Limba națională - „Strai de purpură și aur„

al scrisuluui românesc

Roșca Alexandra-Daria
 Limba română provine din romanizarea  populațiilor antice din
bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici,
erau  Traco-Dace, iar ulterior această limbă a fot influențată de limbile slave,
greacă, maghiară și altele. Este de altfel singurul punct care nu este contestat
de nimeni. Controversele privesc nu atât procesul lingvistic și etapele sale, cât
teritoriile unde acest proces s-a derulat și întinderea lor.
 Fondul latin al limbii române, îndeosebi pe palierul care adăposteşte
structura gramaticală, s-a dovedit de o mare rezistenţă,asigurând
supravieţuirea şi funcţionarea în timp a tiparelor primordiale.
Limba română este o limbă romanică,înrudindu-se cu
italiana,franceza,spaniola, portugheza si alte 4 limbi regionale. Ce face de fapt
limba română deosebită este aşezare geografică a spaţiului în care este
vorbită.Nu suntem invecinaţi cu state care au fost provincii romane,suntem
singurii reprezentaţi ai latinitătii in spaţiul oriental.
 Documente păstrate
în limba română

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este

cel mai vechi document păstrat scris în limba română.
Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în
Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se
păstrează și astăzi.
 Textele maramureșene sau rotacizante denumesc
patru cărți religioase: Codicele voronețean, Psaltirea
scheiană, Psaltirea voronețeană, Psaltirea Hurmuzachi.
Autorii lor sunt originari din Maramureș, ceea ce explică
fenomenul de rotacism: în cuvintele de origine latină litera n
este înlocuită cu r. Pentru că traducătorii se țin prea
aproape de originalul slavon, textele sunt greoaie, aproape

de neînțeles.
Primele tipărituri :
Cei mai importanți tipografi ai sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie,
care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul
(în limba slavonă);
Prima carte imprimată în România a fost o carte religioasă în
slavonă, în 1508,  Liturghierul  lui Macarie, iar prima carte imprimată
în limbaromână a fost Catehismul de la Sibiu din 1544, care însă s-a
pierdut.
 Începutul limbii literare române
Limba română literară, în forma pe care o cunoaştem astăzi, ca element
constitutiv al culture noastre naţionale, reprezintă rezultatul unei îndelungate şi
complexe evoluţii.
Prin scrierile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce)
şi ale celor munteni (Stolnicul Constantin Cantacuzino si Radu Popescu), la care se
adaugă contribuţia erudită a lui Dimitrie Cantemir, se constată o noua linie de
dezvoltare in istoria românei literare.
 Cronicarii iau în discuţie originile romanice ale poporului şi ale limbii romane, rup, în mare
măsură, tradiţia textelor religioase şi valorifică elementele limbii vii, vorbite. Îmbogăţind posibilităţile
de exprimare prin împrumuturi savante din alte limbi, cronicarii realizează în acelaşi timp,
remarcabile progrese in arta compoziţiei literare.
Parte a Letopisețului Moldovei

Letopiseţul Ţării Moldovei este prima cronică scrisă cu intenţii artistice,

în care autorul dă dovadă de talent de povestitor si de portretist.
Stilul său este ,vioi si abundent in proverbe, si expresii populare.
Grigore Ureche inaugurează forma simplă a naraţiunii istorice; el
exprimă necesitatea cărtii de istorie în limba română şi despre
români.