Sunteți pe pagina 1din 4

www.referat.

ro

Nevoile elevului n raport cu familia, scoala, societatea. Identificarea oportunittilor de facilitare a relationrii ntre sisteme.
Nevoia poate fi rezolvat prin eliminarea unei probleme, iar problemele adolescenilor din ziua de astzi sunt nevoi complexe, nevoi ce sunt generate din mediul de apartenen din care fac parte, cu influene din mediul familial, de joac, de prieteni ,de gac si colar, de fapt din mediul complex numit societatea. Presiunea social prin care se dorete crearea unui comportament cuminte i asculttor a elevului n coal pe de o parte, societate pe de alt parte, face din copii nite victime ale unui sistem, ale unor stereotipi, etichete i culturi nedefinite nc. Toate aceste componente, nu duc de altfel, dect la inhibiie, introvertire, non-comunicare, regresie, slab stim de sine, derutare, depresie i dramatism fatal. Care este de fatul scopul suprem al colii? De a crea persoane competente, persoane realizate n timp, persoane deschise, comunicabile, empatice i de ce nu bogate? Paradoxul primordial n aceast situaie nu este altul dect raportul dintre cerere i ofert. Pe de o parte, coala i societatea mpreun i cer o anumit etichet, iar pe de alt parte nu-i ofer o alternativ pentru a putea rspunde acestor standarde. n acest context s-a creat conceptul de elev- coda, elev-mediocru, elev-premiant, elev-olimpic fr a ntreba vreodat de ce un elev este coda, iar unul este premiant, indiferent de indecele de inteligen si nivel de educatie. Din perspectva socio-psiho-pedagocic, copilul ajungnd n mediul colar, vine deja cu un bagaj de experiena i investiii din mediul familial si din mediul su de apartenen, precum gac. Astfel, ne dm bine seama, c acest elev, vine i cu un set de nevoi mai mult sau mai puin satisfcute. n acest context, din prisma studiului realizat, n care tind s abordez, tema nevoilor elevilor, aflai la vrsta tranziiei adolescente, teoria prin care pun n eviden ierarhia

www.referat.ro

nevoilor raportate la elevi i n acelai timp la adolesceni este teoria ierarhiei nevoilor lui Abraham Maslow . Ierarhizate n forma piramidal, nevoile umane i respectiv nevoile elevilor din perspectiva teoriei ierarhiei nevoilor lui Maslow sunt urmtoarele: 1.Nevoi fiziologice- nevoile de baz ale copiilor vs ale elevilor, adesea nu au fost satisfcute n mediile de apartenen i care ulterior s-au transformat n factori negativi ce contribuie la lipsa interesului de a investi n mediul colar. Prin experiena nefast a traumei prin care poate trece copilul/elevul din mediul din care provine, nevoile nesatisfcute au rmas aceleai, fiind amplificate pe fondul traumelor fiziologice i psihosomatice la care au fost expui. n acest mod, se pot ajunge la diferite situaii discrepante dintre elev-profesor, elev-elev, elev-printe si printe-printe. 2.Nevoi de securitate- Din aceeai perspectiv a nesatisfacerii nevoii de securitate, elevul se inhiba, devine introvers, ajungand de foarte multe ori s evadeze din lumea reala, spre o lume imaginara, care ii ofera mai mult confort si mai multa securitate. In situatia in care, nevoia lui de securitate nu este alimentata in permanenta cu stimuli pozitivi din partea familiei, colegilor de scoala, profesorilor, elevul riposteaza adesori agresiv. In acest caz, chiar daca nevoile biologice au fost satisfacute, elevii devin preocupati de satisfacearea nevoii de securitate, care prin intermediul unei traume a fost neutralizata sau inhibata. 3.Nevoi de apartenen De obicei, in urma lipsei de sustinere a elevilor de catre parintii lor sau in urma unei relatii proaste cu anumiti profesori, datorita traumelor pe care le traieste sau a neintelegerilor de varsta care se isca in mediul familial, sau al oricarui alt factor negativ dezvoltarii acestuia, elevii devin susceptibili atat in relatia elev-familie cat si elev-scoala, orientandu-si interesul spre un alt mediu de apartenenta, de obicei gasca, care ii accepta slabiciunile, caracterul, personalitatea, fiind si ceilalti elevi din acelasi mediu si cu aceeasi trauma, orientandu-se vicios spre lucruri daunatoare dezvoltarii si evolutiei lui ca si persoana matura in devenire. Astfel c, n urma unor experiente traumatice pe care elevul le traieste in anumite mediii, el are nevoie de suport emoional din partea persoanelor apropiate, care s-l accepte i s-i neleag nevoia sa, aflndu-se n aceeasi situatie.

4.Nevoi de stim- Aceste nevoi se refer la nevoia elevului de a se simi acceptat i respectat. Nevoia de a fi stimat este extrem de important pentru a fi satisfacut si de ai oferi n momentul consilierii psiho-pedagogice intelegere, motivnd n acest sens elevul spre colaborare si anticipand in acelasi timp actiuni pe care elevul le-ar intreprinde in disperare, doar pentru a fi apreciat. Adeseori, ei se identific prin liderii unor gsti, care de foarte multe ori, au un caracter posesiv si predominat, dar negativ din punct de vedere al evolutiei si dezvoltrii intelectului elevului. Un exemplu relevant, ar fi hiperactivitatea excesiva a elevului sau dimpotriva inhibitia si izolarea. 5.Nevoi de automplinire- Oricare ar fi nivelul de inteligenta a elevului, el are nevoie de autoperfecionare prin sustinere, fiind esenial de a fi satisfcut nevoia pentru o reintegrare armonioas a elevului n societate. (Teorii Motivaionale, 2008) n acest context, putem afirma c n clasele primare este importanta aprecierea si aprobarea profesorului, copilul ncearc s capteze atentia acestuia , iar n clasele gimnaziale, punctul de referint devin colegii de clas, ulterior gasca, care deseori e constituit din elevi din mai multe clase. Astfel, n special baietii au tendinta de a-si neglija proprii colegi de clas pentru ca s stabileasc relatii de prietenie cu bietii din clasele paralele sau liceale. Deseori, ei sunt pusi s treac prin anumite ritualuri sau pusi s adopte anumite comportamente pentru a-si cstiga dreptul de a fi membru al grupului respectiv. Revolta adolescentin deseori poate avea repercursiuni negative asupra rezultatelor si integrrii scolare. n acest sens, absentele si notele proaste sunt preocupri secundare comparativ cu problemele legate de sexualitate si sensul vietii. Idealurile sociale si cerintele acesteia influenteaz valorile persoanei. De asemenea, conform cercetrilor s-a stabilit c rolul familiei asupra constructiei sistemului de valori este deosebit de semnificativ.

Teoria nevoilor lui Maslow, scoate in evidenta tocmai acele nevoi primordiale ale fiecarui om in ansamblul si nemijlocit al elevului/copilului, pilonul important al societatii. Una din solutiile armonioase pe care scoala, ca si o institutie a Societatii, poate adopta, preluand de la tri cu un renume in arta educatiei si a culturii este suplinirea in fiecare unitate scolara, a unui birou al consilierului scolar, expert n psihologie, asistent social si psihopedagogie special, care ar putea: S anticipeze problemele copiilor prin rezolvarea nevoilor acestora. S identifice lipsa motivatiei cu care se confrunt copilul la orele de scoal si s motiveze in acest sens elevul. S consilieze copilul atunci cnd acesta se afla n conditii de stress, traum etc. printi-printi. S devin avocatul copilului in conditii extreme pentru elev, in fata printilor, n fata profesorilor, in fata gstii din care face parte. S ofere oportunitati elevilor in conditii de carente materiale, finaciare sau de alt tip. S negocieze cu actorii cheie ai societatii, acceptarea elevului in scoal, in societate. S insoteasca elevul, atunci cnd este nevoie la evenimente pe care elevul doreste s le mpartseasc. Astfel c, existenta unui astfel de birou al consilierului scolar n fiecare scoal ar duce la o functionalitate mult mai bun a elevului n raport cu scoala, familia, societatea. Rolul consilierului scolar ar fi unul de anvergur, n care ar reprezenta ca un mediator ntre presiunea pe care o impune societatea si nevoia de libertate si autocunoastere a elevului. n acest mod as recomanda ca aceast domeniu s fie mult mai bine cercetat si studiat n Republica Moldova pentru o implementare corect si funtional a acestui concept psihosocio-educational n scoal si n societate, iar catalizatorul n aceast situatie s fie familia, ca celula de baz a societtii. S medieze conflicte dintre printi-elevi, elevi-elevi, elevi-profesori, profesori-printi,