1.

Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul
didactic, domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studio 5-6 ani, in care sa apelati
la cunostintele copiilor despre povestiri invatate.
Jocul didactic este o activitate dirijată în grădiniţă, dar şi o metodă didactică, dacă este
utilizat în structura unei alte activităţi obligatorii. Jocul didactic implică următoarele procese
psihice:gândirea cu operaţiile ei: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea; memoria; atenţia
şi spiritul de observaţie; voinţa; imaginaţia; limbajul;
Jocul didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu 5-6
ani, grupa mare se va realiza de catre cadrul didactic in spatial educational o activitate de
consolidare şi verificare a cunoştinţelor cu tema Cutiuţa cu surprise.
Tema saptamanii in Lumea Povestilor prin forma de realizare joc didactic va avea ca
scop consolidarea cunoştinţelor despre povestile şi personajele din poveştile cunoscute
exersand un limbaj corect din punct de vedere grammatical.
Obiectivele operationale-sa recunoască povestea, enumerând personajele, să asocieze
replicile cu personajele din poveşti, să aşeze imaginile în ordinea desfăşurării evenimentelor,
să identifice personajele pozitive şi negative din poveştile învăţate, să completeze Diagrama
Venn conform cerinţelor.
Sarcina didactica a activitatii este să identifice personajele şi a poveştilor pe baza
imaginilor, sa recunoască replicile personajelor sis ă realizeze un ciorchine cu siluetele
personajelor pozitive şi negative din poveşti.
Regula jocului este copilul care a fost atins cu bagheta fermecată va rezolva o
sarcină,astfel echipa din care face parte va fi recompensată.
Elementele de joc Surpriza, bagheta fermecată, întrecerea, ghicirea, aplauzele, limitarea
timpului, mânuirea materialelor.
Momentul organizatoric in care se asigură conditiile optime pentru buna desfăşurare a
activitatii: aerisirea spatiului educational, aranjarea mobilierului în formă de semicerc și a
materialului didactic, intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa.
Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor, se prezintă un colet si o bagheta trimise de
Zana povestilor.Aceasta a aflat ca celor mici le plac foarte mult poveştile, si este curioasă să
afle cât de bine cunosc poveştile şi personajele din poveşti, ce ştiu despre acţiunea
acestora,care sunt personajele pozitive şi cele negative. De aceea v-a pregătit surprize care pot
fi descoperite, dar nu oricum ci numai dacă vor trece peste probele zanei jucându-vă un joc
care se numeşte „Cutiuţa cu surprize”.
Desfăşurarea activităţii, Explicarea şi demonstrarea regulilor jocului
 Copiii se împart în 2 echipe în funcţie de semnul pe care îl au în piept. Fiecare echipă va
trebui să rezolve corect sarcinile trimise de Zână pentru a putea deschide cutia şi a ajunge la
săculeţul cu surprize. La semnalul „Cu bagheta fermecată/Eu te voi numi îndată”, copilul atins
de baghetă rezolva sarcina propusa. Pentru fiecare răspuns corect voi pune pe in cosulet câte o
bulina.
„Să vedem ce scrie pe plicul de pe cutie”. Voi citi conţinutul plicului şi se va explica copiilor
că nu putem desface cutia decât dacă trecem o probă.
Se realizează jocul de probă, se oferă explicaţii suplimentare în cazul în care se constată
că regulile sau modul de desfăşurare nu au fost bine înţelese.
“Priviţi cu atenţie imaginea pe care v-o arăt! Cum se numeşte povestea şi de cine a fost
scrisă?” - “Care sunt personajele din această poveste?”
(Cele două poveşti vor fi “Fata babei şi fata moşneagului” şi “Punguţa cu doi bani” de Ion
Creangă).
Dacă răspunsurile sunt corecte atunci vom putea deschide cutia cu surprize pe care a trimis-o
Zâna Poveştilor.
Când vom deschide cutia, vom găsi în interiorul ei o altă cutie cu un plic in care se afla o
sarcina.
Varianta 1 – pentru ambele echipe:
- “Cui apartine replica?”
„Du fetiţa,departe în pădure,că nu vreau s-o mai văd în faţa ochilor. Ucide-o şi adu-mi drept
dovadă plămânii şi ficatul ei.” (împărăteasa)
„Văleu cumătră, talpele mele! Mă rog scoate-mă că-mi arde inima-n mine!...Cumătră, mă
pârlesc,ard de tot,mor,nu mă lăsa!” (lupul)
„Da’ cum sa nu!...Daca ai pofta de oua, bate si tu cocosul tau, sa faca oua, si-i manca; caci eu
asa am batut gaina, si iacata-o cum oua.” (baba din „Punguta cu doi bani”).
„Fata frumoasa si harnica, grijeste-ma si curata-ma de omizi, ca ti-oi prinde si eu bine
vreodata.” (parul)
Câte un membru de la fiecare echipă, ales de baghetă, vine şi rezolvă câte o sarcina.
Dăcă răspunsurile sunt corecte echipa primeşte un punct.
Dacă trecem această probă vom putea deschide cutia. În interiorul ei descoperim o altă proba.
Varianta 2 – pentru ambele echipe - “Aşează imaginile în ordinea desfăşurării evenimentelor
şi spune cum se numeste povestea”.
(Imagini din povestea “Puisorul ingamfat” si din povestea “Capra cu trei iezi”).
 Deschidem cutia şi vom găsi o altă cutie care are scris pe plic mesajul „Un ciorchine vei
forma”
Varianta 3 – se va realiza un ciorchine cu personajele pozitive din poveşti şi un ciorchine cu
personajele negative din poveşti. Echipa piticilor alege personajele pozitive şi le prinde pe
ciorchine şi echipa iezilor alege personajele negative şi le prinde pe ciorchine.
Dupa ce vom realiza ciorchinele deschidem cutia şi găsim o alta cutie cu un bileţel “
Diagrama vei forma si cadoul vei afla”.
Varianta 4 - Pe panou sunt desenate două cercuri care se intersectează. Echipa piticilor au de
aşezat în primul cerc personajele din povestea „Punguţa cu doi bani”, iar echipa iezilor în al
doilea cerc personajele din povestea „Fata babei şi fata moşneagului”.
După ce vor aşeza imaginile le voi adresa următoarea întrebare: „Ce observaţi atunci când
priviţi personajele din ambele poveşti? Ce credeţi că ar trebui să aşezăm în intersecţia celor
două cercuri?”.
Echipa care răspunde corect primeşte un punct („În intersecţia celor două cercuri se aşează
personajele comune: baba, moşul”).
Jocul didactic, forma de activitate care sustine la cel mai inalt grad dezvoltarea psihica,
reuseste sa imbine spotanul cu imaginarul, elemente de joc cu cele de invatare.