Istoria psihiatriei

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol sau seciune are mai multe probleme. Putei s contribuii la rezolvarea lor sau s le
comentai pe pagina de discuie. Pentru ajutor, consultai pagina de ndrumri.

Este scris parial sau n ntregime fr diacritice. Marcat din septembrie 2016.

Conine erori de ortografie, folosete o exprimare alambicat sau stlcete limba romn. Marcat din
septembrie 2016.

Nu tergei etichetele nainte de rezolvarea problemelor.

Cuvntul psihiatrie este rezultatul combinrii a dou cuvinte greceti: psyche care nseamn suflet
i iatreea care nseamn vindecare. Prin urmare, psihiatria este acea specialitate medical care se
ocup cu vindecarea problemelor sufleteti sau mintale. Desi psihiatria nu s-a constituit ca ramur
distinct a medicinii pn n secolele 17-18, nelegerea i cercetarea minii i a problemelor mintale
au fost subiecte de interes att pentru filozofie ct i pentru tiinta medical din cele mai vechi
timpuri. Prin urmare, istoria psihiatriei include n mod necesar o istorie a concepiilor despre funciile
psihice, bolilor mintale i a tratamentului lor de la nceputurile istoriei umane i pn azi.

Cuprins [ascunde]

1 Antichitatea

2 Evul Mediu

3 Perioada modern timpurie

4 Reforma umanitar

5 Frenologia

6 Instituionalizarea

7 Progresele tiinifice

8 Dezinstituionalizarea

9 Referine

Antichitatea[modificare | modificare surs]

In Tratatul de Medicin Intern al mparatului Galben (sec 5 i.Hr - sec 3 .Hr) tulburrile mintale sunt
explicate ca fiind urmarea tulburrilor energetice implicnd cele cinci spirite sau suflete: Hun, Po, Zhi,
Yi si Shen. Tulburrile Hun, suflet non-corporeal, rezult in furie, frustrare si resentiment; depresia si
tristetea sunt rezultatul tulburrilor sufletului Po; tulburrile Zhi sunt cauza comportamentelor
iresponsabile si impulsive; tulburarile sulfetului Yi, localizat in splina, provoac ingrijorare si
preocupri obsesive; tulburrirle lui Shen rezult in timiditate, i in cazuri extreme n agitaie i idei
delirante.[1]

Charaka Samhita (sec 2 .Hr- secolul 2 d.Hr), un tratatat de medicin ayuervedic utilizat in antichitate
in India, discut tratamente pentru depresie si confuzie mental.[2][3] Primele spitale pentru bolile
mintale au fost stabilite n India in secolul 3 .Hr.[4]
Vechii egipteni considerau c toate bolile, indiferent de formele de manifestare, ar avea o origine
fizic i localizau n inim sediul acelor simptome, care azi sunt denumite psihice. Nu se fcea nicio
deosebire ntre maladii corporale i mintale.

n secolul 5 .Hr., tulburrile psihice, n special tulburrile de tip psihotic, erau considerate de origine
supranatural,[5] o opinie impartait atat in Grecia antic cat si in Imperiul Roman.[5]

In Europa, prrimele tratate despre tulburrile psihice au fost scrise in Grecia antic.[6] Alcmeon din
Crotone (sec 6 .Hr). pe baza studiilor sale anatomice, a descoperit legtura dintre creier si organele
de sim i a postulat c organul minii este creierul. n secolul 4 .Hr., Hipocrate a teoretizat c
tulburrile psihice sunt datorate unor anomalii fiziologice.[5] Hipocrate descrie o vizit la filozoful
Democrit, pe care l-a gsit n grdina sa vivisecand animale. Democrit i-a explicat c ncerca sa
descopere cauzele nebuniei i ale melancoliei. Dupa Hipocrate, Democrit ar fi fost in posesia unui
tratat despre nebunie i melancolie.[7]

Bazndu-se pe observaii clinice, Hippocrate individualizeaz patru tipuri de boli mintale:

Frenitele, maladii psihotice organice primitive ale creierului cu manifestare acut nsoit de febr.

Mania, incluznd tulburri mintale acute fr febr.

Melancolia, boal mintal stabilizat sau cronic.

Epilepsia, creia i neag originea magic sau divin (morbus sacer), atribuindu-i o semnificaie
apropiat de vederile actuale.

In lucrrile lui Aristotel se contureaz ideea conform creia personalitatea uman este localizat n
cap.

Din timpul Imperiului Roman ne-au rmas numeroase descrieri ale unor tulburri psihice, prin Cicero
("Scrisorile Tusculane"), Aulus Cornelius Celsus (ca. 30 d.Chr.), Soranus din Ephes (ca. 100 d.Chr.) i
Areteus din Cappadochia (ca. 150 d.Chr.). Ca metode de tratement se foloseau masajele, ventuzele,
luare de snge, diet.

Evul Mediu[modificare | modificare surs]

Primele aezminte speciale pentru bolnavi psihici au fost construite n Bagdad n 705 AD,[8] , apoi in
Fes, pe la nceputul secolul al 8-lea, ini Cairo n anul 800 d. hr.[necesit citare]

In Orientul Islamic medicii care au scris despre tulburrile psihice i tratametul lor i includ pe
Muhammad ibn Zakariya al-Razi (Rhazes), Najab ud-dn Muhammad[necesit citare], i Abu Ali al-
Hussein ibn Abdallah ibn Sina, cunoscut n Occident ca Avicenna.[9][10][11]

n Europa medieval, bolnavii agitai sau agresivi erau nchii n colivii de lemn sau erau dui n afara
porilor oraului. ncepand cu secolul al 13-lea, se consemneaz existanta caselor private pentru
bolnavii cu tulburri psihice, dar in lipsa tratamentelor, scopul acestor institutii era in esent izolarea
forat a bolnavilor mintali.[12] In aceasta perioad, medicii nu sunt implicati in ingrijirea bolnavilor
internai.

In anul 1377 se nfiineaz la Londra "Bethlehem Royal Hospital" (Bedlam), cel mai vechi spital
european pentru bolnavi cu probleme psihice, care a funcionat pn n anul 1948.[12]

n perioada trzie a Evului Mediu (secolele XV - XVII), sub influena Inchiziiei, bolnavii psihici sunt
considerai posedai de diavoli. Bolnavii sunt tratai de preoti care practic exorcismul; femeile cu
probleme psihice sunt urmrite ca vrjitoare si in numeroase cazuri multe sfresc arse pe rug.[4]
Perioada modern timpurie[modificare | modificare surs]

A map of the original Bethlem Hospital site

Planul de Bethlem Royal Hospital, devreme publice azil pentru bolnavi mintal.

Psihiatria se difereniaz ca specialitate medical distinct pe la mijlocul secolului al XIX; dar

inceputurile psihiatriei pot fi descoperite nc de la sfritul secolului al XVIII-lea.[5]

n secolul al 17-lea, incep sa prolifereze azilurile