MODULUL 32: NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

Aplicarea procesului de nursing în Sindromul comatos

▪ Constienta sau cunostinta se poate defini ca starea in care individul este constient de
el si de mediul inconjurator.
▪ Are doi parametri:
▪ -vigilitatea sau starea de trezie- apare intre somn si veghe avand ca semn specific
deschiderea ochilor.Se produce datorita activarii sistemului reticulat activator
ascendent(SRAA).
▪ -perceptivitatea posibilitatea de integrare a senzatiilor prezente in experienta
senzoriala anterioara si elaborarea raspunsului la stimulii externi.
▪ Coma-este un sindrom clinic caracterizat printr-o perturbare cantitativa a
constientientei cu pastrarea pana la un anumit prag a functiilor vegetative.
▪ Pacientul nu se trezeste la stimuli de nici o natura.
▪ Aceasta spre deosebire de somn care determina o modificare a starii de constienta
din care se revine la stimuli.
▪ Alterarea starii de constienta are mai multe trepte.
▪ Confuzia se datoreaza unor tulburari ale functiilor corticale si se caracterizeaza prin:
dezorientare ,tulburari de perceptie,incoerenta in gindire si actiune, tulburari de ritm
somn-veghe.
▪ Delirul se manifesta prin: confuzie,neliniste motorie, halucinatii, tulburari
vegetative.
▪ Obnubilarea se caracterizeaza prin reactii intirziate si inprecise ,somnolenta
▪ Stupoarea este starea in care un pacient desi nu este constient, nu reactioneaza
spontan; .poate fi trezit de stimuli puternici,trezirea este scurta si incompleta,
raspunsurile verbale si gestuale sunt defectuase.
▪ Coma este un status in care pacientul nu poate fi trezit de stimuli externi sau nevoi
interne, fiind alterate atat vigilitatea cat si perceptivitatea.
▪ Diagnostiul diferential al comei se face cu:
▪ Starea vegetativa se caracterizeaza prin lipsa perceptivitatii, mentinerea respiratiei
spontane si echilibrului hemodinamic. Ochii se inchid si se deschid ciclic sugerind
alternanta somn – veghe.
▪ Aceasta poate fi un stadiu de revenire din coma sau poate persista pana la deces.
▪ Mutismul akinetic –pacientul este vigil, fara tulburari de perceptie dar areactiv. Se
mentin miscarile globilor oculari, deglutitia, reflexele cutanate.
▪ Mutismul akinetic –pacientul este vigil, fara tulburari de perceptie dar areactiv. Se
mentin miscarile globilor oculari, deglutitia, reflexele cutanate.
▪ Aceasta stare se datoreaza perturbarii functiilor lobilor frontali si sau sistemului
limbic si nucleilor cenusii de la baza.
▪ Sindromul loked in se manifesta clinic prin tetraplegie cu deficit de functie al
nervilor cranieni, cu mentinerea miscarilor de verticalitate a globilor oculari si
micarii pleoapelor. Sunt mentinute vigilitatea si constienta. Poate comunica
printr-un cod al globilor oculari. Leziunea consta in intreruperea cailor
cortico-bulbare, cortico-spinale, partial lezarii formatiei reticulate, nucleilor nervilor
cranieni cu conservarea partii dorsale a puntii si mezencefalului.
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI COMATOS
ÎN SPITAL
▪ Pregătirea condiţiilor de îngrijire:
▪ Bolnavii vor fi plasaţi în saloane bine aerisite cu temperatură constantă.
▪ Se aşează comod în pat, aceasta fiind prevăzut cu apărători laterale pentru bolnavii
agitaţi.
▪ Saltea pneumatică → saltea antidecubit.
▪ Asigurarea poziţiei corespunzătoare:
▪ Decubit dorsal, fără pernă cu capul îndreptat spre suprafaţa patului.
▪ Decubit lateral cu faţa spre suprafaţa patului.
▪ Semişezând dacă nu există contraindicaţii.
▪ Pentru drenaj postural se întoarce capul într-o parte.
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI COMATOS
ÎN SPITAL
▪ Permeabilizarea căilor respiratorii, asigurarea respiraţiei:

▪ Aspiraţia secreţiilor traheobronşice pe canulă faringiană de tip Guedel sau pe sonda de intubaţie.

▪ Administrarea intermitentă de oxigen.

▪ Tapotaj toracic pentru facilitatea eliminării secreţiilor bronşice.

▪ Urmărirea funcţiilor vitale:

▪ Puls.

▪ Tensiunea arterială.

▪ Respiraţie.

▪ Temperatură.

▪ Urmărirea eliminărilor:

▪ Eliminarea urinei, scaunului, vărsăturilor.

▪ În caz de vărsături capul pacientului se întoarce pe o parte, se aspiră eventualele resturi alimentare.

▪ În retenţie de urină se instituie sondajul vezica, spălătura vezicală.

▪ În constipaţie → clismă evacuatoare.

▪ În meteorism → tub de gaze.

 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI COMATOS
ÎN SPITAL
▪ Asigurarea igienei corporale:

▪ Toaleta zilnică pe regiuni la pat.

▪ Igiena părului → 2- ori pe săptămână.

▪ După spălare se fricţionează tegumentele cu alcool mentolat şi se pudrează cu talc.

▪ Igiena cavităţii bucale:

▪ Se îndepărtează proteza dentară.

▪ Se curăţi cavitatea bucală de mucozităţi de 2-3 ori pe zi cu ajutorul unor tampoane de vată îmbibate cu glicerină boraxată.

▪ Buzele şi limba se menţin umede.

▪ Prevenirea uscării corneei:

▪ Se fac instilaţii conjunctivale cu acid boric 4% şi aplicaţii de unguente oftalmice.

▪ Prevenirea escarelor:

▪ Schimbarea poziţiei bolnavului din 2 în 2 ore.

▪ Masarea uşoară a zonelor care vin mai mult în contact cu planul patului.

▪ Se vor folosi colaci de cauciuc înveliţi.

▪ Cearşaful trebuie menţinut în permanenţă curat, neted şi uscat.

▪ Pudrări cu talc a regiunilor declive.

▪ Dacă apar escarele trebuie tratate cu atenţie prin pansamente aseptice.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI COMATOS
ÎN SPITAL
▪ Asigurarea alimentaţiei:
▪ Hidratarea parenterală cu soluţii de glucoză, hidrolizate şi concentrate proteice.
▪ Alimentaţia pe cale digestivă, pe sondă nazogastrică se foloseşte în situaţiile când bolnavul prezintă tulburări
de deglutiţie.
▪ Se face bilanţul hidric, precum şi determinări electrolitice, determinarea ph-ului, a glicemiei, ureei sanguine,
în vederea reechilibrării hidroelectrolitice.
▪ Prevenirea complicaţiilor:
▪ Supravegherea pupilelor, tegumentelor, edemului, tonusului muscular.
▪ Se face masajul extremităţilor şi mişcări pasive pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice.
▪ Pentru combaterea complicaţiilor infecţioase bronhopulmonare se administrează antibiotice cu spectru larg,
instituindu-se o terapie susţinută după ce se constată apariţia primelor semne de infecţie pulmonară.
▪ Asigurarea tranzitului combate constipaţia.