Disciplina: DEZVOLTARE DURABILĂ ȘI PROGRES

ECONOMIC
Specializarea: AUDITUL ȘI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL
FONDURILOR EUROPENE
Economia sărăciei prin prisma celor 3 dimensiuni – sănătate, educație și standar de viață

Student: TUDORAN ANDRADA-ALEXANDRA

Data: 21.12.2022

1
 Cuprins
1. Rezumat ................................................................................................................................................. 3
2. Articole științifice................................................................................................................................... 3
2.1 Articol științific I ............................................................................................................................ 3
2.2 Articol științific II ............................................................................................................................ 3
2.3 Articol științific III ........................................................................................................................... 4
3. Literature view....................................................................................................................................... 4
4. Studiu de caz.......................................................................................................................................... 6
5. Concluzii................................................................................................................................................. 9
6. Bibliografie........................................................................................................................................... 10

2
 1. Rezumat
În cadrul lucrării de față am dorit să prezint perspectivele economiei sărăciei, văzute prin prisma
celor 3 dimensiuni – sănătate, educație și nivel de trai. Am pus un accent aparte pe situația romilor
întrucât consider că problema acestora este una destul de gravă, iar rezolvarea acestor probleme de
ordin economic și social nu sunt suficient dezvoltate.
Sărăcia poate juca un rol critic în viața unui individ, întrucât acestea provine din lipsa resurselor,
resurse absolut necesar în viața unui om. Dreptul la educației, hrană, locuință, sănătate sunt drepturi
pe care orice individ ar trebui să le aibă și pe care trebuie să le cunoască întrucât acestea au un
impact puternic asupra societății din punct de vedere economic, social și cultural.
Lucrarea începe prin analizarea și detalierea a trei articole de specilitate cu privire la aceste drepturi
(educație, sănătate, locuință). Ulterior a fost realizată partea de literature view în care am surprins
principalele idei și opinii cu privire la articolele studiate anterior. Lucrarea continua prin detalierea
unui studiu de caz cu privire la situația romilor din România, situație abordată din prisma sărăciei,
iar în finalul lucrării se regăsește partea de concluzii și bibliografia.

2. Articole științifice
2.1 Articol științific I
Sănătatea joacă un rol important în viața oricărui individ. Cu țotii ar trebui să avem acces la servicii
de sănătate disponibile pe piață, însă prea puțini își permit să acopere asemenea costuri. De cele mai
multe ori, serviciul public de sănatate impune anumite costuri pentru tratarea pacienților, iar
tratementele sunt de cele mai multe ori foarte costisitoare.
Prezentul articol dezbate sănatatea romilor din perspectiva actorilor implicați în sistemul sanitar
(medici, pacienți, mediatoare, etc). Conform datelor prezentate, aproape 60% din populația romilor
suferă de probleme de sănătate, de cele mai multe ori grave, sau au un membru al familiei care are
probleme de sănătate. Având în vedere faptul că aceste persoane au un nivel de trai scăzut, situația
lor este una delicată întrucât aceștia nu își pot permite să acceseze serviciile de sănătate și să se
trateze.
În cadrul prezentului articol a fost realizat un sondaj cu privire la accesul persoanelor rome la
servicii de sănătate, progresele realizate în ultimii ani şi neajunsurile sistemului medical. În acest
scop, au fost colectate puncte de vedere şi experienţe personale de la principalii actori sociali
implicaţi în sistem – beneficiarii serviciilor de sănătate (pacienţii romi), furnizorii acestor servicii
(medicii de familie care deservesc comunităţi rome sau lucrează în mod curent cu pacienţi de etnie
romă) şi agenţii instituţionali implicaţi în facilitarea comunicării interculturale în domeniul medical
(mediatorii sanitari).

2.2 Articol științific II

Educația reprezintă un drept pe care orice individ îl are, însă nu toți pot beneficia de el. Educația
reprezintă un factor de reducere a sărăciei prin prisma faptului că oamenii cu cât sunt mai educați,
cu atât au mai multe șanse de a obține un loc de muncă, sunt mai productivi și au posibilitatea de a
se integra pe piața muncii. Totodată. Educația poate fi și un factor de eliminare a discriminărilor de

3
gen deoarece accesul oamenilor la educație aduce beneficii economice și sociale, care îmbunătățesc
situația famililor si care asigură ulterior, o rată mai mare a participărilor acestora pe piața muncii.
Prezentul articol vorbește despre accesul la educație de calitate în rândul romilor, un aspect extrem
de important al incluziunii acestora pe piața muncii și a reducerii ratei sărăciei. Romii, care
totalizează un număr estimat de 812 milioane persoane, răspândite pe întregul continent, sunt una
dintre cele mai mari și mai vulnerabile minorități din Europa. În toată Europa, romii sunt în
continuare excluși din multe domenii ale vieții societății, lipsiți de drepturi și adânciți într-o stare de
sărăcie. Problemele cu care se confruntă romii în accesarea educației de calitate sunt larg
recunoscute.
România are un procent mare de tineri romi, ceea ce face ca accesul la educație de calitate să fie o
nevoie și mai urgentã. Numărul romilor care se înscriu la școală a crescut continuu. Însă în ciuda
contribuției importante pe care grădinița o are la succesul școlar al copilului, există încă un număr
mare de copii romi care nu frecventează grădinița, datorită costurilor implicate, lipsei de spațiu, sau
izolării geografice. De asemenea, în rândul romilor se manifestă o probabilitate mai mare de
abandon școlar decât în cel al ne-romilor și un procent mult mai mare de romi decât de ne-romi de
peste zece ani nu au finalizat nici o formă de învățământ.

2.3 Articol științific III

Una dintre marile probleme care duc la sărăcie este lipsa unei locuințe, lipsa unui acoperiș deasupra
capului, a unui spațiu în care poți trăi în condiții cel puțin modeste. Lipsa unei locuințe este o
problemă cu care se confruntă o bună parte a populației, în special comunitate romilor care în
nenumărate cazuri pot fi văzuti pe străzi, cerșind și căutând un spațiu de dormit. De cele mai multe
ori aceste persoane dorm pe bănci, în parcuri, în canele sau în alte locuri similare care nu reprezintă
o condiție de trai decentă.
Prezentul articol analizează principale cauze care duc la sărăcia extremă și moderată în rândul
romilor, sărăcie care pornește de cele mai lute ori de la lipsa unei locuințe în care aceștia să trăiască.
În domeniul locuirii, supraaglomerarea este o problemă gravă pentru populația de romi. În
locuințele romilor, adesea improvizate și/sau ilegale sau locuite cu chirie, numărul de persoane pe
locuință și pe cameră este de douã ori mai mare decât media națională. Accesul la facilitățile
moderne și la bunurile de folosință îndelungată rămâne de foarte multe ori un deziderat în
comunitățile de romi.

3. Literature view
Conform studiilor prezentate anterior consider că la baza sărăciei stau cauzele: geografice, istorice,
politice, administrative, economice, sociale, informaţionale, culturale și spirituale. În consecinţă
societatea de azi se ciocnește cu efectele, produse de fenomenul sărăciei: economice, sociale,
politice, ecologice, culturale și spirituale.
Sărăcia înseamnă lipsa accesului la sistemul educațional, lipsa unui loc de muncă, frica pentru
viitor, să trăiești de pe o zi pe alta. Sărăcia are mai multe fețe, schimbându- se din loc în loc și de-a
lungul timpului. De obicei, sărăcia este o situație din care persoanele vor să iasă. Cu alte cuvinte,
4
sărăcia este un îndemn la acțiune, atât pentru cei săraci, cât și pentru cei bogați, în scopul schimbării
astfel încât cât mai mulți să aibă ce să mănânce, să aibă un adăpost adecvat, să aibă acces la
educație și sănătate și protecție împotriva violenței.
Sărăcia poate să apară în orice moment al vieții și poate să îi lovească atât pe cei bogați, cât și pe cei
care duc un stil de viață mai modest. Așa cum am mențional anterior, cazule sărăciei pot proveni
din diverse efecte, cum ar fi cel politic ( cazul războiul dintre Rusia și Ucraina care a afectat
milioane de oameni).
În cazul minorității rome, sărăcia este deja instalată în rândul întregii comunității și a ajuns la niște
limite greu de egalat, a căror rezolvare constituie o problemă majoră. Aceste persoane suferă de
sărăcia din prisma a trei motive majore, mai exact: lipsa la educație, lipsa accesului la serviciile de
sănătate si lipsa unei locuințe. Pe lângă acestea se mai adaugă lipsa accesului pe piața muncii,
discriminarea, integrarea socială și așa mai departe.
Lipsa unei locuinței, a unui trai decent, chiar și modest conduce la imposibilitatea de a urma o
școală, o formă de învățământ, un curs sau orice altceva i-ar putea ajuta să aibă un acces facil la o
educație de calitate. Lipsa unei educații conduce ulterior la lipsa accesului pe piața muncii, întrucât
aceste persoane, din lipsa de educație, nu își pot găsi un loc de muncă. Fără o sursă de venit care să
le asigure un trai cât de cât decent, duce la foamete, probleme de sănătate, discriminare socială și
altele.
Din punctul meu de vedere, situația romilor este una extrem de gravă, care a atins cote înalte și care
este greu de depășit în zilele de astăzi. Aceste persoane sunt privite cu răutate atât de către români,
cât și de alte naționalități cu care aceștia conviețuiesc. Astfel, s-a ajuns la situația în care o bună
parte a populației europene să îi discrimineze, să nu mai dorească să le ofere sprijinul și ajutorul lor,
iar situația romilor se înrăutățește pe zi ce trece. La momentul de față autoritățiile publice și
organizațiile nonprofit sunt depășite de situație și nu le mai pot oferi sprijinul necesar de care
aceștia au nevoie.
Un număr extrem de mare de romi, aproximativ 80% din populația lor, sunt analfabeți, nu știu să
scrie, să citească, abandonează școala și au un nivel scăzut de educație. Totodată, lipsa educației îî
face pe aceștia să nu știe să se comporte în societate, aceștia fiind de cele mai multe ori violenți, cu
un limbaj neadecvat și care reprezintă un pericol public pentru societate. Lipsa educației și
comportamentul neadecvat care succede din această lipsă de educației, îi pune în indisponibiliattea
de a-și găsi un loc de muncă care să le aducă o sursă de venit și care să le asigure un trai decent.
Astfel, aceștia trăiesc în condiții mizere, neadecvate și suferă de cele mai multe ori de probleme
grave de sănătate, care conduc în cele din urmă, și la deces.
Consider că problem romilor trebuie privita dintr-o perspectivă mult mai amănunțită și trebuie
înțele cauzele situației lor pentru ca aceștia în cele din urmă să înteleagă starea în care se regăsesc și
să accepte să fie ajutați și să se ajute si pe ei însăși. Doar așa, problema sărăciei poate fi evitată și
aceștia vor putea să trăiască în condiții mai bune, asemenea altor minorități sau naționalități.

5
 4. Studiu de caz
- Economia socială și sărăcia –studiu de caz cu privire la cazul romilor din România -
Sărăcia moderată și extremă în rândul romilor
Cea mai mare parte a europenilor săraci fac parte din comunitatea romilor. Însă cu toate acestea nu
toți romi sunt săraci, sunt și alte comunități de persoane care sunt săraci și trăiesc în condiții dificile
de viață. Cu toate acestea romii sunt văzuți ca reprezentând cea mai mare parte din comunitățile
sărace. De asemenea, proporția romilor săraci este mult mai mare decât a oricărui alt grup etnic din
Europa.
Populația săraca din Europa merită o atenție deosebită din punct de vedere economic, din cauza
fondurilor mari alocate și a politicilor sociale aplicate pentru bunăstarea lor, de către UE, fără
rezultate semnificative până acum. Romii dispun de foarte multe fonduri pentru a învinge sărăcia,
dar există în mod clar o lipsă de strategii credibile și convingătoare în acest sens.
Cele mai multe standarde, ar califica romii săraci ca si moderat de săraci, având un venit sub 2 $/zi
si romii estrem de săraci cu un venit sub 1,25 $/zi. Diferențele calitative dintre romii săraci extremi
și cei moderați sunt importante și implică strategicii diferite de creștere a veniturilor. Calificarea
romilor ca moderat de săraci nu ar trebui să submineze gravitatea situației lor.

Sursa: Economia socială prin prisma sărăciei – noiembrie 2016

Principala diferență între romii săraci și alte comunități sărace la nivel global este disponibilitatea
unor servicii de asistență socială, care îi conduc către niveluri moderate de sărăcie. Astfel de
subvenții din fonduri sociale nu există în restul țărilor sărace ale lumii, ceea ce face ca situația să fie
și mai dificilă. În schimb, pentru a se putea întreține, romii săraci primesc anumite ajutoare sociale.
O consecință importantă a distincției între sărăcia moderată și cea extremă este că săracii din
categoria moderată au nevoie de mai mult decât o creștere a venitului minim cum se procedează
pentru romii săraci din categoria extremă. Astfel, modalități simple de îmbunătățire , de creștere a
veniturilor utilizând activități economice simple, cum ar fi achiziționarea de animale pentru
producerea laptelui pentru romii din categoria de sărăcie extremă, nu vor fi suficiente aici.
Mergând strict prin cifre statistice, aplicând definiția Băncii Mondiale cu privire la sărăcia extremă
și sărăcia moderată, o familie de 4 membrii trebuie să aibă venituri de sub 150 de dolari pentru a fi
considerată o familie extrem de săracă. Având în vedere faptul că mai multe familii de romi din
România obțin ajutor social de la stat în jur de 100 euro/lună de familie, plus alocațiile de întreținere
6
și crestere pentru copii lor, cele mai multe dintre aceste familii sunt peste pragul de 150 de
dolari/lună, dar cel mai probabil nu peste pragul de 240 de dolari/lună, ca să nu mai fi considerate
familii din categoria de sărăcie moderată.

Educația în rândul romilor

În ceea ce privește educația, în nenumărate rânduri liderii romi au subliniat faptul că nivelul scăzut
de educație școlară a romilor în comparație cu cel al membrilor altor etnii reprezintă una dintre
cauzele importante ale sărăciei și marginalizării membrilor acestui grup etnic. Analfabetismul este o
problemă serioasă cu care se confruntă populația de etnie romă în România de azi. După cum arată
rezultatele unor cercetării, un sfert (25%) dintre adulții de peste 16 ani declară că nu știu să scrie și
să citească.
Ultima școală absolvită % 2017 2014
Fără școală absolvită 23 10
Școală primară 26 17
Gimnaziu 34 18
Liceu, treapta I de liceu 8 5
Școală profesională, complementară sau de 4 17
ucenici
Liceu finalizat 3 19
Școală post-liceală de specialitate sau tehnică de 0 5
maiștri
Universitar-licență, masterat, doctorat 1 9
Total 100.0 100

Sursa: SOROS 2017

După cum arată datele statistice prezentate în tabelul de mai sus, 23% din populația de romi din
România nu a absolvit nicio școală, 26% a terminat primele patru clase și 34% doar gimnaziul.
Numai 17% sunt cei care urmează un liceu, o școală profesională sau chiar mai sus, toate nivele de
educație care le-ar putea oferi calificări necesare integrării pe actuala piață a muncii chiar și din
România.

Sănătatea în rândul romilor

Un indicator important al incluziunii sociale este starea de sănătate, care are o influență decisivă în
ceea ce privește bunăstarea individuală, dar și a familiei din care face parte respectivul individ. În
rândul romilor din România a fost realizat un sondaj cu privire la evaluarea stării de sănătate a
acestora.

7
 Sursa: SOROS 2017

Una dintre întrebări a cerut respondenților să-și evalueze starea de sănătate pe o scală de cinci
trepte: foarte proastă, foarte bolnav; proastă, bolnav; medie, anumite neplăceri; bună; foarte bună.
În urma chestionării acestora, 24% dintre respondenții din cadrul eșantionului și-au apreciat stare
generală de sănătate ca fiind proastă și foarte bolnav, iar 16% dintre subiecții eșantionului declară
că au anumite neplăceri legate de sănătate. De altfel 70% dintre subieții anchetei au declarat că în
ultimele 6 luni el sau cineva din familia lui au apelat la serviciile de sănătate.
Când s-a pus problema asigurărilor de sănătate și a accesului gratuit la serviciile de sănătate
jumătate dintre cei intervievați s-au declarat ca beneficiari. 55% dintre femeile din eșantion au
declarat că au asigurare de sănătate sau acces gratuit la serviciile de sănătate față de 45% dintre
bãrbații intervievați.

Nivelul de trai în rândul romilor (locuirea)

Locuirea și accesul la o locuință decentă reprezintă un alt indicator important al incluziunii sociale.
Lipsa unor locuințe sau starea precară a acestora se constituie într-o problemă importantă cu care se
confruntă romii din România, având un nivel scăzut de trai. Tocmai din cauza scăderii nivelului de
trai o parte dintre romi și-au pierdut locuințele primite în timpul fostului regim comunist sau le-au
abandonat.
În urma unui studiu realizat in anul 2018 rezultă faptul că 53% din populația romilor trăiesc în
mediul rural, restul locuind la periferia orașelor. Cei mai mulți dintre aceștia, un procent peste 80%
locuiesc în case derăpănate, cu 1-2 camere, raportat la un număr de membrii ai familiei foarte mare.
În ceea ce privește suprafața medie a locuinței populației de romi, acestea sunt în medie de 37,23m2
cu 1m2 mai mică decât suprafața medie pe locuință pentru populația României. Aproximativ 63%
dintre romii împart aceeași cameră cu cel puțin alte două persoane (deci o cameră este împărțită de
3 persoane și peste). Un procent de peste 50% din aceste case ale romilor sunt construite din
paiantă sau chirpici. Acestea din urmă sunt mijloace preponderent tradiționale de construire pentru
mediul rural, mai puțin durabile, dar mult mai ieftine, specifice familiilor sărace care au posibilități
reduse de a construi locuințe folosind materiale rezistente, de bună calitate. Aceste materiale nu
rezistă la temperaturi scăzute și dezastre naturale, ele oferind doar un minimum de confort și
proteție.
După cum era de așteptat, din cauza faptului că accesul la apă este o problemă critică în zonele
rurale, 23% dintre cei de la sate au acces la apă curentă față de 56% din zonele urbane. Există

8
diferențe semnificative între cei din mediul urban și cei din mediul rural în ceea ce privește accesul
la canalizare, în sensul că 44% dintre cei din urban beneficiază de sistemul public sau au fosă
septică față de doar 13% din rural.
În ciuda măsurilor întreprinse până în momentul de față atât de guvern, cât și de numeroase
organizații neguvernamentale internaționale și naționale, condițiile de locuire ale populației de romi
rămân în continuare sub valorile medii/standard de la nivel național. Lipsa unor condiții de locuire
decente are puternice implicații asupra stării de sănătate și nivelului de educație a acestor persoane.

5. Concluzii
Sărăcia în România este foarte profundă, mulți având şanse mici de a se desprinde din această
situaţie într-un timp scurt. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este unul dintre obiectivele
specifice ale țării și ale altor state membre în domeniul politicii sociale. Cu toate acestea, ea poate fi
cu greu depășită.
Romii sunt considerați ca făcând parte din grupurile cu o situație de risc ridicat de sărăcie,
excludere și marginalizare, întărit de menținerea unor atitudini discriminatorii. Comunitățiile de
romi se confruntă cu multiple deficite care se agravează reciproc: lipsa de locuință, condiții mizere
de locuit, sănătate precară, nivel educațional scăzut, deficit de calificare și de experiență pe piața
muncii. Ieșirea din ciclul vicios al sărăciei nu poate fi realizată fără implementarea unor politici
coerente.
Din punctul meu de vedere este foarte important ca fiecare cetățean, indiferent de naționalitatea
acestuia, să-și cunoască drepturile și să le fructifice.
Educația ne formează ca indivizi, ca oameni și ne ajută în mod real la integrarea în societate.
Educația primară, educația din familie sunt elementare pentru orice om. Consider că în lipsa unei
educații de calitate, un om nu se poate cunoaște pe el însuși și de cele mai multe ori ajunge să fie
marginalizat și discriminat. Fiecare individ trebuie să investească în educația lui, să o fructifice și să
se se bucure de acest drept și anume dreptul la o educație de calitate.
A avea o educație de calitate conduce la deschiderea de noi orizonturi. Piața muncii caută adesea
oameni școliți, educați, învățați, care să contribuie la dezvoltarea economiei și la creșterea acesteia.
Însă, în zilele de astăzi, accesul la învățământ și educație pornește de la căminul omului, din sânul
familiei. Accesul la educație și învățământ de calitate implică niste costuri, iar acestor costuri sunt
legate de nivelul de trai. Sunt foarte mulți copii din comunitățile rome, și nu numai, care scriu la
lumina lumânării, care străbat zeci de kilometri pe jos pentru a ajunge la școală, care adorm și se
trezesc flămânzi și care de cele mai multe ori abandonează școală întrucât sunt nevoiți să
muncească pentru a putea supraviețui. De cele mai multe ori, nivelul de trai scăzut îî conduc pe
aceștia la gesturi extreme, la furt, viol sau alte inegalități, aceștia ajungând în cele din urmă să fie
marginalizați și discriminați.
În concluzie, consider că problema sărăciei trebuie abordată din toate perspectivele, iar fiecare
cetățean trebuie să își cunoască principalele drepturi și să încerce să le fructifice pe cât de mult
posibil. Sărăcia poate fi evitată atâta timp cât omul dorește să lupte impotriva ei.

9
 6. Bibliografie
https://www.ces.ro/newlib/studii-ces/ro_380_Raport%20de%20tara.pdf

https://actedo.org/studiu-exploratoriu-situatia-discriminarii-romilor-si-a-romilor-lgbti-in-romania-
2021/

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32000L0078

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200918STO87401/discriminarea-
romilor-in-ce-consta-si-cum-raspunde-ue

http://www.anr.gov.ro/docs/Publicatii/Politici_publice_pentru_romi.pdf

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-25210800-ins-saracia-romania-este-foarte-
profunda-multi-avand-sanse-mici-desprinde-din-aceasta-situatie-intr-timp-scurt.htm

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/60/combaterea-saraciei-a-excluziunii-sociale-si-
a-discriminarii

Ana Maria Preoteasa - Situația romilor în România - Între incluziune socialã și migrație (pag 23-35)

Zamfir Cãtãlin, Elena Zamfir (coord.) - Țiganii între ignorare și îngrijorare

Edgell Stephen - The sociology of work. Continuity and change in paid and unpaid work

Preoteasa A. M., Tomescu C., Stãnescu S. - Legal și egal pe piața muncii pentru comunitățile de
romi

Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale, Situația și stadiul elaborării strategiei

naționale pentru romi

Raport privind progresele înregistrate în implementarea Strategiei Guvernului de îmbunătățire a

situației romilor

10