PROIECT DE CERCETARE EDUCATIONALA

REDUCEREA
ANALFABETISMULUI FUNCTIONAL
 Cuprins

1.Documentarea

2.Motivarea alegerii temei

3. Stabilirea scopului

4.Ipoteza

5.Instrumentarul metodologic

6.Concluzii

7.Bibliografie
 1.Alegerea temei
Eu,ca profesor in invatamantul gimnazial,am ales aceasta tema deoarece :

-am observat ca multi dintre elevi stiu sa citeasca insa nu inteleg ceea ce citesc;

- analfabetimul functional este o cauza a cresterii abandonului scolar din Romania;

-din unele studii efectuate reiese ca foarte multi dintre elevii care termina scoala si dobandesc o
diploma sau trec de examenul maturitatii,nu detin suficiente competente de baza pentru o viata
sociala si profesionala normala.

-aproape 38% dintre elevii romani de pana la 15 ani sunt analfabeti functionali,conform testarilor
internationale PISA.
 2.Documentarea
Potrivit studiului Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, elevii de 15 ani ştiu să scrie, să
citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate. Cauzele acestui fenomen sunt
diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi
liceal.

Se povestește, într-o notă anecdotică, faptul că, întrebat fiind ce este inteligența, Alfred Binet ar
fi răspuns: „Inteligența este ceea ce măsoară testul meu de inteligență“. În mod analog, am putea
constata și noi că analfabetismul funcțional este ceea ce măsoară testul PISA. În România, testul
a fost aplicat ultima dată în anul 2015 și a implicat 185 de școli care au constituit un eșantion
reprezentativ pentru sistemul nostru de educație. Domeniul principal de evaluare în 2015 a fost
Științe și tehnologii (cu aproximativ 75% dintre itemi), apoi Matematică (cu aproximativ 15%
dintre itemi) și Citire/Lectură (cu aproximativ 10% dintre itemi), conform http://www.rocnee.eu.
Știm că prin Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (inițiat de către Organizația
pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD) sunt măsurate capacitățile elevilor având
vârsta de cincisprezece ani într-un cadru teoretic circumscris drept alfabetizare științifică. Mai
mult, sunt vizate implicit competențele transcurriculare, cele care, din perspectiva unei bune
adaptări la viața reală, sunt în mod nemijlocit pârghii de bună integrare socială pentru tineri.
Cetățeanul reflexiv ar trebui să fie o persoană care să se poată implica într-un discurs rațional, în
care să utilizeze pertinent informații din știință și tehnologie. Dacă nu prelucrează informația în
mod adecvat, încât să o poată utiliza cu sens, nu dă dovadă de gândire critică și de aptitudini
privind rezolvarea de probleme, se presupune că nu are abilitățile de bază pentru a se integra în
societatea contemporană, o societate atât de dinamică, având un caracter informațional din ce în
ce mai complex.

3.Scop si obiective
SCOP:

Optimizarea frecvenței elevilor cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii şi prevenirea

fenomenului de abandon școlar.

OBIECTIVE:

• Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere și dezvoltare personală;

• Identificarea surselor de stres și managementul stresului școlar;
• Dobândirea unor cunoştinţe şi abilităţi referitoare la managementul învăţării eficiente;
• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare;
• Creşterea stimei de sine/Managementul calităţilor personale;
• Dezvoltarea unor abilități de disciplinare pozitivă în rândul cadrelor didactice, dar și al
părinților;
• Stima de sine versus metodele instructiv - educative.
4.Ipoteza

Pentru reducerea si prevenirea analfabetismului functional as initia proiecte la nivelul

scolii,prin care sa integrez modalitati de interventie centrate pe elev/parinti/profesori.

a. Strategii centrate pe elev

1. Realizarea profilului elevului cu risc crescut de abandon școlar;
2. Jurnal de monitorizare a frecvenței la cursuri și a motivelor absenței;
3. Identificarea surselor de stres/dezvoltarea unor comportamente sanogene;
4. Strategii de învățare eficientă;
5. Modalități de optimizare a auto-eficacității ;
6. Dezvoltarea abilităților de comunicare;
7. Creșterea stimei de sine;
8. Dezvoltarea inteligenței emoționale;
9. Identificarea propriilor resurse și interese.

b. Strategii centrate pe părinți

1. Dezvoltarea capacităților de comunicare eficientă în familie:
- identificarea barierelor în comunicarea cu copilul;
- ascultarea reflexivă; - construirea și transmiterea mesajului;
2. Însușirea unor metode de disciplinarea pozitivă a copiilor:
- folosirea îndrumării;
- recompensarea;
- controlul mediului;
- contractul comportamental;
- extincția;
- excluderea.
3. Dezvoltarea unui stil parental suportiv.

c. Strategii centrate pe profesori

1. Crearea unor situații speciale de succes în activitatea instructiv – educativă;

2. Însușirea metodelor de predare care activează tipurile de inteligență propuse de Howard

Gardner;

3. Identificarea programelor de formare continuă /perfecționare utile/necesare fiecărui cadru

didactic;

4. Crearea unui program de colaborare cu diferiți membri din comunitate (asistent social, polițist
de proximitate, medic de familie etc.)
 5.Instrumentar metodologic
Metodele de cercetare folosite folosite pentru abordarea acestei teme sunt:

OBSERVATIA PARTICIPATIVA

Aceasta metoda este foarte eficienta,deoarece permite observarea elevilor in mediul lor
social,in mod continuu,prin modul in care ei participa la ore sau prin ceea ce fac din momentul
terminarii studiilor.

INTERVIUL(Conversatia)

Conversatia este foarte importanta in cadrul acestei cercetari deoarece se poate recunoaste
nivelul de competente de comunicare al elevului,care se poate remedia prin strategiile de
interventie.

CHESTIONARUL.

Este una dintre cele mai importante metode de cercetare,pentru ca prin chestionare se pot afla
mai multe informatii la nivel de grup,atat printre elevi,parinti dar si profesori,reducandu-se astfel
timpul de investigatie. In urma aplicarii chestionarelor se analizeaza si interpreteaza rezultatele
astfel incat masurile sa fie aplicate mai repede.

6.Concluzii

Problema analfabetismului funcţional nu este specifică unui segment de vârstă, aceasta

afectează toate grupele de vârstă indiferent de mediul de provenienţă al acestora urban sau rural.
Cauzele descrise prin prisma dimensiunilor culturale şi geografice fac deasemenea obiectul
aserţiunii de faţă. Convingerile individuale restrictive privind nevoia de achiziţii cognitive şi
importanța acestora pentru viața socială reprezintă un alt impediment în dezvoltarea personală.
Percepţia eronată asupra nevoii de educaţie constituie de asemenea o măsură descriptivă a acestei
abordări. Aceste delimitări pot constitui elemente ale factorilor de risc pe care actanţii politicilor
în educaţie trebuie să îi considere.
Bibliografie
[1] http://www.oecd.org/education
[2] l’Institut de statistique de l’UNESCO, Rapport mondial de suivi sur l`education pour tous 2006, cap.6, p.166
[3] UNESCO, Standard setting instruments. Incorporating suplement 1.1982. Paris. p.4.
[4] http://www.oecd.org [5] UNESCO, 2008. Education for All Global Monitoring Report. [6] Robert W. Sweet,
Illiteracy: An Incurable Disease or Education Malpractice? National Right to Read Foundation, 1996,
http://www.nrrf.org/essay_Illiteracy.html
[7].https://toad.cor.europa.eu/ViewDoc.aspx?doc=cdr%5Ceduc
[8] Sintezele iniţiale ale proiectelor de analize socio-economice elaborate până în prezent la nivelul Comitetelor
Consultative, www.fonduri-ue.ro/…/2012…2012/5.%20Sintezele%20initiale%20ale%2
[9] Situaţia copiilor cu cerinţe educative speciale (CES) integraţi în învăţământul de masă, Institutul de Stiinţe ale
Educaţiei, Reprezentanţa UNICEF în România, 2009