Sunteți pe pagina 1din 62

MONEDA SI CREDIT modele de teste gril

1. Ca etalon al valorii, moneda face posiil!"


a) Compararea pre#$rilor m!rf$rilor %i serviciilor celor mai diferite&
b) Stailirea raport$rilor de ec'ivalen#! (ntre m!rf$ri %i servicii&
c) Reglarea imediat! a oliga#iilor pec$niare (ntre parteneri&
2. Ca instr$ment de plat!, moneda n$ repre)int!"
a) Mi*loc de +reglare imediat! a oliga#iilor pec$niare dintre parteneri&
b) Re)erv! de valoare ,lic'id!,&
c) Etalon al valorii&
3. -anii a$ ap!r$t"
a) Apro.imativ (n acela%i timp c$ scris$l&
b) (n epoca fier$l$i&
c) (n epoca pietrei&
4. Datorit! caracter$l$i lor general %i anonim, anii"
a) A$ dat posiilitatea sc'im$l$i lesnicios&
b) A$ defavori)at inegalitatea de avere&
c) A$ defavori)at starea de (ndatorare&
d) A$ imp$lsionat prod$c#ia&
5. Moneda fid$ciar! %i anii de cont a$ l$at na%tere"
a/ Odat! c$ apari#ia $nonre#ele de !nci comerciale"
/Datorit! predomin!rii economiei nat$rale&
c/In 0idia&
6. 0eg!t$ra dintre moned! %i credit poate fi $rm!rit!"
a) (n v1n)area m!rf$rilor c$ plata am1nat!&
b) (n acordarea de (mpr$m$t$ri prin cont c$rent&
c) 2e linia credit$l$i p$lic, ceea ce confer! anilor $n pron$n#at caracter financiar&
7. Moneda repre)int! $n activ financiar specific, care"
a) E.prim! lic'iditate perfect!&
b) N$ asig$r! $n venit, $n randament&
c) E.prim! o lic'iditate aten$at!&
8. Constr$irea depo)itelor la termen pe seama disponiilit!#ilor monetare "
a) Asig$r! an$mite venit$ri deponen#ilor s$ form! de do1nd!&
b) Aten$ea)! lic'iditatea activelor financiare&
9. De)etati)area vi)ea)!"
a) Transfer$l de prerogative (n favoarea $nei com$nit!#i interna#ionale&
b) Tran)i#ia de la economia cond$s! administrativ, pe a)! de plan central, $nde
moneda este controlat! de stat, p1n! la e.trem, la economia de pia#!&
10. De)etati)area monedei implic! ren$n#area de c!tre stat de a dicta"
1
a/ pre#$rile
/ propor iile (n economie
c/ destina ia investi iilor
d/ vol$m$l creditelor
11. Mecanismele f$ndamentale contemporane de reglare a vie#ii economice"
a) Mecanism$l regl!rii economice prin plan central&
b) Dereglementarea&
c) Mecanism$l regl!rii prin pia#!&
12. 3ormele ,etati)!rii, monedei (n economia socialist! s$nt"
a) (nloc$irea mecanism$l$i de stailire a pre#$l$i (n proces$l confr$nt!rii cererii c$
oferta&
b) Eliminarea credit$l$i comercial&
c) S$ordonarea activit!#ii sector$l$i ancar fa#! de plan&
d) Introd$cerea convertiilit!#ii&
13. 3ormele de)etati)!rii monedei (n economia de pia#! s$nt"
a) Stailirea rela#iilor de conc$ren#! (ntre (ntreprinderi&
b) Det$rnarea credit$l$i ancar de la cerin#a s$s#inerii activit!#ii caracteri)ate prin
eficien#!&
c) 3$nc#ionarea $rsei de valori&
d) S$primarea convertiilit!#ii&
14. Neconvertiilitatea monedei a av$t ca re)$ltat"
a) (nlesnirea protec#ionism$l$i&
b) 3avori)area circ$la#iei $n$rilor %i persoanelor&
c) A (ngre$nat acces$l la reali)!rile te'nico4%tiin#ifice ale com$nit!#ii interna#ionale&
15. In proces$l tran)i#iei la economia de pia#!, ac#i$nea stat$l$i as$pra
activit!#ii (ntreprin)!torilor devine, (n mod necesar"
a) Indirect!, prin impo)ite, ta.e vamale, prime la e.port, etc&
b) Direct!, prin prevederile (nscrise (n plan$l oligatori$ reali)at la nivel central&
16. 2rin str$ct$rarea aparat$l$i ancar, (n condi#iile de)etati)!rii monedei, pres$p$ne&
a) 0ic'idarea monopol$l$i stat$l$i as$pra !ncilor& 5
b) Rea%e)area raport$rilor (ntre anca de emisi$ne %i celelalte !nci&
c) Acordarea nemi*locit!de credit de c!tre anca de emisi$ne&
d) Det$rnarea credit$l$i ancar de la cerin#a s$s#inerii activit!#ii caracteri)ate prin
eficien#!&
17. 2rincipalele iposta)e ale rela#iilor !ne%ti %i de credit s$nt"
a) 0egit!#ile ce le g$vernea)!&
b) Reglement!ri *$ridice, $)an#ele, practica monetar! %i de credit din diverse #!ri
ca %i pe plan interna#ional&
c) Rol$l monedei, al !ncilor, credit$l$i (n via#a ecomonic! %i social!&
18. Disciplina ,Moned! %i credit, st$dia)!"
a) Nat$ra anilor ce mi*locesc sc'im$l&
b) Condi#iile %i limitele emisi$nii monedei&
c) Mecanismele de reglare a masei monetare (n circ$la#ie&
d) Ansaml$l rela#iilor de sc'im %i reparti#ie&
2
678 De)etati)area monedei implic! ren$n#area de c!tre stat de a dicta"
a) Destina#ia investi#iilor&
b) 9ol$m$l creditelor&
c) Nivel$l do1n)ii&
d) C$rs$l de sc'im&
20. Datorit! caracter$l$i lor general %i anonim, anii"
a) A$ defavori)at starea de (ndatorare&
b) A$ imp$lsionat prod$c#ia&
c) A$ favori)at primele forme ale credit$l$i&
d) A$ sc'imat rela#iile din opera#i$nile de sc'im&
21. Sistemele monetare din Antic'itate %i Ev$l Medi$ s4a$ caracteri)at (n principal
prin $rm!toarele tr!s!t$ri"
a) 3!r1mi#are&
b) Centrali)area aterii monedei&
c) Deteriorare&
d) 0ipsa de $nitate a circ$la#iei monetare la nivel$l $nei #!ri&
22. Deteriorarea monedei s4a datorat"
a) red$cerii con#in$t$l$i de metal de c!tre cond$c!torii stat$l$i&
b) te'nicii de confec#ionare a monedelor, care, p1n! (n sec8 :9II, a fost
cea a cle%tel$i %i ciocan$l$i&
c) $)!rii %i falsific!rii&
d) cre%terii c$rs$l$i dolar$l$i&
23. In imetalism, (n ceea ce prive%te modalitatea de fi.are a raport$l$i valoric dintre
cele do$! metale, a$r %i argint, distingem $rm!toarele variante"
a) a monedei paralele&
b) a monedei etalon&
c) a monedei illon&
d) a monedei d$le&
24. In varianta monedei d$le, raport$l de valoare (ntre cele do$! metale monetare era"
a) 3i.at de stat&
b) 0ier&
c) Stailit prin lege&
d) Stailit pe pia#!&
25. In condi#iile (n care, prin lege se stailea raport$l A$4 Ag la 6" 6;,;, iar pia#a, ca
$rmare a ieftinirii argint$l$i, determin! $n raport de 6" 6<,; "
a) 3$nc#iile monetare $rma$ a fi (ndeplinite de a$r&
b) A$r$l era s$praeval$at *$ridic&
c) A$r$l era moneda $n!&
d) Argint$l era s$eval$at *$ridic&
26. Dintre #!rile care a$ adoptat imetalism$l (n moneda paralel! distingem"
3
a) =ermania&
b) S>A&
c) Rom1nia&
d/ 3ran#a&
27. In 6?<;, #!rile care a$ (nfiin#at >ni$nea 0atin! a$ s$s#in$t"
a) Monometalism$l a$r&
b) -imetalism$l&
c) Monometalism$l argint&
28. Elementele sistem$l$i monetar clasic s$nt"
a) Metal$l monetar&
b) >nitatea monetar!&
c) -aterea %i circ$la#ia monedei&
d) Emisi$nea %i circ$la#ia ancnotelor&
e) Emisi$nea %i circ$la#ia anilor de '1rtie&
f) Convertiilitatea&
29. In 67@6, d$p! aproape trei decenii de aplicare a etalon$l$i monetar a$r4
devi)e instit$it la -retton Aoods"
a) S4a sistat convertiilitatea (n a$r a dolar$l$i american&
b) S4areali)at trecerea de la c$rs$rile fi.e la cele flotante&
c) S4a adoptat al doilea amendament al stat$t$l$i 3MI, prin care #!rile memre
ren$n#a$ la a4%i defini monedele printr4o cantitete de metal pre#ios
30. Den$mirea $nit!#ii monetare dec$rgea din"
a) Metal$l folosit pentr$ arerea monedei&
b) Cantitetea de metal pre#ios aferent! etalon$l$i&
c) (mpr$m$tarea den$mirii monedei dintr4o alt! #ar!&
d) Cantitatea de $n$ri %i servicii care poate fi ac'i)i#ionat! c$ ea&
31. Adaptarea spontan! a cantit!#ii de ani (n circ$la#ie la necesit!#ile economiei
era asig$rat! prin"
a) Moneti)area lier!&
b) 0iera te)a$ri)are&
c) 2ierderile de metal pre#ios prin $)$r! (n timp$l circ$la#iei&
32. Monedele de illon se caracteri)a$ prin acea c!"
a) 3!cea$ oiect$l aterii liere&
b) Repre)enta$ o necesitate din ra#i$ni te'nice&
c) Era$ monede f!r! valoare deplin!&
33. 0imitele $tili)!rii camiilor ca ani p1n! la scaden#! s$nt"
a) 0ipsa de sig$ran#! a creditor$l$i (n deitor, (n solvailitatea %i $na sa
credin#!&
b) Inadaptarea lor la cerin#ele efect$!rii $nor pl!#i (n s$me variaile&
c) Satisfacerea nevoilor de ani a stat$l$i&
d) Imposiilitatea pl!#ii salariilor, impo)itelor %i a c$mp!r!rii
m!rf$rilor din comer#$l c$ am!n$nt$l&
34. -ancnotele s$nt camii ale !ncilor de emisi$ne %i a$
$rm!toarele atri$te (n condi#iile emisi$nii pe linie de credit"
a) Circ$l! (n (ntreaga #ar!&
4
b) S$nt poli#e la vedere as$pra oric!rei !nci&
c) S$nt convertiile (n metal$l monetar, (n f$nc#ie de defini#ia oficial! (n a$r
a etalon$l$i&
d) S$nt n$mite ani repre)entativi, moned! fid$ciar!&
35. Emisi$nea %i circ$la#ia anilor de '1rtie este legat! de"
a) >)$ra monedelor din metal pre#ios&
b) Emisi$nea de ani pentr$ necesit!#ile stat$l$i&
c) Necesitatea reintrod$cerii etalon$l$i a$r4moned!&
36. -anii de '1rtie se caracteri)ea)! prin fapt$l c!"
a) A$ $n c$rs for#at&
b) A$ valoare proprie&
c) S$nt neconvertiili&
d) S$nt convertiili (n metal pre#ios&
37. (n condi#iile contemporane, emisi$nea e.cesiv! a anilor se face"
a) 2entr$ acoperirea deficitelor $getare&
b) 2e linia convertiilit!#ii ancnotelor (n metal pre#ios&
c) 2e linie ancar!, at$nci c1nd (n acoperirea creditelor n$ se #ine seama (n
s$ficient! m!s$r!, de vol$m$l dep$nerilor %i ritm$l cre%terii prod$c#iei&
38. (n condi#iile (n care, prin lege se stailea raport$l A$4Ag la 6" 6;,;, iar pia#a,
ca $rmare a ieftinirii argint$l$i determina $n raport de 6" 6<,; "
a) Devenea convenail! c$mp!rarea (n sc'im$l a$r$l$i, a cantit!#ii
coresp$n)!toare de argint&
b) Devenea convenail! c$mp!rarea (n sc'im$l argint$l$i, a cantit!#ii
coresp$n)!toare de a$r&
c) A$r$l era retras din circ$la#ie&
d) A$r$l era s$praeval$at *$ridic&
39. Monedele de illon se caracteri)a$ prin",
a) era$ monede f!r! valoare deplin!&
b) cantitatea acestor monede (n circ$la#ie tre$ia men#in$t! la $n nivel ridicat&
c) aterea lor constit$ia monopol de stat, ap!rat c$ stricte#e&
40. Metoda de stailire a c$rs$l$i val$tar (n sistem$l ,%arpel$i monetar,"
a) Era aceea%i ca %i la c$rs$rile fi.e practicate (n cadr$l 3MI&
b) Implica fapt$l c! at$nci c1nd moneda na#ional! se reprecia, anca
central! vindea val$t!&
c) Implica fapt$l c! at$nci c1nd moneda na#ional! se deprecia %i tindea s! ias!
din t$nel prin partea inferioar!, anca central! c$mp!ra val$t! de referin#!&
41. Sistem$l Monetar E$rpean BSME/ se caracteri)ea)! prin aceea c!"
a) S4a a)at tot pe practicarea c$rs$rilor fi.e (n interior$l $nor limite&
b) N$ s4a ren$n#at la valorile paritare a$r&
c) 0oc$l a$r$l$i era prel$at de EC>, devenind p$nct de referin#! (n cadr$l
sistem$l$i&
42. EC> repre)int!"
a/ 2$nct de referin#! (n cadr$l mecanism$l$i ,%arpel$i monetar,"
b) 2$nct de referin#! (n cadr$l Sistem$l$i Monetar E$ropean&
5
c) O $nitate de cont&
43. C$rs$l central (n cadr$l SME repre)int!"
a) >n c$rs fa#! de EC>, stailit (n raport c$ p$terea de c$mp!rare a monedei
fiec!rie #!ri memre&
b) >n c$rs fa#! de DST, stailit (n raport c$ p$terea de c$mp!rare a monedei
fiec!rie #!ri&
c) >n c$rs stailit (n f$nc#ie de con#in$t$l a$r al fiec!rei monede&
44. Indicatorii ce m!soar! convergen#a re)$ltatelor economice ale statelor memre ale
Com$nit!#ii E$ropene %i nivel$rile acestora s$nt"
a) Diferen#a ratei an$ale a infla#iei n$ tre$ie s! dep!%easc! 6,; C&
b) Mar*a ratei do1n)ii n$ tre$ie s! dep!%easc! D C&
c) Deficitele $getare n$ tre$ie s! dep!%easc! 6E C fa#! de 2I-&
d) Datoria p$lic! n$ tre$ie s! dep!%easc! <E C din 2I-&
45. 2roiect$l monedei $nice e$ropene "
a) S$primarea rol$l$i t$t$ror !ncilor centrale na#ionale e.istente&
b) -!ncile centrale ar $rma s! fie (nloc$ite (n f$nc#iile lor esen#iale printr4o
anc! central! $nic!, -anca Central! E$ropean!&
c) Oliga#ia #!rilor memre de a folosi dolar$l ca moned! $nic! (n tran)ac#iile
interna#ionale&
46. 2roces$l de demateriali)are a monedei pres$p$ne"
a) Demateriali)area a$r$l$i&
b) (nloc$irea progresiv! a senmelor monetare (n circ$la#ie, a n$merar$l$i, prin
ani de cont&
47. Demateriali)area monedei este interpretat! diferit8 Economi%ti prec$m F8 Roeff,
Ang'el R$gin!, s$s#in c!"
a) Moneda modern! n$4i o simpl! transformare a monedei materiale, ci totala
sa negare&
b) (ntre monedele vec'i %i cele noi e.ist! %i elemente com$ne, c! anii n$ a$
pierd$t orice leg!t$r! c$ a$r$l&
c) -anii s$nt ani de '1rtie p$%i (n circ$la#ie prin acordarea de credite stat$l$i
de c!tre instit$t$l de emisi$ne&
48. Doctrina mar.ist! avea (n vedere, drept c!i de gene)! a anilor, $rm!toarele forme"
a) -anii care a$ dec$rs dintr4o selec#ie (n l$mea m!rf$rilor, a $nei m!rfi, (n
final a a$r$l$i, (n rol$l de ec'ivalent general&
b) Credit$l comercial, v1n)area m!rf$rilor c$ plata $lterioar!&
c) -anii de '1rtie, prin acorderea de credite stat$l$i de c!tre instit$t$l de emisi$ne&
49. 0a anii c$ valoare intrinsec!"
a) Reg$lari)area raport$rilor valorice (ntre v1n)!tor %i c$mp!r!tor este imediat!&
b) Marfa trecea de la v1n)!tor la c$mp!r!tor, %i, (n acela%i timp, anii trecea$
de la c$mp!r!tor la v1n)!tor&
c) -anii era$ poli#e as$pra og!#iei sociale&
50. 0a anii s$ forma ancnotelor"
a) 91n)!tor$l n$ prime%te o valoare ec'ivalent! c$ cea a m!rf$rilor, ci ancnote
convertiile&
6
b) Reg$lari)area raport$rilor valorice (ntre v1n)!tor %i c$mp!r!tor este imediat!&
c) Reg$lari)area raport$rilor s4ar prod$ce dac! v1n)!tor$l ar da titl$rile de
crean#! la sc'im contra a$r, potrivit c$ s$ma (nscris! %i c$ defini#ia etalon$l$i
monetar&
51. 0a anii de '1rtie"
a) 91n)!tor$l de m!rf$ri, primind s$ma de le c$mp!r!tor, poate folosi anii de
'1rtie pentr$ proc$rarea altor m!rf$ri&
b) S$ raport valoric se prod$ce o ec'ivalare Breg$lari)are/ nmai (n final, d$p!
ce v1n)!tor$l de m!rf$ri folose%te pentr$ c$mp!r!ri anii o#in$#i %i n$mai dac!
pre#$rile m!rf$rilor n$ a$ cresc$t (ntre timp&
c) Reg$lari)area raport$rilor valorice (ntre v1n)!tor %i c$mp!r!tor este imediat!&
52. EC> repre)int!"
a) O $nitate de cont folosit! de 3MI&
b) 2$nct$l de referin#! (n cadr$l mecanism$l$i ,%arpel$i monetar,&
c) 2$nct$l de referin#! (n cadr$l SME&
d) O $nitate de cont definit! pe a)a co%$l$i de val$te ale #!rilor memre ale SME&
53. Indicatorii ce m!soar! convergen#a re)$ltatelor economice ale statelor memre
ale Com$nit!#ii E$ropene %i nivel$rile acestora s$nt"
a) Diferen#a ratei an$ale a infla#iei tre$ie s! dep!%easc! 6,; C&
b) C$rs$l de sc'im al monedelor tre$ie s! (nregistre)e varia#ii mai mari de
D,D; C&
c) 2I- tre$ie s! creasc! ann$al c$ cel p$#in G C&
54. Moneda contemporan! demateriali)at! repre)int!"
a) Titl$ri de crean#! as$pra stat$l$i&
b) Titl$ri de crean#! as$pra og!#iei sociale&
c) 2oli#e as$pra og!#iei sociale&
d) -ani marf!&
e) 2oli#e as$pra !ncii centrale&
f) O mi.t$r! (ntre ancnote %i anii de '1rtie&
55. Htiind c! la 6? noiemrie 67<@, 6 lir! sterlin! I D,6GD?6g a$r %i ldolar I E,???<@6g
a$r, paritatea val$tar! lir! sterlin!J dolar se determin! astfel"
a) D,6GD?6gJE,???<@6g&
b) E,???<@6gJD,6GD?6g&
56. Htiind c! la DK octomrie 67<7, 6 DM I E,DKD?E<g a$r %i 6L 4 E,???<@lg a$r,
paritatea val$tar! lir!sterlin!J marc! se determin! astfel"
a) E,???<@lgJE,DKD?E<g&
b) E,DKD?E<gJE,???<@lg&
57. Dac! lira sterlin! cotea)! indirect, at$nci la 0ondra cotarea are forma"
a) 6L I E,<? lire sterline&
b) 6 lir! sterlin! I 6,K< L&
58. Av1nd (n vedere c! la 2aris cotarea are forma 6 L I ?,D; 33, avem"
a) O cotare direct!&
b) O cotare indirect!&
7
59. Av1nd (n vedere c! la ToMNo cotarea are forma 6 L I DG; Neni *apone)i"
a) Avem cotare direct!&
b) Avem cotare indirect!&
c) 6 Nen *apone) I B6J DG;/ L&
d) dolar$l S>A, ca $nitate monetar!, este e.primat (ntr4o s$m! variail! (n
moneda na#ional! a Faponiei&
60. Av1nd (n vedere c! la 0ondra cotarea are forma 6 lir! sterlin! I 6,K< L "
a) Avem cotare indirect!&
b) Etalon$l monetar na#ional engle) este e.primat (n val$ta str!in!&
c) Ne afl!m (n ca)$l $nei cot!ri indirecte, c1nd val$ta str!in!, ca $nitate
monetar!, este e.primat! (ntr4o s$m! variail! (n moneda na#ional!&
61. Etalon$l a$r4moned! pres$p$ne"
a) -aterea lier! a monedelor de a$r&
b) Circ$la#ia lier! a a$r$l$i pe plan interna#ional&
c) Convertiilitatea ancnotelor (n lingo$ri de a$r&
62. 2aritatea monetar!"
a) Se n$me%te %i paritate metalic!&
b) Este raport$l valoric (ntre do$! monede, f$nc#ie de con#in$t$l acestora (n
metal pre#ios&
c) Este raport$l valoric (ntre do$! monede, stailit pe pia#!, (n f$nc#ie de cerere
%i ofert!&
d) Reflect! (ntotdea$na paritatea p$terii de c$mp!rare a monedelor&
63. C$nosc1nd c! 6 >SD I E8???<@6g a$r fin %i 6 =-2 4 D8K??D? g a$r fin,
raport$l re)$ltat, 6 =-2 I D,?E >SD, se n$me%te"
a) 2aritate metalic!&
b) 2aritate val$tar!&
c) 2aritate monetar!&
64. Aaterea c$rs$l$i de la paritate se men#ine (n a%a4n$mitele ,p$ncte4a$r, (n
condi#iile etalon$l$i"
a) A$r4clasic&
b) A$r4moned!&
c) A$r4lingo$ri&
d) A$r4devi)e&
e) Devi)e&
65. 0imitele aaterii c$rs$l$i de la paritate se men ine (n a a4n$mitele p$ncte4a$r (n
condi iile etalon$l$i "
a) A$r4clasic
b) A$r4moned!
c) A$r4lingo$ri
d) A$r4devi)e
e) Devi)e
8
66. ,2$nctele4a$r, repre)int!" O
a) c$rs$l s$perior %i inferior al devi)elor, de la care este avanta*os, s$ raport
comercial, a e.porta sa$ a importa a$r&
b) o form! de limitare , nat$ral!, a aaterii c$rs$l$i de la paritate&
c) o alt! den$mire pentr$ c$rs$rile fi.e instit$ite de 3MI, limitate prin interven#ia
statal!&
67. 0imitele aaterii c$rs$l$i de la paritate (n condi#iile ,p$nctelor4a$r, era$ de"
a) PJ4 6 C&
b) PJ4 D,D;C&
c) PJ4 6; C&
68. Dac! alan#a de pl!#i a )ilei pentr$ o #ar! este deficitar!, at$nci"
a) Cererea pentr$ devi)e este mai mic! dec1t oferta&
b) Cererea pentr$ devi)e este mai mare dec1t oferta&
c) C$rs$l devi)elor cre%te peste paritate&
d) C$rs$l devi)elor scade s$ paritate&
69. 2$nct$l s$perior al a$r$l$i este"
a) 2$nct$l de import al a$r$l$i&
b) 2$nct$l de e.port al a$r$l$i&
c) C$rs$l cresc$t al devi)elor la nivel$l la care este mai convenail! remiterea
a$r$l$i (n str!in!tate&
d) C$rs$l de sc!dere al devi)elor la care e.portatorii presc'im! val$ta (n a$r&
70. (n ca)$l c$rs$rilor flotante, instit$ite din 67@G"
a) 0imita de aatere de la paritate este de PJ4 D,D; C&
b) 0imita de aatere de la paritate este de PJ46; C&
c) N$ e.ist! o limit! de aatere a c$rs$rilor fa#! de paritate&
d) -!ncile centrale n$ s$nt oligate s! intervin! pe pia#a val$tar!&
71. (n condi#iile c$rs$rilor fi.e introd$se prin acord$rile de la -retton Aoods,
c$nosc1nd, pea)a defini#iilor a$r, c! 6 =-2 I D,?7 >SD, (n ca)$l (n care c$ss$l
atingea nivel$l s$perior de 6 =-2 I D,7< >SD BD,?7P D,D; CQ D,?7/"
a) -anca Angliei era oligat! s! intervin! pe pia#! prin v1n)area de dolari&
b) -anca Angliei era oligat! s! intervin! pe pia#! prin c$mp!rarea de dolari&
c) Interven#ia -!ncii Angliei era oligatorie&
d) Al!t$ri de -anca Agliei, era oligat! s! intervin! pe pia#! anca central!
american!&
e) 2ia#a, prin mecanism$l ,p$nctelor4a$r,, limita aaterile c$rs$rilor de la
paritate&
72. (n ca)$l cot!rii directe"
a) 2rim$l termen al egalit!#ii este moneda str!in!&
b) 2rim$l termen al ec$a#iei (l repre)int! $nitatea monetar! na#ional!&
c) Corespondent$l (n val$ta str!in! pentr$ etalon$l monetar local n$ este e.primat
nemi*locit&
d) Sistem$l de cotare n$ e.ercit! nici o infl$en#! as$pra raport$rilor valorice dintre
monede&
73. (n ca)$l cot!rii indirecte"
a) 2rim$l termen al egalit!#ii este moneda str!in!&
9
b) 2rim$l termen al ec$a#iei (l repre)int! $nitatea monetar! na#ional!&
c) Corespondent$l (n val$ta str!in! pentr$ etalon$l monetar local este e.primat
nemi*locit&
74. Cotarea indirect! se n$me%te %i"
a) Nesig$r!&
b) Sig$r!&
c) Incert!&
d) Cert!&
75. Cotarea direct! se n$me%te %i"
a/ Nesig$r!&
/Sig$r!&
c/Incert!&
d/ Cert!&
76. Etalon$l a$r4devi)e, instit$#ionali)at (n 67KK la -retton Aoods, pres$p$ne"
a) Reintrod$cerea convertiilit!#ii ancnotelor (n a$r pe plan na#ional&
b) instit$irea c$rs$rilor fi.e c$ aateri minime de la paritate de PJ4 6C&
c) constit$irea de re)erve monetare la nivel$l Instit$t$l$i Monetar E$ropean&
77. E%afoda*$l monetar de forma $nei ,piramide r!st$rnate, este specific etalon$l$i"
a) a$r4clasic&
b) a$r4moned!&
c) a$r4lingo$ri&
d) a$r4devi)e&
78. Raport$rile de presc'imare dintre monede s$nt infl$en#ate de $rm!torii factori"
a) economici, politici, psi'ologici&
b) m!rimea etalon$l$i na#ional %i a monedei str!ine&
c) evol$#ia p$terii de c$mp!rare a monedelor implicate&
d) sit$a#ia alan#elor de pl!#i )ilnice a #!rilor ale c!ror monede intr! (n cotare&
79. Care din $rm!toarele afirma#ii s$nt adev!rate (n ca)$l DST"
a) repre)int! o val$t! de crea#ie colectiv!&
b) valoarea sa se staile%te (n a)a $n$i co% val$tar, format din ; val$te&
c) valoarea sa s4a stailit (n a)a $n$i co% val$tar, format din 6< val$te&
d) valoarea sa s4a stailit (n a)a $n$i co% val$tar, format din 6D val$te&
80. >n lingo$ a$r standard este definit prin"
a) KEE $ncii a$r&
b) 6D,KKK Rg a$r&
c) G6,6EG; g a$r&
81. Ini#ial, DST4$l, ca o val$t!
de crea#ie colectiv!, era definit printr4$n con#in$t a$r egal c$ cel al $n$i"
a) EC>&
b) E>RO&
c) >SD&
10
82. Aritra*$l val$tar pres$p$ne"
a) Interven#ia !ncilor de emisi$ne (n cadr$l sistem$l$i c$rs$rilor fi.e specific
etalon$l$i a$r4devi)e&
b) Stailirea parit!#ii val$tare&
c) Spec$la#ii, ca $rmare a evol$#iei diferite a c$rs$rilor de sc'im pe pie#ele
val$tare&
83. Stailirea ponderii monedelorin co%$l val$tar DST se face (n f$nc#ie de "
a) 2$terea de c$mp!rare a monedelor #!rilor memre&
b) 2aritatea val$tar! a monedelor #!rilor memre&
c) 9ol$m$l e.port$rilor de $n$ri %i servicii ale #!rilor memre&
d) Nivel$l 2I- al #!rilor participante&
?K8 -ilet$l la ordin este emis de"
a/ Deitor&
/ Creditor&
c/ -eneficiar&
d/ Trgtor&
e/ Tras&
?;8 Sn rela#iile de credit generate de ilet$l la ordin, apar"
a/ D persoane&
/ G persoane&
c/ K persoane&
?<8 Sn ca)$l ilet$l$i la ordin, do1nda"
a/ N$ se percepe (n general&
/ 2oate fi incl$s (n s$ma total de plat, (mpre$n c$ valoarea mrf$rilor&
c/ 2oate fi c$prins (ntr4$n ilet la ordin emis separat&
?@8 Care din $rmtoarele elemente n$ este oligatori$ (n ca)$l $n$i ilet la ordin"
a/ Den$mirea de ilet la ordin, (nscris (n te.t&
/ Oliga#ia de plat necondi#ionat&
c/ Semnt$ra trgtor$l$i sa$ a (mp$ternicirii a$tentice, (n ca)$ri speciale&
d/ 0oc$l %i data emiterii&
??8 >n (nscris camial poate fi"
a/ 0a p$rttor&
/ Nominativ&
c/ 0a ordin&
?78 Trata este emis de"
a/ Tras&
/ Trgtor&
c/ -eneficiar&
d/ Deitor&
e/ Creditor&
7E8 Trata se adresea)"
a/ Tras$l$i&
/ Trgtor$l$i&
c/ -eneficiar$l$i&
d/ Deitor$l$i&
e/ Creditor$l$i&
768 -ilet$l la ordin se adresea)"
a/ Tras$l$i&
/ Trgtor$l$i&
11
c/ -eneficiar$l$i&
d/ Deitor$l$i&
e/ Creditor$l$i&
7D8 Domicilierea $nei trate se refer la"
a/ Domicili$lJ sedi$l trgtor$l$i&
/ 0oc$l $nde a fost emis trata&
c/ 0oc$l $nde se efect$ea) plata&
7G8 Camia este"
a/ >n mi*loc de stingere a $nei oliga#ii de plat&
/ >n anga*ament de plat scris, astract, necondi#ionat&
c/ >n titl$ de crean# ce d drept$l la o s$m de ani&
7K8 Accept$l comercial apar#ine"
a/ Deitor$l$i&
/ Creditor$l$i&
c/ -ncii&
d/ -eneficiar$l$i&
e/ Tras$l$i&
f/ Trgtor$l$i&
7;8 Accept$l comercial apare"
a/ N$mai (n ca)$l ilet$l$i la ordin&
/ N$mai (n ca)$l tratei&
c/ At1t (n ca)$l tratei c1t %i al ilet$l$i la ordin&
d/ Nici (n ca)$l tratei, nici (n ca)$l ilet$l$i la ordin&
7<8 Sn ca)$l accept$l$i ancar"
a/ -anca accept s plteasc la scaden# $n efect de comer#&
/ -anca accept s garante)e plata la scaden# $n efect de comer#&
c/ -anca accept s sconte)e (nainte de scaden# $n efect de comer#&
d/ -anca accept s gire)e $n efect de comer#&
7@8 =ir$l repre)int"
a/ Cedarea $n$i titl$ de crean# $nei alte persoane&
/ =arantarea pl#ii la scaden#, solidar c$ deitor$l&
c/ Dep$nerea semnt$rii pe dos$l camiei&
d/ O form de circ$la#ie a (nscris$rile camiale&
7?8 =ir$l repre)int"
a/ O andosare&
/ O ameliorare a calit#ii titl$l$i de credit, d1nd$4i garan#ii s$plimentare&
c/ O plat (n sens$l stingerii oliga#iei&
778 3orm$la gir$l$i se (nscrie"
a/ 2e fa#a camiei&
/ 2e verso4$l camiei&
c/ 2e fa#a ilet$l$i la ordin&
d/ 2e verso4$l ilet$l$i la ordin&
e/ 2e $n (nscris separat, ane. la efect$l de comer#&
6EE8 =ir$l poate s apar"
a/ N$mai (n ca)$l ilet$l$i la ordin&
/ N$mai (n ca)$l tratei&
c/ At1t (n ca)$l tratei c1t %i al ilet$l$i la ordin&
d/ Nici (n ca)$l tratei, nici (n ca)$l ilet$l$i la ordin&
6E68 =ir$l este plin, c1nd"
a/ N$mele no$l$i tras este (nscris e.pres pe efect$l de comer#&
12
/ N$mele no$l$i eneficiar al crean#ei este (nscris e.pres pe efect$l de comer#&
c/ N$mele ncii care garantea) este (nscris l1ng n$mele tras$l$i&
6ED8 Camiile financiare apar (n legt$r c$"
a/ Opera#i$nile de finan#are a investi#iilor agen#ilor economici&
/ O#inerea de (mpr$m$t$ri de la nci&
c/ Smpr$m$t$rile reali)ate de stat la anca de emisi$ne&
d/ Scontarea $nor camii comerciale&
6EG8 -ancnotele s$nt"
a/ O form generali)at a camiilor&
/ Camii ale ncii de emisi$ne&
c/ 2oli#e as$pra anc'erilor pltiile (n orice moment posesorilor lor&
d/ Crean#e generali)ate as$pra economiei&
6EK8 Cec$l este emis de"
a/ Tras&
/ Trgtor&
c/ -eneficiar&
6E;8 Sn ca)$l cec$l$i apar ca protagoni%ti"
a/ D pr#i&
/ G pr#i&
c/ K pr#i&
6E<8 Cec$l este (ntotdea$na pltiil"
a/ la vedere&
/ la $n n$mr de )ile de la pre)entare&
c/ la $n n$mr de )ile de la data emiterii&
6E@8 Sn ca)$l cec$l$i, ini#iativa pl#ii apar#ine"
a/ ncii&
/ creditor$l$i&
c/ deitor$l$i&
6E?8 Sn ca)$l cec$l$i, tras$l"
a/ este oligaori$ o anc&
/ poate fi orice agent economic&
c/ este oligatori$ agent economic neancar&
6E78 Scont$l este"
a/ $na dintre opera#i$nile pasive ale ncilor comerciale&
/ $na dintre opera#i$nile active ale ncilor comerciale&
c/ o form partic$lar a do1n)ii&
66E8 Sn condi#ii normale, ta.a oficoal a scont$l$i este"
a/ mai mic dec1t ta.a scont$l$i privat&
/ mai mare dec1t ta.a scont$l$i privat&
c/ egal c$ ta.a scont$l$i privat&
6668 Credit$l de scont este acordat de "
a/ tras&
/ trgtor&
c/ eneficiar&
d/ anc&
66D8 Credit$l de scont este primit de"
a/ tras&
/ trgtor&
c/ creditor&
d/ anc&
13
66G8 Scont$l repre)int"
a/ valoarea tratei (n moment$l pre)entrii la scontare&
/ valoarea tratei la scaden#&
c/ opera#i$ne de transformare a credit$l$i comercial (n credit ancar&
66K8 Red$cerea ratei oficiale a scont$l$i"
a/ este reali)at de ctre anca central&
/ este reali)at de ctre ncile comerciale&
c/ este reali)at c1nd economia stagnea)&
d/ este reali)at c1nd economia este Ts$pra(ncl)itU&
e/ este reali)at pentr$ a spori s$ma creditelor acordate&
f/ este reali)at pentr$ a red$ce s$ma creditelor acordate&
66;8 Ma*orarea ratei oficiale a scont$l$i"
a/ determin atragerea de capital$ri stine&
/ determin revenirea (n #ar a capital$rilor proprii&
c/ red$ce fl$.$l (ncasrilor val$tare&
d/ ac#ionea) ca $n factor de s$s#inere a c$rs$l$i monedei na#ionale&
e/ ac#ionea) ca $n factor de redresare a alan#ei de pl#i&
f/ agravea) deficit$l alan#ei de pl#i e.terne&
66<8 Concep#iile privind element$l f$ndamental (n definirea credit$l$i s$nt"
a/ credit$l ca (ncredere&
/ credit$l comercial&
c/ credit$l ca form a rela#iilor de sc'im&
d/ credit$l ca form a rela#iilor de redistri$ire&
e/ credit$l oligatar&
66@8 Trst$rile principale ale credit$l$i s$nt"
a/ separarea propriet#ii as$pra capital$l$i de (mpr$m$t de folosirea l$i&
/ participarea a cel p$#in G intermediari&
c/ plata do1n)ii pentr$ $tili)area capital$l$i de (mpr$m$t&
d/ ram$rsarea creditelor la scaden#&
66?8 Separarea propriet#ii as$pra capital$l$i de (mpr$m$t de folosirea l$i, ca
trst$r a credit$l$i, pres$p$ne"
a/ capital$l de (mpr$m$t este folosit de agent$l economic e.cedentar&
/ capital$l de (mpr$m$t este folosit de cel care (l prime%te c$ titl$ de (mpr$m$t&
c/ ncile apar ca intermediari specifici, se interp$n (ntre cei care disp$n de res$rse
de finan#at %i cei care a$ nevoie de ele&
6678 2lata do1n)ii pentr$ $tili)area capital$l$i de (mpr$m$t, ca trst$r a
credit$l$i, pres$p$ne"
a/ do1nda repre)int Tc'iriaU pe care o plte%te deitor$l pentr$ drept$l ce i se
acord de a $tili)a capital$l de (mpr$m$t&
/ do1nda calc$lat n$mai pentr$ sold$rile creditoare ale cont$rilor ancare
c$rnte desc'ise clien#ilor&
c/ pentr$ $tili)area credtelor, do1nda se corelea) c$ rata profit$l$io#in$t de
(ntreprin)tori&
6DE8 Nivel$l do1n)ii e.ercit infl$en# as$pravol$m$l$i creditelor %i, prin $rmare, %i
as$pra eol$#iei indicatorilor economici"
a/ da&
/ n$&
c/ irelevant&
6D68 O do1nd sc)$t, practicat (n $nele perioade, inferioar ratei infla#iei"
a/ constit$ie $n stim$lent pentr$ (ntreprinderi (n a anga*a credite sporite&
14
/ favori)ea) cererea de credite&
6DD8 Sn ca)$l (n care ncile s$nt lipsite de o adevrat a$tonomie %i accept o creditare
imp$s de stat, (n perspectiva real a ret$rnrii credit$l$i"
a/ economia este reglat conform reg$lilor pie#ei
/ at1t (ntreprinderile c1t %i ncile s$nt s$ordonate plan$l$i imperativ&
c/ delimitarea (ntre finan#area $getar %i creditarea ancar se estompea)&
d/ credit$l devine, adesea, prin neram$rsarea sa normal, o form de finan#are a
piederilor, s$stit$nd$4se s$ven#iilor stat$l$i&
6DG8 Dific$ltatea aprecierii d$rateipentr$ care se legitimea) creditele dec$rge din
ac#i$nea concomitent a"
a/ partic$larit#ii sector$l$i de activitate&
/ nivel$l$i eficien#ei (n activitatea agen#ilor economici&
c/ din anga*area de c'elt$ieli (n s$ccesi$nea t$t$ror momentelor circ$it$l$i
economic, n$ n$mai la de$t$l s$&
6DK8 Cea mai economic, mai real %i mai adecvat form de garantare a creditelor
este"
a/ garantarea financiar, a)at pe sit$a#ia financiar de ansaml$ a deitor$l$i&
/ garantarea prin ga*area $nor active fi.e %i circ$lante
c/ implicarea garan#iei $nei ter#e persoane&
6D;8 3inan#area direct se caracteri)ea) prin"
a/ n$ este mediat de nci&
/ repre)int o finan#are de)intermediat&
c/ agen#ii e.cedentari p$n la dispo)i#ia agen#ilor deficitari fond$rile lor pe pia#a
monetar desc'is %i pe pia#a de capital la o do1nd ce se formea) ad4'oc, (n f$nc#ie
de cererea %i oferta de disponiilit#i&
d/ participarea ncilor ca intermediari este oligatorie&
6D<8 Dintre criteriile de str$ct$rare a credit$l$i, amintim"
a/ nat$ra economic %i participan#i&
/ destina#ia credit$l$i&
c/ nat$ra garan#iilor ce servesc ca acoperire&
d/ termen$l la care tre$ie ram$rsat&
6D@8 Credit$l comercial este"
a/ $n credit s$ form neasc acordat de anc'eri (ntreprinderilor&
/ $n credit ce const (n v1n)area c$ plaa (n rate a $nor $n$ri de cons$m personal
de valori mari %i folosin# (ndel$ngat&
c/ credit$l pe care %i4l acord (ntreprin)torii la v1n)area mrf$rilor s$ forma
am1nrii pl#ii&
6D?8 Dintre ca$)ele care d$c la (ngrdirea credit$l$i comercial, amintim"
a/ el este limitat prin propor#iile capital$l$i de re)erv al prod$ctor$l$i&
/ accelerea) circ$it$l capital$l$i real&
c/ propor#iile credit$l$i comercial depind de reg$laritatea (ncasrii contravalorii
mrf$rilor v1nd$te pe credit anterior&
d/ restric#ionarea l$i prin (ns%i destina#ia sa&
6D78 Componentele ce ac#ionea) ca aspecte ce motivea) am1narea termenelor de
plat (n ceea ce priv%te credit$l comercial s$nt"
a/ componenta tradi#ional&
/ componenta comercial&
c/ componenta ancar&
d/ componenta financiar&
15
6GE8 2rin transfer$l prin scont la nci a titl$rilor credit$l$i comercial B(nscris$rile
camiale/, credit$l comercial se transform (n"
a/ credit ancar&
/ credit ipotecar&
c/ credit oligatar&
6G68 Credit$l ancar este"
a/ $n credit s$ form neasc acordat de anc'eri (ntreprin)torilor&
/ credit$l pe care %i4l acord (ntreprin)torii la v1n)area mrf$rilor s$ forma
am1nrii pl#ii&
c/ $n credit garantat c$ proprietatea imoiliar %i care are ca principal oiectiv
s$s#inerea de)voltrii acestei propriet#i&
6GD8 Credit$l ancar se caracteri)ea) prin"
a/ $n$l din participan#i este agent nefinanciar, prod$ctor, cellalt participant fiind
anca, adic $n agent financiar&
/ anc'er$l apare doar (n iposta)a de de#intor al s$mei (mpr$m$tate&
c/ este m$lt mai fle.iil, se poate mi%ca ad4liit$m, (n orice direc#ie&
6GG8 Dintre modalit#ile te'nice de creditare a activit#ii c$rente a agen#ilor
nefinanciari, amintim"
a/ avans$rile (n cont c$rent&
/ linia de credit simpl&
c/ linia de credit confirmat&
d/ linia de credit revolving&
e/ creditele c$ destina#ie special&
f/ creditarea cont$rilor (n mar*&
6GK8 Avans$rile (n cont c$rent se caracteri)ea) prin"
a/ s$nt credite pentr$ acoperirea $nor gol$ri de cas&
/ se mai n$mesc credite de tre)orerie sa$ credite non4afectate&
c/ s$nt garantate (n mod e.pres&
d/ s$nt garantate prin starea de onitate a deitor$l$i&
e/ a$ o operativitate sla&
6G;8 0inia de credit simpl se caracteri)ea) prin"
a/ este limita ma.im a credit$l$i ce se accept a se acorda (ntr4$n cadr$ general
prestailit&
/ eneficiea) de o consemnare (ntr4$n doc$ment scris, convenit de anc&
c/ p$ne (n eviden# $n mecanism de creditare c$ a$to(ncrcare pe ms$r ce
creditele anterioare a$ fost ram$rsate&
6G<8 Credit$l oligatar repre)int"
a/ credit$l contractat de stat prin lansarea titl$rilor de (mpr$m$t&
/ credit$l garantat c$ proprietatea imoiliar %i care are ca principal oiectiv
s$s#inerea de)voltrii acestei propriet#i&
c/ credit$l s$ form neasc acordat de anc'eri (ntreprin)torilor&
6G@8 Ca$)ele principale ale cre%terii fr precedent a datoriei p$lice s$nt"
a/ deficitele $getare&
/ nivel$l ridicat al c'elt$ielilor neprod$ctive&
c/ practicarea $nro do1n)i atractive s$portate prin an$it#i ale datoriei p$lice&
6G?8 Condi#iile primordiale pentr$ lansarea $n$i (mpr$m$t oligatar de stat s$nt"
a/ e.isten#a $nei p$ternice pie#e financiare&
/ posiilitatea ram$rsrii din venit$rile reali)ate pe seama e.ploatrii
oiectivelor p$lice&
c/ e.isten#a instit$#iilor adecvate pentr$ emisi$nea oliga#i$nilor&
16
6G78 Smpr$m$t$rile oligatare se caracteri)ea) prin"
a/ modalit#i de lansare&
/ tip$ri de oliga#i$ni&
c/ modalit#i de ram$rsare %i facilit#i acordate s$scriptorilor&
d/ modalit#i de girare&
6KE8 >n (mpr$m$t p$lic poate fi lansat prin"
a/ emisi$ne de oliga#i$ni distri$ite direct de ctre organism$l district$al sa$
m$nicipal&
/ emisi$nea de oliga#i$ni prin intermaedi$l $n$i consor#i$ sa$ sindicat ancar&
c/ andosare&
6K68 Tip$rile de oliga#i$ni c$ care operea) credit$l oligatar s$nt"
a/ oliga#i$ni c$ venit fi.&
/ oliga#i$ni inde.aile&
c/ oliga#i$ni c$ rat variail&
d/ oliga#i$ni c$ drept de vot&
6KD8 In general, o oliga#i$ne se caracteri)ea)V prin"
a/ 9aloare nominalV&
/ C$rs&
c/ 2re# de emisi$ne&
d/ Elemente de identificare %i sec$ritate&
e/ D$ratV de mat$ritate&
f/ C$pon&
6KG8 DacV valoarea de ram$rsare la mat$ritate a oliga#i$nilor depV%e%te valoarea
lor nominalV, intervine"
a/ 2rima de emisi$ne&
/ 2rima de ram$rsare&
c/ 2rima de la contractele pe op#i$ni&
6KK8 Dintre facilitV#ile acordate de p$terea p$licV de#inVtorilor de oliga#i$ni statale,
amintim"
a/ Sc$tirea de impo)it pe venit$l aferent c$poanelor primite an$al&
/ =arantarea de cVtre stat prin aceste oliga#i$ni a creditelor c$ caracter privat
anga*ate la Vnci de cVtre de#inVtori&
c/ 2rimirea de credite c$ do1ndV s$ven#ionatV de stat&
6K;8 Ram$rsarea Wmpr$m$t$l$i p$lic poate avea loc prin"
a/ An$itV#i constante&
/ Amortismente constante&
c/ Tragere la sor#i&
d/ 0a sf1r%it$l perioadei&
e/ Imediat d$pV emitere&
6K<8 Ram$rsarea Wmpr$m$t$rilor p$lice oligatare se face din"
a/ fond$ri speciale de amortisment ale datoriei p$lice&
/ fond$l asig$rVrilor sociale de stat&
c/ s$rsele $getare c$rente&
d/ e.cedentele $getare&
6K@8 Emisi$nea de oliga#i$ni este adesea o formV preferatV de moili)are a
capital$rilor societV#ilor comerciale, deoarece"
a/ N$ conferV s$scriptorilor drept de vot&
/ De#inerea %i negocierea lor n$ modificV str$ct$ra Wn consili$l de administra#ie&
c/ Do1n)ile la oliga#i$ni s$nt mai mic, mai p$#in grevante dec1t plV#ile de
dividende&
17
6K?8 2rin credit$l ipotecar se moili)ea)V capital$ri disponiile pe"
a/ Termen l$ng&
/ Termen medi$&
c/ Termen sc$rt&
6K78 Credit$l real se caracteri)ea)V prin"
a/ Este acordat pe temei$l $nor garan#ii materiale certe&
/ Are la a)V Wncrederea de care se $c$rV deitor$l, rep$ta#ia l$i de a4%i Wndeplini
prompt oliga#ia&
c/ Are la a)V calitV#ile morale ale solicitant$l$i&
6;E8 S$pracreditarea se caracteri)ea)V prin"
a/ Se prod$ce s$ infl$en#a $nor solicitVri insistente de Wmpr$m$t$ri din partea
agen#ilor economici c$ o sit$a#ie economico4financiarV precarV&
/ Este o e.presie a ins$ficien#ei aprovi)ionVrii c$ ani a economiei
c/ Cond$ce la onorarea $nei cereri monetare neacoperite prin marf$ri si servicii
d/ Cond$ce la proliferarea platilor restante
6;68 Intre eficien#a Wn activitatea economicV %i necesar$l de fond$ri, Wn ca)$l Wn care
celelalte condi#ii s$nt invariaile, e.istV $n raport"
a/ Invers propor#ional
/ Direct propor#ional
6;D8 2rin f$nc#iile pe care le Wndepline%te , credit$l generea)V o serie de efecte
favoraile , c$m ar fi"
a/ Sporirea p$terii prod$ctive a Wntreprinderilor prin redistri$irea capital$rilor
/ Concentrarea capital$rilor
c/ Deteriorarea p$terii de c$mpVrarea anilor prin s$pracreditare
d/ Adaptarea elasticV a masei de ani Wn circ$la#ie la necesar$l economiei
e/ 3avori)area $nor opera#ii economice ce atentea)V la lic'iditatea ancarV
6;G8 Risc$rile credit$l$i pot fi generate de"
a/ A$)$l de credit
/ Insolvailitatea deitorilor %i de#inerea de cVtre ancV a $nor informa#ii ine.acte
privind deitorii
c/ Adaptarea elsticV a masei de ani Wn circ$la#ie la necesar$l economiei
d/ 0ipsa de promptit$dine a deitorilor la ram$rsarea creditelor
e/ Cri)ele economice %i conv$lsiile politice
f/ Sporirea p$terii prod$ctive a Wntreprinderilor prin redistri$irea capitalor$lor&
6;K8 2entr$ prevenirea risc$rilor pe linia creditVrii, Vncile tre$ie"
a/ SV de#inV informa#ii pertinente as$pra sit$a#iei patrimoniale %i financiare a
deitorilor&
/ SV aiV o $nV eval$are a evol$#iei viitoare a clien#ilor&
c/ SV acorde credite peste necesitV#ile reale ale economiei&
d/ SV contit$ie garan#ii acoperitoare reale, re)erve %i provi)ioane&
6;;8 Titl$rile de credit ce pres$p$n drept$ri comple.e patrimoniale %i nepatrimoniale
s$nt"
a/ Ac#i$nile&
/ Cec$l&
c/ Oliga#i$nile emise de societV#ile comerciale&
d/ Aarant$l&
6;<8 Titl$rile de credit la ordin"
a/ Se transmit prin gir&
/ 2rin cesi$ne&
c/ 2rin simpla predare a titl$l$i&
18
6;@8 Camia se n$me%te ilet la ordin"
a/ DacV oliga#ia de platV este l$atV de deitor, at$nci c1nd el emite titl$l de credit&
/ C1nd cel care emite camia e $n creditor %i prin camie se adresea)V $nei ter#e
persoaneBdeitor$l$i, d1nd$4i ordin sV plVteascV/
6;?8 Tratele emise ce n$ a$ la a)V opera#i$ni comerciale, fVrV acoperire se n$mesc"
a/ Aatante&
/ Trate de comple)en#V&
c/ Camii de ron)&
6;78 Spre deoseire de camie, cec$l"
a/ Este Wntotdea$na plVtiil n$mai la vedere&
/ N$ poate fi tras dec1t as$pra $nei Vnci&
c/ Este ac'itat c$ oca)ia scontVrii&
6<E8 Do1nda onificatV repre)intV"
a/ Rem$nerarea disponiilitV#ilor Vne%ti ale tit$larilor de cont$ri constit$ite ca
depo)ite la ancV&
/ Do1nda pe care o Wncasea)V Vncile de la clien#ii lor Wn calitate de deitori&
c/ Do1nda de la opera#i$nile de rescontare&
6<68 3actorii de care este dependentV do1nda percep$tV s$nt"
a/ Erodarea monetarV&
/ Nivel$l c'elt$ielilor c$ opera#i$nile ancare&
c/ =rad$l de risc&
d/ 2rofit$l ancar&
e/ Re)erva minimV oligatorie&
6<D8 In g1ndirea mar.istV, do1nda apare ca"
a/ 3ormV de redistri$ire a pl$svalorii&
/ O formV partic$larV de participare a anc'erilor la Wns$%irea fVrV platV a
pl$sprod$s$l$i&
c/ O recompensV pentr$ ren$n#area la lic'iditate pentr$ o an$mitV perioadV de
timp&
d/ >n instr$ment de infl$en#are a vol$m$l$i investi#iilor&
6<G8 In doctrina MeNnesistV, tara do1n)ii este consideratV"
a/ 3ormV de redistri$ire a pl$svalorii&
/ >n instr$ment de infl$en#are a vol$m$l$i investi#iilor&
c/ >n instr$ment de comatere a recesi$nii %i a %oma*$l$i&
d/ Ineficace pe termen medi$ %i l$ng&
6<K8 Terapia anti4infla#ie prin ma*orarea do1n)ii are o $nV eficien#V c$ aplicare la "
a/ 2op$la#ie&
/ Xntreprinderile private&
c/ Xntreprinderile de stat&
6<;8 Scont$l este o opera#i$ne acitvV de creditare, de transformare"
a/ A credit$l$i comercial Wn credit ancar&
/ A credit$l$i ancar Wn credit comercial&
c/ A credit$l$i ancar Wn credit de cons$m&
6<<8 -Vncile comerciale acceptV la scont titl$rile de credit"
a/ Semnate de deitori care pre)intV Wncredere prin sit$a#ia lor financiarV&
/ Semnate de deitori care pre)intV Wncredere prin proitatea de care a$ dat
dovadV Wn a onora oliga#iile as$mate&
c/ 2revV)$te c$ cel m$lt do$V semnVt$ri %i c$ scaden#e apropiate&
6<@8 Diferen#a dintre s$ma WncasatV de la anca centralV prin rescont %i s$ma plVtitV
Wntreprin)Vtor$l$i Wn card$l opera#i$nii de scontare"
19
a/ 9a servi la acoperirea c'elt$ielilor Vncii comerciale&
/ Constit$ie o formV de profit&
c/ Este Wns$%itV de Wntreprin)Vtor&
6<?8 Ta.a scont$l$i privat repre)intV"
a/ Do1nda pt perioada c$prinsV Wntre moment$l scontVrii %i scaden#V&
/ Do1nda pt perioada c$prinsV Wntre moment$l emiterii %i scaden#V&
c/ Do1nda pt perioada c$prinsV Wntre moment$l emiterii %i scontare&
6<78 Scont$l se calc$lea)V d$pV rela#ia"
a/ S I B 9QTQ2/ J G<E B6D/Q6EE&
/ S I B9QT/Q6EE JG<E Q2&
c/ S I B 9QTQ2/Q6EE J G<E B6D/&
d/ SI n$mere de do1n)iJ divi)or$l fi.&
6@E8 N$merele de do1n)i se calc$lea)V d$pV form$la"
a/ B9QT/J 2&
/ 9QT&
c/ BG<EQ6EE/J2&
6@68 Divi)or$l fi. se calc$lea)V d$pV form$la"
a/ BG<EQ6EE/J 2&
/ 9QT&
c/ G<EQ6EEQ2&
6@D8 Avanta*ele opera#iilor de factoring s$nt"
a/ 3$rni)or$l n$ se mai oc$pV el Wns$%i de scontarea titl$rilor de credit primite de la
clien#i&
/ 3$rni)or$l prime%te prime%te s$ma c$ anticipa#ie de la casa de factoring&
c/ 3$rni)or$l este prote*at fa#V de risc$l privind insolvailitatea clien#ilor&
d/ Servici$l v1n)Vri #ine Wn cont $n sing$r cont Ycasa de factoringU
6@G8 2lata c$ anticipa#ie a titl$rilor de crean#V, casele de factoring percep"
a/ >n dividend&
/ O do1ndV&
c/ >n comision&
6@K8 Totalitatea on$rilor de te)a$r emise repre)intV"
a/ Datoria flotantV&
/ Datoria consolidatV&
c/ Datoria neram$rsatV la scaden#V&
6@;8 Trape)i%tii greci %i argentarii romani se pc$pa$ c$"
a/ Xnlesnea$ sc'im$l de monede&
/ 2rimea$ dep$neri de valori spre pVstrare&
c/ Acorda$ credite&
d/ Emitea$ ancnote&
6@<8 Intermadiarii financiari c$ f$nc#ie principalV de creare de monedV s$nt"
a/ Organisme financiare din cadr$l sistem$l$i ancar&
/ Organisme financiare speciali)ate&
c/ SocietV#ile de asig$rVri&
6@@8 Dintre de)avanta*ele finan#Vrii indirecte, prin intermediari financiari, amintim"
a/ Sc$mpirea res$rselor&
/ Ameliorarea calitativV a res$rselor de finan#are&
c/ M$ltiplicV intermediarii&
d/ 2oate WntVr)ia finan#area&
e/ Spore%te 888888 res$rselor de finan#are&
6@?8 Intr4o economie de pia#V, Vncile de emisi$ne Wndeplinesc $rmVtoarele f$nc#ii"
20
a/ Emisi$nea de monedV 888888circ$la#iei&
/ Creditarea Vncilor comerciale %i a altor Vnci&
c/ Cotarea la $rsV a Wntreprinderilor&
d/ Infl$en#area c$rs$l$i de sc'im al monedei na#ionale&
e/ Reali)ea)V e.ec$#ia de casV a $get$l$i de stat&
6@78 -anca de emisi$ne apare Wn raport$rile sale c$ celelalte Vnci Wn calitate de
a$toritate, de for monetar %i adoptV mVs$ri oligatorii de gen$l"
a/ Nivel$l minim al re)ervelor pe care celelalte Vnci tre$ie sV le de#inV la anca
centralV&
/ Nivel$l minim al re)ervelor legale ale Wntreprinderilor&
c/ Coeficien#i de lic'iditate&
d/ Coeficien#i de dispersie a risc$l$i&
6?E8 Constit$irea de active repre)ent1nd titl$ri de stat permite Vncii de emisi$ne sV
intervinV pe pia#a desc'isV Bopen4marMet/, infl$en#1nd"
a/ Xn special, as$pra datoriei p$lice&
/ Xn general, as$pra politicii de credit %i monetare&
c/ Xn special, as$pra constit$irii fond$l$i de protocol al Wntreprinderii&
6?68 O politicV monetarV rig$roasV ar Wnsemna noi rate ridicate de do1n)i interne
care ar avea ca efect"
a/ Sporirea poverii datoriei p$lice prin cre%terea c'elt$ielilor pt do1n)i&
/ ScVderea poverii datoriei p$lice prin cre%terea c'elt$ielilor pt do1n)i&
c/ 9enit$rile din do1n)i ar cre%te, ceea ce ar stim$la cons$m$l %i infla#ia&
d/ 9enit$rile din do1n)i ar scVdea, ceea ce ar stim$la cons$m$l %i infla#ia&
e/ Rigoarea monetarV ar p$tea avea efecte perverse as$pra economiei&
6?D8 -anca de emisi$ne, ca centr$ val$tar al #Vrii, do1nde%te atri$#ii pe linia
aplicVrii politicii stat$l$i"
a/ S$ forma $nor restric#ii val$tare&
/ S$ forma aplicVrii $nor stim$lente la e.port&
6?G8 Restric#iile val$tare, aplicate de anca de emisi$ne ca centr$ val$tar al #Vrii, pot
fi"
a/ Control$l import$rilor&
/ 2rimele la e.port&
c/ Control$l plV#ilor Wn devi)e&
d/ 2rel$area $nor plV#i din WncasVrile val$taredin s$ven#ionarea e.prt$l$i&
6?K8 -anca de emisi$ne infl$en#ea)V cererea %i oferta de val$tV Wn f$nc#ie de
con*$nct$ra %i e.igen#ele politice val$tare, prin"
a/ Interven#ii directe pe pia#V&
/ Ac#i$ni indirecte&
6?;8 Capital$l propri$ constit$it la dispo)i#ia Vncii de emisi$ne are ca principalV
trVsVt$rV"
a/ Xnregistrea)V o dimensi$ne mai red$sV dec1t la Vncile comerciale&
/ Xnregistrea)V o dimensi$ne mai ridicatV dec1t la Vncile comerciale&
6?<8 In ca)$l creditelor pe ga* de efecte comerciale"
a/ Titl$rile de credit rVm1n Wn proprietatea Vncilor comerciale&
/ Titl$rile de credit n$ rVm1n Wn proprietatea Vncilor comerciale&
c/ Titl$rile de credit servesc Vncilor de emisi$ne do1nda8888888 ram$rsVrii
Wmpr$m$t$rilor&
d/ Ca s$mV, acest credit se c$antificV aplic1nd$4se, $n procent as$pra vol$m$l$i
portofoli$l$i de camii&
21
e/ Ca s$mV, mVrimea acest$i credit este Wntotdea$na egalV c$ valoarea portofoli$l$i
de camii&
6?@8 2rin intermedi$l opeta#i$nilor de v1n)are4c$mpVrare de a$r %i devi)e, anca de
emisi$ne"
a/ X%i consolidea)V re)erva val$tarV&
/ Infl$en#ea)V c$rs$l monedei na#ionale fa#V de val$tele de referin#V&
c/ Xndepline%te oiectivele politicii monetar val$tare practicate Wn #ara respectivV&
6??8 2rin capitali)are, de reg$lV, res$rsele proprii constit$ite s$ forma fond$l$i de
re)ervV al Vncilor comerciale ating o mVrime egalV c$"
a/ Cea acapital$l$i social&
/ D$l$l celei a capital$l$i social&
c/ Cae a provi)ioanelor&
6?78 2rovi)ioanele ancare pot fi"
a/ Reglementate&
/ De risc&
c/ De re)ervV&
d/ 0a vedere&
67E8 2rin rescontare, anca de depo)it Wnregistrea)V $n profit c'iar Wn aceea%i )i Wn
care a efect$at scontarea, ca diferen#V Wntre"
a/ Ta.a scont$l$i privat %i ta.a oficialV a scont$l$i practicatV de anca de emisi$ne&
/ ta.a oficialV a scont$l$i %i ta.a scont$l$i privat&
c/ ta.a oficialV a scont$l$i %i do1nda la cont$rile ATS&
6768 Acele opera#i$ni de Wmpr$m$t ale Vncilor comerciale, garantate c$ efecte
p$lice, o#in$te de la anca de emisi$ne, se n$mesc"
a/ Opera#i$ni de lomardare&
/ Opera#i$ni de reescont&
c/ Opera#i$ni de recreditare&
67D8 Credit$l pe termen medi$ moili)ail se caracteri)ea)V prin"
a/ Este de aceeasi fact$ra c$ credit$l de e.ploatare
/ 3acilitea)a refinantarea la termene sc$rte,dar care acopera necesitatile de
mi*loace anesti pe o d$rata mai mare
c/ 2rin acest credit se acopera necesitatile de e.port,de constit$ire a $nor stoc$ri
se)oniere in agric$lt$ra si ind$stria de prel$crare a materiilor prime agricole
d/ Se otine prin lomardare
67G8 In cadr$l operati$nilor de comision
a/ -anca actionea)a in n$mele si in cont$l client$l$i sa$
/ Operati$nile s$nt efect$ate in n$mele ancii,dar in cont$l client$l$i
c/ -anca actionea)a in n$mele si in cont$l sa$
67K8 Remiterile s$nt
a/ Operati$ni de transfer a $nor doc$mente ,titl$ri ,s$me de ani,la solicitarea
clientilor ancii
/ Operati$ni de plata conditionata efect$ata de anca in a)a doc$mentelor de
incarcare si e.pediere a marf$rilor
c/ Servicii de incasare de catre o anca a diverselor creante s$ forma de
camii,fact$ri si alte 'artii de valoare apartinand clientilor sai
67;8 Operati$ni de mandat s$nt
a/ Operati$ni de administrare a 'artiilor de valoare
/ Operati$ni de administrare a $nor patrimonii
c/ Remiterile
d/ Acreditivele
22
67<8 2rioritare pentr$ activitatea oricarei anci s$nt $rmatoarela motivatii
a/ 2rofitailitatea
/ S$pracreditarea
c/ Asig$rarea lic'iditatii
d/ E.ec$tarea silita a garantiilor
67@8 Diversificarea portofoli$l$i repre)inta o alta cale de optimi)are a
performantelor ancare,prioritare888888888do$a scop$ri principale
a/ Minimi)area risc$l$i lipsei de lic'iditate
/ Mentinerea si cresterea profit$l$i e.istent
c/ S$pracreditarea
67?8 Tot mai m$lte tari occidentale adopta mas$ri speciale de s$stinere a starii de
lic'iditate ancara,c$m ar fi
a/ 3inantarea ancilor de catre stat
/ S$pracreditarea
c/ Introd$cerea sistemelor de asig$rare a depo)itelor ancare
d/ Stailirea oligatiilor pentr$ anci de a respecta an$miti coeficienti de
lic'iditate
6778 In sit$atia cand o anca n$ poate sa4si asig$re in mod c$rent lic'iditate,$rmare a
fapt$l$i ca relatiile sale c$ clientii n$ generea)a o crestere a res$relor
a/ 9a tre$i sa apele)e la recreditare,adresand$4se ancilor de emisi$ne
/ Anga*ea)a credite pe piata interancara
c/ Apelea)a la s$pracreditare
DEE8 Activitatea principala a $nei anci consta in
a/ Reali)area operati$nilor de decontare
/ Efect$area operatiilor pe piata financiara
c/ Ycomert$lU c$ ani
d/ van)area titl$rilor de valori moiliare
DE68 3ig$rativ ,anca este
a/ Yc'eia de oltaU a activitatii economice
/ Ysangele economieiU
c/ Ytempl$lU anilor
d/ Ypiatra de 'otarU in delimitarea relatiilor de sc'im
DED8 2entr$ cel care doreste sa contracte)e $n impr$m$t,anca este
a/ A$toritatea asol$ta
/ >n partener de afaceri
c/ >n medi$ favorail oricarei afaceri
d/ E.ponent$l p$terii p$lice care te poate a*$ta c$ credite in orice sit$atie
DEG8 S$stinerea de catre $nii a$tori a fapt$l$i ca ancile Boperati$nile ancare/ a$
apar$t inca c$ mii de ani inainte de Zristos are in vedere fapt$l ca
a/ -ancile asig$ra$ p$nerea in circ$latie a ancnotelor
/ -ancile acorda$ credit comercial
c/ -ancile asig$ra$ pastrarea $nor oiecte de valoare
d/ -ancile asig$ra$ aterea monedelor
DEK8 2e linie monetara, despre aparitia ancii se poate vori o data c$
a/ 2$nerea in circ$latie a anilor c$ valoare intrinseca
/ Crearea monedei fid$nciare
c/ 2resc'imarea monedelor de catre )arafi
d/ Acordarea creditelor de catre camatari
DE;8 Care dintre ancile mentionate in variantele de rasp$ns a$ apar$t in sec8 :II4
:9I
23
a/ -anca de -arcelona
/ -anca de 9enetia
c/ -anca de Zam$rg
d/ -anca de StocMolm
e/ -anca de Milano
f/ -anca de Amsterdam
DE<8 Adevarata Ypiatra de 'otarU pentr$ aparitia ancilor moderne este marcata de
infiintarea
a/ -ancii de Amsterdam
/ -ancii de Zam$rg
c/ -ancii Angliei
d/ -ancii de StocMolm
e/ Sistem$l 3ederal de Re)erve
DE@8 In conditiile act$ale ,pentr$ st$dierea str$ct$rii activitatii ancilor este necesar
,c$ deoseire,sa se aia in vedere trei procese de prof$nda semnificatie8Marcati4le in
variantele de rasp$ns
a/ 2o)itia ancilor ca intermediari financiari c$ caracter specific
/ Transferarea activitatii pietelor financiare spre activitatea ancara
c/ Accent$area proces$l$i de conc$renta in economiile occidentale pe fond$l
integrarii economice si monetare
d/ Restr$ct$rarea de ansaml$ a activitatii ancare in tarile care inregistrea)a
tran)itia de la economia centrali)ata la cea de piata
e/ Rasp$ns$rile a/,/,si d/
DE?8 Aport$l ancilor si a altor intermediari financiari in infiintarea agentilor
economici ,in pofida tendintei de de)intermediere ,se mentine dest$l de ridicat
,repre)entand
a/ ;EC4<EC din total
/ <EC4@EC din total
c/ @EC4?EC din total
d/ ?EC47EC din total
DE78 2roces$l de conc$renta in sistemele ancare occidentale se accent$ea)a prin
a/ Tendinta de speciali)are a operati$nilor ancare
/ Tendinta de $niversali)are a operati$nilor ancare
c/ Tendinta de separare a operati$nilor ancare de operati$nile de pe piata
financiara
d/ Tendinta de nationali)are a principalelor anci
D6E8 In cadr$l sistemelor ancare moderne ,operati$nea de emisi$ne aneasca
constit$ie monopol$l
a/ -ancilor comerciale
/ -ancilor de afaceri
c/ $nei sing$re sa$ a catorva anci integrate intr4$n sistem $nitar B3ED4$l in S>A/&
d/ tre)oreriei stat$l$i
D668 D$pa nat$ra proprietatii capital$l$i ,in dec$rs$l timp$l$i ancile de emisi$ne a$
fost
a/ N$mai anci private
/ N$mai anci ale stat$l$i
c/ N$mai anci mi.te
d/ -anci private,ale stat$l$i si mi.te
D6D8 -anca de emisi$ne ca Yplaca t$rnantaU a sistem$l$i ancar mai este den$mita
a/ Ymarea finantaU
24
/ anca centrala
c/ Yanca a ancilorU
d/ anca de referinta
D6G8 Ca U anca a ancilorU ,anca de emisi$ne asig$ra
a/ 2$nerea in circ$latie a acnotelor
/ Creditarea ancilor comerciale
c/ E.ec$tia de casa a $get$l$i de stat
d/ =estionarea re)ervei val$tare
D6K8 2rincipiile Yscolii ancareU in ceea ce priveste emisi$nea aneasca consta$ in
a/ Acoperirea acnotelor in circ$latie c$ a$r in proportie de 6EEC
/ Mentinerea $n$i stoc de metal pretios de circa 6JG din valoarea acnotelor emise
c/ Emisi$nea acnotelor pe a)a camiilor comerciale scontate
d/ Emisi$nea Yanilor de 'artieU
D6;8 0egea l$i Roert 2eel din6?KK prin care se stailea$ principiile emisi$nii
acnotelor in Anglia se a)a pe
a/ Teoria metalista as$pra anilor
/ Teoria MeNnesiana
c/ Teoria cantitativa as$pra anilor
d/ Teoria scolii monetariste
e/ Teoria scolii ancare
D6<8 Relatiile dintre anca de emisi$ne si celelalte anci se manifesta prin
a/ Operati$ni de creditare
/ Operati$ni de open4marMet
c/ Calitatea de for monetar care adopta mas$ri oligatorii
d/ Rasp$ns$rile a/ si /
D6@8 2rin e.ec$tia de casa a $get$l$i ,ancile de emisi$ne isi manifesta f$nctia de
a/ Ycasier U al stat$l$i
/ emisi$ne monetara
c/ anca a g$vern$l$i
D6?8 Dintre operati$nile pasive ale ancilor de emisi$ne se remarca
a/ Dep$nerile
/ Operati$nile de decontare
c/ Operati$nile de van)are4c$mparare de a$r si devi)e
d/ Emisi$nea aneasca
D678 In cadr$l operati$nilor active desfas$rate de catre anca de emisi$ne,destingem
a/ Constit$irea capital$l$i propri$
/ Operati$ni de creditare
c/ Decontarile intra si interancare
d/ Dep$nerile
DDE8 Creditarea de catre anca de emisi$ne a ancilor comerciale se reali)ea)a prin
a/ Operati$ni de rescontare
/ Credite pe ga* de efecte comerciale
c/ Credite g$vernamentale
d/ Credit de lomard
DD68 Dep$nerile in cont$ri la dispo)itia ancii de emisi$ne provin
a/ De la celelalte anci din cadr$l sistem$l$i ancar
/ De la pop$latie
c/ De la stat ,ca re)erve financiare
d/ >neori de la marile intreprinderi
DDD8 -ancile comerciale ,in accepti$ne moderna, a$ apar$t
25
a/ Concomitent c$ aparitia si de)voltare vietii sociale
/ In a do$a *$matate a Ev$l$i Medi$
c/ Din necesitatea de a se reali)a sc'im$l de monede de catre )arafi
d/ Ca e.presie a de)voltarii comert$l$i si ac$m$larii de capital$ri anesti
DDG8 In proces$l de aparitie a ancilor comerciale,$n rol aparte l4a$ av$t
a/ [arafii
/ C$rtierii
c/ -roMerii
d/ Camatarii
e/ Dealerii
DDK8 0a a)a proces$l$i de redistri$ire a capital$rilor anesti s$ forma creditelor
acordate de catre anci se sit$ea)V "
a8 Emisi$nea VneascV
8 Depo)itele ancare constit$ite pe seama dep$nerilor
c8 Impo)itele %i ta.ele percep$te de la pop$la#ie
d8 9enit$rile $getare
DD;8 In epoca modernV , rol$l %i loc$l Vncilor comerciale s$nt str1ns legate de "
a8 Calitatea lor de a reali)a emisi$nea de ancnote
8 Calitatea lor de intermediari Wn conte.t$l rela#iei economii4investi#ii
c8 Necesitatea reali)Vrii transfer$l$i de monedV de la localitate la alta
d8 Necesitatea reali)Vrii plV#ilor c$ n$merar
DD<8 Care dintre variantele de rVsp$ns repre)intV opera#i$ni efect$ate de cVtre
Vncile comerciale"
a8 Opera#i$ni active
8 Opera#i$ni pasive
c8 Opera#i$ni comerciale %i de comision
d8 Opera#i$ni de mandat
e8 N$mai a/ %i /
DD@8 Opera#i$nile pasive efect$ate de cVtre Vncile comerciale consta$ Wn"
a8 3ormarea capital$l$i propri$
8 Scontarea
c8 Atragerea dep$nerilor s$ forma depo)itelor ancare
d8 2lasamente pe pia#a e.ternV de capital
DD?8 -Vncile comerciale W%i constit$ie capital$l propri$ pe seama"
a8 Capital$l$i financiar
8 Capital$l$i social
c8 Re)ervelor ancare minime oligatorii
d8 3ond$l$i de re)ervV %i provi)ioanelor
DD78 -Vncile comerciale W%i constit$ie provi)ioane Wn vederea"
a8 AcordVrii creditelor
8 Reali)Vrii de plasamente pe pia#a financiarV
c8 Men#inerii $n$i an$mit plafon de lic'iditV#i
d8 Capitali)Vrii prin ma*orarea capital$l$i social
DGE8 In general , Vncile comerciale Wn cadr$l opera#i$nilor pasive, constit$ie mai
m$lte catgorii de depo)ite8 Care dintre variantele de rVsp$ns s$nt adevVrate"
a8 Depo)ite la termen
8 Depo)ite la dispo)i#ia altor Vnci
c8 Depo)ite la vedere
d8 Depo)ite prin cont c$rent
26
DG68 In cadr$l depo)itelor la termen, pentr$ a se asig$ra o stare de reg$laritate Wn
proces$l de economisire, Vncile comerciale pot desc'ide clien#ilor lor"
a8 Cont$ri de depo)it c$ do1ndV
8 Cont$ri simple de Wmpr$m$t
c8 Cont$ri de economii simple
d8 Cont$ri de economii d$pV $n an$mit program de dep$nere
DGD8 Cont$rile NOA %i S>2ERNOA a$ ca trVsVt$rV com$nV"
a8 Se folosesc n$mai pentr$ dep$nerile la vedere
8 Se folosesc n$mai pentr$ dep$nerile la termen
c8 2racticarea $n$i nivel Wnalt al do1n)ilor
d8 Sold$l poate fi $tili)at %i pentr$ plV#ile c$rente
DGG8 Cont$rile c$rente desc'ise persoanelor fi)ice %i *$ridice se caracteri)ea)V prin
aceea cV"
a8 2rin intermedi$l lor se eviden#ia)V o m$ltit$dine de opera#i$ni de WncasVri %i plV#i
8 Toate opera#i$nile a$ loc la solicitarea tit$larilor
c8 Da$ posiilitatea o#inerii $nor do1n)i mai mari dec1t cele la depo)itele la
termen
d8 >tili)ea)V ca instr$ment de decontare n$mai cec$l
DGK8 Cont$rile ATS BA$tomatic Transfer SNstem/, ca alternativV a cont$rilor NOA,
pres$p$n"
a8 Men#inerea Wn sold a $n$i depo)it minim pentr$ care se acordV o do1ndV
comparativV c$ dep$nerile la vedere
8 Men#inerea Wn sold a $n$i depo)it minim nerem$nerat
c8 Men#inerea Wn sold a $n$i depo)it minim rem$nerat c$ do1ndV specificV
economiilor la termen
d8 Constit$irea de depo)ite la vedere c$ o gamV largV de scaden#e
DG;8 Reescont$l, ca opera#i$ne pasivV a Vncii comerciale, constit$ie o modalitate de
proc$rare a $nor res$rse de creditare prin cedarea portofoli$l$i de efecte comerciale"
a8 Stat$l$i
8 >nei alte Vnci comerciale
c8 -Vncilor de scontare
d8 -ancii de emisi$ne
DG<8 Opera#i$nile de reescont %i lomardare s$nt $tili)ate"
a8 Din necesitatea o#inerii de cVtre clien#ii ancilor comerciale a $nor credite
nelimitate
8 Din necesitatea ec'ilirVrii ancare a res$rselor c$ anga*amentele
c8 2entr$ asig$rarea operativV a ec'ilirVrii WncasVrilor c$ plV#ile pe pia#V
interancarV
d8 2entr$ asig$rarea ec'ilir$l$i WncasVrilor c$ plV#ile pe pia#a financiarV
DG@8 In cadr$l creditelor pentr$ activitatea de e.ploatare, creditarea crean#elor
incl$de ca opera#i$ni"
a8 Scontarea titl$rilor de credit comercial
8 Xmpr$m$t$l pe ga* de efecte comerciale %i mVrf$ri
c8 Xmpr$m$t$l pe ga* de ac#i$ni %i efecte p$lice
d8 2ensi$nea
DG?8 Opera#i$nile de report pres$p$n"
a8 Acordarea de Wmpr$m$t$ri pe ga* de efecte p$lice
8 Ac'i)i#ionarea de cVtre ancV de efecte p$lice c$ oliga#ia rVsc$mpVrVrii lor de
cVtre v1n)Vtor, la acela%i c$rs , peste $n termen nelimitat
27
c8 Ac'i)i#ionarea de cVtre ancV de efecte p$lice c$ oliga#ia rVsc$mpVrVrii lor de
cVtre v1n)Vtor, la acela%i c$rs , peste $n termen sc$rt
d8 Acordarea de Wmpr$m$t$ri pe ga* de mVrf$ri
DG78 Ca opera#i$ni active ale Vncilor comerciale, creditele de tre)orerie se manifestV
s$ forma "
a8 Avans$l$i Wn cont c$rent
8 Credit$l$i $getar
c8 Credit$l$i pe termen sc$rt moili)ail
d8 Credit$l$i pe termen mi*loci$ moili)ail
DKE8 Creditarea gospodVriilor familiale %i a persoanelor partic$lare , ca o categorie
distinctV a opera#i$nilor active efect$ate de cVtre Vncile comerciale, a$ ca destina#ie "
a8 Constr$c#ia de loc$in#e
8 Ac'i)i#ionarea de $n$ri d$raile c$ valoare mare
c8 S$s#inerea c'elt$ielilor c$rente prin a%a )isele credite non4afectate
d8 2roc$rarea de titl$ri de valori moiliare pe pia#a financiarV
DK68 -Vncile de afaceri s$nt anci de depo)it speciali)ate Wn"
a8 Opera#i$ni de finan#are a activitV#ii comerciale
8 Opera#i$ni de finan#are a activitV#ii de e.ploatare
c8 Opera#i$ni de finan#are a investi#iilor
d8 ActivitV#i de consiliere a management$l$i financiar al firmelor
e8 Ac'i)i#ionarea de Wntreprinderi %i reali)area de f$)i$ni Wntre firme
DKD8 SocietV#ile de portofoli$ , ca o categorie distinctV a Vncilor de afaceri, a$ ca
scop"
a8 2lasament$l titl$rilor de Wmpr$m$t ale stat$l$i
8 9alorificarea c<t mai WnaltV a capital$rilor prin sporirea dividendelor %i a valorii
titl$rilor o#in$te
c8 3avori)areacre%terii infl$en#ei Wn cond$cerea societV#ilor pe ac#i$ni
d8 Orientarea politicii economice a societV#ilor pe ac#i$ni , mai ales c$ privire la
activitatea de investi#ii
DKG8 Tit$lari)area , ca opera#i$ne specificV a YOrganismelor de plasament colectiv de
valori moiliareU O2C9M , are ca scop "
a8 Omogeni)area condi#iilor de creditare
8 Diversificarea ofertei de credite
c8 0Vrgirea activitV#ii de leasing
d8 2rel$area de cVtre organismele de plasament colectiv a $nei pVr#i din creditele
acordate de ancV
DKK8 -Vncile %i celelalte instit$#ii de credit speciali)ate a$ ca principal oiectiv"
a8 3inan#area $nor ram$ri care n$ pre)intV interes pentr$ ancile comerciale
8 =estionarea re)ervei val$tare
c8 Efect$area opera#i$nilor de lomardare
d8 Creditarea $nor scop$ri speciale
DK;8 -Vncile ipotecare s$nt anci speciali)ate care W%i moili)ea)V res$rsele prin"
a8 Emiterea de ac#i$ni %i oliga#i$ni
8 Emiterea de scris$ri financiare
c8 Emiterea de titl$ri de credit comercial
d8 Emiterea de on$ri de te)a$r
DK<8 -Vncile ipotecare se str$ct$rea)V Wn "
a8 -Vnci de tip $ran
8 -anci de afaceri
c8 -anci de tip r$ral
28
d8 -Vnci agricole
DK@8 2rincipala trVsVt$rV a creditelor acordate de cVtre Vncile agricole este aceea cV"
a8 A$ caracter neprod$ctiv
8 A$ o do1ndV relativ red$sV
c8 S$nt negociaile
d8 A$ caracter prod$ctiv
DK?8 Companiile %i tr$st$rile de investi#ii W%i moili)ea)V capital$rile Vne%ti prin"
a8 Emisi$nea de titl$ri de valori moiliare proprii
8 Emisi$nea camiilor %i iletelor la ordin
c8 Dep$nerea s$melor Wn cont$rile de depo)it pe termen medi$ %i l$ng
d8 Opera#i$nile de rescontare
DK78 Activitatea ancilor de comer# e.terior este orientatV spre"
a8 Atragerea res$rselor $getare prin emisi$nea de oliga#i$ni pe pie#ele interne %i
e.terne
8 Efect$area de servicii ancare dec$rg1nd din sc'im$rile interna#ionale
c8 2articiparea la crearea de societV#i comerciale, ancare %i financiare privind
comer#$l e.terior
d8 3acilitarea $nor opera#i$ni val$tare, garantarea %i asig$rarea creditelor
comerciale care a$ ca oiectiv de)voltarea activitV#ii de comer# e.terior
e8 C$mpVrarea de val$tV %i alte '1rtii de valoare e.primate Wn val$tV
D;E8 Societa#ile de asig$rVri moili)ea)V Wnsemnate capital$ri Vne%ti prin"
a8 Dep$nerile Wn cont c$rent
8 2lata despVg$irilor
c8 Xncasarea %i gestionarea primelor de asig$rare
d8 Acordarea de Wmpr$m$t$ri
D;68 SocietV#ile financiare s$nt profilate , Wn special, Wn activitatea de"
a8 0easing
8 3actoring
c8 0omard
d8 Incasso
D;D8 Res$rsele moili)ate prin casele de economii se constit$ie Wn principal, s$
forma"
a8 Depo)itelor la vedre
8 Certificatelor de depo)it
c8 Depo)itelor pe termen l$ng
d8 -on$rilor de te)a$r
e8 Efectelor comerciale
D;G8 2entr$ anci, lic'iditatea WnseamnV posiilitatea acestora"
a8 De a efect$a plV#i directe cVtre clien#ii lor Wn n$merar
8 De a acorda credite c$ do1nda pie#ei
c8 De a efect$a plV#i disp$se de tit$larii de cont$ri Wn orice moment
d8 De a ram$rsa creditele acordate agen#ilor economici la scaden#V
D;K8 Activitatea oricVrei anci antrenea)V Wn mod a$tomat fl$.$ri de YmonedV
centralVU ce consta$ Wn"
a8 Sold$l favorail dintre dep$nerile %i solicitVrile Wn n$merar
8 Sold$l dintre do1n)ile onificate %i do1n)ile Wncasate
c8 Sold$l re)$ltat Wn $rma compensVrilor interancare at$nci c1nd WncasVrile s$nt
mai mari dec1t plV#ile
d8 Sold$l favorail dintre creditele acordate %i creditele ram$rsate
29
D;;8 Optimi)area str$ct$rii activelor ca mVs$rV a prevenirii lipsei de lic'iditV#i la
nivel$l Vncilor, pres$p$ne"
a8 Str$ct$rarea depo)itelor ancare pe cele do$V componente" la vedere %i la
termen
8 Selec#ia activelor prin confr$ntarea profitailitV#ii c$ risc$rile
c8 Diversificarea portofoli$l$i plasamentelor
d8 Constit$irea fond$l$i de risc %i a provi)ioanelor
D;<8 In condi#iile economiilor moderne act$ale, Wn activitatea Vncilor s4a$ prod$s
c1teva m$ta#ii semnificative8Men#iona#i care s$nt acestea Wn variantele de rVsp$ns"
a8 Amplificarea for#ei marilor Vnci corelatV c$ intensificarea interna#ionali)Vrii %i
de)voltVrii inegale a Vncilor pe na#i$ni
8 Speciali)area ancarV
c8 >niversali)area opera#i$nilor ancare
d8 De)etati)area %i lierali)area Vncilor
e8 Cre%terea control$l$i stat$l$i as$pra Vncilor private
f8 Accent$area moderni)Vrii te'nicilor %i te'nologiilor de informaticV ancarV
D;@8 In l$pta de conc$ren#V , marile Vnci se remarcV prin fapt$l cV"
a8 Disp$n de re#ele e.tinse de $nitV#i opera#ionale
8 AcordV credite marilor companii fVrV restric#ii
c8 A$ posiilitatea de atragere a dep$nerilor %i reali)area de plasamente Wn
condi#iile profitailitV#ii ridicate
d8 Onorea)V cererile de credite ale $nor Wntreprinderi tot mai mari care n$ pot fi
clien#i dec1t ai $nor anci pe mVs$rV
D;?8 2roces$l de concentrare a capital$l$i ancar a fVc$t ca Wn an$l 67<?, Wn Anglia ,
sV f$)ione)e do$V mari Vnci comerciale8Care s$nt acestea\
a8 0loNd]s -anM c$ Midland -anM
8 Midland -anM c$ -arMleN]s -anM
c8 Midland -anM c$ National 2rovincial -anM
d8 Aestminster -anM c$ National 2rovincial -anM
D;78 Sistem$l 3ederal de Re)erveB3ED/ este constit$it din "
a8 O ancV de emisi$ne %i 6D -Vnci 3ederale de Re)ervV ce W%i a$ sedi$l Wn tot at1tea
ora%e mari americane
8 6D -Vnci 3ederale de Re)ervV ale cVror active s$nt constit$ite Wn pVr#i egale
c8 6D -Vnci 3ederale de Re)ervV care a$ sediile sit$ate Wn trei mari ora%e americane"
Ne^ _orM , C'icago %i San 3rancisco
d8 6D -Vnci 3ederale de Re)ervV din care mai ine de *$mVtate din activele acestora
s$nt de#in$te de trei Vnci
D<E8 Cea mai mare ancV din cadr$l 3ED , c$ circa GEC din active este -anca
3ederalV de Re)erve din"
a8 -oston
8 Ne^ _orM
c8 C'icago
d8 San 3rancisco
D<68 In 676G, d$pV Wnfiin#area Sistem$l$i 3ederal de Re)erve, Vncile na#ionale a$ fost
oligate "
a8 SV adere la 3ED
8 Sa4%i declare independen#a
c8 SV participe c$ capital s$ forma dep$nerilor la fond$l de re)erve minime
oligatorii
d8 Sa staileascV nivel$l ratei oficiale a scont$l$i&
30
D<D8 Interna#ionali)area sistem$l$i ancar american este p$sV Wn eviden#V, Wn prim$l
r1nd, prin"
a8 E.isten#a Sistem$l$i 3ederal de Re)erve&
8 N$mVr$l mare de Vnci na#ionale&
c8 Cre%terea n$mVr$l$i de Vnci comerciale care operea)V Wn afara S8>8A8&
d8 Concentrarea la dispo)i#ia celor mai mari 6E Vnci comerciale americane a circa
GEC din total$l activelor&
D<G8 2e plan e.tern, d$pV S>A, cea de4a do$a re#ea mondialV o de#in Vncile din"
a8 =ermania&
8 Faponia&
c8 3ran#a&
d8 Marea -ritanie&
D<K8 Motiva#ia $niversali)Vrii opera#i$nilor ancare este $na sing$rV"
a8 Cre%terea grad$l$i de lic'iditate&
8 Concentrarea $nor importante capital$ri Vne%ti&
c8 O#inerea $n$i profit c1t mai mare&
d8 E.tinderea re#elei ancare&
D<;8 Interven#ia stat$l$i prin na#ionali)area ancarV a fost de mai mari propor#ii Wn"
a8 S>A&
8 Marea -ritanie&
c8 Faponia&
d8 3ran#a&
e8 =ermania&
D<<8 Na#ionali)area Vncilor france)e a fost $rmatV de"
a8 Reorgani)area lor&
8 Concentrarea celor mai mari pVr#i ale activitV#ii ancare Wn c1teva consor#ii c$
sedi$ la 2aris&
c8 Descentrali)area deci)iilor la nivel local %i regional&
d8 Instit$irea $n$i control sever din partea stat$l$i&
D<@8 Moderni)area te'nicilor %i informaticii ancare se referV la"
a8 Asimilarea %i introd$cerea Wn te'nica ancarV a celor mai moderne prod$se %i
instr$mente ancare&
8 Selec#ia activelor&
c8 Minimali)area risc$l$i lipsei de lic'iditV#i&
d8 Ac'i)i#ionarea celor mai performante ec'ipamente de informaticV&
D<?8 -anca viitor$l$i se prefig$rea)V a fi"
a8 -anca c$ cea mai diversificatV re#ea de $nitV#i operative&
8 -anca ce asig$rV distri$irea a$tomatV a n$merar$l$i&
c8 -anca la domicili$&
d8 -anca ce acordV credite fVrV do1ndV&
D<78 2rincipalii factori de s$cces ai activitV#ii ancare Wn Anglia, perci)a#i de Cla$de
Simone Wn Y0es an`$esU, s$nt"
a8 Xnfiin#area -Vncii Angliei&
8 E.isten#a $nor reglementVri ancare moderne&
c8 De)voltarea cec$rilor %i a Vncilor comerciale&
d8 Concentrarea t$t$ror f$nc#iilor ancare %i competen#elor comerciale Wntr4
$nsing$r loc, la 0ondra&
e8 Concentrarea activitV#ii ancare&
D@E8 -Vncile ritanice se caracteri)ea)V printr4$n Wnalt grad de"
a8 >niversali)are&
31
8 Speciali)are&
c8 Descentrali)are&
d8 0ierali)are&
D@68 Wn principal, Vncile din Marea -ritanie se str$ct$rea)V Wn"
a8 Vnci comerciale&
8 case de economii %i cooperative de credit&
c8 Vnci de afaceri&
d8 Vnci ipotecare&
D@D8 Sistem$l ancar german se individ$ali)ea)V prin anca de tip"
a8 >niversal Wn formV clasicV&
8 >niversal Wn formV Yen grosU&
c8 >niversal Wn formV Yen detailU&
d8 YA00 3INAN[U
D@G8 In =ermania, Vncile $niversale de tip Yen detailU pers$p$n e.isten#a"
a8 -Vncilor cooperatiste %i pop$lare&
8 Marilor Vnci comerciale&
c8 -Vncilor de afaceri&
d8 SocietV#ilor de asig$rVri&
D@K8 -Vncile germane $niversale profilate Wn opera#i$ni Yen grosU se identificV c$"
a8 SocietV#ile de investi#ii&
8 -Vncile de afaceri&
c8 -Vncile comerciale orientate spre activitatea ind$strialV&
d8 -Vncile de comer# e.terior&
D@;8 Caracteristicile sistem$l$i ancar american s$nt"
a8 Descentrali)area&
8 Speciali)area&
c8 >niversali)area&
d8 Concentrarea&
D@<8 0egea -Vncii Na#ionale BNa#ional -anM Art/ a stat la a)a str$ct$rVrii Vncilor
americane Wn"
a8 -Vnci comerciale&
8 -Vnci de emisi$ne&
c8 -anci de stat&
d8 -Vnci na#ionale&
D@@8 21nV la Wnfiin#area Sistem$l$i 3ederal de Re)erve , f$nc#ia de ancV centralV era
WndeplinitV de"
a8 Cea mai mare ancV comercialV&
8 Consili$l Re)ervelor 3ederale&
c8 Tre)orerie&
d8 Consili$l =$vernatorilor&
D@?8 Consili$l =$vernatorilor este acel organism care"
a8 Elaorea)V coordonatele politicii monetare&
8 Controlea)V rata de scont&
c8 ModificV necesar$l de re)erve, Wn an$mite limite&
d8 Se implicV Wn politica opera#i$nilor de open4marMet&
D@78 2rin 0egea ancarV din 67GG, Vncile americane se str$ct$rea)V Wn Vnci"
a8 3ederale de re)erve&
8 Comerciale&
c8 De investi#ii&
d8 Ipotecare&
32
D?E8 D$pV opinia $nor speciali%ti Wn domeni$l monetar4 ancar, care este po)i#ia
sistem$l$i ancar american fa#V de ceilal#i e.ponen#i ai p$terii" politica, ind$stria,
dolar$l\
a8 2rim$l loc&
8 0oc$l II&
c8 0oc$l III&
d8 >ltim$l loc&
D?68 TrVsVt$rile definitorii prin care s4a imp$s consolidarea sistem$l$i ancar france)
s$nt"
a8 2romovarea legii care g$vernea)V t$tela Vncilor, adicV stat$area raport$rilor
ancV4 stat&
8 Sit$area la a)a raport$rilor dintre Vnci %i economie a $nor reglementVri ce
dec$rg din drept$l roman&
c8 Manifestarea $nei atit$dini %i a$toritV#i ancare mai m$lt de ordin *$ridico4
administrativ dec1t de nat$rV economico4 financiarV&
d8 E.isten#a $nor reglementVri ancare ce dec$rg din drept$l comercial scris&
D?D8 -Vncile pari)iene din perioada monar'iei se individ$ali)ea)V printr4o serie de
caracteristici esen#iale"
a8 A$ Wn vedere gestionarea marilor capital$ri Vne%ti&
8 AcordV credite direct stat$l$i sa$ Wntreprinderilor din domeni$l p$lic&
c8 Operea)V c$ economiile mVr$nte ale pop$la#iei&
d8 2articipV la finan#area opera#i$nilor interna#ionale&
D?G8 Wn anii <E8 =$vern$l 3rance), prin proiectele sale de reformV, a av$t Wn vedere"
a8 na#ionali)area Vncilor comerciale&
8 constit$irea la 2aris a $neia dintre cele mai mari pie#e financiare e$ropene&
c8 concentrarea prin f$)i$ne a Vncilor comerciale&
d8 consolidarea sistem$l$i ancar prin asig$rarea $nei str1nse legVt$ri c$
ind$stria&
D?K8 0a adresa Vncilor france)e s4a$ form$lat o serie de critici din partea
patronat$l$i Wn legVt$rV c$ politica acestora de "
a8 >niversali)are&
8 Speciali)are&
c8 Interna#ionali)are&
d8 Na#ionali)are&
D?;8 Ca e.ponente ale stat$l$i, Vncile france)e contin$a$ sV acorde credite c$
do1n)i Ypreferen#ialeU Wn"
a8 Agric$lt$rV&
8 E.port$ri&
c8 Ind$strie&
d8 Constr$c#ii de loc$in#e&
D?<8 2rin 0egea ancarV din 67?K, sistem$l ancar france) se comp$ne din"
a8 -Vnci&
8 Case de asig$rVri&
c8 Instit$#ii financiar4 ancare&
d8 Alte instit$#ii de credit&
D?@8 Evol$#iile din $ltimii ani a$ poten#at conc$ren#a %i moilitatea Wn activitatea
ancarV din 3ran#a, prin"
a8 De)etati)are&
8 Deintermediere&
c8 Dereglementare&
33
d8 Decompartimentarea activitV#ii Vncilor&
e8 >niversali)area opera#i$nilor&
D??8 Sistem$l ancar din #ara noastrV s4a reali)at prin"
a8 >nirea Vncii centrale c$ Vncile comerciale&
8 Xnfiin#area -Vncii Na#ionale a Moldovei&
c8 Contri$#ia stat$l$i&
d8 Transformarea cVmVtarilor Wn anc'eri&
e8 2articiparea $nor repre)entan#i ai capital$l$i strVin&
D?78 Crearea sistem$l$i ancardin #ara noastrV a Wnsemnat o reac#ie Wmpotriva"
a8 Mo%ierilor&
8 Cametei&
c8 Comercian#ilor&
d8 Ind$stra%ilor&
D7E8 2rima ancV Wnfiin#atV Wn 2rincipatele Rom1ne a fost"
a8 -anca Na#ionalV a Rom1niei&
8 -anca de Credit Rom1nV&
c8 -anca Na#ionalV a Moldovei&
d8 Credit$l 3$nciar R$ral&
D768 -anca Na#ionalV a Moldovei a dat faliment datoritV"
a8 Emisi$nii e.cesive de ancnote convertiile Wn a$r %i argint&
8 ContractVrii de Wmpr$m$t$ri e.terne&
c8 >nei politici gre%ite Wn ceea ce prive%te plasamentele&
d8 >nei politici gre%ite Wn ceea ce prive%te constit$irea capital$l$i propri$&
D7D8 -anca Na#ionalV a Rom1niei a l$at fiin#V ca"
a8 Societate pe ac#i$ni c$ capital p$lic&
8 Societate pe ac#i$ni c$ capital privat&
c8 Societate pe ac#i$ni c$ capital mi.tB p$lic %i privat/&
d8 Societate pe ac#i$ni c$ capital strVin&
D7G8 Wn Rom1nia, o re#ea de Vnci comerciale %i instit$#ii de credit speciali)ate s4a
Wnfiin#at"
a8 la Wncep$t$l sec8:I:4lea&
8 Wn a do$a *$mVtate a sec8:I:4lea&
c8 la sf1r%it$l sec8:I:4lea %i Wncep$t$l sec ::&
d8 perioada interelicV&
D7K8 In Transilvania, pt apVrarea pop$la#iei a$to'tone, a$ apVr$t %i Vnci c$ capital
rom1nesc8 Marca#i variantele corecte"
a8 -anca AgricolV&
8 -anca =eneralV Rom1nV&
c8 Credit$l 3$nciar R$ral&
d8 -anca >nitV pt Ind$strie %i IpotecV&
e8 -anca Rom1neascV&
f8 -anca Transilvania&
D7;8 Activitatea -Vncii Alina a fost orientatV c$ prioritate spre"
a8 Agric$lt$rV&
8 Comer#&
c8 Ind$strie&
d8 Domeni$l p$lic&
D7<8 2rincipalele opera#i$ni ale -Vncii Alina era$"
a8 Emisi$nea de ilete de ancV&
8 Rescontare&
34
c8 Scontarea camiilor&
d8 Acordarea de Wmpr$m$t$ri ipotecare&
D7@8 -Vncile din Rom1nia a$ c$nosc$t o de)voltare deoseitV"
a8 Wncep$t$l sec ::&
8 d$pV prim$l rV)oi mondial %i p1nV la cri)a economicV din 67D7467GG&
c8 Wn perioada cri)ei economice %i p1nV la cel de4al doilea rV)oi mondial&
d8 Wn perioada economiei socialiste&
D7?8 De)voltarea sistem$l$i amcar Wn Rom1nia Wn prima parte a perioadei interelice
s4a reali)at s$ imp$ls$l"
a8 DesVv1r%irii Rom1niei Mari&
8 De)voltVrii generale a capitalism$l$i&
c8 De)voltVrii ind$striei&
d8 Xnloc$irii Wn $nV mVs$rV a capital$l$i strVin c$ cel a$to'ton&
D778 In perioada cri)ei economice din 67D7467GG %i p1nV la cel de4al doilea rV)oi
mondial, evol$#ia Vncilor s4a caracteri)at prin"
a8 Accent$area $niversali)Vrii opera#i$nilor&
8 Accent$area centrali)Vrii capital$l$i ancar&
c8 Red$cerea n$mVr$l$i de Vnci&
d8 3alimentarea mai m$ltor Vnci mici %i mi*locii&
GEE8 2rin 0egea ancarV din 67GK s4a instit$it"
a8 Consili$l =$vernatorilor&
8 Asocia#ia Rom1nV a -Vncilor&
c8 Agen#ia de 9alorificare a Activelor -ancare&
d8 Consili$l S$perior -ancar&
GE68 Inaintea cel$i de al doilea rV)oi mondial, mai m$lte Vnci rom1ne%ti s4a$
constit$it Wn Ymarea finan#VU"
a8 -anca Rom1neascV&
8 -anca Na#ionalV a Rom1niei&
c8 -anca de Credit Rom1nV&
d8 -CR&
e8 -RD&
f8 -anca ComercialV ItalianV Rom1nV&
g8 Societatea -ancarV Rom1nV&
GED8 In decemrie 67K<, -NR a fost"
a8 TransformatV Wn ancV de emisi$ne&
8 Etati)atV %i reorgani)atV&
c8 Defiin#atV&
d8 E.cl$sV de la reescontare&
GEG8 0a 6 sept8 67K?, sistem$l ancar rom1nesc c$prindea"
a8 -CR&
8 -NR&
c8 -anca de Credit pt Investi#ii&
d8 -anca pt Agric$lt$rV %i Ind$strie AlimentarV&
e8 CEC&
GEK8 In 67<? s4a$ Wnfiin#at Wn #ara noastrV noi Vnci speciali)ate"
a8 -CR&
8 -anca de Investi#ii&
c8 -anca pt Agric$lt$rV %i Ind$strie AlimentarV&
d8 -anca Rom1nV de Comer# E.terior&
e8 -anca AgricolV&
35
GE;8 Aparat$l ancar din perioada economiei planificate centrali)at se caracteri)ea)V
prin"
a8 Accent$area conc$ren#ei Wn sistem$l ancar&
8 2roliferarea credit$l$i comercial&
c8 Independen#a activitV#ii ancare Wn cadr$l sistem$l$i de planificare centrali)atV&
d8 E.isten#a $nei re#ela de Vnci comerciale independente de -NR&
GE<8 -NR este s$ordonatV"
a8 =$vern$l$i&
8 2re%edin#iei&
c8 2arlament$l$i&
d8 2artid$l$i de g$vernVm1nt&
e8 Minister$l$i de 3inan#e&
GE@8 2rogran$l de constit$ire %i restr$ct$rare a Vncilor comerciale ca societV#i pe
ac#i$ni din 677G avea ca principale oiective"
a8 Capitali)area&
8 2rel$area de cVtre A9A- a $nor credite Wn cont$l datoriei p$lice&
c8 Asocierea %i f$)ionarea Vncilor&
d8 2rivati)area Vncilor c$ capital de stat&
e8 Comp$teri)area&
GE?8 3ond$l pt garantarea creditelor este o instit$#ie financiarV care"
a8 Asig$rV emisi$nea titl$rilor de Wmpr$m$t ale stat$l$i&
8 Spri*inV sector$l privat&
c8 =aragtea)V tran)ac#iile de valori moiliare&
d8 Asig$rV s$praveg'erea activitV#ii monetare %i de credit&
GE78 Sistem$l ancar prin cadr$l sa$ organi)atoric %i prin f$nc#iile sale tre$ie sV"
a Asig$re $na f$nc#ionare a instr$mentelor de reglare a mecanism$l$i monetar
b SV contri$ie la fl$idi)area fl$.$rilor ane%ti necesare desfa%$rVrii $nei activita#i
economice normale
c SV se individ$ali)e)e ca $n sector priioritar Wn cadr$l economiei
d SV se imp$nV la nivel$l Wntregii economii
G6E8 In condi#iile economiei planificate centrali)at, proliferea)V $n mecanism
deci)ional"
a Asol$tist&
b Conc$ren#ial&
c Aritrar&
d Ignorant&
G668 In pre)ent, dintre Vncile comerciale din Rom1nia, o po)i#ie prioritarV ca vol$m
de activitate este de#in$t de"
a -anca Rom1nV de Comer# E.terior&
b -RD&
c -CR&
d -anca AgricolV&
G6D8 91n)area $n$i activ antrenea)V $rmVtoarele fel$ri de cost$ri"
a De negociere
b De lic'idare
c De prod$c#ie
G6G8 0ic'iditatea este"
a Calitatea $n$i activ de a fi negociail imediat fVrV risc$l $nei pierderi sensiile
de capital
b Capacitatea de a o#ine profit
36
c Capacitatea de reali)are a $nei tre)orerii po)itive
G6K8 Mi'ail Manoilesc$ str$ct$rea)V componentele av$#iei $nei na#i$ni Wn
$rmVtoarele gr$pe"
a -ogV#iile nat$rale ale #Vrii
b Investi#iile fVc$te Wn instr$mente de prod$c#ie
c MVrf$rile de orice fel
d N$merar$l %i disponiilitV#ile ancare lic'ide
G6;8 Rata lic'iditV#ii economiei se poate mVs$ra prin"
a Raport$l dintre nive$l lic'iditV#ii %i 2I-
b Raport$l dintre 2I- %i nivel$l lic'iditV#ii
c Raport$l dintre venit$ri %i c'elt$ieli
G6<8 Criteriile de str$ct$rare a componentelor masei monetare s$nt"
a 9ite)a de circ$al#ie a monedei
b Intensitatea c$ care circ$la moneda
c E.igiilitatea monedei
d Rentailitatea
G6@8 Agregat$l monetar M6 al masei monetare, Wn 3ran#a , In decemrie 677E avea
$rmVtoarele componente"
a -iletele de anca
b Depo)itele la vedere la instit$#iile de credit
c -on$ri de te)a$r
d -on$ri emise de societV#ile financiare
G6?8 D$pV aprecierea profesor$l$i Mario Arcelli, definirea agregatelor monetare este
mai dificilV, datoritV"
a Inova#iei financiare
b 3l$ct$a#iei c$rs$rilor val$tare
c ScVderii rentailitV#ii activelor financiare
G678 2entr$ monatari%ti"
a Cantitatea de monedV Wn circ$la#ie reglea)V Wn mod f$ndamental rata infla#iei
b Este s$ficient ca a$toritV#ile monetare sV stVp1neascV emisi$nea %i sV diri*e)e
credit$l pentr$ a Wnfr1na cre%terea pre#$rilor
c 9aria#ia masei monetare ar repre)enta element$l motor al nivel$l$i general al
pre#$rilor
GDE8 In general, #Vrile Wn c$rs de de)voltare de#in o pondere"
a M$lt mai mare de mi*loace de platV s$ formV lic'idVBM6/
b M$lt mai micV de mi*loace de platV s$ formV lic'idVBM6/
c EgalV Wntre cele do$V agregate monetareBM6 %i MD/
GD68 In ceea ce prive%te vite)a de circ$la#ie a anilor, e.primatV prin mVrimea valorii
tran)ac#ionate printr4o $nitate monetarV Wn sens largBMD/, Wn ca)$l #Vrilor
ind$striali)ate se constatV"
a O staili)are c$ o $%oarV tendin#V de scVdere
b O tendin#V de scVdere dest$l de p$ternicV
c O cre%tere
GDD8 Masa monetarV Wn circ$la#ie Wn pre)ent este constit$itV din"
a N$merarBilete de ancV %i monedV metalicV/
b -ani de cont
c -ani c$ valoare intrinsecV
GDG8 Masa monetarV Wn circ$la#ie e.primV anga*amentele de platV ce se reflectV Wn"
a 2asiv$l ilan#$l$i Vncilor de emisi$ne
b Activ$l ilan#$l$i Vncilor de emisi$ne
37
c 2ortofoli$l tre)oreriei stat$l$i
GDK8 Masa monetarV Wn circ$la#ie are Wn contrapartidV, eviden#iatV Wn activ$l
ilan#$l$i Vncilor de emisi$ne $rmVtoarele componente"
a A$r$l monetar
b Crean#ele Vncii de emisi$ne as$pra partenerilor strViniBdevi)e/
c Crean#ele re)$ltate din credite interne acordate stat$l$iBon$ri de te)a$r %i
titl$ri de stat/
d Credite interne acordate Vncilor comerciale
e Altor agen#i economici necomerciali
GD;8 >n e.port , din p$nct de vedere al dinamicii masei monetare, repre)intV"
a O cre%tere a WncasVrilor Wn monedV proprie
b O dimin$are a WncasVrilor Wn monedV na#ionalV
c O stagnare a WncasVrilor Wn monedV na#ionalV
GD<8 >n deficit al alan#ei de plV#i se trad$ce printr4o"
a Yp$nc#ieU de monedV , de lic'iditV#i interne
b Yin*ec#ieU de monedV , de cre%tere a lic'iditV#ilor interne
c o scVdere a lic'iditV#ilor interne
GD@8 Contrapartidele repre)ent1nd Ycredit$l intern netU, c$prind $rmVtoarele po)itii"
a Credite interne acordate stat$l$i
b Credite interne acordate economiei
c Credite e.terne acordate economiei
GD?8 Creditele interne acordate stat$l$i repre)intV"
a crean#e nete as$pra tre)oreriei
b ansaml$l titl$rilor p$lice Wn portofoli$ cVrora le coresp$nd res$rsele pe care
ancile le4a$ acordat tre)oreriei p$lice
c titl$rile de credit as$pra intreprinderilor %i gospodVriilor pop$la#iei
d crean#ele nete as$pra economiei
GD78 C1nd o ancV acordV $n credit $n$ia ditre clien#ii sVi"
a Spore%te Wn acela%i timp %i c$ aceea%i s$mV, at1t activ$l c1t %i pasiv$l ilan#$l$i
sV$&
b Spore%te doar activ$l ilan#$l$i sV$, c$ s$ma credit$l$i&
c Scade pasiv$l ilan#$l$i sV$ c$ s$ma credit$l$i&
GGE8 3inan#area monetarV prin intermedi$l Vncilor"
a Se spri*inV pe res$rsele la vedere %i disponiilitV#ile pe termen sc$rt&
b XnseamnV Wnloc$irea monedei temporar pasive prin crearea de monedV activV&
c Are ca re)$ltat sporirea masei monetare&
d Depinde de $tili)area Wn finan#are a $nor res$rse pree.istente, dega*ate pe
termen l$ng, %i prin credite pe termen l$ng&
GG68 -Vncile n$ Wndeplinesc $n rol monetar at$nci c1nd finan#ea)V economia pe a)a"
a Capital$rilor proprii&
b Xmpr$m$t$rilor contractate pe pia#a oliga#i$nilor&
c Res$rselor la vedere %i a disponiilitV#ilor constit$ite pe termen sc$rt&
GGD8 9ite)a de circ$la#ie a anilor mic%orea)V cantitatea de monedV necesarV"
a DacV are loc accelerarea ei&
b DacV are loc Wncetinirea acesteia&
c DacV se men#ine constantV&
GGG8 Cererea de monedV e.primV"
a Cantitatea de ani necesarV, *$stificatV prin propor#iile %i caracteristicile
economiei&
b Cantitatea de monedV e.istentV Wn arterele circ$la#iei&
38
c N$mai cererea de credite din partea agen#ilor economici&
GGK8 Oferta de monedV e.primV"
a Cantitatea de monedV e.istentV Wn arterele circ$la#iei&
b Cantitatea de ani necesarV, *$stificatV prin propor#iile %i caracteristicile
economiei&
c N$mai oferta de credite din partea agen#ilor economici&
GG;8 0a clasici, rata do1n)ii, care se determinV prin confr$ntarea cererii de investi#ii
c$ oferta de economii"
a N4ar avea nici o infl$en#V as$pra cererii de monedV&
b Are o infl$en#V ma*orV as$pra cererii de monedV&
c Este dependentV de rata de economisire&
GG<8 Ec$a#ia cantitativV a monedei, form$latV de Irving 3is'er, este"
a 2 I MQ9Ja&
b MQ9 I 2Qa&
c MQ2 I 9Qa&
GG@8 3is'er considerV vite)a de circ$la#ie a monedei ca fiind"
a StailV&
b 3l$ct$antV&
c CrescVtoare&
GG?8 Cererea de monedV, conform l$i 3is'er, depinde n$mai de"
a Rata do1n)ii&
b 9aria#iile pre#$rilor&
c 9ol$m$l tran)ac#iilor&
GG78 Conform anali)ei MeNnesiste, cererea de monedV depinde"
a N$ n$mai de tran)ac#ii, ci %i de rata do1n)ii&
b N$mai de rata do1n)ii, n$ %i de tran)ac#ii&
c n$mai de tran)ac#ii, n$ %i de rata do1n)ii&
GKE8 ReNnes ada$gV la cererea de monedV pt tran)ac#ii a clasicilor"
a O cerere pt $n$ri %i servicii&
b O cerere pt spec$la#ii&
c O cerere pt $n$ri complementare&
GK68 D$pV ReNnes, o ratV scV)$tV a do1n)ii"
a 3avori)ea)a c$mpVrarea de oliga#i$ni&
b Desc$ra*ea)V c$mpVrarea de oliga#i$ni&
c Stim$le)V investi#iile&
d Desc$ra*ea)V investi#iile&
GKD8 2entr$ monetari%ti, politica monetarV este"
a Eficace n$mai pe termen l$ng&
b Eficace n$mai pe termen sc$rt&
c Ineficace&
GKG8 2entr$ clasici %i MeNnesi%ti, politica monetarV este"
a Eficace n$mai pe termen l$ng&
b Eficace n$mai pe termen sc$rt&
c Ineficace&
GKK8 2entr$ MeNnesi%ti"
a Este posiilV o infl$en#are a venit$l$i na#ional prin intermedi$l masei monetare&
b Este imposiilV o infl$en#are a venit$l$i na#ional prin intermedi$l masei
monetare&
c O cre%tere a masei monetare va provoca o scVdere a ratei do1n)ii&
d O cre%tere a masei monetare va provoca o cre%tere a ratei do1n)ii&
39
GK;8 ReNnes n$ atri$ie o prea mare eficacitate politicilor monetare din $rmVtoarele
motive"
a Rata do1n)ii n$ poate fi prea m$lt coor1tV pentr$ cV ar distr$ge lic'iditatea&
b Investi#iile depind n$ n$mai de rata do1n)ii, ci %i de anticipVrile privind
randament$l investi#iilor&
c Rata do1n)ii n$ poate fi prea m$lt ridicatV pentr$ cV ar distr$ge lic'iditatea&
d Investi#iile depind n$mai de rata do1n)ii&
GK<8 2entr$ monetari%ti"
a Economia este foarte sensiilV la varia#iile investi#iilor&
b 2olitica $getarV are $n impact sla&
c 2olitica $getarV are $n impact foarte p$ternic&
d Economia este p$#in sensiilV la varia#iile investi#iilor&
GK@8 D$pV monetari%ti, politica monetarV"
a Are $n caracter tran)itori$ as$pra economiei reale&
b N$ tre$ie $tili)atV Wntr4o manierV vol$ntaristV&
c Tre$ie sV aiV Wn vedere cV stoc$l de monedV tre$ie sV se a*$ste)e la evol$#iile
pe termen l$ng ale economiei reale&
GK?8 D$pV monetari%ti, masa monetarV"
a Tre$ie sV creascV c$ o ratV constantV, independent de con*$nct$ra imediatV&
b Tre$ie sV scadV c$ o ratV constantV, independent de con*$nct$ra imediatV&
c Tre$ie sV creascV c$ o ratV constantV, dependent de con*$nct$ra imediatV&
GK78 In opinia monetari%tilor, activitatea practicV n$ confirmV capacitatea
a$toritV#ilor monetare de a infl$en#a prin masa monetarV con*$nct$ra economicV pe
termen sc$rt, pt cV"
a Rela#iile pe termen sc$rt Wntre variantele financiare %i activitatea economicV n$
s$nt ine determinate&
b 2olitica monetarV tre$ie sV fie concep$tV pe termen medi$&
c Tre$ie sV evite frecventele modificVri ale ritm$l$i de cre%tere a masei monetare
care ar p$tea avea efecte imprevi)iile as$pra pre#$rilor economiei reale&
G;E8 Ca $rmare a ac'itVrii s$mei datorate f$rni)or$l$i, are loc $n transfer de
disponiil din cont$l c$mpVrVtor$l$i, Wn "
a Deit$l cont$l$i f$rni)or$l$i&
b Credit$l cont$l$i f$rni)or$l$i&
c Deit$l cont$l$i c$rent al Vncii comerciale&
G;68 OdatV c$ ram$rsarea creditelor are loc la nivel$l agen#ilor economici, a%a c$m
se reflectV aceasta Wn contailitatea Vncii"
a Dimin$area sold$rilor creditoare ale cont$rilor c$rente&
b Ma*orarea sold$rilor creditoare ale cont$rilor c$rente&
c Ma*orarea sold$rilor deitoare ale cont$rilor c$rente&
G;D8 Ram$rsarea creditelor ec'ivalea)V c$"
a Retragerea de monedV din circ$la#ie&
b Emisi$nea de monedV Wn circ$la#ie&
c Distr$c#ia de monedV&
G;G8 C1nd anca creea)a monedV Wn contrapartidV $n$i credit,ea"
a Moneti)ea)V o crean#V pree.istentV&
b TransformV datoria c$mpVrVtor$l$i fa#V de f$rni)or Wn propria sa datorie fa#V de
f$rni)or pt sold$l creditor al cont$l$i c$rent&
c demoneti)ea)V o crean#V pree.istentV&
G;K8 -Vncile n$ acordV credite dec1t Wn condi#iile o#inerii $n$i enefici$, iar acest
enefici$ depinde de"
40
a 888888888 depo)itelor&
b rata infla#iei&
c cost$l refinan#Vrii&
G;;8 Moneda Vncii centrale poate fi creatV Wn $rmVtoarele mod$ri"
a 2rin intrarea de capital$ri din e.terior Wn condi#iile Wn care anca centralV
intervine pe pia#a sc'im$rilor&
b 2rin ac'i)i#ionarea de pe pia#V a $nor crean#e ale agen#ilor economici&
c 2rin Wmpr$m$t$rile pe care anca centralV le acordV Vncilor comerciale s$
forma reescont$l$i sa$ primirea Wn pensi$ne a efectelor repre)entative ale crean#elor&
G;<8 -Vncile de emisi$ne tre$ie sV f$rni)e)e celorlalte Vnci o cantitate de monedV
centralV8 Ele o pot face Wn $rmVtoarele mod$ri"
a Xmpr$m$t1nd Vncile Wn mod direct prin reescont, a%a c$m se Wnt1mplV, c$
predilec#ie, Wn 3ran#a&
b Intervenind pe pia#a capital$rilor de la care se aprovi)ionea)V Vncile %i al#i
agen#i economici, a%a c$m se Wnt1mplV, c$ predilec#ie, Wn S>A&
c C$mpVr1nd titl$ri de Wmpr$m$t ale stat$l$i&
G;@8 Metodele americane de reglare a stoc$l$i de monedV centralV pre)intV
$rmVtoarele caracteristici esen#iale&
a Ele se aplicV pe o pia#V pe care anca centralV intervine prin c$mpVrarea %i
v1n)area de titl$ri ale datoriei p$lice&
b Interven#iile se fac la pre#$rile pie#ei stailite ad4'oc&
c Interven#iile se fac la pre#$ri prestailite&
d AceastV pia#V este desc'isV larg n$ n$mai Vncilor, ci %i t$t$ror agen#ilor
economici neancari&
e AceastV pia#V este desc'isV doar Vncilor&
G;?8 Doctrina l$i 0eon Aalras considerV oferta de monedV"
a Ca fiind elasticV&
b Ca fiind datV, inelasticV&
c Ca fiind crescVtoare&
G;78 E.cedent$l de ofertV de monedV fa#V de cerere generea)V"
a Infla#ie&
b Defla#ie&
c Stagfla#ie&
G<E8 In pre)ent, moneda este p$sV Wn circ$la#ie, ca ofertV de monedV"
a N$mai de a$toritV#ile monetare&
b De organisme 888\ %i pre)intV pe pia#V lic'iditV#i Wn sc'im$l activelor nelic'ide&
c De c$mpVrVtorii de $n$ri de cons$m&
d De investitorii de capital care ac'i)i#ionea)V titl$ri de crean#V&
G<68 Oferta de monedV Bde capital$ri lic'ide/ provine din s$rse variate"
a Din economie&
b Din ac$m$lVri de Wnc88888\ prealaile&
c Din crearea de monedV de cVtre sistem$l ancar&
d Din lic'iditV#i anterioare de capital$ri&
G<D8 In general, cre%terea ratei do1n)ii"
a Xnfr1nea)V ac'i)i#iile&
b MVre%te oferta gloalV de monedV&
c Xnc$ra*ea)V ac'i)i#iile&
d Dimin$ea)V oferta gloalV de monedV&
G<G8 Ofera e.ageratV de monedV poate fi generatV de"
a O gesti$ne a finan#elor p$lice Wn condi#ii de deficitate&
41
b Calitatea necoresp$n)Vtoare a gesti$nii agen#ilor economici&
G<K8 Moneda, ca activ lic'id, pre)intV ca principale caracteristici"
a 0ic'iditatea&
b Negociailitatea&
c Risc$l de pierderi sensiile de capital&
d Disponiilitatea&
G<;8 Moneda este $n activ lic'id de o lic'iditate perfectV %i de $n randament"
a Xnalt&
b Medi$&
c [ero&
G<<8 >n remarcail prec$rsor %i desc'i)Vtor de noi ori)ont$ri Wn st$dierea lic'iditV#ii
economiei a fost economist$l rom1n"
a Ion Ionesc$ de la -rad&
b Mi'ail Manoilesc$&
c Costin Riri#esc$&
G<@8 Componenta monetarV M6 mai poartV den$mirea de"
a MasV monetarV Wn re)ervV&
b MasV monetarV propri$ )isV&
c -a)V monetarV&
G<?8 Te)ele f$ndamentale ale Scolii monetariste de la C'icago, cond$se de Milton
3riedman s$nt"
a Infla#ia este peste tot %i Wntotdea$na $n fecomen monerar&
b Infla#ia este o stare de de)ec'ilir$ Wn economia %i finan#ele $nei #Vri&
c Infla#ia c$ gfe$ poate promova de)voltarea, ea nefiind dec1t $n remedi$
provi)ori$&
d Infla#ia n$ este inevitailV Wn perioadele de de)voltare&
G<78 Circ$la#ia monetarV contemporanV c$prinde "
a Circ$la#ia n$merar$l$i&
b Circ$la#ia camiilor&
c Circ$la#ia anilor c$ valoare intrinsecV&
d Circ$la#ia anilor de cont&
G@E8 Raport$rile de mVrime Wntre circ$la#ai n$merar$l$i %i circ$la#ia anilor de scont,
componente ale circ$la#iei monetare, evol$ea)V Wn favoarea"
a 2lV#ilor prin cont
b 2la#ilor Wn n$merar
c Titl$rilor camiale
G@68 -anii de cont a$ o circ$la#ie"
a E.traancarV
b -ancarV
c At1t ancarV c1t %i E.traancarV
G@D8 2$terea de c$mpVrare a anilor s$ forma n$merar$l$i %i a anilor de cont este"
a Aceea%i
b DiferV
c Este dependentV de mVrimea fiecVrei componente Wn circ$la#ie
G@G8 -anii de cont Wndeplinesc"
a Doar f$nc#ia de mi*loc de circ$la#ie
b At1t f$nc#ia de mi*loc de platV c1t %i f$nc#ia de mi*loc de circ$la#ie
c Doar f$nc#ia de mi*loc de platV
G@K8 N$merar$l este mi*loc de plata legal"
a C$ caracter general
42
b Xntr4o sferV mai limitatV
c N$mai c1nd se gVse%te la pop$la#ie
G@;8 In economia planificatV , $nita#ile ecopnomice , organi)a#iile, instit$#iile era$
oligate prin lege sa4%i pVstre)e disponiilitV#ile lor"
a Xn cont$ri la mai m$lte Vnci
b Xn cont$ri la o an$mitV ancV
c N$mai Wn cont$ri desc'ise la anca centralV
G@<8 0ivrarile de mVrf$ri pe credit comercial Wntre $nitV#ile economice a$ fost Wn
economia de comandV"
a 2ermise
b Inter)ise
c Condi#ionate
G@@8 Acreditiv$l WnseamnV"
a >n incasso doc$mentar
b >n mandat acordat $nei Vnci de a accepta plata dacV condi#iile stailite a$ fost
respectate de f$rni)or
c 2lata condi#ionatV
G@?8 In l$crarea Y2lV#ile fVrV n$merar Wn Rom1niaU a l$i Dimitrie Toma s$nt
pre)entate ca modalitV#i de decontare"
a Acceptarea
b Compensarea
c Scrisoarea de garan#ie
d Ordin$l de virament
e Acreditiv$l
G@78 Compensarea"
a E.cl$de folosirea efectivV a anilor Wn afarV de e.primarea pre#$l$i
b N$ e.cl$de folosirea efectivV a anilor
c 3olose%te at1t instr$mente de decontare a)ate pe consim#Vm1nt$l
nemi*locitBincasso4$l/, c1t %i folosirea acreditiv$l$i
G?E8 -loca*$l financiar"
a Are ca p$nct de plecare plV#ile restante , at$nci c1nd acestea do1ndesc propor#ii
ridicate
b Este starea Wn care neefect$area plV#ilor Wn termen de cVtre $nii agen#i economici
se propagV cVtre al#i agen#i economici , devenind ca$)a incapacitV#ii de platV a acestora
din $rmV
c Este diferit calitativ fa#V de simplele Wnt1r)iei Wn efect$area plV#ilor
d XnseamnV emisi$nea cec$rilor fVrV acoperire
G?68 Sol$#ia eliminVrii loca*$l$i financiar Wn economia rom1neascV act$alV constV Wn"
a Compensarea plV#ilor reciproce datorate
b Creditarea e.cesivV
c S$stit$irea rela#iilor administrative dintre Wntreprinderi c$ rela#iile economice
Wntre parteneri Wn condi#ii normale, c$ poten#area preoc$pVrii Wntreprinderilor pentr$
asig$rarea permanentV a capacitV#ii de platV
G?D8 0a noi, loca*$l financiar are ca s$port"
a Xnt1r)ierea mVs$rilor colective
b Tip$l de economie Wn care predominV Wntreprinderile de stat, cVreia instit$#ia
faliment$l$i Wi este total strVinV, inaplicailV
c 2rivati)area Wntreprinderilor de stat
G?G8 Economia reglatV prin plan central imperativ"
a Este lipsitV de selectivitate
43
b =enerea)V inevitail fenomene de propagare Wn lan# a neplV#ilor
c Se caracteri)ea)V prin selectivitate
d Agen#ii economici neviaili s$nt sistematic elimina#i din circ$it prin mecanism$l
faliment$l$i
G?K8 2otrivit principi$l$i pr$den#ei ancare, Vncile comerciale vor $rmVri ca
solicitan#ii de credite sV dea dovadV de"
a =enero)itate
b Altr$ism
c Crediilitate
d 2erseveren#V
G?;8 Activitatea de creditarea ancarV tre$ie sV pre)inte interes pentr$"
a 2ia#a financiarV
b -anca %i clien#ii acesteia
c Agen#iile de valori moiliare
d Organele financiare
G?<8 Capacitatea de platV a deitorilor se determinV prin"
a Anali)a economico4financiarV privind perioada de referin#V Btrec$tV %i viitoare/
b Reali)area $n$i st$di$ de pia#V
c Xntocmirea $get$l$i de venit$ri %i c'elt$ieli
d Stat$t$l re)$ltatelor financiare
G?@8 Impr$m$t$rile %i scrisorile de garan#ie solicitate Vncilor se acordV"
a Independent de c$noa%terea oiect$l$i creditail&
b 3VrV a face o eval$are a sit$a#iei financiare a deitor$l$i&
c N$mai pentr$ destina#ia stailitV prin contracte&
d Indiferent de destina#ie&
G??8 >)an#ele %i principiile ancare referitoare la activitatea de creditare se
caracteri)ea)V prin aceea cV"
a A$ $n grad de valailitate $niversal&
b DiferV de la o #arV la alta&
c S$nt specifice n$mai economiilor de pia#V de)voltate&
d Se aplicV e.cl$siv deitorilor&
G?78 2entr$ a p$tea anga*a credite, persoanele fi)ice tre$ie sV"
a Reali)e)e venit$ri certe c$ caracter permanent&
b =arante)e creditele solicitate&
c AtragV disponiilitV#i la dispo)i#ia Vncii&
d N$ Wnregistre)e deite restante %i alte datorii&
G7E8 2rincipiile creditVrii s$nt"
a 2lanificarea creditelor %i a res$rselor de acoperire a acestora&
b Acordarea nelimitatV a creditelor&
c =arantarea materialV a creditelor&
d Ram$rsarea creditelor la scaden#ele stailite prin contract$l de credite&
G768 In practica ancarV din #ara noastrV, pentr$ c$antificarea res$rselor %i a
necesar$l$i total de credite, Wn dec$rs$l timp$l$i s4a$ folosit"
a -$get$l de venit$ri %i c'elt$ieli&
b 2lan$l trimestrial de credite&
c 2lan$l de finan#are a activitV#ii economico4sociale&
d 2rogram$l privind creditele %i res$rsele de acoperire ale acestora Wn lei %i Wn
val$tV
G7D8 Res$rsele de creditare, ca opera#i$ni pasive ale Vncilor comerciale, se
concreti)ea)V Wn"
44
a DisponiilitV#i %i depo)ite ale agen#ilor economici %i pop$la#iei&
b Capital$l propri$ al agen#ilor economici&
c DisponiilitV#i %i depo)ite ale celorlalte Vnci&
d Re)ervele ancare minime oligatorii&
G7G8 2lasamentele, componenta de contrapartidV a res$rselor de creditare, c$prind"
a Xmpr$m$t$rile de refinan#are de la -NR&
b Creditele acordate agen#ilor economici %i pop$la#iei&
c N$merar$l %i celelalte disponiilitV#i ale Vncilor&
d 0iniile de refinan#are e.ternV&
G7K8 In condi#iile act$ale din #ara noastrV, cel mai adesea, deficit$l de res$rse se
acoperV prin"
a Xmpr$m$t$ri e.terne&
b Refinan#are $getarV&
c Credite de refinan#are primite de la -NR&
d Capitali)area Vncilor comerciale&
G7;8 IncV din fa)a de planificare, pt dimin$area risc$l$i lipsei de lic'iditV#i, se va
$rmVri"
a Egali)area opera#i$nilor de scontare c$ cele de reescontare at1t ca str$ct$rV a
portofoli$l$i c1t %i ca mVrime&
b 2racticarea $nor do1n)i mai mari&
c Accelerarea opera#i$nilor de decontare&
d Asig$rarea corelVrii creditelor c$ res$rsele de acoperire ale acestora, at1t ca
str$ct$rV c1t %i din p$nct de vedere al mat$ritV#ii lor&
G7<8 Din p$nct de vedere *$ridic, d$pV nat$ra lor, garan#iile pot fi"
a Reale&
b Nominale&
c 2ersonale&
d Totale&
e 2ar#iale&
G7@8 =aran#ia ancarV repre)intV"
a 9aloarea activelor fi.e %i circ$lante ale deitor$l$i&
b 9aloarea oiect$l$i creditail&
c Totalitatea WncasVrilor pe care le reali)ea)V deitor$l din valorificarea oiect$l$i
creditail&
d >n Wnscris n$mit YScrisoare de garan#ie ancarVU&
G7?8 2t stailirea c$ant$m$l$i garan#iei creditelor se va avea Wn vedere"
a 9aloarea contailV a $n$rilor ce fac oiect$l garan#iei&
b 9aloarea act$ali)atV Wn f$nc#ie de valoarea de pia#V&
c 9aloarea de Ygood^illU&
d 2osiilitatea de valorificare a elementelor ce comp$n garan#ia&
G778 =aran#ia creditelor se verificV de cVtre ancV"
a [ilnic&
b 0$nar&
c Trimestrial&
d An$al&
KEE8 2roced$ra de ree%alonare a $n$i credit poate sV opere)e"
a Oric1nd, la solicitarea e.presV a deitor$l$i&
b 0a prop$nerea Vncii&
c N$mai d$pV ep$i)area t$t$ror facilitV#ilor oferite de rescaden#are&
d D$pV declan%area ac#i$nii de e.ec$tare silitV&
45
KE68 In cadr$l $nei rela#ii de creditare, ree%alonarea poate avea loc"
a O sing$rV datV, c$ admiterea facilitV#ilor la rescaden#are&
b O sing$rV datV, fVrV a se admite rescaden#Vri&
c De do$V ori&
d 3VrV limitare deoarece se percep do1n)i ma*orante&
KED8 In condi#iile Wn care $n agent economic are de ac'itat Vncii sale diferite crean#e
din activitatea de creditare, ordinea operVrii plV#ilor va fi"
a Rate credite, do1n)i, comisioane&
b Comisioane, rate credite, do1n)i&
c Comisioane, do1n)i, rate credite&
KEG8 Definitorii Wn anali)a %i eval$area $n$i agent economic implicat Wn rela#ia de
creditare s$nt"
a St$di$l de pia#V
b Anali)a economico4financiarV
c Anali)a aspectelor nefinanciare
d Anali)a res$rselor $mane
KEK8 Intotde$na , anali)a financiarV a $n$i agent economic are ca p$nct de plecare"
a -alan#a de verificare
b Cont$l de re)$ltate
c -ilan#$l contail
d 3l$.$rile de lic'iditV#i neteBcas'4flo^/
KE;8 Ca $n prim oiectiv , pe a)a datelor de ilan# se $rmVre%te"
a Nivel$l activelor corporale
b Str$ct$ra activelor circ$lante
c Determinarea prag$l$i de rentailitate
d Determinarea activ$l$i net
KE<8 Cont$l de re)$ltate, ca doc$ment de sinte)V, p$ne Wn eviden#V"
a Evol$#ia fl$.$rilor de lic'iditV#i nete
b Evol$#ia fl$.$rilor de WncasVri %i plV#i
c Evol$#ia fl$.$rilor de venit$ri %i c'elt$ieli
d Evol$#ia mi%cVrilor patrimoniale
KE@8 Datele pe care le oferV cont$l de re)$ltate permit reali)area $nor anali)e as$pra"
a 9enit$rilor, c'elt$ielilor %i profit$l$i din activitatea de e.ploatare
b 9enit$rilor, c'elt$ielilor %i profit$l$i din activitatea financiarV
c 9enit$rilor, c'elt$ielilor %i profit$l$i din activitatea e.cep#ionalV
d Reparti)Vrii profit$l$i net
e 2ierderilor %i mod$l$i de rec$perare a lor
KE?8 0a -CR , nivel$l lic'iditV#ii c$rente notat c$ p$ncta* ma.im este"
a Mai mare sa$ egal c$ 6EEC
b Mai mare sa$ egal c$ 6D;C
c Mai mare sa$ egal c$ 6;EC
d Mai mare sa$ egal c$ 6@EC
KE78 0a nivel$l -CR, grad$l de Wndatorare se determinV"
a 2onder1nd datoriile totale c$ mVrimea capital$l$i propri$ net
b Ca raport procent$al Wntre datoriile totale %i capital$l propri$ net
c Ca medie aritmeticV dintre datoriile totale %i capital$l propri$ net
d Ca raport Wntre capital$l propri$ net %i datoriile totale
K6E8 Intre criteriile de performan#V -CR, vite)a de rota#ie a activelor circ$lante e
notatV c$ p$ncta* ma.im dacV"
a Este mai micV sa$ egalV c$ ;
46
b Este c$prinsV strict Wntre ;,6 %i 6E
c Este egalV c$ 6E,6
d Este mai mare dec1t 6E,6
K668 In cadr$l activitV#ii de garantare a creditelor -CR, cele mai ine cotate s$nt"
a Ipoteca
b =aran#ia ancarV
c =a*$l c$ deposedare
d Depo)it$l ancar
K6D8 Calitatea organi)atoricV va fi apreciatV de cVtre -CR c$ referire la "
a Capacitatea de adaptare la modificVrile str$ct$rale
b Organi)area fl$.$l$i te'nologic
c >tili)area a)ei materiale %i a res$rselor $mane
d E.perien#a managerialV
K6G8 Din p$nct de vedere al strategiei de de)voltare , -CR va $rmari dacV"
a E.istV o strategie pe $rmVtorii G4; ani
b Se pre)intV modalitatea de reali)are a strategiei prop$se
c S$nt pre)entate alternativele %i implica#iile Wn ca)$l nereali)Vrii strategiei
prop$se
d E.istV sa$ n$ $n plan de restr$ct$arare %i redresare financiarV
K6K8 Criteri$l Yfel$l loc$in#eiU pentr$ eval$area performan#elor pop$la#iei de cVtre
-CR se notea)V c$ G p$ncte dacV este vora de"
a Apartement c$ c'irie
b C'irie fond locativ
c C'irie
d CasV proprietate
K6;8 YCalificareaU, Wn cadr$l criteriilor de eval$are a performan#elor persoanelor
fi)ice de cVtre -CR, este notat c$ K p$ncte dacV este vora de"
a nivel medi$ sa$ s$perior
b comerciant
c l$crVtor speciali)at
d pensionar
e m$ncitor se)onier
K6<8 Referitor la sit$a#ia familialV, o faorte $na repre)entare , cotatV c$ K p$nte,
Wnregistrea)V"
a -Vrat$l celiatar
b 3emeia celiatarV
c 2ersoanele cVsVtorite
d Divor#a#ii
e 9Vd$vele
K6@8 Servici$l datoriei poate fi considerat $n at$nci c1nd "
a Ram$rsarea ratelor scadente %i plata do1n)ilor se face la scaden#V sa$ c$ o
Wnt1r)iere de ma.im$m @ )ile
b Ram$rsarea se Wnt1r)ie c$ 6E )ile
c Ram$rsarea se Wnt1r)ie p1nV la GE )ile
d An$itV#ile s$nt plVtite c$ o Wnt1r)iere mai mare de GE )ile
K6?8 Creditele de nivel standard s$nt acelea"
a 0a care ram$rsarea se efect$ea)V la timp dar imp$n an$mite risc$ri Wn
administrarea datoriei
b 0a care ram$rsarea se efect$ea)V la timp %i n$ implicV nici $n fel de risc Wn
administrarea datoriei
47
c Care se acordV $nor clien#i c$ performan#e foarte $ne dar care temporar
Wnt1mpinV an$mite dific$ltV#i Wn ceea ce prive%te ram$rsarea
K678 Creditele YWn oserva#ieU s$nt cele "
a Monitori)ate de cVtre ancV
b Acordate clien#ilor c$ performan#e foarte $ne dar care , temporar, Wnt1mpinV
an$mite dific$ltV#i Wn ceea ce prive%te ram$rsarea
c Care se ree%alonea)V
KDE8 Creditele YWndoielniceU s$nt"
a Cele neprote*ate
b Acelea care din p$nct de vedere al ram$rsVrii %i garantVriiB\garan#iei/ pre)intV
o stare de totalV incertit$dine
c Cele mai neperformante credite pe care le poate Wnregistra o ancV
d RVsp$ns$rile a/ %i /
KD68 Creditele pe termen sc$rt, ca opera#i$ni ale Vncilor comerciale din #ara noastrV,
se acordV pe o peioadV de ma.im$m"
a 6D l$ni
b 6 an %i K l$ni
c 6? l$ni
d D ani
KDD8 Creditele pe termen l$ng agreate de Vncile comerciale din Rom1nia se acordV pe
o perioadV de"
a ;4@ ani
b @47 ani
c 6E46; ani
d ;4D; ani
e peste 6E ani
KDG8 3iecare ancV va recomanda clien#ilor acea categorie de credite care coresp$nde
cel mai ine propri$l$i interes, f$nc#ie de"
a Starea de onitate
b Servici$l datoriei %i posiilitatea de ram$rsare
c Nat$ra garan#iei
d Nivel$l do1n)ii
KDK8 Credit$l de capital se acordV agen#ilor economici pentr$"
a 2roc$rarea de cative financiare
b Sporirea capital$l$i propri$
c 2roc$rarea cativelor circ$lante necesare activitV#ii de e.ploatare
d Reali)area investi#iilor
KD;8 Stailirea necesar$l$i de credite pentr$ capital sa$ de tre)orerie se face pe a)a"
a -$get$l$i de venit$ri %i c'elt$ieli
b Sit$a#ia fl$.$l$i de lic'iditV#i Bcas'4flo^/
c -alan#ei de verificare
d Sit$a#iei privind stailirea necesar$l$i de mi*loace circ$lante %i a res$rselor de
finan#are
e Cont$l$i de re)$ltate
KD<8 Ca te'nicV de creditare, creditele de tre)orerie se acordV"
a Direct prin cont$l c$rent
b 2rin intermedi$l $n$i cont separat de Wmpr$m$t
c 2e stoc$ri
d 2rintr4$n cont de corespondent
48
KD@8 0inia de credit repre)intV acea modalitate specificV de creditare ce imp$ne drept
condi#ie"
a Sold$l creditor al cont$l$i de Wmpr$m$t sV n$ depV%eascV plafon$l de credit
aproat
b 2lV#ile sV n$ fie mai mari ca WncasVrile
c Sold$l deitor al cont$l$i c$rent sV n$ depV%eascV plafon$l de credit aproat
d Sold$l deitor al cont$l$i de Wmpr$m$t sV fie Wntotdea$na mai mare dec1t
plafon$l de credit aproat
KD?8 2ot eneficia de linii de credit n$mai acei agen#i economici care"
a A$ o tre)orerie po)itivV
b Inregistrea)V o stare de onitate $nVBcategoria A sa$ -/ %i $n servici$ al
datoriei coresp$n)Vtor
c S$nt clien#i staili ai Vncii %i efect$ea)V opera#i$ni de WncasVri %i plV#i c$
reg$laritate
d Disp$n de $n capital social de cel p$#in 6E mil lei
KD78 Ca rela#ie de calc$l , necesar$l de credite s$ forma liniei de credite se determinV
Wn f$nc#ie de "
a Nivel$l tre)oreriei
b Cifra de afaceri %i d$rata medie de Wncasare a clien#ilor
c 2erioada de creditare Wn )ile
d Nivel$l capital$l$i social
KGE8 Creditele pentr$ stoc$ri %i c'elt$ieli constit$ite temporar se acordV"
a A$tomat, at$nci c1nd creditele de casV devin ins$ficiente
b Xn a)a $nei doc$menta#ii specifice
c 2rintr4$n cont separat de Wmpr$m$t
d 2e o perioadV de ma.im$m 7 )ile
KG68 In categoria stoc$rilor de materii prime %i prod$se care fac oiect$l $n$i credit
specific, se incl$d"
a 2rod$sele agricole %i agroalimentare&
b Imoili)Vrile corporale&
c 2rod$se de provenien#V vegetalV sa$ animalV&
d Stoc$ri de nat$ra activelor circ$lante care se cons$mV Wntr4o perioadV mai mare
de $n trimestr$, fVrV a depV%i $n an&
KGD8 Din doc$menta#ia WntocmitV pt anga*area creditelor pt prod$c#ia de e.port %i
e.port$l de prod$se tre$ie sV re)$lte"
a Cantitatea %i fel$l mVrfii&
b Instr$ment$l de platV $tili)at&
c Condi#iile %i grafic$l de livrare&
d Cont$l plVtitor$l$i %i al eneficiar$l$i&
e 2re#$l mVrfii Wn f$nc#ie de rela#ia stailitV&
KGG8 Credit$l pt prod$c#ia de e.port %i e.port$l de prod$se pres$p$ne ca restric#ii"
a -eneficiarii credit$l$i sV aiV cont$l c$rent %i cont$l val$tar desc'ise la anca
creditoare&
b Xncasarea val$tei aferente e.port$l$i %i transformarea ei Wn lei sV se facV prin
intermedi$l cont$rilor ancare&
c SV se Wncadre)e Wn limita capital$l$i propri$&
d D$rata cicl$l$i de e.ploatare sV n$ depV%eascV 6D l$ni, c$ e.cep#ia prod$selor c$
cicl$ l$ng de farica#ie&
KGK8 Creditele de scont tre$ie sV WndeplineascV c$m$lativ trei condi#ii"
a SV fie garantate c$ desc'iderea $n$i acreditiv&
49
b 2osesor$l titl$rilor de credit %a fie client al Vncii la care a solicitat scontarea&
c Ta.a oficialV a scont$l$i sV fie mai mare sa$ egalV c$ ta.a scont$l$i privat&
d Titl$l de credit sV acceptat legal la platV&
e Interval$l de timp dintre moment$l pre)entVrii la scont %i scaden#V sV n$
depV%eascV 6D l$ni&
f Titl$rile de credit care fac oiect$l acest$i credit sV n$ fie s$p$se gir$l$i&
KG;8 Scontarea titl$rilor de credit se va face Wn limita $nor plafoane de plasament Wn
titl$ri scontate de Banca centralV/ centrala Vncii"
a An$al&
b Semestrial&
c 0$nar&
d [ilnic&
KG<8 In ca)$l creditelor pe cec$rile remise spre Wncasare, se va $rmVri c$ stricte#e sV
n$ fie creditate cec$rile agen#ilor economici care fig$rea)V Wn eviden#ele"
a Camerei de Comer# %i Ind$strie&
b Direc#iei =enerale a 3inan#elor 2$lice&
c Casei Inciden#elor de 2lV#i&
d Agen#iei de 9alorificare a Activelor -ancare&
KG@8 Creditele de factoring se acordV"
a 2rin cont separat de Wmpr$m$t&
b 2rin cont c$rent&
c Wn a)a $nei cereri Wnso#ite de $n ordero$ al fact$rilor&
d 2ersoanelor fi)ice&
KG?8 Creditele pt facilitV#i de cont se acordV"
a 2e perioade sc$rte de timp, p1nV la 6; )ile l$crVtoare&
b Agen#ii economici c$ o sit$a#ie economico4financiarV foarte $nV, dar care n$ pot
face temporar fa#V plV#ilor din motive *$stificate economic&
c Xn limita $n$i plafon stailit de ancV&
d 2rin cont separat de Wmpr$m$t&
KG78 Creditele pe termen sc$rt Wn val$tV se acordV agen#ilor economici, indiferent de"
a Nat$ra capital$l$i social &
b 3orma de organi)are&
c Nivel$l c$rs$l$i val$tar&
d 9al$ta Wn care se face creditarea&
KKE8 -Vncile comerciale acordV credite pt de)voltare Wn cofinan#are c$ alte societV#i
ancare, pt"
a activitatea de e.ploatare&
b reali)area $nor oiective de investi#ii de valori mari
c finan#area stat$l$i
d a4%i dispersa %i lic'ida risc$l de creditare
KK68 Creditele pentr$ c$mpVrarea de active se Wncadrea)V Wn categoria creditelor ce se
acordV pe ma.im$m"
a ; ani
b 6E ani
c 6; ani
d DE ani
KKD8 Acordarea creditelor pentr$ opera#i$nile de leasing pres$p$ne"
a E.isten#a contract$l$i de leasing
b Actele care fac oiect$l contractelor de leasing sV fie asig$rate
50
c Termen$l de acodare a creditelor sV n$ depV%eascV d$rata contract$l$i de
leasing
d contract$ de leasing sV fie reali)ail pe perioada acordVrii credit$l$i
e plata c'iriei sV se efect$e)e Wn cont$l societV#ii de leasing
KKG8 Ec'ilir$l monetar repre)intV"
a Acea stare Wn care oferta %i cererea de monedV s$nt egale
b Acea stare Wn care n$ e.istV nici infla#ie nici defla#ie
c Acea stare Wn care n$ e.istV nici e.ces de ani, nici pen$rie de ani Wn circ$la#ie
KKK8 In sistemele monetare a)ate pe semne Vne%ti neconvertiile"
a Mecanismele de a$toreglare a anilor Wn circ$la#ie s$nt locate
b E.ces$l de ani n$ se resoare, ci determinV cre%terea pret$rilor %i implicit
deprecierea anilor
c Aaterile ofertei de monedV fa#V de cererea de monedV are propor#ii red$se,
p1nV la nivel$l care declan%ea)V mecanismele de a$toreglare, apoi ec'ilir$l se
resteile%te
KK;8 O e.presie formali)atV a ec'ilir$l$i monetar a reali)at4o economist$l olande)
Fo'ann Roopman "
a CPSPdMICPIPd 0
b CPSPd 0ICPIPd M
c CPd M Pd 0IIPS
KK<8 As$pra stVrii monedei infl$en#ea)V decisiv o serie de factori economici"
a Nivel$l emisi$nii s$plimentare de monedV
b Evol$#ia venit$rilor, a c'elt$ielilor de cons$ma#ie %i a celor pentr$ investi#ii
c Comportament$l s$iectiv ala Wntreprin)Vtorilor %i al pop$la#iei fa#V de monedV
d 2re)en#a Wncrederii Wn capacitatea anilor de a4%i conserva valoarea, de a
Wndeplini f$nc#ia de mi*loc de te)a$ri)are
KK@8 2rincipalele trVsVt$ri ale comportament$l$i monetar s$nt"
a Ec'ilir$l monetar n$ cere ca masa monetarV Wn circ$la#ie sV rVm1nV constantV,
ci sV se adapte)e la necesitV#ile economiei
b Ec'ilir$l monetar este, prin nat$ra sa stail
c Ec'ilir$l monetar n$ pres$p$ne pre#$ri nesc'imate
d Ec'ilir$l monetar n$ este legat de ec'ilir$l general
KK?8 Infla#ia determinV"
a O cre%tere a$toWntre#in$tV a pret$rilor
b Red$cerea p$terii de c$mpVrare a anilor
c Redistri$irea venit$l$i na#ional ca efect al disparitV#ilor dintre pre#$ri, dintre
acestea %i venit$ri
KK78 TrVsVt$rile tradi#ionale ale infla#iei, care se regVsesc Wn manifestarea act$alV a
acest$i fenomen s$nt"
a S$prasat$rarea arterelor circ$la#iei
b Cre%terea pret$rilor %i tarifelor %i deprecierea anilor
c Redistri$irea venit$l$i na#ional
K;E8 Ca$)ele infla#iei s$nt"
a 3inan#area pe linie de credit ancar a deficitelor $getare
b Efect$area de c'elt$ieli e.cesive pentr$ investi#ii Wn raport c$ poten#ial$l real al
economiei
c Cresterea pre#$rilor provocatV de monopol$ri
K;68 Dintre ca$)ele infla#iei amintim"
a Acoperirea prin credit ancar a $nor imoili)Vri de res$rse
b Sc'im$l neec'ivalent Wn raport$rile c$ strVinVtatea
51
c Xnregistrarea de pirderi valorice prin folosirea Wn decontVri a $nor val$te
instaile
K;D8 Dintre implicatiile economice ale infla#iei amintim"
a Distorsi$ni Wn formarea pret$rilor
b Distorsi$ni Wn str$ct$rarea ram$rilor
c Drenarea fond$rilor din sfera prod$c#iei in sfera circ$latiei , cVtre activitV#i
spec$lative
d 2rod$cerea de redistri$iri valorice Wn rela#iile economice interna#ionale
K;G8 Raport$l de inversV proportionalitate Wntre infla#ie %i %oma* %i4a regasit
reflectarea graficV s$ n$mele de"
a C$ra l$i 0affer
b C$ra l$i 2'illips
c Model$l ZicMs4Zansen
K;K8 ReNnes, pentr$ a s$s#ine con*$nct$ra economicV %i a contracara %oma*$l,
preconi)a"
a Cre%terea masei Vne%ti prin do1n)i red$se
b ScVderea masei Vne%ti prin do1n)i scV)$te
c Efect$area de cVtre stat de c'elt$ieli Wn domeni$l p$lic
d Dimin$area de cVtre stat de c'elt$ieli Wn domeni$l p$lic
K;;8 2rincipalii factori de gene)V a proces$l$i infla#ionist Wn economia rom1neascV
planificatV central a$ fost"
a Distorsi$ni Wn str$ct$ra macroeconomicV
b De)voltarea $nor ram$ri %i s$ram$ri energofage %i mari cons$matoare de
materii prime din import
c Metoda administrativV de cond$cere a economiei
d 3or#area e.port$rilor Wn condi#ii de privare severV a cons$m$l$i intern
K;<8 In perioada postdecemristV a economiei rom1ne%ti, factorii de poten#are %i
accelerare a infla#iei a$ fost
a Delocarea n$mitelor par#i sociale, Wntr4$n sc$rt interval de timp
b Acordarea in serie de indemni)a#ii %i spor$ri de salarii retroactiv
c Red$cerea d$ratei sVptVm1nii de m$ncV %i elierarea de salarii fVrV e.igen#e
privind reali)area de indici economico4financiari
d E.port$l Yt$risticU
K;@8 Dintre ca$)ele nereflectarii reale a proces$l$i de erodare a p$terii de c$mparare
a anilor Wn indicele pre#$rilor consideram"
a 0ipsa de reac#ie lierV a pre#$rilor la sc'imVriele real#iei dintre cererea %i
oferta de mVrf$ri Wn cadr$l mi*loacelor de prod$c#ie
b E.istenta pre#$rilor de merc$rial la $n$rile de cons$m
K;?8 Cele mai semnificative efecte economice genarate de proces$l inflationist s$nt"
a Infla#ia favori)ea)V cre%terea pre#$rilor
b Infla#ia Wnc$ra*ea)a economiile %i stim$lea)V e.tinderea vol$m$l$i creditelor Wn
economie
c Infla#ia privilegia)V deitorii
d Infla#ia favori)ea)V creditorii
K;78 Rata lic'iditV#ii economiei se determinV ca raport Wntre"
a Nivel$l lic'iditV#ii %i venit$l na#ionalB9N/
b Nivel$l lic'iditV#ii %i 2I-
c Deficit$l $getar %i 2I-
K<E8 In conditiile mecanism$l$i cotVrii Wn limitele Yp$nctelor a$rU, dacV c$rs$l paritar
repre)intV 6L4G8KEDMBc'elt$ielile remiterii a$r$l$i Wn strVinVtate s$nt de 6C din
52
valoarea mVrfii /, cost$l devi)elor Wn dolari americani este de 6L4G8;GDM, $n importator
german va opta pentr$"
a 9a c$mpVra %i va remite spre creditori devi)e
b 9a ac'ita s$ma datoratV Wn monedV na#ionalV efectivV s$ forma monedelor Wn
metal pre#ios sa$ s$ forma a$r$l$i Wn care ancnotele se p$tea$ converti la pre# fi.
c Ii este indiferent dacV remite devi)e sa$ monedV na#ionalV efectivV s$ forma
monedelor Wn metal pre#ios sa$ s$ forma a$r$l$i Wn care ancnotele se p$tea$ converti
la pre# fi.
K<68 Intre c$rs$rile fi.e din secol$l trec$t, a)ate pe p$nctele a$r %i c$rs$rile fi.e
instit$ite de 3MI e.istV $rmatoarele deoseiri"
a p$nctele a$r repre)intV o formV de limitare YartificialVU a aaterii c$rs$l$i de la
paritate, Wn timp ce c$rs$rile fi.e instit$ite de 3MI s$nt limitate prin interven#ia statalV
a Vncilor de emisi$ne
b p$nctele a$r repre)intV o formV de limitare Ynat$ralVU a aaterii c$rs$l$i de la
paritate, Wn timp ce c$rs$rile fi.e instit$ite de 3MI s$nt limitate prin interven#ia statalV
a Vncilor de emisi$ne
c c$rs$rile fi.e instit$ite de 3MI a$ caracter artificial s$s#in$t delierat
K<D8 In condi#iile p$nctelor a$r, cre%terea devi)elor peste 6C fa#V de raport$l paritar,
determinV importator$l sV opte)e pentr$"
a Convertirea ancnotelor #Vrii sale Wn a$r %i de a remite a$r Wn strVinVtate
b C$mpVrarea de devi)e %i remiterea lor Wn strVinVtate
c Ii este indiferent deoarece orice op#i$ne ar avea"remitere de devi)e sa$ de a$r Wn
strVinVtate, tre$ie sV s$porte c'elt$ielile de transport %i asig$rare
K<G8 3$nc#ionarea co%$l$i DST comportV $rmatoarele elemente te'nice"
a Stailirea ponderii diferitelor monede Wn co%$l val$tar, pe a)a nivel$l$i 2I- al
#Vrii participante
b Stailirea ponderii diferitelor monede Wn co%$l val$tar, pe a)a vol$m$l$i
e.port$rilor de $n$ri %i servicii ale #Vrilor memre
c Stailirea de s$me fi.e din fiecare monedV a co%$l$i, portivit ponderilor
monedelor Wn co%, anterior determinate
d Stailirea de s$me fi.e din fiecare monedV a co%$l$i, portivit c$ paritatea
val$tarV a monedelor #Vrilor memre
e Stailirea valorii )ilnice a DST4$l$i , prin Wns$marea ec'ivalentelor Wn dolari ale
s$melor fi.e aferente monedelor co%$l$i, pe a)a ratei de sc'im )ilnice
K<K8 Credit$l, at1t cel ancar , c1t %i cel comercial , c$noa%te Wn $ltimele decenii o
red$cere relativV, pentr$ cV"
a S$rsele de finan#are s4a$ m$ltiplicat
b A l$at amploare finan#area directV, nemediatV de Vnci
c A l$at amploare finan#area indirectV, nemediatV de Vnci
d Inova#ia financiarV a diversificat modalitV#ile de constit$ire a fond$rilor
Wntreprinderilor
K<;8 OdatV c$ de)voltarea economiilor moderne, credit$l oligatar a Wnregistrat
cre%teri de propor#ii %i se mVsoarV , de reg$lV"
a 2rin n$mVr$l de oliga#i$ni emise pe an
b 2rin mVrimea procent$alV a datoriei p$lice fa#V de 2N-
c 2rin mVrimea procent$alV a do1n)ilor fa#V de valoarea nominalV a
oliga#i$nilor
d 2rin mVrimea procent$alV a do1n)ilor fa#V de 2N-
K<<8 Datoria p$licV, odatV anga*atV, prin practicarea $nor do1n)i atractive
s$portate prin an$itV#i d$ce la"
53
a O cre%tere a c'elt$ielilor $getare
b O scVdere a c'elt$ielilor $getare
c O rela.are a fiscalitV#ii
d O accent$are a fiscalitV#ii
e >n nivel constant al c'elt$ielilor $getare
K<@8 In ca)$l $getelor locale, cea mai accesiilV formV de Wmpr$m$t p$lice este"
a Xmpr$m$t$l ancar
b Xmpr$m$t$l oligatar
c Emisi$nea de ac#i$ni
d Credit$l comercial
K<?8 0$area Wn calc$l$l creditelor de acordat a disponiilitV#ilor monatare latente
concentrate la Vnci, pres$p$ne"
a Tit$larii de disponiilitV#i W%i pierd drept$l de a disp$ne plV#i pe seama
depo)itelor ce le a$ constit$ite la Vnci
b -anca crea)V o no$V p$tere de c$mpVrare, pe care de#inVtorii de monedV pasivV
n$ a$ $tili)at4o
c Tit$larii de disponiilitV#i n$ W%i pierd drept$l de a disp$ne plV#i pe seama
depo)itelor ce le a$ constit$ite la Vnci
d Masa monetarV pasivV este Wnloc$itV c$ masa monetarV activV
K<78 Dinamica masei monetare Wn circ$la#ie n$ poate fi p$sV Wn eviden#V prin f$nc#ia
redistri$tivV a credit$l$i pt cV"
a Ea reflectV doar Wnloc$irea monedei active c$ moneda pasivV
b Ea reflectV doar Wnloc$irea monedei pasive c$ moneda activV
c Cantitatea de monedV Wn economie rVm1ne aceea%i
d moneda activV este egalV c$ moneda pasivV
K@E8 In anii cond$cerii prin plan central a economiei rom1ne%ti, s4a practicat pe scarV
largV s$pracreditarea pt cV"
a Activitatea Vncilor era efectiv s$ordonatV plan$l$i
b N$ f$nc#iona profila.ia prin faliment
c Activitatea Vncilor era s$ordonatV cerin#elor eficien#ei activitV#ii economice
d -Vncile ac#iona$ doar administrativ
e -Vncile avea$ posiilitatea de a sista efectiv creditele
K@68 In #Vrile c$ economie planificatV imperativ de la centr$, $n mare accent s4a p$s
pe"
a 3$nc#ia de reflectare %i stim$lare a eficien#ei activitV#ii agen#ilor economici
b 3$nc#ia de control a credit$l$i, e.ercitatV de Vnci Wn n$mele stat$l$i
c MVs$rile administrative , c$ caracter de oligativitate, pe care Vncile le aplica$
Wntreprinderilor
d Activitatea Vncilor era s$ordonatV cerin#elor eficien#ei activitV#ii economice
K@D8 Credit$l devine $n instr$ment de infl$en#V Wn direc#ia stim$lVrii activitV#ii
calitativ s$perioare a Wntreprinderilor prin"
a Acordarea de credite fVrV restric#ii agen#ilor economici c$ $nV activitate
b Acordarea de credite sa$ neaplicarea de restric#ii celor care se confr$ntV c$
deficien#e Wn gestionarea lor %i dific$ltV#i Wn ret$rnarea Wmpr$m$t$rilor
c Acordarea de credite c$ restric#ii agen#ilor economici c$ $nV activitate
d Neacordarea de credite sa$ aplicarea de restric#ii celor care se confr$ntV c$
deficien#e Wn gestionarea lor %i dific$ltV#i Wn ret$rnarea Wmpr$m$t$rilor
K@G8 Efect$l de moili)are repre)intV"
a >n credit oligatar
54
b >n credit pe termen medi$ acordat Wntreprinderilor din domeni$l agricol,
loc$in#elor, e.port$rilor
c O formV a cami$l$i ce se crea)V pe temei$l e.isten#ei altor camii c$ scadente
apropiate
d O camie e.tras
K@K8 Intre efectele de comer#BWnscris$rile camiale/ %i iletele de ancVBancnotele/
e.istV o serie de deoseiri"
a efectele de comer# pot fi emise de orice persoanV *$ridicV Wn timp ce iletele de
ancV pot fi emise n$mai de anca centralV
b iletele de ancV s$nt crean#e determinate, Wn timp ce efectele de comer# pot fi
emise n$mai de anca centralV
c efectele de comer# pre)intV risc$l insolvailitV#ii deitor$l$i, pe c1nd iletele de
ancV s$nt garantate de stat, n$ ca p$tere de c$mpVrare determinatV, ci ca mi*loc de
platV legal
d valoarea VneascV a iletelor de ancV este variailV, Wn timp ce efectele
comerciale a$ valori fi.e, nenegociaile
K@;8 2entr$ ca anca sV aiV posiilitatea de a asig$ra Wn orice moment efect$area
plV#ilor cer$te de creditori ei tre$ie "
a SV disp$nV de s$ficiente re)erve Wn n$merar %i Wn cont$ri
b SV disp$nV de plasamente ce pot fi $%or transformaile Wn lic'iditV#i
c SV n$ de#inV re)erve, astfel Wnc1t sV aiV $ne raport$ri c$ anca de emisi$ne
d SV fie fe)ailV
e SV n$ de#inV YmonedV centralVU
K@<8 O ancV tre$ie sV $rmVreascV Wn activitatea sa"
a 2rofitailitatea&
b Asig$rarea lic'iditV#ii&
c Minimi)area cost$rilor&
d Dimin$area lic'iditV#ii&
K@@8 2t ca o ancV sV d$cV o activitate Wn $e condi#ii tre$ie sV"
a AiV o $nV imagine&
b SV aiV pe de o parte, o lic'iditate pemanentV, iar pe de altV parte, sV4%i asig$re
minimi)area cost$rilor&
c SV fie fe)ailV&
d SV n$ disp$nV de plasamente ce pot fi $%or transformaile Wn lic'iditV#i
e SV aiV o ratV a WndatorVrii ridicatV&
K@?8 2erseveren#a cVtre $n an$mit fel de plasamente %i an$mite destina#ii"
a AmplificV risc$rile&
b Red$ce risc$rile&
c Red$ce dimensi$nea profit$l$i&
d mVre%te dimensi$nea profit$l$i&
K@78 Moneda repre)intV, Wn vi)i$nea l$i ReNnes"
a >n rV$ necesar&
b MVrf$rile de orice fel&
c 0ic'iditatea prin e.celen#V&
d S1ngele care irigV economia&
K?E8 Activele lic'ide se caracteri)ea)V prin fapt$l cV"
a Repre)intV $n titl$ care repre)intV avanta*$l c$m$lat al lic'iditV#ii %i al $n$i
venit&
b Toate repre)intV o lic'iditate perfectV, dar c$ $n randament )ero&
c Ansaml$l activelor lic'ide constit$ie lic'iditatea economiei&
55
d S$nt adesea emise de instit$#ii financiare, Vnci, case de economii, tre)orerie&
e Repre)intV crean#e as$pra intermediarilor financiari&
K?68 D$pV Mi'ail Manoilesc$ , sing$ra formV a av$#iei na#ionale care se poate mi%ca
ad4liit$m este"
a -ogV#iile nat$rale ale #Vrii
b Investi#iile fVc$te Wn instr$mente de prod$c#ie
c MVrf$rile de orice fel
d N$merar$l %i disponiilitV#ile ancare lic'ide
K?D8 D$pV Mi'ail Manoilesc$, lic'iditatea $nei economii dec$rge , Wn mod 'otVr1tor"
a Doar din rela#ia dintre mi*loacele de platV disponiile %i 2I-
b Din grad$l de de)voltare a aparat$l$i de prod$c#ie fa#V de ogV#iile nat$rale,
posiil a fi valorificate
c Din mVrimea creditelor acordate
d Din cantitatea de a$r aflata Wn re)ervele Vncilor
K?G8 Concep#ia originalV a l$i Mi'ail Manoilesc$ as$pra lic'iditV#ii economiei, era
menitV sV respingV pre*$decata potrivit cVreia e.ces$l de ani Wn circ$la#ie, infla#ia, Wn
Rom1nia din anii imediat $rmVtori prim$l$i rV)oi mondial, este conf$ndatV c$ ideea"
a NecesitV#ii promovVrii politicii de de)voltare ind$strialV a na#i$nilor, ca a)V a
ec'ilir$l$i lor interior %i Wn rela#iile c$ strVinVtatea
b 0ic'iditV#ii e.cesive a economiei rom1ne%ti
c =rad$l$i de de)voltare e.cesiv al aparat$l$i ancar
d Xncetinirii tran)ac#iilor la $rsa de valori
K?K8 D$pV Mi'ail Manoilesc$, capital$l investit Wn farici, mine, e.ploata#ii agricole
etc8, n$ poate a*$nge la forma capital$l$i lic'id dec1t printr4o"
a Sing$rV transformare
b D$lV transformare
c TriplV transformare
K?;8 =rad$l de lic'iditate , respectiv de e.igiilitate fa#V de mVrf$ri %i servicii al cvasi4
monedeiBMD/, Wn compara#ie c$ cel al monedei propri$4)iseBM6/ este"
a Mai ridicat
b Identic
c Mai red$s
K?<8 Se c$nosc $rmVtoarele componente ale agregatelor monetare Wn 3ran#a %i
dimensi$nile acestora"iletele de ancV4D6E mld833& monedV metalicV46; mld8 33&
depo)ite %i titl$ri de crean#a negociaile Wn devi)e strVine4<@EE mld8 33& depo)ite la
vedere la instit$#iile de credit46EDE mld833& depo)ite la centrele de cec$ri po%tale %i
tre)oreria stat$l$i4D;; mld833& plasamente la vedere Wn franci rem$nerate at1t la Vnci,
c1t %i la casele de economii %i tre)oreria stat$l$i46GEE mld8 33& on$ri de te)$r46DEE
mld8338 MVrimea agregat$l$i MD este"
a 6E@EE mld8 33
b D?EE mld8 33
c 6;EE mld8 33
K?@8 In 3ran#a , agregat$l monetar MD c$prinde"
a 2lasamente la vedere Wn franci rem$nerate at1t la Vnci, c1t %i la casele de
economii %i tre)oreria stat$l$i
b on$ri de te)a$r
c disponiilitV#ile monetare incl$se Wn agregat$l M6
d disponiilitV#ile monetare incl$se Wn agregat$l MG
e certificate de depo)it emise de Vnci
K??8 In 3ran#a , agregat$l monetar MG c$prinde"
56
a Moneda metalicV
b Depo)itele la vedere la instit$#iile de credit
c -on$ri emise de societV#ile financiare
d on$rile de te)a$r
e economiile la instit$#iile de credit pt constr$c#ii de loc$in#e
K?78 In S>A , componenta M6A, a agregat$l$i monetar M6 c$prinde"
a N$merar$l
b Alte depo)ite la vedere $tili)aile prin cec$ri
c Depo)itele la vedere ale Vncilor comerciale
d Depo)itele la vedere ale organismelor p$lice strVine
K7E8 9al$tele convertiile din ilan#$l -NR, repre)intV"
a Active e.terne
b Active interne
c 2asive e.terne
d 2asive interne
K768 Emisi$nea VneascV din ilan#$l -NR , repre)intV"
a Active e.terne
b Active interne
c 2asive e.terne
d 2asive interne
K7D8 Active e.terne din ilan#$l -NR , repre)intV"
a Crean#e as$pra strVinVtV#ii
b Drept$ri de a Wncasa devi)e
c Datorii fa#V de partenerii strVini
K7G8 Emisi$nea ancnotelor de cVtre -anca CentralV este o opera#i$ne"
a ActivV
b 2asivV
c De mandat %i comision
K7K8 Rescontarea camiilor este o opera#i$ne"
a ActivV
b 2asivV
c De mandat %i comision
K7;8 Credit$l de lomardare este $n credit pe ga* de "
a Efecte p$lice
b Efecte private
c Efecte comerciale
K7<8 Desc'iderea $n$i acreditiv de cVtre o ancV este pentr$ aceasta o opera#i$ne"
a ActivV
b 2asivV
c De mandat %i comision
K7@8 ReNnes definea moneda ca"
a 0ic'iditate prin e.celen#V
b Re)ervV de valoare, c$ p$tere lieratorie imediatV
c Mi*loc de stingere imediatV a $nei datorii
d >n activ lic'id de lic'iditate perfectV dar c$ randament )ero
K7?8 3inan#area monetarV a economiei se reali)ea)V prin"
a Intermedi$l Vncilor
b Xnloc$irea monedei pasive c$ moneda activV
c >tili)area Wn finan#are a $nor res$rse pree.istente pe termene l$ngi %i prin
credite pe termene l$ngi
57
K778 C1nd anca creea)V monedV Wn contrapartida $n$i credit"
a Ea moneti)ea)V o crean#V pree.istentV
b Ea creea)V o no$V crean#V
;EE8 -Vncile comerciale pot"
a Crea monedV
b Emite monedV
c Distr$ge monedV
;E68 Care dintre afirma#ii s$nt adevVrate Wn ca)$l DST"
a A fost instit$it Wn cadr$l cel$i de4al doilea amendament al stat$t$l$i 3MI
b 9aloarea sa se staile%te Wn a)a $n$i co% val$tar, format din ; val$te
c 9aloarea $nitV#ii DST este mai stailV dec1t valoarea individ$alV a monedelor
co%$l$i
d Apare n$mai s$ forma monedei de cont
;ED8 0inia de credit revolving se caracteri)ea)V prin"
a Define%te limita ma.imV ce se acceptV a se acorda Wntr4$n cadr$ general
prestailit&
b -eneficia)V de o consemnare Wntr4$n doc$ment scris, convenit de o ancV&
;EG8 Care din informa#ii s$nt adevVrate Wn ca)$l credit$l$i oligatar"
a Este contractat de stat prin lansarea titl$rilor de Wmpr$m$t&
b Este credit$l contractat de societV#ile comerciale prin emiterea de oliga#i$ni&
c MVrimea credit$l$i oligatar se mVsoarV, de reg$lV, prin mVrimea procent$alV a
datoriei p$lice fa#V de 2N-&
;EK8 Care din informa#ii s$nt adevVrate Wn ca)$l on$rilor de te)a$r"
a S$nt o formV specialV a camiilor&
b S$nt titl$ri emise de stat Wn vederea contractVrii de Wmpr$m$t$ri pe termen sc$rt
la anca de emisi$ne&
c Totalitatea on$rilor de te)a$r emise repre)intV datoria flotantV a stat$l$i&
d Opera#i$ni de amploare c$ on$ri de te)a$r se fac mai ales Wn #Vrile romanice
B3ran#a, -elgia, Italia etc8/
;E;8 Moneda contemporanV repre)intV"
a Mi.t$rV Wntre ancnote %i anii de '1rtie&
b Titl$ de crean#V as$pra emitent$l$i&
c Titl$ de crean#V as$pra stat$l$i&
d Titl$ de crean#V as$pra ogV#iei sociale&
;E<8 Monedele illon se caracteri)ea)V prin aceea cV"
a Era$ monede c$ valoare red$sV&
b Era$ monede c$ valoare deplinV&
c -aterea lor constit$ia monopol de stat&
;E@8 Care din informa#ii s$nt adevVrate Wn ca)$l credit$l$i de c$mpVrVtor"
a Are ca oiect v1n)area de mVrf$ri c$ plata am1natV
b Este credit$l Wn formV VneascV contractat de $n Wntreprin)Vtor Wn vederea
c$mpVrVrii de materii prime, materiale etc8
c Se identificV c$ plV#ile Wn avans
;E?8 Credit$l este den$n#ail at$nci c1nd"
a -anca n$4%i re)ervV drept$l de a cere restit$irea anticipatV a Wmpr$m$t$l$i
acordat
b -anca W%i re)ervV drept$l ca Wnainte de scaden#a fi.atV , pe a)a $n$i preavi), sV
cearV deitor$l$i sV plVteascV
;E78 Milton 3riedman, ini#iator$l %i principal$l prop$lsator al c$rent$l$ide g1ndire al
Scolii Monetariste de la C'icago, %i4a prop$s o reailitare a "
58
a Teoriei MeNnesiste
b Teoriei cantitative a monedei
c Scolii ancare
;6E8 Concept$l de politicV antiinfla#ionistV este dat de"
a MVs$ri menite sV ac#ione)e Wmpotriva infla#iei
b >n ansaml$ coordonat de mas$ri pentr$ comaterea infla#iei
c Diverse plan$ri %i strategii de crestere a ofertei de monedV
;668 Terapiile antiinfla#ioniste act$ale dec$rg din"
a OrientVrile doctrinare clasice
b OrientVrile doctrinare MeNnesiste
c OrientVrile doctrinare monetariste
d Cominarea re#etelor terape$tice preconi)ate de MeNnesism %i monetarism
;6D8 Con#in$t$l politicilor financiare antiinfla#ioniste este dat de"
a MVs$rile de red$cere a c'elt$ielilor $getare
b Mas$rile de sporire a venit$rilor $getare
c 2olitici $getare restrictive
;6G8 2olitica financiarV antiinfla#ionistV se reali)ea)V prin"
a Sporirea WncasVrilor din impo)ite %i ta.e
b Xmpr$m$t$rile contractate de stat de la pop$la#ie
c Cre%terea propor#iilor credit$l$i p$lic
;6K8 Ma*orarea ta.ei oficiale a scont$l$i determinV"
a Sporirea do1n)ilor ancare
b Atragerea res$rselor Vne%ti temporar liere din economie
c Sporirea posiilitV#ilor Vncilor de a acorda credite
d Cre%terea deficit$l$i alan#ei de plV#i e.terne
;6;8 Ma*orarea ta.ei oficiale a scont$l$i determinV"
a Sporirea re)ervei val$tare a #Vrii
b Yo p$nc#ie U de monedV
c cre%terea dep$nerilor la Vnci
d sporirea vol$m$l$i creditelor acordate economiei
;6<8 Opera#i$nile de open4marMet s$nt"
a Opera#i$ni de v1n)are4c$mpVrare de Wnscris$ri camiale
b Opera#i$ni de v1n)are4c$mpVrare de on$ri de te)a$r
c Opera#i$ni de v1n)are4c$mpVrare de certificate de tre)orerie
;6@8 Opera#i$nile de open4marMet constit$ie"
a Instr$mente de ac#i$ne directV as$pra Vncilor
b Instr$mente de ac#i$ne indirectV as$pra Vncilor
c Instr$mente de ac#i$ne as$pra agen#ilor economici
;6?8 91n)area de efecte p$lice de cVtre -anca CentralV determinV"
a Retragerea anilor din circ$la#ie
b Cre%terea lic'iditV#ilor Vncilor
c Yo in*ec#ieU de monedV
d Yo p$nc#ieU de monedV
;678 Ma*orarea procent$l$i de re)erve minime oligatorii determinV"
a Cre%terea lic'iditV#ilor Vncilor
b Sporirea vol$m$l$i creditelor acordate economiei
c Red$cerea masei monetare Wn circ$la#ie
;DE8 Ma*orarea procent$l$i de re)erve minime oligatorii determinV"
a Cre%terea Ypre#$l$iU creditelor
b Red$cerea posiilitV#ilor Vncilor comerciale de acorda credite
59
c Sporirea vol$m$l$i creditelor acordate economiei
;D68 Sistem$l re)ervelor ancare minime oligatorii este $nJo"
a Instr$ment de ac#i$ne directV as$pra Vncilor
b Instr$ment de ac#i$ne indirectV as$pra Vncilor
c MetodV a Vncii centrale de infl$en#are a con*$nct$rii economice
;DD8 Re)ervelor ancare minime oligatorii pot fi create ca"
a Disponiil minim Wn cont la anca centralV
b 2ortofoli$ minim de efecte p$lice la anca centralV
c DisponiilitV#i Wn cont c$rent la anca centralV
;DG8 Re)ervelor ancare minime oligatorii se calc$lea)V"
a 2rin aplicarea procent$l$i de re)erve la total$l activ$l$i $nei Vnci
b 2rin aplicarea procent$l$i de re)erve la cifra de afaceri a Vncilor
c 2rin aplicarea procent$l$i de re)erve la depo)itele ancare
;DK8 C$mpVrarea de efecte p$lice de cVtre anca centralV determinV"
a Sporirea masei monetare Wn circ$la#ie
b Red$cerea vol$m$l$i creditelor acordate economiei
c Cre%terea lic'iditV#ii Vncilor
;D;8 91n)area de efecte p$lice de cVtre anca centralV determinV"
a Sporirea vol$m$l$i creditelor acordate economiei
b Cre%terea lic'iditV#ii Vncilor
c 2$nerea de monedV Wn circ$la#ie
d Red$cerea disponiilitV#ilor de la Vnci, Wntreprinderi sa$ pop$la#ie
;D<8 Consecin#ele v1n)Vrii de efecte p$lice de cVtre anca centralV ec'ivalea)V c$"
a Mic%orarea ta.ei oficiale a scont$l$i
b Ma*orarea procent$l$i de re)erve ancare minime oligatorii
c 0imitarea creditelor de cVtre anca de emisi$ne
;D@8 Mic%orarea procent$l$i de re)erve ancare minime oligatorii determinV"
a Sporirea lic'iditV#ilor Vncilor
b Sporirea masei monetare Wn circ$la#ie
c Sporirea posiilitV#ilor Vncilor de a acorda credite economiei
;D?8 Sistem$l re)ervelor ancare minime oligatorii este"
a O metodV de ac#i$ne a Vncii centrale preferatV de celelalte Vnci
b O metodV de ac#i$ne a Vncii centrale rep$diatV de Vncile comerciale
c O metodV de agreatV de clien#ii Vncii
;D78 2oliticile antiinfla#ioniste de control as$pra prod$c#iei,salariilor %i pre#$rilor a$
drept con#in$t"
a Cre%terea prod$c#iei
b Stim$larea investi#iilor %i a prod$c#iei
c Reorientarea prod$c#iei spre prod$sele a cVror cerere este mai mare
;GE8 Scop$l Ypoliticii oferteiU este"
a De a asig$ra o ofertV de $n$ri %i servicii comparativ sporitV Wn raport c$ cererea
de ani e.istentV
b De a Wmpiedica cre%terea pre#$rilor
c De a determina o evol$#ie descendentV a pre#$rilor
d De a comate infla#ia
RAS2>NS>RI
60
1 a,b 51 a,b 101 b 151 a 201 c 251 ab
2 b,c 52 c 102 b 152 abd 202 a 252 c
3 a,b 53 103 a,b,c,d 153 bde 203 c 253 ac
4 a,d 54 e 104 b 154 abd 204 b 254 ac
5 a 55 a 105 b 155 ac 205 abe 255 bc
6 a,b,c 56 106 a 156 a 206 c 256 acdf
7 a,b 57 b 107 c 157 a 207 acd 257 acd
8 a,b 58 a 108 a 158 b 208 b 258 d
9 b 59 b,c 109 b,c 159 ab 209 b 259 d
10 a,b,c,d 60 a,b 110 a 160 a 210 c 260 b
11 a,c 61 a,b 111 d 161 abcde 211 d 261 bc
12 a,b,c 62 a,b 112 b,c 162 ab 212 bc 262 c
13 a,c 63 b 113 c 163 bc 213 a 263 c
14 a,c 64 a,b 114 a,c,e 164 ab 214 bc 264 c
15 a 65 d 115 a,b 165 a 215 d 265 d
16 a,b 66 a,b 116 a,c,d 166 abc 216 abc 266 abc
17 a,b,c 67 a 117 a,c,d 167 ab 217 bd 267 ad
18 a,b,c 68 b,c 118 b,c 168 a 218 ad 268 c
19 a,b,c,d 69 b,c 119 a,c 169 ad 219 bc 269 bcde
20 b,c 70 c,d 120 a 170 b 220 abd 270 b
21 a,c 71 b,c 121 a,b 171 a 221 acd 271 a
22 a,b,c 72 a,c,d 122 b,c,d 172 abcd 222 d 272 d
23 a,d 73 b,c 123 a,b,c 173 b 223 ad 273 a
24 a,c 74 b,d 124 a 174 a 224 b 274 c
25 c 75 a,c 125 a,b,c 175 abc 225 b 275 ab
26 a 76 b 126 ab,c,d 176 a 226 abcd 276 cd
27 b 77 d 127 c 177 acd 227 ac 277 c
28 a,b,c,d,e 78 a,b,c,d 128 a,c,d 178 abde 228 bd 278 abcd
29 a 79 a,b,c 129 a,b,d 179 acd 229 c 279 bc
30 a,b,c 80 a,b 130 b 180 ab 230 ac 280 d
31 a,b 81 c 131 a 181 ace 231 cd 281 acd
32 b,c 82 c 132 ab,c 182 ab 232 cd 282 abcd
33 a,b,d 83 c 133 a,b,c,d,e 183 acd 233 ab 283 bd
34 a,c,d 84 a,e 134 ab,d 184 ab 234 b 284 c
35 a,b 85 a 135 a 185 a 235 bcd 285 abd
36 a,c 86 b,c 136 a 186 acd 236 b 286 acd
37 a,c 87 c 137 a,b,c 187 abc 237 abcd 287 ade
38 a,c 88 a,b,c 138 a,b 188 a 238 c 288 cde
39 a,c 89 b,e 139 ab,c 189 ab 239 ad 289 b
40 a 90 a,d 140 ab 190 a 240 abcd 290 c
41 a,c 91 e 141 abc 191 a 241 cde 291 c
42 b,c 92 c 142 abcef 192 abc 242 bcd 292 c
43 a 93 a,b,c 143 b 193 a 243 abd 293 c
44 a,b 94 a,e 144 ab 194 a 244 ad 294 d
45 a,b 95 b 145 abcd 195 ab 245 b 295 a
46 b 96 b 146 acd 196 ac 246 ac 296 cd
47 b 97 a,b,c,d 147 abc 197 ab 247 d 297 b
48 a,b,c 98 a,b 148 a 198 acd 248 a 298 abcd
49 a,b 99 b,d 149 a 199 ab 249 abcd 299 bcd
50 a,c 100 c 150 abcd 200 c 250 c 300 d
61
301 bcdfg 351 a 401 b 451 abc 501 bcd
302 b 352 ac 402 c 452 abcd 502
303 bce 353 ab 403 bc 453 b 503 ac
304 cd 354 ac 404 c 454 ac 504 abc
305 355 abc 405 d 455 abcd 505 ad
306 c 356 ab 406 c 456 abcd 506 ac
307 ade 357 abd 407 abcde 457 ab 507 ac
308 b 358 b 408 d 458 ac 508 b
309 abcd 359 a 409 b 459 b 509 b
310 acd 360 bcd 410 cd 460 b 510 b
311 c 361 abcd 411 bd 461 bc 511 d
312 ab 362 ad 412 abc 462 a 512 ac
313 a 363 ab 413 acd 463 bce 513 ab
314 abcd 364 abd 414 d 464 abd 514 ab
315 a 365 c 415 c 465 b 515 abc
316 abc 366 b 416 c 466 ad 516 bc
317 ab 367 bc 417 a 467 b 517 b
318 a 368 acd 418 b 468 bcd 518 ad
319 abc 369 ad 419 b 469 bc 519 c
320 a 370 a 420 d 470 abd 520 ab
321 a 371 b 421 a 471 bc 521 ac
322 ab 372 a 422 d 472 ad 522 ab
323 a 373 c 423 ab 473 c 523 c
324 abcd 374 a 424 c 474 ac 524 ac
325 a 375 b 425 b 475 abd 525 d
326 ac 376 b 426 b 476 abc 526 b
327 ab 377 bc 427 d 477 abc 527 ac
328 ab 378 abde 428 bcd 478 ad 528 b
329 a 379 ac 429 b 479 c 529 abc
330 abc 380 abc 430 bc 480 acde 530 abcd
331 ab 381 c 431 acd 481 d
332 a 382 b 432 abce 482 bd
333 a 383 ab 433 abd 483 b
334 a 384 c 434 bde 484 b
335 a 385 b 435 c 485 c
336 b 386 ad 436 c 486 b
337 a 387 c 437 ac 487 ac
338 c 388 bc 438 bc 488 abc
339 a 389 abd 439 ab 489 acd
340 b 390 acd 440 bd 490 a
341 ac 391 bcd 441 b 491 d
342 b 392 ac 442 abce 492 ab
343 c 393 bc 443 abc 493 b
344 ac 394 c 444 ab 494 b
345 ab 395 d 445 a 495 a
346 bd 396 ac 446 abcd 496 c
347 abc 397 d 447 ac 497 a
348 a 398 abd 448 ab 498 ab
349 abc 399 b 449 bc 499 a
350 b 400 c 450 abc 500 a
62