FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA

SOCIALA

Cercetarea sociologica a comunitatilor virtuale

Cercetarea noastra aseaza in centrul analizei comunitatile virtuale, definite ca

niste adunari sociale care iau nastere din Internet, atunci cand suficienti oameni se
preocupa destul timp cu discutiile publice, pentru a crea blogguri de relatii personale in
spatiul virtual. (Howard Rheingol, 1993). O comunitate virtuala le permite atat oamenilor
sa se angajeze in schimbul de informatii, cat si sa invete unul de la altul, cat si unul
despre celelalt. Astfel, comunitatile nu implica doar un schimb de informatii sau resurse
ci si posibilitatea de a cunoaste o persoana si nevoile sociale ale acesteia. Motivul pentru
care am ales aceasta tema este legat de tendinta oamenilor de a alege anonimitatea pentru
a dezbate idei, impartasi detalii si comunica deschis cu alte persoane, lucruri pe care nu
le-ar face in momentul in care identitatea lor ar fi cunoscuta de catre ceilalti. (Frank R.,
Stephen Sugiyama, 2000). Perspectivele teoretice alese pentru analiza acestui fenomen
sunt structural-functionalismul si interactionismul simbolic.
Teoria structural-functionalista a fost initial dezvoltata de catre Comte si
Durkheim, avand originile in antropologie ; iar in sec al -XX- lea, conceptul este preluat
de catre Talcott Parsons si Robert K. Merton. Aceasta teorie distinge actiunile elementare
care sunt la baza societatii, si este tot odata ,,flexibila ea putand fi aplicata diferitelor
tipuri de societati. Robert Merton identifica institutii speifice, cu ajutorul carora functionarea
sistemului social poate avea loc, si anume: rationale -care stabilizeaza sistemul, specifica locul si
rolul-; regulative pune in ordine interesele actorilor si obligatiile functionale ale sistemului-; si
cele culturale- acestea implicand doar acceptarea din partea actorilor i nu ataamentul-.
(Revista de economie sociala,2011). In societate,mijloacele de comunicare de masa se
bazeaza pe actiuni repetitive, care devin pattern-uri. Comunicarea de masa face parte
dintre componentele fundamentale ale structurii sociale iar societatea contemporana nu
este de imaginat in afara acestei componente. Totodata, comunicarea de masa poate avea
si un caracter de disfunctionalitate, prin dezechilibrul pe care l-ar putea provoca prin
instigarea la diferite actiuni antisociale.
Acesta mai spunea si ca activitatiile din societate contribuie la starea ei de echilibru,
formele persistente de actiuni- pattern, joaca un rol important in mentinerea stabilitati
sistemului. In cazul nostru blogingul, a devenit un pattern al societati actuale, care ajuta
cat si mentine stabilitatea sistemului totodata. Consideram ca este utila aceasta
perspectiva pentru tema noastra deoarece, functionalismul pune accent pe sisteme sociale,
pe modul cum acestea functioneaza dar si cum se influenteaza, si schimbarile produse de

acestea (Dictionar al metodelor de cercetare sociala, 2010). Comunicarea virtuala

reprezinta pentru unii posibilitatea de a-ti crea legaturi cu alte persoane, cu care poti
comunica, si in care poti gasi un sprijin, cu persoane care trateaza relatia de prietenie din
prisma conversatiilor dintre indivizii respectivi, si nu pe baza a evenimentelor anterioare.
A doua teorie aleasa este interactionismul simbolic. Filosoful George Herbert
Mead este considerat fondatorul intereationismului simbolic contemporan,insa notiunea
este introdusa mai tarziu de catre H.Blumer (Symbolic interactionism. Perspective and
method, 1969) . Sub influenta lui Mead, Herbert Blumer a dus mai departe teoria
acestuia, subliniind ideea ca investigarea interactionist-simbolica a realitatii sociale
admite trei premise: prima, conform careia oamenii se raporteaza la lumea sociala pe
baza semnificatiilor pe care acestea le au pentru ei; a doua sustine faptul ca semnificatiile
se constituie si se dezvolta n procesul interactiunii sociale; iar ceea de a treia
interpretarile date semnificatiilor variaza n conditiile interactionale ale situatiilor
concrete n care oamenii sunt implicati. (Gina Stoiciu, op.cit., p.37).
Grupul social virtual ofera posibilitatea de a comunica cu cei din jur prin schimbarea unor
simboluri semnificative, prin limbaj. Limbajul este un element esential in mentinerea si
dezvoltarea societatii. Prin intermediul comunitatiilor sociale de pe internet, oameni
comunica intre ei cu ajutorul prizmei semificatiilor pe care lumea sociala o reprezinta
pentru acestia. Dat fiind faptul ca interactionismul se ocupa cu studierea a ceea ce se
petrece intre indivizi, interactiunea dintre acestia reprezenta de fapt societatea (Dictionar
al metodelor de cercetare sociala, 2010).
Despre un studiu anterior se vorbeste si in articolul Kimberly S. Young si Critiano
Nabuco de Abreu (eds.), Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and
TreatmentDr. New Jersey: John Wiley & Sons, 2011, 293 p. Articolul reaminteste ca
destinatia cartii este domeniul academic si cel clinic. Se vorbeste de asa numita depedenta
de internet, din perspectiva psihologiei sociale, fiind infiintat si primul centru de
recuperare pentru dependenta de internet in Pensylvania. Kimberly Young este primul
cercetator care abordeaza aceasta tema, cu ajutorul lucrari sale Dependenta de internet:
aparitia unei noi tulburari (Internet Addiction: The Emergence of a New Disorder).
Impreuna cu Dr. Cristiano Nabuco de Abreu, Kimberly, acestia scriu lucrarea ,, Internet
Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment si afirma faptul ca,
cartea este prima care se adreseaza acestui domeniu si se bazeaza pe date
empirice, (intelegerea comportamentului pe Internet si a dependentei , respectivPsihoterapie, tratament si prevenire). Autorii au mai multi termeni referitor la aceasta
tulbulare, si anume : folosirea problematica a Internetului, dependenta de
Internetdependenta de online.
Dependenta de Internet a ajuns sa fie o problema globala. Persoanele ajunse
diagnosticate ca fiind dependente de internet, au declarat ca la randul lor, ca si prieteni
acestora petrec la fel de mult timp pe Internet, fapt ce ii determina/obliga la acelasi lucru
pentru asi putea mentine cercul de socializare.
In urma unei cercetari facute de catre Luka Blinka si David Smahel, si a datelor empirice
obtinute, reiese ca varsta medie a jucatorilor de roluri este de douazeci si cinci de ani, iar
peste nouazeci la suta sunt barbati. Atat jocurile de rol online sunt privite drept
dependenta, dar si jocurile de noroc online. Aceste jocuri ofera ,,participantului avantaje
precum : comoditate, anonimatul, dezinhibare, evadare,etc. Dependenta de Internet atrage
dupa ea si consecinte grave precum ar fi cea dea a desparti famili.

Cristiano Nabuco de Abreu si Dora Sampaio Ges infiinteaza o metoda de

recuparare a acestei dependente care dureaza 18 saptamani, avand multiple etape unde
pacientul este asistat frecvent de catre un psihoterapeut. Vindecarea dependentei de
Internet, nu presupune incetarea folosiri acestuia, ci o utilizare rationala si utila a
acestuia. In ziua de astazi este practic imposibil folofirea Internetului doar pentru a afla
informatii, deoarece este o sursa vitala in sistemul modern de comunicare. Acest fapt il
indica si ,,bolnavi care specifica ca, trebuie sa utilizeze Internetul pentru scoala sau
pentru servici.
Comunitatile virtuale reprezinta un punct de interes si in articolul Ioanei
Cartarescu, care prezinta folosirea internetului atat pentru transmiterea informatiilor, cat
si pentru socializare, astfel luand nastere comunitatile virtuale. Autorul identifica cum
indivizii, cand sunt sub anonimitate, tind sa impartaseasca experiente si detalii despre
viata lor, detaliile fiind mai usor de exprimat decat in situatia in care indivizii s-ar afla
fata in fata. Comunitatile online te priveaza de a vedea persoana cu care vorbesti, insa iti
ofera posibilitatea de a vedea ce gandeste prin ceea ce spune, scrie, de a-l respecta pentru
ceea ce e, nu pentru ce il judeca ceilalti. Facand parte dintr-o comunitate virtuala,
individul detine asa numita "putere a cuvantului scris" pe care autorul o defineste ca si
posibilitatea de a scrie lucruri pe care le pot vedea si alti indivizi, posibilitate care este
oferita deseori doar scriitorilor, jurnalistilor sau celor ce detin anumite studii.
Beneficiile pe care indivizii le vad, in ceea ce priveste comunitatile virtuale, se
refera in special la sentimentul de a face parte dintr-o comunitate, la primirea si oferirea
feedback-ului, la a crea noi relatii de prietenie, precum si la posibilitatea de integrare in
cadrul unui grup care are interese similare cu individul respectiv. Alte beneficii pot fi si
cele cu privire la oferirea asistentei in educatie atat pentru tineri, cat si pentru cei in
varsta, autorul insistand aici asupra posibilitatilor pe care studentii le au in ceea ce
priveste accesul la cercetari si studii stiintifice, dar si a posibilitatilor adultilor de a invata
lucruri noi, fara a se simti jenati si singuri, din cauza varstei la care doresc sa studieze.

Bibliografie
"Dictionar al metodelor de cercetare sociala", Victor Jupp, Editura Polirom, 2010.
"The Virtual Community", Howard Rheingold, 1993.
"Virtual internet communities and commercial success: individual and
community-level theory grounded in the atypical case of TimeZone.com", Frank
T. Rothaermel, Stephen Sugiyama, 15 december 2000.
"Weblogging: Who? What? Why?", Ioana Cartarescu, Revista Inovatia Sociala,
25.06.2013