamnăm”, deoarece
faptele sociale ar fi trebuit să fie acceptate ca fapte reale și existente în afara
individului.

Internetul constituie cea mai rapidă și simplă modalitate de a afla informații

care te interesează, sau de care ai nevoie. Acesta a evoluat foarte mult, mai ales în
ultimele secole, fiind creat cu scopul de a ușura viața indivizilor din societate. Pe
parcursul bufeului de tehnologie s-au dezvoltat diverse platforme diverse care
indeplinesc o multitudine de funcții, precum: comunicare, socializare, dezvoltare
personala, marketing, comerț, matrimonial, ș. a., întreaga viață a individului ajungând
să se rezume la un singur click.

Internetul facilitează viața socială și mediul social în care încearcă să se

integreze individul. Pe rețelele de socializare, fiecare individ își poate crea o fațadă a
ceea ce dorește să pară în ochii celorlalți. Erving Goffman, în perspectiva interaționist
simbolică dezvoltată, cea dramaturgică, oglindește ideea că viața este asemeni unuei
scene de teatru, în care indivizii devin actori sociali, interpretând pe scenă(în societate)
roluri diverse. Perspectiva lui Goffman se regăsește în viața cotidiană care mai nou
este ghidată de tehnologie, deoarece surprinde natura duală a omului, pe care o pot
modela și își pot însuși noi roluri, prin intermediul și în spatele internetului.
Din perspectiva aceasta, pot afirma faptul că internetul și tehnologia actuală nu
mi-au influențat în mare măsură percepția asupra realității, deoarece viața socială și
cea virtuală sunt într-o balanță echilibrată, completându-se una pe cealaltă.

2.
Make-up-ul reprezintă un proces prin care femeia își stabilizează o relație cu
sinele, prin evidențierea trăsăturilor existente, ajutând-o la dezvoltarea sinelui, la
creșterea încrederii și a curajului. Pentru unii, conceptul de make-up-ul reprezintă doar
înfrumusețarea facială, însă acesta este mai mult de atât, aparținând chiar de domeniul
artei, și a dezvoltării personale. Gama de produse de înfrumusețare este una
diversificată, iar produsele diferă în funcție de diverse criterii precum pretul, calitatea,
cantitatea. Doamnele sau domnoșoarele își aleg marca preferată, gusturile fiind diferite
de la persoană la persoană.
Cercetarea se bazează pe investiția în domeniu, pe produse. Pentru procesul de
cercetare voi utiliza ca metodă, un scurt chestionar, ce cuprinde întrebări menite pentru
a afla ceea ce mă interesează.
1. Folosiți zilnic produse de make-up?
2. Dacă da, care sunt produsele fără care nu vă puteți începe ziua?
3. Make-up-ul reprezintă pentru dvs o pasiune?
4. Cât de mulți bani investiți lunar în produse de make-up?
5. Ce aveți în vedere atunci când vă cumpătați noi produse?(preț, calitate)
6. Aveți o firmă preferată de la care vă achiziționați produsele? Dacă da, care
este aceasta?
7. Considerați că este important să investiți bani pe partea de make-up?
8. Vă oferă satisfacție și încredere de sine procesul de make-up?
9. Persoanele din viața dumneavoastră ce părere au cu privire la investiția dvs în
produse de make-up?
10. Dacă ar fi să puteți folosi un singur produs de make-up, care ar fi acela?

Scopul cercetării: Cercetarea are ca scop părerea doamnelor și a domnoșoarelor cu

privire la investiția pe partea de make-up, și criteriile de alegere ale produselor.
Obiectivele cercetării:
 Identificarea nr de persoane care utilizează frecvent produse de make-up
 Identificarea firmelor cu cea mai mare relevanță asupra persoanelor din
grupul țintă
 Stabilirea statisticilor cu privire la investiția redusă sau însemnată în produse
de make-up
Ipotezele cercetării:
 Produsele de make-up sunt alese în funcție de accesibilitate, calitate, preț
 Cele mai relevante sunt produsele care au o calitate mai ridicată
 Alegerea produselor este influențată și de părerea celor din jur

3. Cultura materială este reprezentată de bunurile materiale pe care indivizii sau

grupurile de indivizi le dețin, lucrurile precum cele din casa noastră, de la
serviciu, sau orice lucru ce ne aparține, cum ar fi automobile, electrocasnice, ș.
a.
În viața fiecărui individ se regăsesc aceste două culturi, diferite de la caz
la caz. În viața mea, precum probabil și în viața celorlalți se regăsesc
următoarele culturi materiale:
1. Cărți
2. Pantofi
3. Port popular
4. Apartament
5. Brățară
6. Carte de identitate
7.Genți
8. Tablouri
9. Icoană
10. Laptop

Cultura nematerială, pe de altă parte, este reprezentată nu de lucrurile pe

care le deținem, ci de ideile și credințele în care credem, acestea aparținând
societății.
Aceste două tipuri de cultură se află într-o legătură strânsă, deoarece obiectele
și lucrurile materiale înglobează, de fapt, idei culturale, ce se afirmă fiind parte
din cultura nematerială. Culturile, atât materială, cât și cea nemateriale sunt
diferite de la o regiune la alta, depinzând foarte mult de locul, spațiul și cultura
în care ajungi. Astfel, îți poți da seama cu ușurință de faptul că există atât
diferențe, cât și puncte comune între regiuni.
Fiecare obiect, cum am mai spus, reprezintă o credință sau o valoare pe
care o reprezintă. Voi enumera mai jos, valorile și credințele obiectelor ce fac parte din
cultura material personal, pe care le-am enumerate anterior:
1. Lucrările și textile din cărți fac parte din cultura nematerială a educației
2. Încălțămintea face parte din cultura nematerială a vestimentației
3. Simbolurile portului popular fac parte din cultura nematerială a tradiției
 4. Bunurile precum apartamentele sau locuințele reprezintă cultura nematerială
a imobiliarelor
5. Brățara primită de la un prieten bun face parte din cultura nematerială a
prieteniei
6. Documentele personale fac parte din cultura nematerială a identității
7. Obiectele de accesorizare fac parte din cultura nematerială a vestimentației
8. Tablourile și lucrările de artă fac parte din cultura nematerială a artei
9. Icoanele fac parte din cultura nematerială a religiei
10. Bunurile electrice fac parte din cultura nematerială a tehnologiei

4.
Este important să oferim ajutorul de fiecare dată când avem posibilitatea
de a-l oferi, dar, totodată susțin și ideea ce afirmă faptul că sănătatea personală este
foarte importantă, iar uneori trebuie clasată mai presus de orice altceva.
Consider că este o situație destul de dificilă atunci când ai de ales între a-i ajuta
pe ceilalți, mai ales când este vorba de un număr atât de mare de persoane, și mai ales
pentru o cauză atât de bună precum participarea la un studiu de testare a unui
medicament ce posibil ar vindeca bolile precum diabetul sau cancerul, sau varianta a
doua în care alegi să te protejezi de posibilele pericole și daune permanente cu care te
poți alege în urma participării.
Pe de o parte, cum am mai menționat anterior, sunt de părere că motivul și
scopul studiului este un unul benefic pentru foarte mulți indivizi, și poate fi o șansă în
plus a salvării acestor oameni. Dat fiind faptul că șansele de a te pune în pericol sunt
egale cu cele de a trece și finaliza acest curs cu success, fără a ți se întâmpla ceva, este
o probabilitate mare de a accepta această oportunitate. Consider că găsirea unui
remediu, a unui tratament al acestor boli este absolut necesară, și putem face mai mult
din punctual acesta de vedere, noi, ca societate. Ceea ce motivează alegerea participării
la acest curs este și reprezentată de compasiunea față atât de durerea persoanelor ce
trec prin acea boala, cât și suferința familia acestora, în mod deosebit datorită faptului
că și eu la rândul meu am pierdut-o pe mama mea din cauza uneia dintre aceste boli,
iar dorința de îndatorare a ajutorului este mai crescută și mai sporită.
Pe de altă parte, deși din perspectiva mea este absolute necesară participarea la
astfel de studii, fiecare individ trebuie să își pună sănătatea și siguranța personală în
fruntea priorităților. Sunt de părere că, deși nu toată lumea poate participa la astfel de
cursuri din nevoia de asigurare a siguranței proprii, oricine poate acorda un ajutor,
oricât de mic spre această problematic, fie prin răspândirea existenței acestor tipuri de
studii și experimente, prin susținerea morală sau poate chiar financiară îndreptată spre
persoanele suferinde sau spre cei ce încearcă să facă posibilă descoperirea acestori
tipuri de medicamente.
 Așadar, concluzionând, argumentele aduse anterior, mai sus se pliază cu
subiectul propus în cerință, idea fiind dezvoltată atât în primul argument, cât și în cel
de-al doilea, din perspectivă proprie și personală.