Istoria psihanalizei Fundamentele

psihoterapiei
 1. Câteva repere istorice
2. Ce este psihanaliza?
3. Cum funcționează terapia ?
4. Școli și curente în psihanaliză
CUPRINS 5. Descoperiri și adăugiri la teoria
psihanalitică
6. Metoda și Cadrul psihanalitic
7. Metode de tratament psihanalitic
8. Formarea în psihanaliză
Repere istorice și
începuturile psihanalizei Fundamentele
psihoterapiei
Jipa Adriana – anul III IF
1. Câteva repere istorice
“Psihanaliza nu este o inventie, este o
descoperire.” (V. Sandor)
Pana spre sfarsitul secolului XIX, isteria era
considerata ca avand origine neurologica.

Psihanaliza a luat nastere in 1895, din eforturile

medicului neurolog Sigmund Freud de a intelege
patologii mintale severe; Freud a descoperit ca
simptomele pacientelor isterice conţineau o
anumita semnificaţie si aveau origine psihica, nu
neurologica.
Începuturi
• 1870 Dr. Jean Martin Charcot - profesor
de neurologie de la clinica de maladii ale
sistemului nervos de la spitalul Salpetriere
din Paris - studiaza pacientele care sufereau
de histero-epilepsie.
Prof Charcot considera aceasta boala ca fiind
neurologica.

• 1878 Dr Charcot induce pacientelor o

stare hipnotica si observa ameliorarea
simptomelor.
 The talking cure
• 1880 – 1882 – Dr Joseph Breuer, medic neurolog, a
dezvoltat “the talking cure” – metoda cathartica - in
tratamentul pacientei Anna O. Aceasta este considerata a
fi etapa preliminara a psihanalizei.

• 1885 - 1886 Sigmund Freud, tanar medic neurolog la

Viena, primeste o bursa la Paris, in clinica prof Charcot.
Aici ia contact cu teoriile prof. Charcot despre isterie,
hipnotism si etiologie a acestei boli. Freud primeste de la
Charcot sarcina de a face un studiu comparativ al
paraliziilor motrice organice si isterice – observatii
referitoare la natura nevrozei.

• 1895 - Freud si Breuer publica impreuna cartea “Studii

despre isterie”. Aici gasim primele concepte nucleare ale
psihanalizei si aceasta carte o putem considera ca actul de
nastere al psihanalizei.
 Prima mișcare psihanalitică
• 1896 - Freud foloseste prima oara termenul de
“psihanaliza”

• 1900 – Freud publica “Interpretarea Viselor”, in care

dezvolta ideile de baza ale psihanalizei

• 1902 - Freud participa regulat la o intrunire privata cu mai

multi medici vienezi interesati de psihologie, grup care s-a
numit “Wednesday Psychological Society” care poate fi
considerata ca prima miscare psihanalitica. Din acest grup
a facut parte Alfred Adler si Otto Rank, discipoli
proeminenti ai teoriei psihanalizei.
• 1906 - se alatura si Carl Gustav Jung,
medic elvetian si Sandor Ferenczi de la
Budapesta, iar mai apoi Ernest Jones,
medic englez

• 1908 - grupul isi schimba numele in

“Viena Psychoanalytic Society” ; 27
aprilie 1908 - la Salzburg are loc Primul
Congres International de Psihanaliza.
Asociaţia Internaţională
de Psihanaliză
• 1910 – Al 2-lea Congres a avut loc
la Nürnberg - a luat fiinţă
Asociaţia Internaţională de
Psihanaliză (IPA).

• 1911 - Adler demisioneaza din

fruntea Societatii Vieneze de
Psihanaliza si infiinteaza propria
Societate de Psihologie
Individuala
Primii “formatori” internaționali în psihanaliză
• 1911 - Dr. J. Putnam, profesor de
psihiatrie la Harvard University, a
infiintat Asociatia Americana de
Psihanaliza.
• 1914 – Jung pleaca de la Societatea
internationala de psihanaliza.
• 1920 – Se infiinteaza Institutul
Berlinez de psihanaliza si se ridica
problema formarii profesionale a
terapeutilor, cu un program
structurat de formare si de
supervizare,
• 1925 - se stabilesc criterii de
formare in psihanaliza, acceptate
atat in Europa cat si in America;
astfel apar primii “formatori”
internationali in psihanaliza, in
majoritate germani sau austrieci.
• 1925 – 1938 Perioada de
reorganizare institutionala -
formarea de terapeuti a putut sa
se faca si in centre din America.
 • o teorie asupra minţii umane, cat si o
metoda de terapie
• a fost fondata de catre Sigmund Freud
intre anii 1885 şi 1939 si continua sa fie
2. Ce este dezvoltata de catre psihanalisti din
intreaga lume
psihanaliza? • arii de aplicabilitate:
• teorie privind felul în care funcţionează
mintea
• metodă de tratament pentru probleme
psihice
• metodă de cercetare
• modalitate de înţelegere a fenomenelor
culturale şi sociale
 • In activitatea terapeutica cu Anna O., pacienta
isterica tratata anterior de dr. Joseph Breuer prin
“terapia prin vorbire”, Freud aplica cu succes metoda
“asociatiei libere”, pe care o considera superioara
hipnozei. Ajunge impreuna cu Breuer la concluzia ca
simptomele isteriei sunt mesageri care poarta un
conţinut psihic refulat (repressed) – devenit
inconstient – iar metoda de tratament necesita
abreactia acestor continuturi (rememorarea si trairea
lor originala).
3. Cum • Aceasta l-a determinat să dezvolte metoda "terapiei
prin vorbire", care a constituit baza psihanalizei si a
funcționează psihoterapiei.
• Freud îşi vedea pacienţii de şase ori pe săptămână,

terapia ? ascultând şi răspunzând la ceea ce ei îi spuneau în

timp ce stăteau întinşi pe canapea.
• Invitaţi să spună orice lucru care le venea în minte,
pacienţii i-au prezentat lui Freud asociaţii care
conduceau către experienţe, dorinţe şi fantasme
refulate din copilărie, ce se transformaseră în
conflicte inconştiente;
• Odată aduse în plan conştient, aceste conflicte
puteau fi analizate, iar simptomele puteau fi ulterior
dizolvate.
4. Școli și curente în
psihanaliză
Fundamentele
psihoterapiei
Bratu (Ciuncanu) Alina – anul III IF
 SCOLI SI CURENTE IN PSIHANALIZA
bratu (ciuncanu) alina

• Freudienii clasici şi contemporani

• Psihologia Sinelui – Erik Erickson, Anna Freud, Harry Sullivan (in
psihanaliza interpersonala), Heinz Kohut

• Erik Erikson a fost unul din psihologii Eului, alaturi de Anna Freud si Heinz
Hartmann de la mijlocul secolului al XX-lea. Scriind împreună cu soția sa, Joan -
colaborator nerecunoscut, el a reprezentat dezvoltarea personalității printr-o
serie de provocări sau crize de-a lungul vieții. Fiecare criză, dacă era rezolvată în
mod corespunzător, producea o virtute sau o forță a personalității.
• Erik Erikson combină profundele intuiţii ale psihanalizei cu datele empirice ale
antropologiei culturale, pentru a evidenţia legăturile strânse dintre educaţia
copilului şi constrângerile socioculturale.
•  A elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltării Eului, concepţie care a rămas
extrem de influentă până în prezent. 
• Fiecare viață umană începe într-un anumit stadiu și la un anumit nivel al tradiției,
aducând în mediul său înconjurător o zestre de patternuri și de energii; acestea
sunt folosite de indivizi spre a crește mai departe și spre a se integra social, dar și
în chip de contribuție la acest proces. Fiecare nouă ființă este privată într-un stil
de viață pregătit de tradiție și susținut de aceasta, dar care în același timp se
dezintegrează din pricina naturii însăși a tradiției.
Contributiile aduse de catre Anna Freud psihanalizei si psihoterapiei
pentru copii au constat in identificare si elaborarea mecanismelor de
aparare precum si a conceptului de “linie de dezvoltare”.
Ideea de bază de la care a plecat Anna Freud în clinica şi munca ei
analitică a fost aceea că adulţii trebuie să observe comportamentul
copiilor îndeaproape pentru a-i înţelege mai bine pe aceştia. Ea a
petrecut ore însemnate în spitale dedicate copiilor observând suferinţele
acestora, îmbogăţindu-şi experienţa clinică de care se va folosi ulterior în
scrierile sale teoretice. Ea a teoretizat, astfel, conceptul de "linie de
dezvoltare" care indică diferenţele şi nuanţele dintre normal şi patologic
în dezvoltarea copiilor.
Anna Freud este cunoscută, de asemenea, pentru studiul şi
teoretizarea mecanismelor de apărare ale eului, alături de Melanie Klein,
ea este considerată un veritabil întemeietor al psihanalizei pentru copii.
HARRY JACK SULLIVAN

• Harry Jack Sullivan – a fost medic psihiatru si a profesat in spitalul ‘William

Alason White’. Acesta a extins principiile psihanalizei freudiene in lucrul cu
pacientii sever afectati -psihotici, pe care reusea sa-I aduca intr-o forma de
nevrotism functional. El si-a descoperit pasiunea pentru psihanaliza prin
interviurile cu pacientii care sufereau de schizofrenie, unde abilitatile sale
psihanalitice erau evidente.
• Contributia lui la dezvoltarea psihanalizei consta in evidentierea
patternurilor relationale din copilaria timpurie a pacientilor schizofrenici si
stabilizarea lor in contactul cu realitatea prin terapia psihanalitica.
• Si-a extins teoria asupra formarii personalitatii schizotipale ca rezultat a
interactiunii cu persoanele din mediul de ingrijire a pacientului;
Heinz Kohut a fost medic psihiatru si psihanalist. El s-a detasat de teoria pulsiunilor elaborate de Freud pe
baza tratarii nevrozelor. Pornind de la tulburarile de personalitate, el dezvolta teoria Psihologiei Sinelui in
care linia narcisica a dezvoltarii sinelui este principala. El considera ca Sinele, obiectul sinelui, transferul
narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Modificari teoretice se concretizeza prin noi tehnici, una
dintre ele privilegierea empatiei in defavoarea interpretarilor. De asemenea, un alt amanunt ce tine de
cadrul terapeutic este atitudinea neutra (a analistului) pe care Kohut nu o incuraja. El considera ca o
atitudine calda si fireasca a analistului va ajuta pacientul sa aiba o recuperare a Sinelui autentica.
ScOALA BRITANICA A RELATIIOLOR CU OBECTUL : W.R.D. Fairbairm,
d.w. winnicot si Melanie klein

• William. R.D. Fairbairm – medic psihiatru si psihanalist,

el a avut un rol important in dezvoltarea teoriei relatiilor
cu obiectul dorit;
Fairbairn afirma că relațiile cu obiectele (persoane de ingrijire – parinti, bunici, bone
permanente) pe care un copil le are încă de la început, în viață, devin prototipuri pentru toate
experiențele ulterioare cu privire la conexiunile cu ceilalți. Relația obiect intern descrie o relație
care există în mintea persoanei. În situația normală, părinții sănătoși au ca rezultat un copil cu o
orientare exterioară către persoane reale, care pot oferi un contact real și un schimb. Când
nevoile copilului nu sunt satisfăcute de părinți (de exemplu, nevoile de dependență și nevoia de
interacțiuni afirmative) are loc o abatere patologică de realitatea externă. În loc de schimb real
cu alții, sunt stabilite prezențe fantazate, private, așa-numitele obiecte interne. La aceste
obiecte interne copilul se raportează în conexiuni fantazate, relațiile interne ale obiectelor.
William. R.D. Fairbairm
 DONALD .W. WINNICOTT

Lucrările pediatrice ale lui Winnicott cu copiii și mamele lor au condus la dezvoltarea conceptului său influent privind
„mediul de ținere”. Winnicott a afirmat că „fundamentele sănătății sunt puse de mama obișnuită în grija ei obișnuită de
iubire a propriului copil”, centrul căreia se afla atitudinea atentă a mamei copilului.
Winnicott a considerat că „tehnica mamei de a ține, de a face baie, de a se hrăni, tot ceea ce a făcut pentru bebeluș, s-a
adăugat la prima idee a copilului despre mamă”, precum și favorizarea capacității de a experimenta corpul ca locul în
care se află traieste in siguranta. Extrapolând conceptul de a ține de la mamă la familie și lumea din afară, Winnicott a
considerat drept cheia dezvoltării sănătoase „continuarea exploatării de încredere în ceea ce privește cercul în continuă
extindere a familiei și a școlii și a vieții sociale”.Impreuna cu sotia sa, a dezvoltat conceptul “obiectului de tranzitie” a
copiilor ca sustitut afectiv a mamei. El a introdus in terapia psihanalitica concepte noi : joc, creativitate, “holding” cu
sensul simbolic in tratarea pacientilor. Era in total dezacord cu modul de lucru a unor analisti ai vremii prin care acestia
presionau pacientii sa se conformeze interpretarilor, astfel putandu-se consolida un Sine Fals al pacientului.
DONALD .W. WINNICOTT
Jocul poate fi văzut și în utilizarea unui obiect tranzitoriu , termenul lui Winnicott
pentru acest obiect, cum ar fi un ursuleț, care are o calitate pentru un copil mic de a fi
atât real cât și imagiat în același timp. Winnicott a subliniat că nimeni nu cere ca un
copil să explice dacă Binky-ul său este un „urs adevărat” sau o creație a propriei
imaginații a copilului și a continuat să argumenteze că este foarte important să i se
permită copilului să experimenteze Binky ca fiind în un statut nedefinit, de tranziție,
între imaginația copilului și lumea reală din afara copilului. Pentru Winnicott, una dintre
cele mai importante și precare etape ale dezvoltării a fost în primii trei ani de viață,
când un copil crește un copil cu un sentiment din ce în ce mai separat de sine în raport
cu o lume mai mare a altor oameni. În crestere si dezvolare, copilul învață să-și aducă
propriul sine spontan și real în joc cu ceilalți; într-o tulburare a unui sine fals, copilul a
găsit-o nesigură sau imposibilă în acest sens și, în schimb, se simte obligat să ascundă
adevăratul sine de alți oameni și să se prefacă a fi orice își doresc în schimb. Jocul cu un
obiect de tranziție poate fi o importantă punte timpurie între sine și celălalt, ceea ce
ajută un copil să dezvolte capacitatea de a fi autentic în relații și creativ.
 DONALD .W. WINNICOTT

• Sinele Adevarat /Autentic

Winnicott a crezut că „Sinele adevărat” începe să se dezvolte la început, în relația dintre copil

și îngrijitorul său principal (Winnicott se referă de obicei la această persoană ca „mama”). Unul

dintre modurile în care mama ajută copilul să-și dezvolte un sine autentic este prin a răspunde

într-un mod primitor și liniștitor la sentimentele, expresiile și inițiativele spontane ale

bebelușului. În acest fel, copilul își dezvoltă încrederea că nu se întâmplă nimic rău atunci când

exprimă ceea ce simte, astfel încât sentimentele lui nu i se par periculoase sau problematice și

nu trebuie să acorde atenție necuvenită să le controleze sau să le evite. De asemenea, el

capătă un sentiment că este real, că există și că sentimentele și acțiunile lui au sens.

DONALD .W. WINNICOTT

• Sinele Fals

• Winnicott a considerat că „Sinele fals” s-a dezvoltat printr-un proces de interiorizare a

experienței altora. În loc să-și bazeze personalitatea pe propriile sale sentimente, gânduri
și inițiative neforțate, persoana cu o tulburare de „Sinele fals” ar fi, în esență, să imite și
să interiorizeze comportamentul celorlalți - un mod în care el ar putea ajunge să pară „la
fel ca” mama, tatăl, fratele, asistenta sau oricine și-ar fi dominat lumea, dar pe dinăuntru
s-ar simți plictisit, gol, mort sau fals/ ciudat. Winnicott a văzut acest lucru ca un proces
inconștient: nu numai ceilalți, ci și persoana în sine ar confunda Sinele său fals pentru
personalitatea sa reală. Dar chiar și cu apariția succesului și a câștigurilor sociale, s-ar
simți ireal și nu ar avea sentimentul de a fi cu adevărat viu sau fericit.
 Melanie klein

• Concepte noi introduse in teorie: mama buna/ rea, sanul bun/rau, pozitie schizo-paranoida, pozitie depresiva, copil “apatic”.

• Ea a fost figura principală în dezvoltarea teoriei relațiilor obiect.  Klein a sugerat că anxietatea  pre-verbală a catalizat formarea

inconștientului, ceea ce a dus la divizarea inconștientă a lumii în idealizări bune și rele. În teoria ei, modul în care copilul rezolvă faptul că

împărțirea depinde de constituirea copilului și de caracterul de a hrăni experiențele copilului; calitatea rezoluției poate informa prezența,

absența și / sau tipul de suferințe pe care o persoană le experimentează ulterior în viață.

• https://www.youtube.com/watch?v=HU3iSW6WTo8 – 6.50 min

Melanie klein

Pozitiile schizo-paranoida si depresiva

• Ea a explorat progresiv si a conturat ceea ce a descris ca fiind structura
elementara emotionala ale omului. In opinia ei, acestea origineaza inca
de la primele luni ale vietii si descriu o atitudine a mintii fiecarui individ;
• M. Klein a folosit termenul de pozitie pentru a diferentia viziunea
teoretica de cea a lui Freud care se refera la stadiul de dezvoltare;
• Considera starea psihicului in care principiul sustinerii vietii este in
dominant pozitiei depresiva si dezintegrarea vietii este in pozitia schizo-
paranoida.
Revizionistii freudieni contemporani: Otto Kernberg. Roy
Schafer, Hans Loewe si Jacques Lacan

• Otto Kernberg
 Jacque Lacan

Teoria lui Lacan poate fi rezumată în patru presupuneri de bază:

• A  dezvoltat în faza de oglindă, de bază de matrice - forme de subiectivitate.
• Subiectul este o ființă lingvistică , ceea ce înseamnă că este modelat prin ordinea simbolică
a limbajului: „ inconștientul este structurat ca un limbaj”.
• Subiectul este un subiect doritor . Deoarece obiectul dorinței ( obiectul mic ) a fost
mereu pierdut , este un defect fundamental care menține dorința umană.
• Psihicul uman este constituit în triada indisolubilă a imaginarului- simbolic - real(RSI) .

•Desi foarte controversat ca personaj si practician, Lacan a adus o contributie majora teoriei
freudiene prin inserarea conceptului de “oglinda”, ca obiect simbolic de recunoastere a propriei
identitati de catre copil. El a aprofundat si folosit ca tehnica limbajului pentru analizarea si
modelarea a subconstientului.
 OTTO KERNBERG

 Kernberg a sistematizat intreaga psihanaliza cotemporana (1975-76, 1980, 1984), proiectul lui formandu-se pe
dorinta de a aduce impreuna, intr-o forma mai accesibila atat psihanaliza clasica cat si pe cea contemporana, pecum
si trasaturile majore din teoriile pulsiunilor, a relatiilor cu obiectul , dezvoltarea Eului;
 El a cercetat efectele psihoterapiei psihodinamice asupra pacientilor-limita/ border.
 A jucat un rol important in explorarea personalitatii analistului precum si relevanta experientelor intese traite de
acesta, in propriul proces analitic, in realtia cu pacientul si transferal acestuia asupra analistului.

https://www.youtube.com/watch?v=UOkG8J9OxKs – durata vizionare aprox. 1 h

5. Descoperiri și adăugiri la
teoria psihanalitică Fundamentele
psihoterapiei
Jipa Adriana – anul III IF
• Psihicul uman contine o mare parte
inconstienta, accesibila doar prin
psihanaliza
• Aspecte esentiale ale personalitatii sunt
situate in afara constiintei
• Experienţele din copilăria mică reprezintă
un amestec de fantasmă şi realitate;
aceste experienţe sunt caracterizate de
dorinţe pasionale, impulsuri neîmblânzite
şi angoase infantile. Dorinţele şi fricile
timpurii au ca rezultat conflicte care,
• Complexul Oedip - reprezintă
atunci când nu pot fi rezolvate, sunt
refulate şi devin inconştiente.
• Dezvoltarea psihosexuală: Freud a
observat că maturizarea progresivă a
funcţiilor corpului, concentrate asupra
zonelor erogene (gură, anus, organe
genitale), este însoţită de plăceri şi
temeri, care sunt trăite în relaţia cu
obiectele care oferă îngrijire, şi că
aceste trăiri structurează dezvoltarea
minţii copilului.
complexul central al tuturor
nevrozelor.
• Refularea este forţa care păstrează la
un nivel inconştient fantasmele
periculoase asociate cu porţiunile
nerezolvate ale conflictelor copilăriei.
• Visele reprezintă forme de împlinire
a dorinţelor. Apar într-o formă
deghizată (scene absurde, bizare sau
incoerente) si au nevoie să fie
analizate pentru a li se putea
dezvălui semnificaţia inconştientă.
• Transferul este tendinţa de a privi şi de a
regăsi situaţiile noi în tiparele experienţelor
anterioare. În psihanaliză, transferul apare
atunci când un pacient îşi vede analistul
asemenea unei figuri parentale, împreună
cu care să poată retrăi traumele sau
conflictele infantile majore ca şi cum s-ar
petrece în relaţia iniţială părinte-copil.
• Asociaţia liberă se referă la ieşirea la
suprafaţă a gândurilor, sentimentelor şi
fantasmelor atunci când ele nu sunt
inhibate de restricţionări precum frica,
sentimentele de vinovăţie sau ruşinea
Un model al minţii pornind de la câteva ipoteze
teoretice de bază:
• viaţa psihică este activată de energia a două
pulsiuni primare (în prima teorie a pulsiunilor,
pulsiunea sexuală şi pulsiunea de auto-conservare;
în cea de-a doua teorie a pulsiunilor, pulsiunea de
viaţă şi pulsiunea de moarte – sau sexualitatea şi
agresivitatea).
• Psihicul are o strucura trinivelara:
• prima topica – modelul topografic, 1895 - inconstient,
preconstient, constient
• a doua topica – modelul structural, 1920 – ID, EGO,
SUPEREGO
• Aceste structuri ale minţii modulează energiile
pulsionale în concordanţă cu principiul
(homeostatic) al plăcerii.
• SE (ID), EU (EGO), SUPRAEU (SUPEREGO)
• Eul reprezintă sediul principal al conştientului, fiind
instanţa minţii care operează procesele de refulare; de
asemenea, integrează şi consolidează diversele impulsuri
şi tendinţe înainte ca acestea să fie traduse în act.
Se-ul este partea inconştientă a minţii; reprezintă locul în
care se află refulatul şi urmele mnezice incognoscibile ale
vieţii timpurii.
Supraeul reprezintă ghidul şi conştiinţa minţii; el este un
conţinător al interdicţiilor care trebuie respectate şi al
idealurilor care trebuie urmate.
Filme
What is Psychoanalysis? Part 1: Is it Weird?
• https://www.youtube.com/watch?v=pxaF
eP9Ls5c
What is Psychoanalysis? Part 2: Sexuality
• https://www.youtube.com/watch?v=fRlw
DJusJ78
What is Psychoanalysis? Part 3: The
Oedipus Complex
• https://www.youtube.com/watch?v=G7z
ZPrY8tGs
What is Psychoanalysis? Part 4: The Ego,
the Id and the Superego
• https://www.youtube.com/watch?v=Hvd
aGu0lbSY
6. Metoda și cadrul
psihanalitic Fundamentele
psihoterapiei

Elvira Pavel – Anul III IF

 • Psihanaliza este o terapie bazata pe
asociatia libera. Pacientul este încurajat
să spună orice îi vine în minte fără a-şi
impune restricţii.
• Transferul se produce spontan atat in

Metoda relatiile umane cat si in raportul

terapeutului cu pacientul, fiind vehiculul
propriu-zis al influentarii terapeutice.
• Atentie liber flotanta - analistul
urmareste mesajele pacientului si, in
acelasi timp, isi observa propriile asociatii
pe masura ce ele apar .
 • Se refera la regulile sau reperele fundamentale
inauntrul carora se organizeaza terapia.

Cadrul • Partile vor stabili conditiile necesare

desfasurarii sedintelor terapeutice: onorariul,

psihanali frecventa , programul (zilele si orele cand

acestea vor avea loc) si politica de anulare.

tic • Sedintele vor avea loc in cabinet , astfel

organizat incat pacientul sa se simta securizat
psihologic si fizic si liber sa spuna ceea ce
traieste si simte.
7. Diverse metode
de tratament
psihanalitic Fundamentele
psihoterapiei
(psihanaliza adultului, psihanaliza
copilului, psihanaliza de grup etc.)

Florina Iacob (Bogdan) – Anul III IF

 Cui se adresează
psihanaliza

• În calitate de ansamblu de cunoștințe

despre funcționarea psihică, se
adresează întregii lumi
• O metodă de ajutor pentru psihicul în
suferință
• Ca demers de cunoaștere a proceselor
psihice

Sursa: Roger Peron – O psihanaliză. De ce?

 Metode de tratament psihanalitic

Psihanaliza din perspectiva: 1. Tratamentul psihanalitic clasic pacientul

• Adultului
• Copilului
• De grup
• Cuplu sau familie
... abordări diferite în funcție de
vârsta și problematica pacienților
precum și a nevoilor acestora
nevrotic adult adaptat la cerinţele
personale și profesionale
2. Tratamentul psihanalitic cu o frecvenţă
mare a şedinţelor este de ajutor şi pentru
gamă largă de psihopatologii (ex:
personalitate narcisică, borderline)

Sursa: Societatea Română de Psihanaliză

 Metode de tratament psihanalitic
• Copiii şi adolescenţii pot întâmpina
probleme psihice precum depresia,
anxietatea, insomnia, cruzimea sau
agresivitatea, comportamente
obsesionale, compulsive, sau diferite
dificultăţi de învăţare, sau alimentare
… și care reprezintă un risc pentru
dezvoltarea lor psihică
Sursa: Societatea Română de Psihanaliză
• Metodele dezvoltate sunt
diferite și adaptate/ specifice
vârstei, de ex. jocul cu figurine,
sau desenul
• Aceste metode permit copilului
sau adolescentului să exprime
ceea ce îl frământă
 Metode de tratament psihanalitic

• Analiştii specializaţi în psihanaliza copilului sesizează elementele inconştiente

ale mesajelor copiilor şi răspund la acestea într-o manieră adecvată, ajutându-i
să îşi soluţioneze conflictele şi problemele emoţionale care interferează cu
dezvoltarea lor mentală.

Lecturi recomandate:
Sursa: Societatea Română de Psihanaliză
o Melanie Klein – Psihanaliza copiilor
o Erik Erikson – Copilărie și societate
o George W. Burns - 101 povesti vindecatoare pentru copii si
adolescenti
o Francoise Dotto – Dificultatea de a trăi. Povestiri psihanalitice
despre copii
o Francoise Dotto – Psihanaliza și copilul
o Luis Rodriguez de la Sierra – Psihanaliza copilului astăzi
o Rene Diatkine/ Janine Simone – Psihanaliza la vârstă mică
o Antonio Fero – Psihanalistul și copilul
 Psihoterapia psihanalitică

• Sigmund Freud este considerat tatăl

psihanalizei
• Chiar dacă mulți psihanaliști nu mai
lucrează după modelul creat de el,
metoda lui stă încă la baza multor
abordări în psihoterapie
• Ce spunea Freud: Oamenii pot trăi o viață
echilibrată și sănătoasă dacă reușesc să
rezolve conflictele care se instituie între
Id, Ego și SuperEgo

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=QJWS6WmaoPM
 Psihoterapia psihanalitică
• Scop: acces la inconștientul
pacientului prin escavarea și
reconstrucția trecutului și
reașezarea acestuia pentru
identificare problemei/ conflictului

• Metode: asocieri libere, analiza

viselor, identificarea rezistențelor,
interpretarea acestora și a altor
comportamente și evenimente
semnificative

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=QJWS6WmaoPM
 Psihoterapia psihodinamică

• Provine din psihanaliza concepută de Freud (conflictul

dintre forțele conștiente și cele inconștiente)
• Și acești terapeuți sondează adânc în istoricul
pacientului, dar nu folosesc instanțele psihicului (Id,
Ego, SuperEgo)
• Se concentrează mai mult pe relațiile semnificative ale
pacientului, incluzâmdu-le pe cele din copilărie
• Încearcă să înțeleagă simptomele curente, emoțiile
care pot fi de iubire, dar și de ură totodată, pentru
aceeași persoană
click
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=hMU2QHqtbSM(de urmărit până la min. 1’16”)
 Psihoterapia psihodinamică

• Problemele provin din felul în care experiențele

copilăriei au format adultul
• Relația terapeutică ajută la înțelegerea
problemelor din relațiile prezente
• Spre deosebire psihanaliză (divan) unde
contactul vizual este absent , în psihoterapia
psihodinamică pacientul și terapeutul stau față
în față - de discutat!
• Oferă mai multă interacțiune, o discuție mai
apropiată, mai puțin distantă, ca de inimă la
inimă
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=hMU2QHqtbSM
 Psihodrama
psihanalitică
• Dezvoltată de Jacob Levy Moreno,
psihodrama este definită de acesta ca
știința care explorează adevărul prin
intermediul metodelor dramatice,
utilizând 5 instrumente: scena, subiectul
ca actor, regizorul, personalul de ajutoare
terapeutice (eurile auxiliare) și audiența.
• Moreno, în teoria sa, a introdus complexul
de spontaneitate-creativitate, acesta
stând la baza manifestărilor în cadrul
terapiei și care se bazează mai degrabă pe
relație și interacțiune decât pe cuvinte.

Sursa: Jacob Levy Moreno – Scrieri fundamentale

 Psihodrama psihanalitică
• Regizorul îl ajută pe pacient să sugereze o
scenă, să se implice în ea şi să o dezvolte
• Acesta joacă în această scenă ce
reprezintă materialul travaliului terapeutic
• Co-terapeuţii (personalul de ajutoare) sau
actorii îşi asumă rolurile ce li se atribuie
de către pacient. Funcţia lor este de a
înţelege empatic aceste roluri ca
reprezentând părţi ale pacientului, și de a
traduce semnificaţia latentă a acestora Scopul este ca pacientul să-şi înţeleagă
într-o manieră mai profundă viaţa
internă (gânduri, sentimente, fantasme,
click
vise şi conflicte) şi ajute la rezolvarea
conflictelor
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=yuZYCj0pPlI și SRP (de urmărit cel puțin 1’15”)
 Psihoterapia psihanalitică de cuplu şi
familie
• Aplică ideile • Cu ajutorul psihanalistului,
psihanalizei la
… proiecţiile reciproce şi punerile
dinamica dintre
repetate în scenă ale fantasmelor
partenerii unui
cuplu sau în cadrul inconştiente sunt interpretate şi
familiilor, blocaţi în analizate ...
conflicte ... în raport cu ideile inconştiente
recurente. a ceea ce căsnicia şi familia ar
putea să însemne

Sursa: Societatea Română de Psihanaliză

 Grupurile de psihanaliză (6-9 membri)
• Indivizii se adună într-o manieră nestructurată în grupuri mici sau mari, fără
să aibă o sarcină precisă, și trăiesc experienţa regresiilor la niveluri
primitive de funcţionare psihică:
o dependenţa de un conducător de grup idealizat sau supunerea în faţa acestuia
o reacţii agresive de tipul „luptă sau fugă"
o formarea de perechi şi divizarea în subgrupuri
o mecanisme de apărare împotriva acestor procese
• Travaliul grupului de psihanaliză poate servi diverselor scopuri:
o grupuri de psihoterapie, dezvoltare personală, grupuri de discuţii clinice pentru
profesiile medicale, grupuri care încurajează auto-reflecţia şi rezolvarea
problemelor în organizaţii mai mari

click

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=PwnfWMNbg48 și SRP (de urmărit 1’)

7. Formarea în psihanaliză Fundamentele
psihoterapiei
Elvira Pavel – Anul III IF
• O pot face doar absolventii de
psihologie, respectiv cei de medicina
cu rezidentiat in psihiatrie.

• Programul de formare consta in :

analiza personala, frecventarea
seminariilor teoretice, tehnice şi
clinice, precum şi supervizarea
activităţii.

• Formarea în psihanaliză necesită o

durată medie de cinci până la zece
ani.
 • Asociaţia Internaţională de Psihanaliză (AIP) a
fost fondată în 1910 de către Sigmund Freud.
Asociaţia
Internaţio
• Sub umbrela sa există 72 de organizaţii ce
numără mai mult de 12.000 de membri titulari în
63 de ţări.

nală de • Misiunea sa este de a promova psihanaliza la un

Psihanaliz nivel mondial şi de a asigura vitalitatea constantă
şi dezvoltarea ştiinţei sale.

ă • AIP este organismul mondial primar de acreditare

şi reglementare pentru psihanalişti.
 • Stephen Mitchell – Experienta psihanalizei. Panorama psihanalizei contempoarane, editura Trei
• Heinz Kohut – Psihologia Sinelui. Prelegeri de la Institutul de Psihanaliza din Chicago, editura Trei
• Jacque Lacan - Schita unei unei vieti, istoria unui sistem de gandire, editura Trei
• Roger Peron – O psihanaliză. De ce?
• Jacob Levy Moreno – Scrieri fundamentale
• Vera Sandor – Itinerar de psihanaliza, Bucuresti, Editura Fundatiei Generatia,, 2005

Bibliografi
• Adela Mihaela Taranu – Fundamentele Psihoterapiei, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2018
• Surse Internet:
• SRP – ce este psihanaliza? https://www.srdp.ro/art?id=15-ce-este-psihanaliza

e
• https://www.youtube.com/watch?v=QJWS6WmaoPM
• https://www.youtube.com/watch?v=hMU2QHqtbSM
• https://www.youtube.com/watch?v=yuZYCj0pPlI
• https://www.youtube.com/watch?v=PwnfWMNbg48
• https://ro.scribd.com/document/378695969/Prezentare-generala-Melanie-Klein-doc
• https://de.wikipedia.org/wiki/Otto_F._Kernberg
• https://www.youtube.com/watch?v=ZaZkvvB367I
• https://www.google.com/search?q=winnicott+wiki&oq=winnicott+wiki&aqs
=chrome..69i57j0l7.7498j0j8&sourceid=chrome&ie=UTF-8
• http://www.vrasti.org/istoria%20psihoterapiei.pdf