52 ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE

ndeplinite. Asadar, vom recunoaste ca anumite tehnici ale anchetei se apropie de interviu, cum ar fi, de pilda, cazul celor ce mbraca o forma orala, cu un chestionar ale carui ntrebari pot fi puse n ordinea dorita de operator si cnd acesta din urma are si libertatea de a discuta cu subiectul ceea ce crede necesar pe marginea oricarei ntrebari (sa dea explicatii asupra sensului ntrebarii, asupra rostului ei n cadrul cercetarii, sa se intereseze de motivatiile raspunsului etc.). La fel, interviurile cu un numar mai mare de persoane si conduse cu instrumente relativ rigide (repetndu-se practic aceleasi ntrebari) se apropie de ancheta, nu doar prin acest caracter formal al lor, ci si pentru ca ele dobndesc si alte caracteristici ale acesteia (o anumita reprezentativitate, de exemplu).

3. Ancheta si sondajele de opinie

Termenul de "sondaj" este, n general, sinonim cu cel de "cercetare selectiva" sau de "esantion(are)". Cumparatorul alege prin sondaj un obiect dintr-o multime spre a-i testa calitatile, profesorul verifica prin sondaj ctiva elevi sa vada daca au nteles lectia predata etc. Ideea sondajului este deci aceea de a reduce populatia statistica efectiv cercetata la o parte (mica) a ei, capabila sa reprezinte caracteristicile ntregului. n domeniul investigatiilor sociale, se utilizeaza frecvent expresia de "sondaje de opinie" sau "sondaje de opinie publica" pentru a se desemna un anume gen ~de ancheta, si anume cea efectuata pe diferite probleme de mare interes public si care urmareste, n principal, sa surprinda opiniile (parerile, atitudinile, evaluarile etc.) oamenilor legate de aceste probleme. n ceea ce ne priveste, preferam sa utilizam denumirea de sondaj de opinie, n locul celei de "sondaj de opinie publica", notiunea de opinie publica fiind, cum s-a vazut, destul de complexa si greu de definit n mod operational. De asemenea, vom ramne la ntelesul curent - n domeniul sociologiei al notiunii de sondaj de opinie, ncercnd doar sa delimitam, n masura posibilului, aceasta notiune de cea de "esantionare" si, mai ales, de cea de "ancheta". Primul aspect nu merita mult efort pentru a-l dezbate. E nevoie doar de putina atentie din partea sociologilor atunci cnd citesc lucrari de matematica, statistica economie etc., unde n locul termenului de esantionare (sau chiar esantion) se folosesc cuvinte precum "sondaj", "selectie" etc., care uneori pot fi derutante. Pentru ilustrare, am trimite cititorul la un articol de popularizare, privind "Sondajele de opinie publica", scris de un matematician (V. Boscaiu, 1995), text n care, pe lnga unele pertinente recomandari metodologice asupra culegerii si interpretarii informatiilor cu ajutorul chestionarului, se vorbeste mult - si pe ntelesul tuturor despre esantionare, folosindu-se nsa termenul de sondaj. Asadar, n titlu, sondaj nseamna metoda (tehnica) de investigare iar apoi, pe parcurs, sensul lui se reduce, deseori, la cel de operatie sau modalitate de selectare (alegere) a indivizilor ce urmeaza a fi chestionati. Astfel, vorbind, chiar n debutul articolului, despre "clasificarea sondajelor" (p.146), se trateaza, n fapt, clasificarea procedurilor de alegere a esantionului si nu clasificarea "sondajelor de opinie" (dupa tematica, destinatie sau alte caracteristici), asa cum s-ar astepta un sociolog. Dar acestea sunt efecte benigne ale diferentelor de limbaj ntre domenii de specialitate ce nu comunica foarte strns. ncercarea de a deosebi sondajul de opinie de ancheta este, n schimb, un lucru mai complicat si nu e exclus ca o astfel de delimitare sa se dovedeasca, n fond, o chestiune artificiala, practica cercetarilor putnd evolua pe directia unei unificari a
ANCHETA SI SONDAJUL N CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMAN 53

sensului celor doua notiuni. Ne asumam nsa riscul de a ncerca evidentierea ctorva elemente ce ar putea fundamenta o asemenea delimitare. Mai nti, vom accepta ca sondajele de opinie sunt specii ale anchetei sociologice. Prin aceasta subliniem si faptul ca realizarea unui sondaj este o treaba de profesionisti, cu pregatire sociologica, si nu e o chestiune la ndemna oricarui amator. Institutele specializate n realizarea sondajelor de opinie sunt ncadrate cu personal cu diferite calificari, dar n nici un caz ele nu se pot dispensa de sociologi si/sau psihosociologi. A sti sa construiesti un esantion' probabilistic abstract sau a sti sa studiezi prin sondaj calitatea marfurilor ce ies de pe o banda rulanta nu este suficient

pentru a putea realiza si un sondaj de opinie. Ce deosebeste totusi' un "sondaj de opinie" de o "ancheta sociologica"? Iata, dupa parerea noastra, care ar fi notele caracteristice : a. Sondajele de opinie, asa cum le arata si numele, sunt centrate - daca nu exclusiv, cel putin cu preponderenta - pe aspectul opinional, subiectiv al realitatii sociale. Ele urmaresc sa evidentieze ceea ce "cred", "gndesc", "simt", "apreciaza" , "intentioneaza sa faca" oamenii. Cel mai adesea prin sondaje se testeaza gradul de satisfactie fata de activitatea diferitelor organisme sau persoane cu functii n stat, notorietatea personalitatilor politice, optiunile electorale, raportarea la anumite sisteme de valori etc. b. Sondajele de opinie sunt centrate pe probleme ce suscita un larg interes de public; astfel de probleme apar fie n dezbaterile mediatizate, fie n preocuparile mai mult sau mai putin marturisite ale unor organisme, institutii politice, administrative, stiintifice etc. c. Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu un pronuntat caracter descriptiv. Ele nu numai ca nu au ambitii explicative, dar, foarte adesea, nsasi descrierea fenomenelor este realizata doar n linii foarte generale, fara detalieri si particularizari. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate ntr-un timp foarte scurt, cu chestionare simple si clar structurate si pe esantioane care sa asigure o reprezentativitate rezonabila pentru evaluarile cu caracter general urmarite. e. Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg ntr-o forma simpla, fara a se recurge la mijloace sofisticate de prelucrare si interpretare a informatiei. f. Sondajele de opinie se realizeaza, de regula, la comanda unui beneficiar ale carui interese sunt altele dect cele stiintifice sau sunt facute de anumite institute cu acest profil n momentele cnd o problema strneste un mare interes iar, prin publicarea rezultatelor, institutia respectiva se face mai bine cunoscuta publicului larg .. -g. Sondajele de opinie sunt, ntr-o societate democratica, nu doar o componenta a cunoasterii stiintifice a socialului, ci parte inseparabila din viata societatii respective, un reper n evaluarea diverselor elemente ale "mecanismului " social si puncte de sprijin pentru ajustarea strategiilor si tacticilor fortelor politice. Toate deciziile majore - sau unele chiar de mai mica anvergura - ale organelor executive nationale sau locale sunt supuse judecatii cetatenilor cu ajutorul acestei forme simple, rapide si eficiente de recoltare a opiniilor. n nici o societate cu adevarat democratica nu este pusa la ndoiala utilitate a sondajelor iar fortele politice nu-si pot permite sa ignore rezultatele acestora si, cu att mai putin, sa agreseze institutiile care au pus pe piata cifre statistice care nu le sunt favorabile. (Asupra acestor aspecte vom reveni n finalul lucrarii.)