Sunteți pe pagina 1din 4

Tema: Teorii centrale pe problematica saraciei.

I. Teorii morale a saraciei II. Teoria culturii saraciei III. Teorii structurale IV. Teoria statului bunastarii I.

Teoria morala a saraciei -a fost promovata in secul XIX . Spencer care considera ca sociatatea aste
afectata de anumita patologii sociale. Sursa saraciei era indentiferata in caracteristecile morale ale indeviziilor lemsii , vagabonzii, criminalii, angajati intr-o mod de viata autodestructiv ,vinovati pentru saracie erau insasi saracie , datorita greserilor personale , semnificativ fiind lipsa efectiva de efect pentru a se indeparta de starea de saracie. Acuzatiile privind greselele saracilor se fundamenteaza pe orientarile de valoare ale acestora considerinduse ca sunt in aceasta stare datorita lipsei de efort in a depasi situatiile dificile. Concluzia acestei teorii este ca saracii trebuie ajutati dar in special pedepsiti moral pentru ca sunt saraci intru cit vina este a lor si deci societatea trebuie sa fie dura cu ei numai ca aceasta atitudine conduce la stigmatizarea sociala a saracilor care conform altor puncte de vedere este o atitudine contra productiva ce diminuiaza sansele saracului de a evada din situatia de saracie si de asemena reprezinta si o atitudine imorala aruncinduse inovatia asupra victemii.Dupa cum se observa aceasta conceptie se bazeaza pe o viziune sceptica. Treptat perspectiva teoretica morala a fost inlocuita cu alte teorii adecvate care nu mai considerau saracia vinovati de ceea ce sunt,ast fel saracii peroanele cu handicap,someri,si chiar detinutii sunt ajutati fara a fi stigmatizati. II.

Teoria culturii saraciei: la elaborarea culturii saraciei cea mai mare contributie a fost adusa
de catre Oscar Lewis care a realizat un studiu in sec XX in puerto-rico ast fel a definit conceptul de cultura a saraciei"drept o situatie in care saracii isi dezvolta un comportament care se perpetuiaza din generatie in generatie si care se bazeaza pe anumite norme si valori ale modului de gindire din perspectiva simt si actioneaza " teoria culturii are citeva caracteristici principale: problemele financiare {-lipsa resurselor financiare -izolarea sau autoizolarea de societate -sentimentul de neajutorare si ineficienta,apatie -perspectiva limitate in timp si atitudinea rezenteista -relatii personale familiale spcifice(divortul,prezenta copiilor monoparientari)} Caracteristicile respective au fost grupate de oscar lewis au fost grupate in 3 categorii ce corespund

celor 3 niveluri de baza ale socializarii de baza: 1. nivel individula(sentimente puternice de marginalizare 2. la nivel familial(concubinaj,abandonarea de catre barbat a familiei sale si in rezultte tendinta spre familiile monoparentale) 3. la nivel de comunitate(lipsa unei participari si integrari efective in institutiile societatii din care fac parte) Teoriia culturii saraciei scoate in evidenta 2 aspecte discutabile si anume toate situatiile de sracie dezvolta o cultura a saraciei . III.

Teoria structural social-economic.- consider srcea ca effect a tendintelor structurale ale modul
de organizare, social-economic a societii. Sracii fiind mai de grab victime ale sistemul economic de pia. Astfel n realitate condiciile externe impuse de societate sunt cele ce provoac srcia. Aceast teorie exprim un totalitatea ,realitatea din RM. Bazale acestei teorii au fost pus n secul 19 de ctre Marks, explicnd srcia prin cause economice , prin imposibilitatea structural de a asigura bunstare. Individul nu este singur vinovat de cea ce este de oarece responsabil pentru situaia creat, este statul ce nui d voe s se dezvolte. n literature de specialitate sunt prezente cteva argumente ale acestui effect structural: 1) Subutelizarea forei de munc problema omajului.n condiii legislaii RM, omer este considerat persoan care ndeplinete urmtoarele condiii: Are vrst cuprins de 16 ani. Femei 57, Barbai 62. Este act dup stare de sntate i capacitile fizice i psihice pentru prestarea unei muncii. Caut active un loc de munc i este desponibil s nceap lucrul. Nu studiaz la secia fregvena la zi. Este nregistrat la agenia ocuprii Forei de munc omerii care sau calificat pentru ajutor ,pot benificia de la inregistrarea cerelor pentru locul de munc la agenii, dac acest drept este confermat documentar. 2) Segmintarea pieii muncii agrar i privat. Ea const n faptul c sistemul economic este divizat (nmprit) n 2 secte : - Unul asigur un trai derect ,posibilitate de promovare i securitatea muncii sector privat. - Al doilea sigmet este bugetar fr posibilitae de a fi promovat si cu risc de omaj forte mare. 3) Teoria marcsist a expltarii n centru cruea este conceptual de expltoare , utilizat pentru a explica diferenele structurale n distribuia veniturilor n societate. Marcsitii au argumentat existena sracilor prin urmtoarele: - Capitalitii au nevoi de o for de unc motivat i eficient aceat fiind meninut prin diferite modaliti( omajul , concedierile) - Existena segmentului srac despus s munceasc pentru un venit modest, n ofer celul lalt segment de posibilitate de ai spari bunstare. - Competinia pe piaa muncii este susenut printr-o scal difereniat de salariarizare ceea ce impedic unitatea clasei municitoare.

Generaliznd perspectivele marxiste sa considerat c sracii ndeplinesc anumite funcii n societate: muncile murdare dar inivitabile, sracii reprezint un etalon pentru meninerea standartelor moral n societate. 4) Existena sigmentului srac le ofer posibilitatea bogailor s devin mai bogai , ear unui specialiti de a-i exarcita munca. Teoria statului bunatrii Chenesian IV

Teoria statului bunstrii.


Statul bunstrii a inceput sa se configureze la svrsitul seculul la 19, la sec.industriale. Caracteristica a statului bunstarii const n faptul c statul se implic nu doar n ajutoarea saracilor, doar si pentru ajutoare sracilor ci si n asigurarea unui set de servicii sociale ,pentru ntreag populaie,astfel apare nou concept de drepte sociale. 3 etape de evolutia a Statului bunatrii: 1) 1950-1975 Bazata pe teoria Heynesiano 2) 1975- 1980 Criza statului Bunstrii ( muncitorii nu vor s munceasc, criza economica, nimeni nu ploate impozete) 3) nceputul 1980 se caracterizeaz prin diferite proecte , eire de crize. Critica a adus statului bunstrii imbin o explicatie structural cu unacultural. Se menioneaz c sprijinul pe care societate l ofer sracilor , devine la rndul su o cauz ameninerii i cear asporrii srciei. 1. Explicatie structural- stare BS efectez puternic dinamica BS(bunstrii), din nsusi principiu s fundamental de functional. El utilizeaz resursele preluate prin sistemul de taxe i impozete, ns dezvoltarea sa impune creterea fiscalitii, economia pe mai multe ci - ea incepe s se dezvolte, cheltueri sociale cresc, investitii pentru resurse cresc . n al doilea rnd fiscalitatea creste producnd o motevare economica, investitorul nu este interesat s fac investiii i muncitorul nu vrea s lucreze , salareatul s lucreze. n concluzie, statul BS nu este slutia la problema srciei , ce o parte la nsui, probleme srciei, paradacsal este. 2. Ezplicaie culturale - SB imarte n 2 sectoare: - activ i responsabil - independent format de persoane care se confun n stare dependena si ajutor social, crendu se, formulndu se o cultur a dependenii. Astfel servicii sociale, uneversare reduc responsabilitatea social si incredere n fortele proprie, s slbete vitalitatea() i responsabilitatea familii, a comunitii comunicale blocnd tot odat iniiativa societii civile.