STATUTUL FEMEII IN ROMA ANTICA

Statutul femeii a variat considerabil de la o societate la alta- uneori avem impresia ca eliberarea femeilor si feminismul sunt fenomene ale sfarsitului de secol XX, dar pana si in lumea antica au existat cateva femei care au reusit sa sparga barierele traditiei. In antichitate, majoritatea oamenilor isi castigau existenta din agricultura, care era de fapt o afacere de familie. Cel mai cunoscut loc de munca pentru femei era cel de menajera. Casatoria era o componenta importanta a sistemului economic si social al lumii antice cu exceptia barbatilor din Atena, care puteau amana casatoria pana la varsta de 30 de ani, restul atat femei cat si barbati se casatoreau putin dupa varsta pubertatii. O femeie singura isi putea gasi de lucru intr-un templu sau ca servitoare intr-o casa iar un barbat singur putea sa-si procure hrana, dar nu prea avea timpul necesar sa si-o prepare sau sa-si confectioneze hainele, astfel viata fiind grea pentru supravietuirea societatii era necesara o rata ridicata a natalitatii. Familia era singura care avea grija de bolnavi si de batrani si asta datorita lipsei unei institutii publice specializate. Daca societatea moderna pune accentul pe individ, cea antica punea mare baza pe nevoile grupului care sunt mai presus decat drepturile individului.

Femeile in Roma
Acordand femeii primul loc in casa, spre deosebire de Grecia, unde femeia traia in locul cel mai putin vizitat din casa- gyneceul- societatea romana procedeaza in virtutea unei mentalitati- respectul fata de femei este semn de superioritate, el serveste in mod curent la justificarea superioritatii romanilor, fie si numai sociala- cea spirituala fiind totusi apanajul grecilor. Mentalitatea poporului roman poarta marca religiei, interventia acesteia fiind nelipsita in constituirea tuturor randuielilor vietii private si civice a romanilor- religia a imprimat mentalitatii poporului roman caracterul ritual si contractual, ceea ce se va reverbera in toate aspectele vietii romane, care, intradevar toate au ca nota predominanta conformismul si formalismul. Vreme de secole, romanii s-au ntrebat care trebuie s fie proportia ntre respectarea traditiei si adaptarea, necesar, la evolutia istoric, ceea ce a dus la dou atitudini esentiale: elogierea trecutului sau elogierea prezentului, sau mcar acceptarea lui ca etap necesar devenirii istorice, conditia femeii n societatea romana fiind adesea marcata de aceste optiuni. Cei mai multi scriitori romani cred c moravurile s-au schimbat radical dup rzboaiele punice (sec. III-II, .Chr.), n urma crora Roma s-a mbogtit considerabil- romanii au cptat si dezvoltat gustul pentru lux, pentru activittile spiritului si pentru viata libertin, aristocratia ajutnd la formarea unui ideal de viat la grecque (a tri ca un grec). n ciuda iritrii n fata exceselor, adevrate atentate la puritatea etnic a romanilor, sanctionate sever de ctre scriitori, acestia vor recunoaste c deschiderea ctre alte orizonturi mentale este ireversibil si benefic, deoarece doar ceea ce se schimb are garantia izbanzii asupra vicisitudinilor istoriei. Treptat, se formeaz un nou ideal moral, vechea rigiditate traditional este prsit; noul ideal concepe omul ca fiint integral, ca personalitate complex ,

n care virtutile civice stau alturi de tririle personale, acestea, mpreun, fiind angajate n nfptuirile individului si n tot ce ntreprinde el. Conditia femeii in societatea romana este in mod necesar corelata cu urmarile acestor influente venite de la alte civilizatii- pendularea intre respectarea datinei si nnoirea practicilor din viata curent fiind o constant a istoriei romane un lung sir de veacuri. Receptivitatea fat de nou a fost ceea ce a asigurat [] prezervarea identittii spirituale1 a poporului roman. Una dintre cele mai importante ipostaze in care se regaseste femeia la romani este cea materna- desemnat de termenul mter, din care deriv matrona, numele generic pentru femeia cstorit si care contine nuantele de demnitate si noblete conferite de o anumit stare civil la inceput femeia trecea de la autoritatea tatalui la cea a sotului; chiar si o vaduva bogata avea nevoie de un barbat pentru a-i supraveghea averea, de abia in secolul I i.e.n., femeile romane au inceput sa aiba o mai mare libertate. In ceea ce priveste statutul juridic al femeii romane- pozitia acesteia intr-o anumita situatie, sub un anumit aspect al prezentei ei sociale se constata inferioritatea juridica a acesteia, victima a principiului femina semper in tutela care, de altfel, nu constituia o exclusivitate roman, principiul fiind dedus din credinta general c femeile snt plpnde din fire, plpnd fiindu-le si mintea. Femeilor romane nu le era permis sa detina afaceri proprii. Dupa o lunga perioada de timp, in care femeilor nu le-au fost permise nici macar sugestiile, barbatii au inceput sa fie interesati de opiniile si sfaturile nevestelor iar femeile ce apartineau familiilor instarite nu erau nevoite sa lucreze, munca fiind rezervata sclavilor si claselor inferioare. Cum tria efectiv femeia romana? Cronologic, viata rustic o precede pe cea urban. Rolul femeii n gospodria de la tar era s se ngrijeasc de cas, scutindu-l pe sot de efortul unei eventuale colaborri n aceast privint, ntruct el era toat ziua plecat la muncile cmpului. Cu timpul, se va produce un exod
1

Paraschiv, Mihaela Femeia in Roma antica

nspre orase, iar viata urban va fi asociat cu relaxarea moravurilor; viata femeii avea s se resimt de aceasta, devenind mai diversificat ca preocupri si, treptat, mult mai monden dect prescria traditia . Orsencele nu au rupt total cu traditia pstrnd o parte din atributiile casnice ale femeii rustice, dar s-au bucurat de posibilitatea de a evada din intimitatea domestic, de a-si lua unele libertti, afisnd chiar atitudini nonconformiste. Femeile capt dreptul de a accede la o oarecare instructie scolar, fapt ce le va rezerva un rol considerabil n sistemul pedagogic, unde introducea primele elemente pe care avea s fie edificat instructia scolar. Treptat, aspiratiile si exigentele cresc, nct chiar si doica trebuia s fie instruit si, de preferint, aleas dintre grecoaicele familiarizate cu filosofia. Influenta civilizatiei elene progreseaz ntr-adevr, avantajele pentru tinerele - bogate se vd curnd, mamele devenind astfel tot mai competente pentru asumarea primei etape din instruirea copiilor. Femeia participa la cultul familiei, unde avea un rol foarte important, ca si la efectuarea celorlalte ceremonii legate de viata familial- cultul domestic era liantul familiei, chezsia coeziunii si unittii ei si consta n actele rituale dedicate geniilor strmosilor si vetrei sacre. Iar cnd, prin analogie cu vatra privat, va fi instituit la Roma vatra public, aceasta va fi patronat de Vesta, cultul fiind oficiat de vestale, asociate simbolului eternittii Romei( vesta era divinitate roman, considerat drept protectoare a focului din cmin i a cminului n general- vestalele erau preotesele ei care proveneau din famiile nobile de patricieni). O data cu patrunderea crestinismului la Roma, acesta va fi intolerant fata de femeie, ea va fi artat ca nssi ntruparea pcatului, ideologia medieval perpetund aceasta judecata. Cele mai multe din treburile casei erau facute de catre stapana casei iar mai trziu, de ctre sclave, atent supravegheate de stpn. Viata femeii n societate, participarea ei la viata public este un drept cstigat trziu, cci femeia,
4

spre deosebire de brbat, caracterizat prin Virtus Romana, avea ca particularitate impotentia sui, incapacitatea de a se stpni. Aceasta o priva de anumite drepturi civile, printre care participarea la viata public, femeia nefiind n stare s trec peste frecventele situatii critice. Cndva, mai trziu, n vremea imperiului, au existat femei care, prin cultura si calittile lor spirituale, dar si fizice, au avut o mare putere de influentare magician, coafez, croitoreas, doic, rareori medic, pedagog, librar, negustoreas snt meserii practicate de femei mpinse de srcie..de unde si feminizarea numelor practicilor profesionale. Relaxarea moravurilor a fost favorabil intensificrii vietii mondene, din ce n ce mai animat, pretutindeni n orasele din Italia, nu doar la Roma. Participarea femeii, tot mai frecvent, determin cresterea preocuprii pentru nftisare, cosmeticele, parfumurile, bijuteriile, vesmintele scumpe, dar si atitudinile, gesturile fac obiectul unei adevrate arte a nfrumusetrii. Mondenittile se consumau la spectacole, luptele cu gladiatori fiind deosebit de apreciate, desi nici cele de pantomim nu erau ocolite- era singurul mod de spectacole care ngduia participarea femeilor pe scen. Plimbarea, sub porticuri sau n marile si frumoasele grdini din Roma, ospetele, care erau nu doar prilej de a mnca bucate alese, ci si un spectacol a crui complexitate era dictat de banii si imaginatia gazdei. Desi etalonul etic variaz de la epoc la epoc, ntre permisiv si sever, femeile snt, n general, judecate aspru ramanand fixate si niste prototipuri din antichitatea romana valabile si astazi : femeia virtuoasa, imorala, comunaobisnuita. Astfel in general atitudinea femeii fata de dominatia masculina a fost in general de supunere - principala ocupatie a femeii era ingrijirea casei si cresterea copiilor. O fata romana era considerata apta de insuratoare la 12 ani. Tatal fetei era cel care alegea un sot pentru fiica sa, deci interesul economic si relatiile
5

interfamiliale primau in fata dragostei. Ziua ceremonierii casatoriei era aleasa cu multa grija, iunie fiind luna preferata. Mai intai avea loc ceremonia religioasa apoi se semnau actele si in sfarsit era dat un ospat la care participau rudele si prietenii. In perioada de trecere de la republica la imperiu, in Roma a devenit popular un nou stil de casatorie, in care femeia era stapana propriilor bunuri dinainte de casatorie, si astfel divortul a devenit o optiune posibila.

Bibliografie:
1) Giardina, Andreea, Omul roman, ed. Polirom, 2001 2) Paraschiv, Mihaela, Femeia in Roma antica, ed. Junimea, 1999

3) Sursa electronica