Ecologismul- ideologie politica

Ecologismul ca ideologie a aparut ca un raspuns la efectele tot mai nocive ale

industrializarii si ale actiunilor umane care prejudiciaza mediul inconjurator. Cresterea
populatie care a dus la suprapopulare, poluarea mediului incojurator si a apelor, disparitia
unor specii de plante si animale, diminuarea resurselor reprezinta principalele motive care au
dus la aparitia ideologisie ecologiste, o ideologie care analizeaza evolutia problemelor ce tin
de mediul incojurator si consecintele sale asupra societatii, incercand sa modifice actiunile
umane in scopul rezolvarii acestora.
Ideologia ecologista a aparut in anii 70 ca o reactie la procesul de industrializare tot
mai rapid, proces care avea drept consecinta deterirorarea mediului incojurator. Insa,
dezvoltareea tehnologica este pusa pe locul doi in lupta ideologiei ecologiste contra actiunilor
impotriva naturii, cauzele ideologice fiind mult mai importante in acest sens, fiind cauze care
pun ideile concepute de fiintele umane pe primul loc.
Ideologia ecologista este diferita de celelalte ideologii, ea nu vizeaza relatiile dintre
oamenii, ci relatiile dintre oameni si mediu si pune in prim plan supravieturirea cu celelalte
specii.
,,Actiunile intreprinse de un stat influenteaza, in mod obisnuit, accesul altor state la
resursele naturale si la beneficiile unui mediu sanatos.1. La nivel international, ideologia
ecologista miza pe solidaritate intre state, pentru o mai buna utilizare a resurselor.
Dintre fondatorii ideologiei ecologiste pot fi amintiti Cornelius Castoriadis, Ivan Illich,
H. Jonas, Serge Moscovici, Rene Dumont, R. Passet, Alain Lipietz, Murray Bookchin, A.
Gorz, Ernst Schumacher.
Existenta unor crize ecologice, a unor probleme de mediu sau a unor cazuri de
nedreptate sociala au consitutit fara indoiala conditii necesare pentru aparitia discursului
ecologist , insa acestea s-au articulat ca alternative ideologice doar prin critica ideologiilor
existente care justificau actiunile umane care aveau efecte negative sau chiar catastrofale
asupra naturii.2

1Joshua S. Goldstein, Relatii internationale, Polirom, Iasi, 2008 p.541

2Mihaela Miroiu, Ideologii politice actuale, Semnificatii, evolutii si impact,
Polirom, 2012 p. 194

Ideologia verzilor a aparut si ca o reactie contra celorlalte ideologii care considerau

natura ca un factor ce trebuie utilizat in scopuri economice. Astfel, ecologismul s-a pozitionat
contra liberarilor, socialistilor si conservatorilor individualisti, comunistilor, ideologii care
folosesc natura pentru resursele sale, mizand pentru o ascensiune a productiei in defavorea
naturii. Diferentele dintre socialism si communism par din ce in ce mai mici. Apare astfel
intrebarea : de ce parte a spectrului politic s-a pozitionat ideologia ecologista ?
Discursul politic al teoreticienilor ecologisti critica in mare masura societatea de
consum, productivismul, societatea moderna in general. Nu orice miscari pentru protejarea
naturii fac parte din cadrul ideologiei ecologiste. Ideologa verde, are ca prim obiectiv
schimbarea modului in care omul actioneaza asupra naturii.
Primul manifest al ideologiei ecologiste este reprezentat de cartea lui Rachel
Carson ,,Primavara muta publicata in anul 1962, o carte prin intermediul careia s-a incercat
sa se atraga atentia asupra utilizarii de pesticide, utilizare care a avut drept consecinte
uciderea pasarilor si chiar si a oamenilor, precum si prejudicierea mediului inconjurator.
Urmeaza in anul 1968 publicarea cartii ,,Bomba demografica scrisa de Paul Ehrlich
care a propus teza exploziei demografice care pune in pericol evolutia planetei.
Manifeste ecologiste importante au aparut in cadrul Grupului de la Roma si au
reprezentat o baza pentru dezvoltarea ideologiei ecologiste. ,,Limitele cresterii a reprezentat
un raport realizat de Clubul de la Roma in anul 1972 ale carui rezultate vizau o criza in
urmatoarele doua decenii. Raportul a aparut ca o reactie la industrializarea tot mai prezenta.
Cresterile economice, cresterea populatiei, precum si folosirea resurselor naturale reprezentau
cauze principale ale crizei ecologice si implicit ale apritiei ideologiei ecologiste. Dennis
Meadowns a fost figura principala a acestui raport. Astfel, ideologia ecologista se impune cu
un nou discurs prin intermediul carui sperau ca omul sa isi schimbe atitudinea fata de mediul
inconjurator.
Aparitia ideologiei ecologiste in Europa s-a realizat prin crearea organizatiilor
nonguvernamentale care militau pentru apararea naturii. Pentru ca scopurile lor sa poata fi
atinse, cele mai multe dintre aceste organizatii internationale s-au transformat in partide
politice din dorinta de a influenta politicile statului, actionand din interiorul structurilor unui
stat.
Primul partid verde a fost creat in Noua Zeelanda in anul 1972. Exempul sau a fost
urmat in anii 80 de toata statele libere din Europa. Pentru a se putea impune, noua ideologie
ecologista a mizat ,,pe cativa factorii psihologici ce agitau spiritele acelor ani : criza

ecologica, frica de izbucnirea unui razboi atomic si esecul partidelor de a face fata unui numar
mare de probleme sociale, economice si politice. 3. In Franta, ecologistii au intrat in politica
la inceputul anilor 70, insa partidul Les Verts a fost creat abia in anul 1982.
Programele noilor partide au reprezentat adevarate manifeste cu un rol important in
crearea ideologiei ecologiste. Astfel, programul Partidului Ecologist din Noua Zeelanda
(Value Party) reprezinta unul dintre primele manifeste ecologiste. In cadrul acestuia erau
mentionate ,,cresterea economica zero , lupta impotriva armelor nucleare, precum si lupta
contra degradarii mediului inconjurator.
Ellu si Charbonneau (,,Nu putem continua o dezvoltare infinita intr-o lume finita) 4
pot fi numit precursorii ideologiei ecologiste, cei doi gandind in acesti termeni inca din anii
30.
In statele din Europa, partidele verzi s-au format din mici grupuri din partidele
socialiste, grupuri care nu s-au putut obisnui acolo( ex. Danemarca, Olanda) si din partide
liberare (Suedia, Norvegia). Astfel, inceputul ideologiei nu o pozitioneaza de o parte sau alta a
spectrului politic. Inca de la aparitia ideologiei ecologiste, verzii s-au adaptat si au adoptat
caracteristicile vietii politice existente, considerand ca doar in acest sens pot reuise sa-si
promoveze ideile.
Primele forme ale ideologiei ecologice au fost reprezentate de proteste impotriva
degradarii de catre om a mediului inconjurator. Primele proteste au aparut in America de
Nord, in Asia ( Japonia) si in Europa (Germania). Miscarile au aparut inca din 1700, insa nu
erau denumite miscari ecologiste, ci conservatoare, pana in 1970 cand s-a format ideologia
ecologista. Astfel, se poate afirma ca ideile conservatoare au reprezentat baza noii ideologii.
Cei doi precursori Ellu si Charbonneau nu au incadrat ideologia politica ,,nici la dreapta, nici
la stanga.5
Ecologismul este o ideologie pentru ca indeplineste cele patru functii ale unei
ideologii6. Ideologia ecologista, in primul rand, explica procesul prin care a aparut criza
mediului incojurator. In al doilea rand, ecologismul analizeaza actiunile si politicile
intreprinse, prin definirea lor ca actiuni benefice mediului inconjurator sau actiuni cu efecte
3Alina Mungiu Pippidi, Doctrine politice :concepte universale si realitati
romanesti, Polirom, 1998 p. 231
4Alain Lipietz, Quest-ce que lcologie politique? La grande transformation du XX siecle, Ed. La
Dcouverte, Paris, 2003, p. 37

5 Ibidem, p. 36

nocice. In al treilea rand, aderentii ecologismului sunt indrumati spre un sentiment al

identitatii. In al patrulea rand, ecologistii beneficiaza de un program , in functie de care
actioneaza pentru protejarea mediului inconjurator si pentru prevenirea dezastrelor.
Ideologia ecologista se bazeaza pe o perceptie biocentrica, in cadrul careia, natura si
fiintele umane au o valoare intrinseca, omul trebuie sa protejeze natura si sa nu se plaseze
deasupra ei. Naess este unul dintre ganditorii ideologiei eclogiste si a creat principiul
eoclogismului de profunzime, in interiorul caruia fiintele vii sunt egale, nu trebuie sa fie
ierarhizate. Prin ecologia profunda, Naess considera ca toate fiintele vii sunt egale, toate
speciile au aceleasi drepturi ca fiintele umane.
Ecologia si libertatea-Perceptia ideologiei ecologiste in ceea ce priveste libertatea
omului are ca prim obstacol idea ca omul este centru universului. Astfel, pentru a putea fi cu
adevarat liber, omul trebuie sa depaseasca aceasta ide
Ecologia si democratia- Ecologistii considera ca fiecare un sistem democrat
descentralizat este cel mai bun mediu in care omul poate sa isi indeplineasca sarcina de a
proteja mediul, nu doar cel natural, dar sic el politic, social, economic.
Obiectivul ideologiei ecologiste era acela de a influenta actiunile si deciziile politice,
dorea sa indrepte actiunile spre conservarea mediului inconjurator. Ecologistii considerau ca
era necesar ca deciziile politice sa fie influentatate de elementele de ordin ecologic pentru o
mai buna relationare a omului cu natura.
Andrew Dobson a incercat sa analizeze diferitele caracteristici ale ideologiei
ecologiste pentru a intreprinde cateva schimbari in interiorul sau. De asemenea, a facut o
diferenta intre ecologism si ecologie.
Principalele credinte ale lui Dobson in ceea ce priveste ideologia ecologista erau legate
de limitele de crestere ( cresterile economice sunt limitate, deoarece spatiul este limitat),
precum si de eurocentrism- a elaborat principiul potrivit caruia lumea non umana are o
valoare.
De asemenea, Dobson avea convingerea ca ideologia ecologista este ,,singura
ideologie care se preocupa de relatia dintre oameni si natura non umana.7
Miscarile ecologiste sunt, in cele mai multe tari, reprezentate de cate un partid care
candideaza in alegeri. Principala problema a unui partid verde este aceea de a castiga
6 Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice si idealul democratic, Polirom,
2010, p. 230
7 Andrew Dobson, Green Political Thought, Toutledge, Londra, 1995, p. 36

suficiente voturi incat sa fie reprezentat in legislativ. Insa, problemele continua si dupa ce sunt
alese, deoarece ar urma provocarile la care vor fi supuse in incercarile lor de a schimba
( schimbari politice si sociale) oricat de mici ar fi. Astfel Dobson, in cercetarea sa, si-a pus
intrebarea daca o societate durabila poate fi condusa de institutii deja existente. Raspunsul
este ca nu. (Exemplul partidului ecologist din Germania de Vest)
In ceea ce priveste schimbarile la nivel individual, Dobson specifica faptul ca
schimbarea va interveni doar cand oamenii vor gandi diferit
Andrew Dobson a analizat si strategia de consum, ajungand la concluzia ca omul
trebuie sa invete sa cumpere lucruri bune, necesare, fara sa prejudicieze natura. Schimbarile
sunt percepute ca o afacere politica, nu ca pe o indreptare in directia potrivita, fapt ce le face
greu de implementat.

Incadrarea ideologiei ecologiste in sectrul politic de dreapta sau de stanga

Asa cum am precizat mai sus, ideologia ecologista a aparut si ca o critica asupra
celorlalte ideologii, ale caror principii se indrepata catre utilizarea naturii si a resurselor ei
pentru a-si atinge obiectivele.
Inceputul ideologiei ecologiste pare a fi mai apropiat de stanga politica. Stanga a creat
partidele verzi prin orietnarile sale ecologiste impreuna cu grupurile din domeniu. De multe
ori insa , obiectivele ecologice au fost lasate deoparte, stanga incitand la violenta,
indepartandu-se astfel de idealul ecologist.
La aparitia ideologiei ecologiste, drepata demonstra indiferenta fata de actiunile
intreprinse in cadrul ei. Indepartaea ecologistilor de dreapta s-a datorat si principiilor
contradictorii fata de ecologisti din cadrul acestui spectru politic: comert, industrie,
echipamentele nucleare. Reprezentau chiar elementele pe care ecologistii le combateau.
De-a lungul evolutiei ideologiei ecologiste, principiile si deciziile sale au inceput sa se
indeparteze tot mai mult de stnga politica , in timp ce dreapta cunoaste un apogeu in acest
sens, ecologismul putandu-se integra in dreapta politca. Exemplul cel mai relevant in aces caz
este dat de Franta in anul 1993, cand partidul verde a colaborat cu stanga, iar dupa 2000 se
dorea o colaborare cu cu dreapta in urma esecului aparut in timpul aliantei cu stanga.
Treptate, ideologia ecologista a depasit aceasta perioada, croindu-si o existenta
proprie, colaborabd cu ambele. Dupa anul 2000, atat in Asia, America, cat si in Europa,
principiile si actiunile ecologice nu se incadreaza nici in stanga, nici in dreapta politica, ci s-

au bazat pe cooperare pentru atingerea obiectivelor. Astfel, ideologia ecologista poate propune
teze specifice atat stangii, cat si dreptei, obiective comune atinse prin cai diferite.
C. Allegre in ,,Ma verite sur la planete 2007 ofera o viziune negativa asupra evolutiei
ideologiei ecologiste, scotand in evidenta credibilitatea tot mai scazuta a partidelor verzi. In
momentul apaqritiei ideologiei ecologiste, la inceputul anilor 70, partidele verzi reprezentau
o noutate pe scena politica, discursul lor nou si convingator asupra relatiei dintre fiinta umana
si mediul inconjurator fiind preluat de un numar mare de indivizi. Ideologia ecologista
propunea o alata modalitate de a ne raporta la politica, element care a atras din ce in ce mai
multi sustinatori.
Insa, actiunile ecologiste din ultima perioada au suferit esecuri majore, fapt pentru care
obiectivele sale nu au putut fi atinse iar principiile ideologiei pare sa se indeparteze tot mai
mult de avantul initial. Cu sperante mari la inceput, dupa anii 2000, ideologia ecologista in
contextul noii crize ecoclimatice nu a putut sa-si dirijeze actiunile, suferind esecuri mari,
pierderea simpatizantilor.
De ce s-a ajuns la imposibilitatea de a se dezvolta si de a evoluat din ce in ce mai
mult ? Un motiv principal ar fi acela ca ideologia ecologista inca nu a putut fi incadrata
corespunzator in cadrul stangii sau a dreptei politice, pastrand aparentele dreptei, insa fiind
compusa din militanti ai stangii.
Sa existe o neutralitate in ceea ce priveste incadrarea ideologiei ecologiste ? Cel mai
bun raspuns este oferit de N. Hulot in lucrarea sa ,,Pour un pacte ecologique care a
concluzionat ca ideologia ecologista nu este ,, "Nici la dreapta, nici la stanga, nici la centru, ci
deasupra". Astfel, pot spune ca ideologia ecologista propune obiective comune, globale, care
necesita o implicare colectiva, pentru ca actiunile unui om le pot infleunta pe cele ale altui
om. Necesitatea unor solutii comune se impune, deoarece doar in aces sens obiectivele
ecologiste pot fi indeplinite.
In concluzie, consider ca principiile ideologiei ecologiste indeamna la solidaritate si
cooperare, la actiuni comnne, deoarce ecologismul ca ideologie nu este "Nici la dreapta, nici
la stanga, nici la centru, ci deasupra".8

8 Nicolas Hulot et Le comite de Veille Ecologique, Pour un Pacte ecologique,

Calmann-Levy, 2007