Litiaza renala

GeneralitatiSus

Litiaza renalaVezi galerie foto

Litiaza renala (calculii renali sau nefrolitiaza) reprezinta bucati de minerale care sunt localizate la
nivelul rinichiului. Acestea pot ramane la nivel renal sau pot fi eliminate din organism pe calea
tractului urinar (tubii care conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti uretere si cel care face
legatura vezicii urinare cu exteriorul uretra).

Drumul calculilor (denumiti popular pietre la rinichi) poate fi asimptomatic sau poate produce o
durere intensa sau alte simptome (asa numita colica renala). In mod normal, litiaza renala nu
produce leziuni cronice (pe termen lung) ale tractului urinar. Aproximativ jumatate din cei cu cel
putin un calcul renal vor dezvolta noi calculi in urmatorii 5 ani daca nu este urmat nici un tratament.

Cuprins articol

Generalitati

Cauze

Simptome

Mecanism fiziopatogenetic

Complicatii

Litiaza renala la femeile insarcinate

Litiaza renala la copii

Consultul de specialitate

Expectativa vigilenta

Medici specialisti recomandati

Investigatii

Tratament - Generalitati

Tratament initial

Tratamentul recurentelor

Profilaxie

Tratament ambulatoriu

Tratament medicamentos

Tratament chirurgical
Alte tratamente

Articole similare

CauzeSus

Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din
urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se
formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia in
urina se modifica. Factorii care determina modificarea balantei urinare sunt:

-lipsa unui aport suficient de lichide (deshidratare): in aceasta situatie, sarurile, mineralele si alte
substante din urina precipita si formeaza calculul; aceasta este cea mai frecventa cauza de litiaza
renala

-afectiuni medicale: exista multe boli ce pot afecta balanta normala ducand astfel la formarea de
calculi; persoanele care au o boala inflamatorie intestinala sau care au suferit interventii chirurgicale
la nivelul intestinului, nu absorb normal grasimile de la acest nivel; aceste modificari interfera cu
modul in care este metabolizat calciul si alte minerale ducand la aparitia litiazei renale

-alimentele bogate in oxalati: persoanele care consuma mancaruri bogate in oxalati, cum sunt
legumele verzi si ciocolata, sunt predispuse la formarea de calculi; aceasta poate fi o problema mai
mare daca alimentatia este in acelasi timp si saraca in calciu.

Litiaza renala poate fi o boala mostenita, care apare de-a lungul mai multor generatii ale aceleiasi
familii. In cazuri rare, pot apare calculi renali datorita productiei crescute de hormoni de catre
glandele paratiroide, ceea ce are ca urmare cresterea calciului in sange si formarea de calculi renali.

SimptomeSus

Calculii renali pot ramane la nivel renal sau pot fi eliminati din organism pe calea tractului urinar
(tubii care conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti uretere si tubul care face legatura vezicii
urinare cu exteriorul uretra).

Mobilizarea lor de la nivel renal poate produce:

-nici un simptom, in cazul in care calculul este suficient de mic

-durere constanta cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul zonei lombare
(portiunea inferioara a spatelui), in partile laterale ale trunchiului (in flancuri), la nivelul
abdomenului, pelvisului sau organelor genitale; persoanele care au avut astfel de dureri le descriu de
obicei ca fiind cea mai groaznica durere pe care au avut-o

-senzatie de greata si voma

-aparitia sangelui in urina (hematurie); aceasta se poate asocia cu calculii care raman la nivelul
rinichiului sau cei care se mobilizeaza la nivelul tractului urinar
-urinari frecvente si dureroase, care apar frecvent cand calculul este in ureter sau dupa ce a parasit
vezica urinara si se gaseste in uretra; urinarile frecvente pot apare si in infectii ale tractului urinar

-febra

-inapetenta (pierderea apetitului alimentar)

-diaree sau constipatie

-transpiratii abundente (diaforeza)

-oboseala.

Afectiunile care au simptome similare sunt apendicita, hernia, sarcina ectopica (sarcina care se
dezvolta in afara uterului) si prostatita

Mecanism fiziopatogeneticSus

La inceput, calculii renali apar ca niste bucati mici de minerale aflate la nivelul rinichiului. Cand urina
paraseste rinichiul poate angrena sau nu aceste conglomerate de minerale. Daca aceste
conglomerate raman in rinichi mai mult timp, se unesc intre ele si formeaza un calcul de dimensiuni
mai mari. Majoritatea calculilor parasesc rinichiul si traverseaza intreg tractul urinar atunci cand au
dimensiuni suficient de mici, care sa permita eliminarea usoara din organism. In aceasta faza, nu este
necesar nici un tratament. Pe de alta parte, "pietrele" de dimensiuni mai mari se pot bloca la nivelul
ureterului. Ca urmare, pot apare simptome ca durerea. Ei pot impiedica scurgerea urinei de la nivelul
rinichiului la vezica urinara prin ureter. De obicei, durerea se accentueaza intr-un interval de 15-60
minute ajungand sa fie constanta si de intensitate foarte mare. Durerea scade in intensitate cand
calculul este mobilizat si nu mai blocheaza ureterul. Durerea dispare atunci cand calculul este
eliminat in vezica urinara. In majoritatea cazurilor, calculii de dimensiuni mari necesita tratament de
specialitate. Cu cat calculul este mai mic, cu atat sansele sa fie eliminat din organism fara a necesita
tratament sunt mai mari. Aproximativ 90% din calculii mai mici de 5 mm si aproximativ jumatate din
cei peste 5 mm sunt eliminati de la sine. Tratamentul la domiciliu este necesar pentru 10-20% din
acestia. In medie, un calcul traverseaza tractul urinar in 1-3 saptamani, iar doua treimi din cei care se
elimina de la sine, traverseaza tractul in 4 saptamani de la debutul simptomatologiei.

Aproximativ jumatate din cei cu cel putin un calcul renal vor dezvolta noi calculi in urmatorii 5 ani
daca nu este urmat nici un tratament. Atunci cand se formeaza calculi renali de mai multe ori in
decurs de cativa ani, intervalul de timp intre formarea lor tinde sa fie din ce in ce mai redus. Nu se
poate sti cine va avea un numar mai mare de calculi sau deloc.

ComplicatiiSus

Complicatiile litiazei renale pot fi:

-cresterea riscului pentru infectiile tractului urinar sau agravarea unei infectii preexistente

-leziuni renale care pot conduce la insuficienta renala acuta daca calculul impiedica eliminarea urinii
din rinichi; pentru majoritatea persoanelor ai caror rinichi sunt sanatosi, calculii nu produc leziuni
semnificative, decat atunci cand acestia blocheaza complet caile urinare pentru cel putin 4
saptamani.

Litiaza renala este o problema mult mai grava pentru pacientii cu un singur rinichi, persoanele care
au deficiente ale sistemului imunitar sau au suferit un transplant renal.

Litiaza renala la femeile insarcinateSus

Cand calculii renali se dezvolta in timpul sarcinii, medicul obstetrician si urologul trebuie sa decida
daca este necesar tratamentul si cand trebuie initiat. Tipul tratamentului depinde de trimestrul de
sarcina.

Litiaza renala la copiiSus

Litiaza renala nu este obisnuita la copii. Atunci cand totusi survine, se petrece intre varstele de 8 si 10
ani. Copiii care au litiaza renala pot asocia o infectie a tractului urinar. Majoritatea copiilor cu litiaza
renala au si alte afectiuni, cum sunt anomaliile de dezvoltare ale tractului urinar, boli metabolice sau
afectiuni genetice ca fibroza chistica.

Consultul de specialitateSus

Exista mai multi factori care cresc riscul de a dezvolta calculi renali. Unii dintre ei pot fi controlati, iar
altii nu.

Consultul medical de specialitate se impune cand apar simptomele specifice litiazei renale. Acestea
pot fi:

-durere constanta, severa in flancuri, abdomen, pelvis sau organe genitale

-hematuria (sange in urina)

-semne de infectie a tractului urinar.

Interventia medicului este necesara si atunci cand exista stabilit un diagnostic de litiaza renala si apar
alte probleme ca:

-senzatia de greata si varsaturi severe

-febra si frison

-durere puternica in flancuri, mai pronuntata in zona rinichilor.

Medicul de familie stabileste daca este nevoie de un examen medical de specialitate atunci cand:

-diagnosticul de litiaza renala a fost stabilit, dar pacientul are nevoie de medicatie antialgica
(impotriva durerilor) mai puternica

-atunci cand considera necesara examinarea compozitiei calculului; daca a fost eliminat un calcul,
chiar daca durerea nu a existat sau a fost de intensitate foarte mica, piatra trebuie recuperata si
medicul de familie trebuie intrebat daca trebuie examinata.
Expectativa vigilentaSus

Daca pacientul se simte bine dupa o colica renala, tratamentul nu este necesar. Daca
simptomatologia se agraveaza, medicul impreuna cu pacientul vor decide ce este de facut.

Se poate elimina un calcul renal fara tratament medical daca:

-durerea poate fi controlata cu medicamente

-nu exista semne de infectie cum este febra si frisonul

-se consuma mari cantitati de lichide

-nu exista senzatia de greata sau voma.

Medici specialisti recomandatiSus

Daca este necesar tratament imediat din cauza durerii ce apare in litiaza renala, pacientul se poate
adresa unui serviciu de urgenta. Medicii specialisti care pot diagnostica si trata litiaza renala in afara
situatiilor de urgenta sunt:

-medicul de familie

-medicul de medicina interna

-medicul urolog.

InvestigatiiSus

De multe ori, litiaza renala este diagnosticata pentru prima data, atunci cand pacientul se adreseaza
medicului din cauza aparitiei unor dureri de intensitate mare. Medicul curant, fie cel de medicina de
urgenta, fie medicul de familie poate pune cateva intrebari si poate face un scurt examen obiectiv
inainte de a sugera tratamentul. Dupa eliminarea unui calcul renal poate fi necesar un alt examen
obiectiv, pentru ca medicul sa poata stabili daca exista riscul de recurenta al litiazei renale.

Investigatii diagnostice pentru litiaza renala Medicul specialist poate cere o serie de teste care sa il
ajute in diagnosticul litiazei renale sau sa determine localizarea calculului si care sa aduca informatii
in legatura cu faptul ca acestea pot produce leziuni ale tractului urinar.

Astfel de teste sunt:

-tomografia computerizata (CT) fara contrast, in spirala, este examinarea de electie pentru litiaza
renala; reprezinta o scanare CT a uretrei si rinichilor in care scanerul descrie o miscare circulara in
timp ce pacientul trece prin dispozitivul folosit; acest test dureaza jumatate din timpul cat dureaza o
scanare CT standard, ofera imagini mai clare ale rinichilor si altor organe si le poate vizualiza din
diferite unghiuri de incidenta

-pielografia intravenoasa (IVP) este o examinare radiologica care poate arata marimea, forma si
pozitia tractului urinar, incluzand rinichii si ureterele; in timpul IVP, un colorant numit substanta de
contrast, este injectat intravenos in brat, dupa care se fac o serie de radiografii la intervale regulate;
inainte de aparitia CT-ului fara contrast in spirala, aceasta examinare era de electie

-daca nu se poate stabili un diagnostic prin IVP se poate face o pielograma retrograda; de data
aceasta substanta de contrast nu este injectata in brat, ci ajunge in tractul urinar prin tubii ce elimina
urina la exterior (uretra)

-urocultura si sumarul de urina: urocultura determina daca exista o infectie a tractului urinar, iar
sumarul masoara mai multi parametri diferiti, printre care si aciditatea (pH-ul) si daca urina contine
cristale

-radiografia abdominala ofera o imagine a rinichilor, a ureterelor si a vezicii urinare; se pot identifica
calculii renali sau alte surse ale durerii; acest test se poate efectua si la cateva saptamani dupa
eliminarea unui calcul, pentru a vedea daca intreaga piatra a fost eliminata sau daca s-au produs
leziuni ale tractului urinar

-ecografia renala foloseste ultrasunete care se reflecta pentru a oferi o imagine a rinichiului; este
examinarea de preferat la femeile insarcinate.

Examinari care stabilesc compozitia calculilor

Determinarea tipului de calculi este de folos in deciziile terapeutice, precum si in stabilirea masurilor
ce trebuie luate pentru a preveni recurenta litiazei. Testele care fac posibil acest lucru sunt:

-istoricul bolii si examenul obiectiv, orientate spre descoperirea factorilor de risc pentru litiaza
renala: includ intrebari legate de dieta si stilul de viata

-analiza calculului: pacientul este rugat sa pastreze calculul dupa eliminare, filtrand urina folosind o
sita cu ochiuri mici sau un tifon

-analize biochimice care masoara functia renala, nivelurile serice de calciu, acid uric, fosfor, electroliti
si alte substante, ce pot contribui la aparitia litiazei renale; acestea pot sugera existenta riscului de
recurenta a calculilor

-colectarea urinii pe 24 de ore pentru a masura volumul, pH-ul, calciul, oxalatii, acidul uric si alte
substante ce pot contribui la formarea calculilor.

Aceste teste nu sunt obligatorii, insa unii medici le fac de rutina, iar altii cer aceste examinari doar
daca sunt convinsi ca exista riscul de recurenta. Medicul poate indica aceste examinari daca pacientul
a eliminat mai mult de un calcul si daca are un istoric familial de litiaza renala. Femeile la varsta
procreatiei, pot face un test de sarcina inainte, pentru a elimina o sarcina ca si cauza a
simptomatologiei si pentru a sti daca examinarile radiologice sunt sigure.

Tratament - GeneralitatiSus

De multe ori litiaza renala este diagnosticata pentru prima data, atunci cand pacientul se adreseaza
medicului din cauza aparitiei unor dureri de intensitate mare. Medicul ii poate indica pacientului sa
elimine intai piatra si sa urmeze tratament antialgic sau poate indica o procedura de indepartare a
calculului. Medicul poate prescrie un tratament inainte de a sti dimensiunile calculului. Majoritatea
calculilor de dimensiuni mici (mai mici de 5 mm) sunt eliminati fara a fi nevoie de alt tratament, in
afara de ingestia de lichide si medicamentele care calmeaza durerea. Cu cat calculul este mai mic, cu
atat sansele sa fie eliminat din organism fara a necesita tratament sunt mai mari. Aproximativ 90%
din calculii mai mici de 5 mm si aproximativ jumatate din cei peste 5 mm sunt eliminati de la sine.
Tratamentul la domiciliu este necesar pentru 10-20% din acestia. In medie, un calcul traverseaza
tractul urinar in 1-3 saptamani, iar doua treimi din cei care se elimina de la sine, traverseaza tractul in
4 saptamani de la debutul simptomatologiei. Nu toti calculii renali sunt diagnosticati ca urmare a
aparitiei simptomatologiei. Calculul poate sa nu provoace durere si medicul il poate depista doar in
timpul unui consult de rutina sau a unei examinari pentru o patologie asociata. Tratamentul in acest
caz este identic cu cel pentru litiaza simptomatica, asa cum este prezentat mai jos.

Tratament initialSus

Daca medicul considera ca piatra poate fi eliminata de la sine si durerea cauzata de aceasta este
suportabila pentru pacient, poate recomanda tratament la domiciliu, care include:

-folosirea medicatiei antialgice: antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) pot reduce durerea; la

nevoie, medicul poate prescrie medicamente mai puternice

-consumul crescut de lichide: se recomanda un consum de lichide peste cel normal, de 8-10 pahare
pe zi, si anume 2 pahare de apa la un interval de 2 ore; medicul trebuie consultat cu privire la
consumul crescut de lichide daca pacientul prezinta boli renale, cardiace sau hepatice, care au ca
indicatie restrictia de lichide

-este bine sa se evite consumul de sucuri acidulate sau sucuri de fructe, cum este sucul de grapefruit;
mancarea bogata in oxalati (legumele verzi, nuci si ciocolata) este bine de evitat.

Atunci cand durerea este prea mare pentru a fi suportata, de regula calculul blocheaza tractul urinar
sau exista o infectie concomitenta, ceea ce-l va determina pe medic sa indice unul din urmatoarele
tratamente:

-litotripsia cu unde de soc extracorporeala (ESWL): aceasta metoda foloseste ultrasunete care
traverseaza cu usurinta corpul, dar care sunt suficient de puternice incat sa sparga calculul renal; este
metoda cea mai folosita ca tratament medical al litiazei renale

-nefro-litotripsia sau nefro-litotomia percutana: chirurgul plaseaza un tub telescopic in rinichi, prin
intermediul unei incizii mici la nivelul lojei renale si prin intermediul acestuia extrage calculul
(litotomie) sau il sparge si apoi extrage fragmentele (litotripsie sau litotritie); aceasta procedura se
poate utiliza daca ESWL esueaza sau calculul are dimensiuni mari

-ureteroscopia: chirurgul introduce de-a lungul tractului urinar un tub telescopic foarte subtire
(ureteroscop) pana la nivelul calculului, pe care il va extrage sau il va sparge, si apoi il va extrage cu
ajutorul unor instrumente speciale; uneori este necesar un tub mic, gol pe dinauntru (stent ureteral)
care se plaseaza in ureter pentru a-l tine deschis si a facilita curgerea urinei impreuna cu eventualele
fragmente de calcul; aceasta metoda se foloseste mai ales in cazul calculilor care au alunecat din
rinichi in ureter

-operatia chirurgicala clasica in care chirurgul face o incizie lateral de stomac, pentru a ajunge la
rinichi si a extrage calculul; metoda este rar folosita in acest moment.

Tratamentul recurentelorSus
Daca litiaza renala este prezenta, este foarte posibil ca ea sa reapara dupa rezolvarea episodului
initial. Aproape jumatate din cei diagnosticati cu litiaza, vor dezvolta mai multi calculi in 5 ani de la
diagnosticul initial daca nu sunt luate masuri preventive, cum ar fi ingestia crescuta de lichide si
ajustari ale dietei. Daca sunt prezenti factori de risc asociati, cum ar fi istoricul familial de litiaza
renala, medicul poate prescrie medicamente car impiedica formarea calculilor.

Un studiu recent a dovedit ca folosirea unor medicamente, cum ar fi Nifedipina sau Prednisonul in
timpul eliminarii calculilor, creste posibilitatea eliminarii mai multor calculi si scade numarul zilelor
necesare de concediu, internarilor in spital si interventiilor chirurgicale, in comparatie cu consumul
de lichide si medicatia antialgica. Medicul poate cere pacientului sa adune urina pe 24 de ore dupa ce
a fost eliminat un calcul, pentru ca aceasta sa fie testata pentru determinarea tipului de calcul si
cauza formarii acestuia. Cunoasterea exacta a tipului de calcul ajuta pacientul sa evite situatiile care
pot determina aparitia altor pietre.

In cazuri mai rare, calculii apar datorita glandelor paratiroide, care produc cantitati crescute de
hormoni, ceea ce duce la cresterea nivelului de calciu si aparitia calculilor renali cu continut crescut
de calciu. Pentru prevenirea acestei situatii, medicul poate recomanda scoaterea chirurgicala a uneia
dintre glande (paratiroidectomie). Tratament suplimentar pentru litiaza renala se impune daca exista
simptomatologie continua si concomitent exista:

-infectii ale tractului urinar repetate

-functie renala scazuta

-rinichi unic

-afectiuni ale sistemului imunitar

-transplant renal.

ProfilaxieSus

Daca se elimina mai multi calculi prima data si exista asociat un istoric familial de litiaza renala,
recurentele sunt foarte probabile. Pentru prevenirea recurentei se recomanda:

-consumul de lichide (intre 8-10 pahare de apa pe zi)

-consum crescut de fibre; fibrele includ tarate de ovaz si grau, fasole, paine de grau, cereale din grau,
varza si morcovi

-consumul mai scazut de carne de vita, porc si pasare

-consumul unei cantitati moderate sau crescute de alimente bogate in calciu, asa cum ar fi produsele
lactate; consumul de calciu in cantitatea recomandata, dar in combinatie cu o dieta hiposodata si
hipoproteica cresc riscul; sunt studii care au demonstrat ca la persoanele in varsta si la femeile
tinere, consumul unor cantitati crescute de calciu scade riscul de aparitie a calculilor renali

-evitarea alimentelor bogate in oxalati, cum sunt legumele verzi, nucile si ciocolata

-mancare hiposodata (nesarata).

Consumul de lichide trebuie crescut treptat, cate un pahar pe zi, pana se atinge numarul de 8-10
pahare zilnic. Acest ritm lent permite organismului sa se adapteze la cantitatea crescuta de lichide.
Atunci cand consumul de lichide este suficient, urina are o culoare galben deschis sau aproape
incolora si dimpotriva galben inchis, cand lichidele sunt in cantitate scazuta. Medicul trebuie
consultat cu privire la consumul crescut de lichide, daca pacientul prezinta boli renale, cardiace sau
hepatice, care au ca indicatie restrictia de lichide. De asemenea, medicul poate cere mai multe
investigatii inainte de a decide daca modificarea dietei reduce riscul recurentei litiazei renale.

Daca litiaza renala reapare in ciuda consumului crescut de lichide si modificari ale dietei, medicul
poate prescrie medicamente care sa ajute dizolvarea calculilor sau prevenirea formarii altora noi.
Medicamentele sunt prescrise si in cazul patologiei asociate, care cresc riscul formarii de noi pietre.
Tipul medicatiei este in stransa legatura cu compozitia calculului

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu

Aproximativ 80% din persoanele cu litiaza renala au calculi bogati in calciu. Medicamentele pentru
prevenirea formarii de calculi bogati in calciu sunt:

-tiazidele (Hidroclortiazida si Clortalidona) si citratul de potasiu: sunt folosite uzual pentru preventia
formarii de calculi bogati in calciu

-ortofosfatul si Fosfatul celulozic: sunt uneori folosite; au efecte adverse mai multe decat categoria
anterioara

-carbonatul de calciu sau citratul de calciu si colestiramina: se pot utiliza daca exista nivele mari de
oxalat in urina.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in acid uric

Aproximativ 5% pana la 10% din calculi sunt formati din acid uric, o substanta reziduala care in mod
normal este eliminata din organism prin urina. Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi
bogati in acid uric sunt:

-citratul de potasiu si bicarbonatul de sodiu (praf de copt): previn cresterea aciditatii urinei, ceea ce
previne formarea calculilor bogati in acid uric

-allopurinolul impiedica productia de acid uric de catre organism.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina

Sub 1% din calculi sunt formati dintr-o substanta chimica denumita cistina. Aceste pietre apar mai
degraba in familii in care exista o perturbare metabolica care face ca nivelele de cistina din urina sa
fie crescute (cistinurie). Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina sunt:
-penicilamina, tiopronina si captoprilul: ajuta la dizolvarea cistinei in urina si implicit scade formarea
de calculi

-citratul de potasiu previne acidifierea crescuta a urinei, care scade riscul formarii calculilor.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita

Acestia reprezinta aproximativ 10%-15% dintre calculii renali. Sunt denumiti si calculi de infectie,
daca se formeaza peste infectii renale sau urinare. Medicamentele pentru prevenirea formarii de
calculi bogati in struvita sunt:

-inhibitori de ureaza: sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doar atunci cand
procedurile de indepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.

Tratament ambulatoriuSus

Tratamentul ambulatoriu este adesea singurul tratament necesar pentru a elimina calculul. Acesta
include consumul crescut de lichide, medicatie antialgica si uneori filtrarea si colectarea urinei pentru
a determina tipul de calcul

Consumul crescut de lichide

Se recomanda un consum de lichide peste cel normal, de 8-10 pahare pe zi, si anume:

-2 pahare de apa la un interval de 2 ore; medicul trebuie consultat cu privire la consumul crescut de
lichide, daca pacientul prezinta boli renale, cardiace sau hepatice care au ca indicatie restrictia de
lichide

-este bine sa se evite consumul de sucuri acidulate sau sucuri de fructe, cum este sucul de grapefruit

-este bine sa se evite mancarea bogata in oxalati (legumele verzi, nuci si ciocolata).

Medicatia antialgicaMedicamentele antialgice, cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, pot

scadea intensitatea durerii. Acestea includ Aspirina, Ibuprofenul si Ketoprofenul. Medicul poate
prescrie la nevoie medicamente mai puternice.

Colectarea calculilor si a urinei

Medicul poate cere pacientului sa pastreze piatra eliminata, pentru a fi examinata si a se afla cauza
formarii.

Este recomandata urinarea printr-o sita si pastrarea tuturor pietrelor, inclusiv cele care au aspect de
nisip sau pietris, manevra care se face timp de 3 zile dupa ce colica renala a trecut.
Alta metoda este urinarea intr-un recipient si golirea acestuia printr-o sita pentru a retine calculul.

Pietrele trebuie lasate sa se usuce si apoi pastrate in recipiente din plastic sau sticla, pana sunt duse
la medic pentru examinare. Medicul poate cere pacientului sa adune urina pe 24 de ore dupa ce a
fost eliminat un calcul, pentru ca aceasta sa fie testata pentru determinarea tipului de calcul si cauza
formarii acestuia. Cunoasterea exacta a tipului de calcul ajuta pacientul sa evite situatiile care pot
determina aparitia altor pietre.

Tratament medicamentosSus

Medicamentele antialgice, cum sunt AINS pot scade intensitatea durerii. Acestea includ Aspirina,
Ibuprofenul si Ketoprofenul. Medicul poate prescrie la nevoie medicamente mai puternice.

Daca litiaza renala reapare in ciuda consumului crescut de lichide si modificari ale dietei, medicul
poate prescrie medicamente care sa ajute dizolvarea calculilor sau prevenirea formarii altora noi.
Medicamentele sunt prescrise si in cazul patologiei asociate, care cresc riscul formarii de noi pietre.
Tipul medicatiei este in stransa legatura cu compozitia calculului.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu

Aproximativ 80% din persoanele cu litiaza renala au calculi bogati in calciu. Medicamentele pentru
prevenirea formarii de calculi bogati in calciu sunt:

-tiazidele (Hidroclortiazida si Clortalidona) si citratul de potasiu: sunt folosite uzual pentru preventia
formarii de calculi bogati in calciu

-ortofosfatul si Fosfatul celulozic: sunt uneori folosite; au efecte adverse mai multe decat categoria
anterioara

-carbonatul de calciu sau citratul de calciu si colestiramina: se pot utiliza daca exista nivele mari de
oxalat in urina.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in acid uric

Aproximativ 5% pana la 10% din calculi sunt formati din acid uric, o substanta reziduala care in mod
normal este eliminata din organism prin urina. Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi
bogati in acid uric sunt:

-citratul de potasiu si bicarbonatul de sodiu (praf de copt): previn cresterea aciditatii urinei, ceea ce
previne formarea calculilor bogati in acid uric

-allopurinolul impiedica productia de acid uric de catre organism.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina

Sub 1% din calculi sunt formati dintr-o substanta chimica denumita cistina. Aceste pietre apar mai
degraba in familii in care exista o perturbare metabolica care face ca nivelele de cistina din urina sa
fie crescute (cistinurie). Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina sunt:

-penicilamina, tiopronina si captoprilul: ajuta la dizolvarea cistinei in urina si implicit scade formarea
de calculi

-citratul de potasiu previne acidifierea crescuta a urinei, care scade riscul formarii calculilor.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita

Acestia reprezinta aproximativ 10%-15% dintre calculii renali. Sunt denumiti si calculi de infectie,
daca se formeaza peste infectii renale sau urinare. Medicamentele pentru prevenirea formarii de
calculi bogati in struvita sunt:

-inhibitori de ureaza: sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doar atunci cand
procedurile de indepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.

De retinut!

In cazul in care calculii sunt formati din acid uric sau cisteina, medicamentele luate impotriva formarii
acestor calculi, trebuie luate pentru tot restul vietii. Calculii din struvita de dimensiuni mari, se
formeaza dupa infectii renale repetate. De obicei este nevoie de antibiotice si chirurgie, pentru a
vindeca infectia si a preveni aparitia de calculi noi.

Tratament chirurgicalSus

Pacientii au nevoie in rare cazuri de interventii chirurgicale clasice pentru a trata litiaza renala. In cele
mai multe cazuri, alte tratamente mai putin invazive, sunt de succes. Se apeleaza la chirurgia clasica
atunci cand calculul provoaca hemoragii severe care nu pot fi controlate. Chirurgul face o incizie
lateral de stomac pentru a ajunge la rinichi si a extrage calculul.

Alt tip de interventie chirurgicala este uneori folosit si anume, nefro-litotripsia sau nefro-litotomia
percutana. Chirurgul plaseaza un tub telescopic in rinichi, prin intermediul unei incizii mici la nivelul
lojei renale si prin intermediul acestuia extrage calculul (litotomie) sau il sparge si apoi extrage
fragmentele (litotripsie sau litotritie). Aceasta procedura se poate utiliza daca ESWL esueaza sau
calculul are dimensiuni mari.

In cazuri mai rare, calculii apar datorita glandelor paratiroide care produc cantitati crescute de
hormoni, ceea ce duce la cresterea nivelului de calciu si aparitia calculilor renali cu continut crescut
de calciu. Pentru prevenirea acestei situatii medicul poate recomanda scoaterea chirurgicala a uneia
dintre glande (paratiroidectomie).

Alte tratamenteSus

Atunci cand durerea este prea mare pentru a fi suportata, de regula calculul blocheaza tractul urinar
sau exista o infectie concomitenta, ceea ce-l va determina pe medic sa indice unul din urmatoarele
tratamente:

-litotripsia cu unde de soc extracorporeale (ESWL): aceasta metoda foloseste ultrasunete, care
traverseaza cu usurinta corpul, dar care sunt suficient de puternice incat sa sparga calculul renal; este
metoda cea mai folosita ca tratament medical al litiazei renale

-ureteroscopia: chirurgul introduce de-a lungul tractului urinar un tub telescopic foarte subtire
(ureteroscop) pana la nivelul calculului, pe care il va extrage sau il va sparge, si apoi il va extrage cu
ajutorul unor instrumente speciale. Uneori este necesar un tub mic, gol pe dinauntru (stent ureteral)
care se plaseaza in ureter pentru a-l tine deschis si a facilita curgerea urinei impreuna cu eventualele
fragmente de calcul. Aceasta metoda se foloseste mai ales in cazul calculilor care au alunecat din
rinichi in ureter.

Marimea calculului, localizarea acestuia in tractul urinar si starea generala de sanatate, precum si alti
factori, sunt luati in considerare cand trebuie aleasa o metoda prin care sa se sparga sau sa se
extraga calculul renal.

SHARE Facebook Google+ Email Print

Articole recomandate

Campania de preventie a bolilor tiroidieneCampania de preventie a bolilor tiroidiene 6 semne si

simptome ale pietrelor la rinichi 6 semne si simptome ale pietrelor la rinichi Aparatul dentar
invisalign Aparatul dentar invisalign Rinichiul polichistic Rinichiul polichistic Remedii naturiste pentru
conjunctivita Remedii naturiste pentru conjunctivita Infectii de tract urinar superior - Pielonefrita
acuta Infectii de tract urinar superior - Pielonefrita acuta

Cel mai bun remediu pentru un colon sntosCel mai bun remediu pentru un colon
sntosCombinaii de plante pentru ficat Combinaii de plante pentru ficat Scap de durerea de
msea cu aceste leacuri!Scap de durerea de msea cu aceste leacuri!Sunt barbat si am facut un test
de sarcina. A iesit pozitiv. Doctorul s-a albit la fata...Sunt barbat si am facut un test de sarcina. A iesit
pozitiv. Doctorul s-a ...O sa mamanci asta non-stop. Se face super repede, e ieftin si nu ingrasa
delocO sa mamanci asta non-stop. Se face super repede, e ieftin si nu ingrasa deloc2018 va fi anul
lor. Dac eti n zodiile astea, o s ai un an colosal2018 va fi anul lor. Dac eti n zodiile astea, o s ai
un an colosal8 semne subtile ca te confrunti cu o alergie si cum ameliorezi simptomele8 semne
subtile ca te confrunti cu o alergie si cum ameliorezi simptomeleCele mai bune alimente de
detoxifiere pentru aceast iarnCele mai bune alimente de detoxifiere pentru aceast iarnTe poi
mbolnvi din cauza unei dezamgiri n dragoste?Te poi mbolnvi din cauza unei dezamgiri n
dragoste?

Citeste pe aceeasi tema

Afectiunile renale ptoza renalaAfectiunile renale ptoza renala

Bolile renale croniceBolile renale cronice

Insuficienta renala acutaInsuficienta renala acuta

Afectiuni renale fara simptomeAfectiuni renale fara simptome

Bolile renale (de rinichi)Bolile renale (de rinichi)

Urmareste Sfatul Medicului

Urmareste-ne pe Facebook Urmareste-ne pe Google+ Aboneaza-te la Newsletter

Articole recomandate

Ai o alergie? E bine sa stiiAi o alergie? E bine sa stii

Beneficiile umidificatorului de aer pentru sanatateBeneficiile umidificatorului de aer pentru sanatate

Sustinerea sistemului osteoarticular cu ajutorul glucozaminei vegetaleSustinerea sistemului

osteoarticular cu ajutorul glucozaminei vegetale

Citeste si

Arhiva

Pionefroza Pionefroza

Generalitati Pionefroza este termenul medical care descrie acumularea urinii purulente intr-un
sistem colector renal obstruat. Similar unui abces, pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia
clinica a febrei, frisoanelor si durerii in flanc, desi exista si...citeste mai mult

HidronefrozaHidronefroza

Generalitati Hidronefroza se caracterizeaza prin retentia de urina in bazinet (segmentul colector

format prin reuniunea calicelor si care se prelungeste cu ureterul), produsa de un obstacol la nivelul
tractului urinar, urmata de dilatarea bazinetului, calicelor...citeste mai mult

Litiaza biliara - cauze si tratamentLitiaza biliara - cauze si tratament

Generalitati Litiaza biliara tine de simptomatologia ce afecteaza vezica biliara (colecistul sau, popular,
fierea). Vezica biliara este un sac de mici dimensiuni, lung de aproximativ 9 cm, in forma de para,
pozitionat imediat sub ficat. Are rolul de a depozita...citeste mai mult

Clinici recomandate Medici recomandati Servicii specializate

Centrul Medical Panduri

Centrul Medical Panduri

Tel: 0311013001

Localitatea: Bucuresti

UROLOGICA TIM Timisoara

UROLOGICA TIM Timisoara

Tel: 0723246199

Localitatea: Timisoara
Log In Cont nou

Sfatul Medicului.ro

Cauta in site

Cutare

Intreaba medicul

Autoevaluare

Sanatate A-Z

Cauta medic

Unitati medicale

Preventie, dieta, sport

Grupuri discutii

Mai multe: Clinici si cabinete Firme medicale Servicii medicale Produse medicale Teste medicale Prim
ajutor Stiri medicale Sanatatea copilului

Despre noi Intrebari frecvente Publicitate pe site Termeni si conditii Contact SiteMap

Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe
www.sfatulmedicului.ro au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical
direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale. Va sfatuim, ca pe langa
www.sfatulmedicului.ro sa consultati fie medicul Dvs., fie unul dintre medicii recomandati de noi.

Copyright 2005 - 2017

Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

Active Soft

Acest site foloseste cookies. Pr